comentarii

ne despart doua magnolii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
o alta despartire! A cata oare...? - de gigi2005 la: 31/05/2005 01:53:39
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
Mare ghinion pe mine cand ma duceam la tara, la bunicii dinspre mama. Mamaie era cum era, cu orataniile, cu curtea... Tatamare in schimb, nu era seara, mai ales in timpul iernii cand noaptea-i an, sa nu se ocupe de mine. Eram nepoata favorita, cea mai mare. Simtea el ca sunt mai desteapata pentru ca el venea dintr-un neam de negustori evrei, era rosu la fata d'aia era si cunoscut sub numele de "roibu".
Ma intreba la socoteli sa se convinga el daca nu cumva bat drumul scolii de pomana.
- Am o mie batuta si-am dat din ea saizeci si noua de lei, cu cat ma mai intorc acasa?
Pe loc puneam mana pe hartie ca sa vada cum le stiu intr-un suflet si-ncepeam: "unitati sub unitati, zeci sub zeci, sute sub sute, mii sub mii, virgula sub virgula, dar n-avem, tragem linie si scadem".
Pleosc! imi arcuia cate una vesel peste ceafa.
- Bravo! stiu si eu ca nu ma fac de rusine cu asa cap. L-a mai purtat o data o baba, mai fata, si radea de mine.
Eu umflata in pene si mai si, nu incetam de fel din gura... Trancaneam mereu: noua din zero nu se poate, ne imprumutam la vecin, dar vecinul n-are, mergem mai incolo si nici asta n-are si am ajuns la unu si-l luam.
- Cum de n-are, mai fata? Nu ti-am dat o mie intreaga? Cat mai vrei?
- Mi-ai dat dar mia matale n-are.
- Ce n-are?
- Numere multe ca sa ai de unde lua, are numa zerouri si doar un singur prapadit de unu. L-ai luat si s-a terminat cu el, altul nu-i.
- Asta cam asa e, cum spui, de unde iei insemna ca nu pui si se ispraveste, clipea marunt din ochi oarecum descumpanit.
- Si-acum, uite ici la mine: "unu" pe care l-am luat il vezi bine, il imperechem cu zero de la coada lui o mie si noua luat din zece mai ramane "unu". Este bine? Ma infigeam in tatamare sa ma vada ca sunt stapana pe socoteala, nu ma joc de-a aritmetica.
- Da, este bine, nimic de zis: noua din zece "unu". Imi place, se lumina la fata vesel. Esti pe drum batut ca-n palma. Mai departe sa te vaz.
- Mai departe ce sa vezi? Urmeaza sase si-l scadem la fel. Sase din zero nu se poate, ne imprumutam la vecin, dar vecinu' n-are, mergem mai incolo si-am ajuns din nou la "unu" si-l luam...
- Da, nu l-am mai luat o data, mai fata? De cate ori il iei?
- Il luai, asa-i, o dresei eu dar eram cam incurcata si fastacita de nu stiam pe ce lume sunt.
- Si-atunci, ma rog pe tine, invatata ce esti, proasta dracului, ce primesc? Mai imi da ceva sau ma intorc cu mana goala?
- Nu-ti mai da nimic, un leu si-atat. Mai mult de unde? Mia matale pacatoasa, nu ti-am spus?
- Ptiu! cu aritmetica ta cu tot si cu miia ma-ti care te-a facut, ca mare prostovanca mai esti. Va sa zica dupa capatana asta cat una de magar, si poc! o palma bleaga pe moalele capului, dau o mie si m-aleg cu-n leu. Da prost ma crezi mai fata? Nu dau miisoara mea din mana de ma intind ca rama. O tin asa cu zeruri multe, proasta cum ii si prin eu ocazia s-o marit, nu te teme. Pana atunci o sa platesc cu polul asta datoria ca-i mai sigura treaba, iar pe tine te invat eu carte, nu duce tu grija.
N-avea carte multa tatamare dar cu socotelile nu-l incurcai. Asa a facut avere de-au avut comunistii ce sa-i ia.
Ultima data cand l-am vazut aveam 20 de ani. Eram studenta si-am venit sa vada ca socotelile lui au dat roade. Era plecat cu oile. A venit seara acasa, a mancat, am vorbit verzi si uscate, de nevoi, de scoala...
- Ma fata, nu sti ce bucurie-mi facusi! Stiam eu ca ai cap si ma mostenesti pe mine. Sa ai grije de scoala. S-a sculat, a umblat intr-un ascunzis secret numai de el stiut si a scos doua mahmudele de aur. Uite, asta am pastrat pentru tine. Ia-le si fa ce vrei cu ele, pentru tine le-am pastrat. Acum hai la culcare ca maine ma scol dimineata.
Si nu s-a mai sculat. A trecut dincolo pe furis, in somn, nestiut de nimeni, fara jelanie si fara lumanare. L-am gasit a doua zi inlemit deja. Avea o fata senina ca a omului ce si-a implinit menirea... A fost tatamare de 88 de ani.
#52444 (raspuns la: #52383) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Fotografia dintre doua momente" - Interviu cu Nicu ILFOVEANU - de Dragos Bora la: 31/05/2005 20:48:12
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Fotografia dintre doua momente" - Interviu cu Nicu ILFOVEANU in ultimul numar al revistei "Dilema Veche":
http://www.algoritma.ro/dilema/71/MariusCH.htm


Intre doua persoane de sex op - de aurasdim la: 02/06/2005 10:47:19
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
Intre doua persoane de sex opus nu poate sa existe prietenie daca la inceput nu a existat o atractie, sau o alta cauza care i-a facut sa se intalneasca. Nu exista fiinta umana pe aceasta lume care sa faca un lucru, total dezinteresat sau gratuit, ...eu unu nu am intalnit acea persoana.
#52792 (raspuns la: #51486) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doua chestiuni: 1. Autorul - de Daniel Racovitan la: 15/06/2005 22:38:00
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
Doua chestiuni:

1. Autorul, cat timp a stat in Canada, cu ce statut, ce meserie are, si cate experienta avea la venirea in Canada?
2. Cum se face ca toti cei pe care ii cunosc ca emigranti in Canada traiesc acum bine-mersi, cu salarii cel putin decente, chiar daca la inceput a fost foarte greu (timp de cca unul-doi ani)?

___________________________________________________________________
fereste-ma Doamne de mainstream.
Radina, - de irma la: 16/06/2005 17:31:47
(la: Un compromis, doua compromisuri..."n" compromisuri?)
foarte frumos ce spui tu si convingator.
Totusi daca as fi pusa in situatia asta nu stiu ce as face. Sunt doua optiuni cam la fel de rele. Am cunoscut copii cu parinti despartiti. Sunt foarte complexati, unii devin incontrolabili (mai ales la adolescenta). Cand sunt mai mari se intampla chiar sa-si acuze parintii si chiar sa nu-i ierte niciodata. Si parintele singur este uneori complexat (nici o ofensa pentru eventualii parinti divortati din cafenea :)..."vorbesc" la modul general, fara sa judec pe nimeni) si nu-si iarta vina de a fi lasat copilul fara tata (mama). La urma urmei ce altenative are un parinte singur? Sa se recasatoreasca? Hmmm... S-ar putea sa fie mult mai rau.
#55161 (raspuns la: #55039) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Geneza - de cico la: 18/06/2005 19:35:29
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Luati primul capitol biblic din cartea Genezei :

1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.2 Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. 3 Dumnezeu a zis: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. 5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi. 6 Dumnezeu a zis: "Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape." 7 Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost. 8 Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua. 9 Dumnezeu a zis: "Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului, şi să se arate uscatul!" Şi aşa a fost. 10 Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11 Apoi Dumnezeu a zis: "Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ." Şi aşa a fost. 12 Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei, şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13 Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia. 14 Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii; 15 şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul." Şi aşa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. 17 Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul, 18 să stăpânească ziua şi noaptea, şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 19 Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra. 20 Dumnezeu a zis: "Să mişune apele de vieţuitoare, şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului." 21 Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. 22 Dumnezeu le-a binecuvântat, şi a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ". 23 Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea. 24 Dumnezeu a zis: "Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor, vite, târâtoare şi fiare pământeşti, după soiul lor." Şi aşa a fost. 25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. 26 Apoi Dumnezeu a zis: "Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ." 27 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. 28 Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ." 29 Şi Dumnezeu a zis: "Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom, care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră." 30 Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului, şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde." Şi aşa a fost. 31 Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.

Multe din Biblie sint scrise si neschimbate din timpuri stravechi, cind se faceau cele mai simpliste speculatii pe marginea universului. "La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul" reflecta credinta veche ca Pamintul ar fi fost centrul universului (saracul Bruno, de-asta a fost ars). "Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi." Zi, noapte, e clar ca nu corespund celor 24 de ore in care Soarele isi reflecta lumina pe Pamintul rotund, aflat in rotatie.

Apoi, chiar teologii sint unanim de acord ca multe din Biblie sint scrise metaforic, in sens figurat. Poate intreaga Geneza, in simplitatea ei zdrobitoare si banala, nu vrea nicidecum sa spuna ca Dzeu si-a creat de la o zi la alta cele din jur cu usurinta cu care-ti creezi niste jucarii. Totul e mai degraba alegoric, iar cind spunem ca "noi sintem creatia Lui" poate fi foarte bine interpretat in sens metafizic, de genul "realitatea inconjuratoare e rodul creatiei noastre spirituale".

Cititi si textul http://www.rcrwebsite.com/genesis1.htm, care pare foarte interesant, referitor la Geneza si evolutie. Extrag si-aici doar pasajul de inceput :

Multi crestini nu realizeaza ca evenimentele relatate in cartea Genezei au un caracter literar si istoric (indeosebi Gen.1-11), acestea facand parte din temelia credintei crestine. Toate doctrinele biblice ale teologiei isi trag radacinile, direct sau indirect, din cartea Genezei. De aceea, a o accepta ca atare este o conditie esentiala pentru a-l intelege pe Dumnezeu si planul Sau pentru om. Daca Geneza este doar un mit sau o alegorie, atunci doctrinele crestine nu au nici o baza.
Pe de alta parte, multi crestini au adaugat evolutia Bibliei, pozitie ce-l accepta pe Dumnezeu ca creator dar il limiteaza pe Acesta procesului evolutiei. Pozitia aceasta este daunatoare crestinului din mai multe motive. Haideti sa privim in detaliu la cateva argumente crestine importante, pentru a demonstra de ce trebuie sa se militeze pentru o Geneza literara.
ana dobranici - de anisia la: 21/06/2005 19:52:39
(la: Casatorie sau concubinaj?)
am o cunostiinta care a trait impreuna cu omul ei timp de 7 ani fara acte, toate bune si frumoase. A ramas femeia gravida, li se naste primul copil...bucurie mare. hai ca fac si nunta deodata cu botezul, ca sa intre si ei in randul lumii...sa asigura camin copilului samd. Nu zici ca nu trec mai mult de doua luni de la nunta si se despart? Si despartiti sunt si in ziua de azi!!!

care e explicatia?
#55886 (raspuns la: #30114) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
doua declarate ... ca de fapt - de RSI la: 23/06/2005 16:28:00
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
doua declarate ... ca de fapt...
==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#56261 (raspuns la: #56259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sfanta Irina? - de ampop la: 04/07/2005 11:39:01
(la: Cine a ucis-o pe sfanta Irina?)
Mi se pare putin prea avantat a o denumi pe sarmana Irina, victima altor dezechilibrati mintal, drept "sfanta". Daca te autodefinesti "Precizez ca sunt ortodoxa", stii prea bine ca sfintenia si martiriul presupune anumite fapte, anumite evenimente. Nu orice victima a unui criminal serial devine spre pilda sfanta. In speta avem de a face din nefericire doar cu o sarmana bolnava psihic, ucisa de catre niste indivizi incoerenti si la fel de dezaxati mintal ( cum spuneam mai demult, posibila ucidere din culpa in situatia in care se probeaza existenta discernamatului si nu "omor deosebit de grav"). Pana la sfintenie mi este ceva. Mai mult decat atat, tezele privind "doctrina iadului il bajocoreste pe Dumnezeu, desfiinteaza jertfa lui Hristos si este pacat impotriva Duhului Sfant.
Doctrina iadului, care n-a oprit nici un om de la pacat- a ucis-o pe Irina" ma duc la Martorii lui Iehova (mentionez ca nu doresc in nici un caz sa "infierez" respectivul cult si asa destul de persecutat de toate regimurile totalitare). Sau poate mai degraba la New Age sau Bahai...Principiile fundamentale crestine nu despart pe Dumnezeu de dreptate. 1.Shema Israel, HaShem Elohainu, HaShem Echad si 2.Iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine insuti, cele doua principii fundamentale ale iudeo-crestinismului nu exclud atributul de dreptate a lui G-d. Un paradis in care Mengele il lauda pe G-d alaturi de victime...ce sa zic. Chiar esti sigura?
Mario
nu spune de doua ori...parca - de Intruder la: 04/07/2005 23:03:44
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
nu spune de doua ori...parca vad ca apare si o ''tanti aglaia'' fara prejudecati..;)
#57947 (raspuns la: #57946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gabi, nu eu am doua fete, eu - de RSI la: 20/07/2005 14:06:58
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
Gabi, nu eu am doua fete, eu am baiat si fata mari (28 si 27 de ani).
Da, serialul era grozav , mie imi placea mai ales mama Samanthei - Endora (Agnes Moorehead). La conferinta de care spui unii se trag din maimuta si altii merg inapoi ;))

=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#60462 (raspuns la: #60456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Astazi ne despartim" - Stefan Augustin Doinas - de iluzoria la: 27/07/2005 20:07:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
Astazi ne despartim

Astazi nu mai cintam, nu mai zimbim.
Stind la inceput de anotimp fermecat,
astazi ne despartim
cum s-au despartit apele de uscat.
Totul e atit de firesc in tacerea noastra.
Fiecare ne spunem: - Asa trebuie sa fie...
Alaturi, umbra albastra
pentru adevaruri gindite sta marturie.
Nu peste mult tu vei fi azurul din mari,
eu voi fi pamintul cu toate pacatele.
Pasari mari te vor cauta prin zari
ducind in gusa mireasma, bucatele.
Oamenii vor crede ca suntem dusmani.
Intre noi, lumea va sta nemiscata
ca o padure de sute de ani
plina de fiare cu blana vargata.
Nimeni nu va sti ca suntem tot atit de aproape
si ca, seara, sufletul meu,
ca tarmul care se modeleaza din ape,
ia forma uitata a trupului tau...
Astazi nu ne sarutam, nu ne dorim
Stind la inceput de anotimp fermecat,
astazi ne despartim
cum s-au despartit apele de uscat.
Nu peste mult tu vei fi cerul rasfrint,
eu voi fi soarele negru, pamintul.
Nu peste mult are sa bata vint.
Nu peste mult are sa bata vintul...


Iluzoria
"The future is already here; it's just unevenly distributed"
sa mai dau un exemplu - de gigi2005 la: 04/08/2005 01:05:58
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
daca o femeie ajunge la o varsta de 32-35 de ani si nu-si gaseste o relatie stabila ar fi bine sa se uite in trecut si sa analizeze vechile relatii. S-ar putea ca una sa nu fi fost tocmai curata...
Se fac farmece care indeparteaza barbatii, i se face "de urat", adica ori se plictiseste repede de el, nu-l mai doreste, ii face chiar scarba sau, invers, el ajunge sa o vada ca pe o scorpie, sa nu o mai doreasca, etc.
Bine ar fi daca s-ar face o retrospectiva a trecutului... mamele mai stiu si ele una-alta...
De multe ori si mamele gresesc: de pilda despart o familie prin metode nu tocmai ortodoxe... mama n-o sa-ti spuna tie ca si copil chiar tot, ar fi bine sa intrebi...
Plus ca si in trecut se uzita de astfel de practici asa ca nu-i exclus ca copii rezultati dintr-o relatie/casnicie incorecta sa patimeasca ceva in viatza...

Eu va dau si exemplul meu care am avut 3 casnicii... saraca mama a fost corecta dar strabunica din partea mamei nu a fost tocmai usa de biserica si pare-se ca nu a folosit metode tocmai ortodoxe sa-l ia pe strabunicul. Pare-se ca nici bunica din partea mamei nu a fost nici ea tocmai fair... La noi in familie si cei doi frati ai mei sint deja la a doua casnicie (sper sa se opreasca aici).

Deci, ca o concluzie, desi pare ca nu-ti lipseste nimic, esti frumoasa, desteapta, cuminte, se spune ca "n-ai noroc"... Daca vei cauta, sigur vei gasi ceva...
De ce dau drumul eu de doua - de munteanu rodica la: 09/08/2005 16:57:02
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
De ce dau drumul eu de doua ori la comentarii?
De zapacita.
intrusul isi face de cap!!! - de anisia la: 12/08/2005 16:56:40
(la: "Academia Cafeavencu")
o inocenta scrie :

Descrierea iubitului meu...
Publicat de VotcaDeea la 30/06/2005 - 00:19 la Poezii

Doi ochi caprui ce se plimba prin lume,
Doi ochi caprui amenintati de natiune
Un chip plapand ce-ti bucura ochii
Ce intelege cand incepi sa te apropii

Un zambet cald ce te face sa crezi
Un trup solid vrand sa-l venerezi
Un suflet inocent dornic de iubire
SI doua buze moi ce le saruti la venire

Privind atent un rasarit de soare
Stand pe nisip pe plaja la mare
Simtind dorinta cum iti curge prin vene
Cand nu poti sa-i spui ce simti si astepti in tacere

Cand vrei sa-i soptesti suav in ureche
Pe tine te iubesc si tu imi esti pereche
Cand iti doresti sa se opreasca timpul in loc
Cand simti emotiile ce te patrund peste tot

Cand simti sa strigi sunt fericit, iubesc
Cand stii ca si eu imi doresc
Sa fii langa mine mereu
Sa simti si tu ce simt si eu


intrusul, fire nobila, raspunde:
''angel radios''!
#65031, de Intruder la Fri, 12/08/2005 - 11:51


iubita mea, iti dau o lalea
si vreau sa fi sotia mea...
te iubesc la nemurire
si n-o sa existe despartire
afla ca te doresc ingrozitor!!!
de n-ai sa fi a mea, am sa ma omor!
trupul meu solid, e numai al tau
ti-l daruiesc...iubeste-ma din nou.
tu esti sufletul meu pereche,
iubirea noastra e veche...
si eu as vrea sa simti ca mine
sa vezi si tu cat e de bine...
vreau sa ne iubim cu pasiune
si sa fugim amandoi in lume!
tu sa mi te supui mie
si eu sa-ti recit aceasta poezie...

''al tau pentru eternitate si per toujours'',
Votculescu din Fundulea...


sursa:http://www.cafeneaua.com/node/view/5222
si eu vin si comentez: pai bine intrusule, de-asta-mi esti!vezi ca te bag la bigamie...pai ai uitat cum fu cu pirostriile cand petzisi aristocratic cu ceva timp in urma? o ora te-am lasat din mana si ti-ai si facut de cap....TRADARE, DE TREI ORI TRADARE!!!

de la clasa a doua se vede tr - de cosmacpan la: 18/08/2005 01:07:16
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
de la clasa a doua se vede tribuna sau tribunul?
#66071 (raspuns la: #66068) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
francmasoneria si realitatea - de condor la: 23/08/2005 05:30:25
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
VIII. UNUL CARE CREDE CA PAPA IOAN PAUL II E
VINOVAT


Vatican II a dat o lovitura mortala catolicismului, si Papa Ioan Paul II a parut ca oscileaza între slujirea puterilor oculte pe linia Vatican II si încercari de revenire la crestinismul traditional. Abatele Daniel Le Roux analizeaza aceasta aparenta în cartea sa Pierre M'Aimes-Tu? (Fideliter, Vernet, 1988; traducere engleza Instauratio Press, Yarra Junction, Australia, 1989, 1990).

De când si-a început studiile teologice, Karol Wojtyla, cel care urma sa devina Papa Ioan Paul II în 1978, a fost influentat de filozofia lui Husserl, Kierkegaard, Hans Urs von Balthasar, Scheler, Rudolf Steiner, si de personalitatea papei Paul VI. Monsignorul Wojtyla era cunoscut ca un cardinal "progresist", "mai progresist decât compatriotul sau, Cardinalul Wyszynski", chiar "înfrânat de presenta Cardinalului Wyszynski", scrie ziarul Le Matin la 17 Octombrie 1978 cu uimitoare veracitate; si tot cu uimitoare candoare, ziarul The Times scrie în aceeasi zi ca "au facut cardinalii poate o alegere buna, dar pe de alta parte si-au asumat riscul de a da frâu liber fortelor umanismului în politica si'n religie, pe care nu le vor mai putea controla." Ziarul Le Monde remarca faptul ca noul papa "este mai degraba existentialist decât tomist", ca "se opune celor care vor sa condamne cu severitate ateismul", si ca, desi în public se arata în dezacord cu comunismul si totdeauna a aparat drepturile omului, "nu este anti-comunist în adâncul fiintei lui" (Le Roux, pp. 4-5).

"Trebuie sa studiem ateismul cu ajutorul sociologiei si psihologiei, nu ca o negare a lui Dumnezeu, ci mai degraba ca o stare a constiintei persoanei umane," scria viitorul Papa Ioan Paul II în 1965. De acum încolo nu credinta în Isus Hristos este preocuparea bisericii fondate de El ci unanimitatea diverselor populatii ale globului: "Scopul Papei Ioan XXIII a fost în primul rând unitatea crestinilor; ... ce-i uneste pe crestini e mai puternic decât ce-i desparte. Dorul de unitate a crestinilor merge mâna'n mâna cu dorinta de unitate a întregii rase omenesti. ... Aceasta premisa arata atitudinea bisericii fata de celelalte religii, care este baza recunoasterii valorilor care sunt spirituale, umane si crestine în acelasi timp, extinse la astfel de religii ca islamul, budismul, hinduismul ... Biserica doreste sa initieze un dialog cu reprezentantii acestor religii. Aici iudaismul ocupa un loc special. Conceptul declaratiei viitoare va vorbi raspicat despre unitatea spirituala dintre crestini si evrei.. Biserica se ocupa de dialogul cu necredinciosi care sunt de importanta capitala în zilele noastre, când pentru prima data în istorie, necredinta si ateismul apar ca fenomene de masa. ... Biserica întelege ca tendinta spre eliberarea omului si iesirea lui de sub orice alienare, manifestata sub forma ateismului, este poate un fel de a-l cauta pe Dumnezeu. ... E necesar sa scoatem crestinismul din forma sa europeana. Popoare cu culturi antice întâmpina piedici în fata crestinismului care se explica prin psihologia lor: li se prezinta formule europene! Vedem ca sunt necesare africanizarea, indianizarea, japonizarea si asa mai departe" (consemnat de Parintele Malinski în cartea Mon Ami, Karol Wojtyla, apud Le Roux, pp. 6-7).

Papa Ioan Paul II se declara fidel conceptelor care au guvernat Cel de-al Doilea Consiliu de la Vatican, numit pe scurt Vatican II: libertatea religioasa, colegialitatea, si ecumenismul. Cu mult înainte de a ocupa Sfântul Scaun, Papa nostru planuia sa renunte la crestinism si sa accepte ateismul, voodoo-ul african, cultul spiritelor celor morti, de dragul ecumenismului. De dragul libertatii religioase, Vaticanul a fost cel care a cerut statului italian sa revizuiasca Concordat-ul si sa transforme Italia dintr'o tara catolica într'una atee; la 19 Februarie 1984, papa a salutat acest eveniment din balconul catedralei Sf. Petru din Roma. Noua formula de conducere a bisericii este colegialitatea, adica descentralizarea si participarea laicilor la hotarârile doctrinale. Adica laicizarea. Formula aceasta tripartita, libertatea religioasa, colegialismul si ecumenismul, seamana cu trilogia masonica a libertatii, egalitatii si fraternitatii care a dominat revolutia franceza (Le Roux, pp. 9-11).

Dintre predecesori, Papa Ioan Paul II îi admira doar pe Ioan XXIII si Paul VI, caci doar acestia, explica el, s'au înhamat la opera de "reformare" a bisericii catolice. "Paul VI a fost papa umanismului, papa drepturilor omului", spune Ioan Paul II. Inainte de a fi ales papa, Ioan XXIII fusese observator permanent la UNESCO, si la 11 Aprilie 1963 lauda Organizatia Natiunilor Unite si declaratia drepturilor omului - al carei scop nu este sa asigure individului drepturi în Noua Ordine Mondiala ci sa-i dea iluzia ca le are si sa-l înrobeasca în socialismul universal, "eliberându-l" de nationalism, de crestinism, si de individualism. Papa Paul VI cânta laudele omului si bunatatii lui originare: "Avem încredere în om; credem în aceasta adânca bunatate din fiecare inima..." , negând doctrina pacatului originar si a salvarii prin Isus Hristos. La mai putin de un an dupa ce a devenit papa, Ioan Paul II ridica si el osanale Organizatiei Natiunilor Unite, de care, zice el, "Papii Ioan XXIII si Paul VI s'au apropiat cu încredere. ... Viziunea umanista pe care-ati proclamat-o în lume este si a noastra" (Le Roux, pp. 11-19).

Papa Leo XIII aratase sorgintea masonica a doctrinei ca "toate religiile sunt la fel de bune," si ca nu e nici o diferenta între crestinul care-l iubeste pe Dumnezeu si pe aproapele sau ca pe sine însusi, si satanistul care tortureaza si ucide copii si oameni nevinovati în cinstea demonilor carora li se închina. Rezultatul imediat al afilierii Bisericii Catolice la conceptul libertatii religioase au fost noile concordate prin care s'a realizat "separarea statului de biserica" si eliminarea "religiei de stat". Concordatele cu Columbia din 1972, cu cantonul Valais din Elvetia din 1974, cu Portugalia din 1975, cu Spania din 1976, cu Peru din 1986, si cu Italia din 1984 au fost realizate la cererea Vaticanului , nu a statelor respective; deci, Vaticanul a initiat pagânizarea lumii. Dupa semnarea noului concordat cu Italia, Papa a tinut un discurs prin transparenta caruia, dincolo de frazele frumoase si expresiile vagi si sentimentale, se zareste planul diabolic al Noii Ordini Mondiale. Libertatea religioasa este lozinca prin care masoneria a cautat sa distruga crestinismul dupa izbânda ei din 1789 în Franta, pe care Papa Ioan Paul II nu o deplânge ci o aproba, însirând: "Recunoasterea si garantia drepturilor inviolabile ale omului, ca individ si în grupuri sociale în care se poate dezvolta si-si poate extinde personalitatea; datorii ferme de solidaritate politica, economica si sociala; demnitatea si egalitatea tuturor cetatenilor fara discriminare în fata legii; respingerea razboiului ca instrument de atac al libertatii altor popoare; colaborare internationala." Cuvinte frumoase, la fel cu cele folosite de regimurile totalitare comuniste. Dupa câteva luni, la ratificarea concordatului cu Italia, papa a vorbit despre "ideea libera a pluralismului în relatii" si despre "profunda unitate de idei si sentimente." Celor care s'ar putea lasa sedusi de aceste cuvinte frumoase, le reamintim ca ele au fost alese cu grija în culise în cadrul unor colaborari ca de exemplu cea care a avut loc când Cardinalul Bea a vizitat loja masonica exclusiv iudaica B'nai B'rith; aceasta loja ceruse sa se promulge libertatea religioasa, promitând în schimb sa permita decurgerea consiliului Vatican II fara scandal (pp. 20-29).

Colegialitatea este un cuvânt care a aparut în vocabularul Vaticanului în 1959 cu un sens imprecis. In practica, colegialitatea îi ia papei autoritatea si o confera adunarii episcopilor, care cârmuiesc nava bisericii dupa model sovietic: adica hotarârile sunt luate dinainte de catre o retea organizatorica secreta care lucreaza din culise, unor participanti li se traseaza sarcina de a face propuneri, iar adunarea le voteaza dar rezultatul votului e cunoscut dinainte de votare. Ideea nu este noua; cu 140 de ani în urma, Bolgeni, un iezuit italian, facuse aceeasi propunere. "Totul s'a facut într'o maniera 'stranie' si misterioasa," scrie Parintele Schillebeekcx, teologul episcopilor olandezi (p. 32). Sunt deci doua surse de putere, una a papei, cealalta a episcopilor. Primele fructe ale colegialitatii sunt eliminarea celibatului preotilor, admiterea femeilor ca preoti, si admiterea celor divortati si recasatoriti. Apoi, publicarea de doctrine si catechisme la initiative locale, ca de exemplu catechismul Pierres Vivantes , care nu afirma creatiunea, considera ca înaltarea la cer a lui Hristos e doar o metafora, si zice ca doctrina despre Fecioara Maria nu e autentica. Când papa le-a cerut preotilor care fac pe ministrii în guvernul "revolutionar" al Nicaraguai sa nu participe în acel guvern, acestia au refuzat si au declarat ca este mai important pentru ei sa se întâlneasca cu conducatorii lumii a treia decât cu papa.

A remarcat Papa Ioan Paul II situatia precara în care s'a lasat sa cada? Inca înaintea lui, Papa Paul VI a deplâns roadele politicii pe care a sprijinit-o, iar Papa Ioan Paul II scria în 1981: "Trebuie sa admitem cu realism si cu mila ca multi crestini sunt pierduti, confuzi, perplecsi, si lipsiti de speranta; primesc idei contradictorii despre adevarul revelat si învatatura traditionala, se propaga erezii în domeniul moral si dogmatic, creându-se îndoieli, confuzii, revolte; pâna si liturghia a fost manipulata ... Crestinii sunt dusi în ispita de ateism, agnosticism, si de un iluminism vag moral ..." (Le Roux, pp. 30-39).
Din cauza ca textul e lung iata adresa:
http://miscarea.com/Catolica.htm
cine are rabdare va citi.



#67172 (raspuns la: #49955) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din doua una: ori autoarea n- - de Daniel Racovitan la: 02/09/2005 14:53:26
(la: de veghe-n lanul de secara)
din doua una: ori autoarea n-a auzit de Salinger, ori ne crede o banda de sfertodocti :)

___________________________________________________________________
fereste-ma Doamne de mainstream.
#69218 (raspuns la: #69197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pai sunt numai doua variante: - de Horia D la: 06/09/2005 21:59:05
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
pai sunt numai doua variante:))
1. lupul si-a facut de cap cu cei doi caini
2. cainii l-au facut prastie pe lup
#70141 (raspuns la: #70138) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Divortul... - de TeodoraPA la: 08/09/2005 18:03:07
(la: Divortul, un esec?)
Destul de categorice cele doua categorisiri ale tale. De ce doar cele doua? Lucrurile sunt mult mai complexe si difera oricum de la caz la caz.
Am fost intotdeauna de acord cu vorba aceea ca intr-o cearta sunt ambale parti de vina...
Apoi de ce nu poate fi o simpla despartire asa cum sunt toate celelalte despartiri din viata omului... Pentru ca e mai dureroasa?



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...