ne facem singuri viata grea

Papadio, mii de scuze, abia acum realizez ca esti un Papadioi si nu o Papadioara..
dar nu asta este important, ceea ce exprimi ma intereseaza.
pt. prima parte a mesajului tau, am sa-ti raspund in natura si stiinta, la subiect pentru ca ce scrii tu este veridic si interesant, poate interesa si pe altii, atunci sa-i facem sa profite :-)

da, am vorbit cu multi romani si am familie concernata
pot sa spun ca : romanii fugiti in 1944, 45 au fost bagati mai intai in lagare, supa populara, cate 30-40 intr-o baraca

Spui bine ca intre cei veniti in occident inainte de 1989 erau cei plecati "innot", mai erau si cei "cumparati" cu bani grei (ex mama mea), cei care erau tinuti ostatici in Romania apoi a fost presiune de la stat la stat (ex; un var mare sportiv cunoscut, avea sotia si fetita ostatec in Romania),
cei veniti in lada masinilor diplomatice, etc, etc

apoi cei TRIMISI, spioni, etc sau odraslele conducatorilor sau securistii si comunistii carora incepea sa le "miroase" o "epurare" eventuala si cum aveau stocul de dolari (nu castigati cinstit) plecau in misiune in strainatate cat mai puteau

Pe vremuri la Biserica Romana din Paris era plin din astia, au fost cazuri de incercari de rapire a "azilantilor"
chiar cazuri de rapire si omorare efectiva,
este una dintre cauze pentru care "veteranii" formau un cerc inchis in care noii veniti intrau doar prin recomandari de catre cei care le cunosteau efectiv familia

Inainte de perioada cu azilantii Cambodgieni si venirea lor in masa in Europa, aziulantii nu prea erau ajutati, aveau 3 luni un fleac in bani (o camera mobilata la al 7-lea etaj- de servitor) costa mai mult decat dublu si 3 luni cursuri gratuite sa invete limba,
erau gazduiti de Crucea Rosie in dormitoare de 40-60 persoane, paturi suprapuse, familiile despartite in dormitoare diferite,
scosi afara la ora 8 dimineata (chiar daca ploua, ningea sau ingheta) si puteau intra seara la ora 7 sau 8,
mancarea la supa populara, Crucea Rosie sau organisme caritative, erau imbracati gratuit (haine de a doua sau a treia mana) par organisme religioase. Ca azilant aveai tot ajutorul medical gratuit.

Daca aveai recomandare pt romanii deja in occident, daca veneai dintr-o familie cunoscuta de un "veteran" erai gazduit de romani, ti se imprumutau bani, te duceai la Biserica Ortodoxa Romana sau Uniata, gaseai ajutor, romanii, asa zis "veterani" faceau donatii la biserici in acest scop : bani, haine, mobile
erai recomandat sa obtii si serviciu, veneau cu tine la administratii sa-ti faci formele, te duceau chiar sa vizitezi orasul...

Mai toti au inceput prin a face menajul, muncitori, spalat geamurile,
paznici, spalat vasele in restaurante, pana cand si-au echivalat diplomele sau daca nu era echivalente, sa refaca cursuri sa dea examene si sa obtina o diploma din occident.

Era o viata grea, munceai greu si invatai in acelas timp, incercai sa ai o camera a ta, ca la Crucea Rosie, in dormitoarele lor, te demoralizai, erau multi plangareti, care vorbeau doar de ce au fost si au avut si nu erau capabili sau nu aveau caracterul sa lupte in occident

Trebuia o tarie de caracter si o vointa exemplara, pe langa credinta in Dumnezeu si convingerea ca daca tu te ajuti singur si Dumnezeu o sa te ajute.

Dupa ce te descurcai cu limba si aveai o diploma recunoscuta, iti gaseai un serviciu in specialitatea ta

Dupa venirea in masa a cambodgienilor in Europa, occidentul a luat masura precaritatii vietii azilantilor, si dupa anchete si verificari, aveai dreptul la un salariu minimal timp de un an, care putea sa-ti permita sa inchiriezi o camera mobilata cu alta persoana impreuna si sa poti manca acasa, sau sa stea toata familia intr-o camera.

au fost multe abuzuri imediat dupa 1989, "veterani" romani (cei veniti inainte) au gazduit si hranit romani ce soseau, au gasit casa golita la intoarcerea seara acasa de la serviciu,
sau banii imprumutati nu i-au vazut nici o data inapoi sau platiti in tara (caz dupa caz, cum era intelegerea)

toate astea au determinat instaurarea unei ne-încrederi, oamenii se fereau in plus, veneau puhoi, nu unul cate unul ca inainte
Sa fi avut banca Nationala si tot nu ti-ar fi ajuns sa "imprumuti" fara nici o garantie de a-ti vedea banii inapoi.

Insa un lucru este sigur, la revolutie "veteranii" din Franta, Germania si Italia au organizat prin Crucea Rosie, Lion's Club si Rotary Club ajutoarele masive pt. Romania.

faptul ca s-au intors in Romania
pentru ca acolo s-au simtit acasa
iar acum sunt singuri.
poate copiii ii ajuta
cu bani
dar de vazut
cred ca mai rar
si atunci
sunt singuri?
Cata

in Romania
adevarat.
il pretuiesc
pentru omul care e.
nu doreste sa-i dai nimic.
daca-i dai bine,
daca nu, nu.
Consultatia este foarte interesanta:
cocluzia controlului este:
ai tu ceva problemute
care se rezolva cu medicamente
dar cele mai multe
vin de la cap.
nu se plimba in masini de lux.
daca noaptea ai probleme, il suni si vine.
tratament favorit: te face sa razi
remediu pt probleme: de ce ai doua urechi:pe una intra, pe alta iese
remediu pentru batrani: aveti o singura viata
pentru ce Dumnezeu nu va bucurati de ea. Asa cum e. Grea si frumoasa.
Nu vedeti ce fericiti sunteti?
Sa-ti dea Dumnezeu sanatate Ovidiule si sarbatori fericite!
Cata

Craciunul nu este altceva decat intoarcerea ciclica la copilarie, indiferent daca a fost grea sau usoara a fost senina, fara griji si plina de sperante. Cand facem bradul ne simtim mici si fara griji,chiar daca avem din gresala parul alb.Daca sunteti cinstiti veti constata ca copilul din dumneavoastra nu v-a parasit niciodata si este undeva, inauntru si va tine de mana acum cand sunteti aproape bunic, amintirile lui sunt acolo, visele lui au crescut odata cu corpul vostru si nu va pleca niciodata.Un copil, un adolescent, un tanar, un sot, un tata, sunt toti impreuna si fiecare e singur.Viata nu este decat o stafeta a varstelor unde castiga intodeauna toata echipa adica dumneavoastra.Craciunul este ceea ce ne ramane atunci cand totul in jur se schmba. Aici m-am referit la TRADITIE.

Sunt absolut de acord cu tine, Camelia. Am fost plecata un an din tara, dupa care m-am intors si acum sunt iarasi plecata din tara de 14 luni. Am stat in tara un an, in care tot ce am facut a fost sa caut o posibilitate de a pleca iarasi. Ai dreptate! Este, intr-adevar ca un drog. Am spus intotdeauna: romanii, daca pleaca o data din tara, sunt dusi pe veci. O sa incerce intotdeauna sa iasa din tara, indiferent ce e necesar pentru a-si atinge scopul. Lasam parinti, frati, prieteni, doar pentru ca, dupa ce ai cunoscut strainatatea, democratia si, mai ales, respectul si dreptul de OM, viata in Ro e absolut imposibila. Am vorbit la telefon cu sora mea, in jurul Craciunului si cand mi-a spus despre preturile din Ro, despre faptul ca totul se scumpeste in preajma sarbatorilor (nu ca ar fi ceva nou; stiam de asta de cand eram in Ro), am intrebat-o: "Cum supravietuiti in Ro.? Din momentul in care am luat avionul spre Canada, am blocat amintirile despre viata grea din Ro., incerc sa nu ma gandesc la modul de a trai din Ro., cand ma gandesc la Ro., ma gandesc doar la sora mea, la nepotica mea si la prieteni... Cat despre stilul de viata si nenorocirile celor care inca mai sunt acolo, incerc sa nu ma gandesc. Incerc sa uit cosmarul de a fi roman in Romania... da-ti-i drumul si judecati-ma pentru asta; dar n-o sa puteti schimba ceea ce simt. Asta e si in adancul sufletului meu stiu ca nu sunt singura care gandeste astfel. De ce sunt atat de sigura? Pentru ca daca as fii singura care gandeste asa, as fi, de asemenea, singura romanca plecata din tara. Nimeni nu a plecat din Ro, pentru ca a avut o viata prea buna si tot ce avea nevoie. Nu am plecat din tara sa fac avere; am plecat doar pentru a avea sansa de a-mi permite ca din salar sa-mi platesc facturile, mancarea si sa-mi pot permite sa ma "rasfat" din cand in cand cu o haina frumoasa sau o iesire la un restaurant decent. Nadia, Canada.

Ofemeie, daca tie ti-e asa bine in Rom., sau pur si simplu patriotismul tau da pe din-afara... n-ai decat sa ramai in Ro. Nimeni nu spune ca TREBUIE si pleci. Nimeni nu te obliga sa pleci. Dar, nu-i judeca pe cei care o fac. E dreptul nostru de a alege unde vrem sa ne petrecem restul vietii si unde vrem sa dam viata copiilor nostri. Daca tu vrei sa faci asta in Ro., e decizia ta. Ce sa mai spun? Bafta si iti doresc o viata buna. Pentru ca viata este, intr-adevar grea in Romania si "anonimul" care a scris ca de cate ori suni pe cei dragi in Ro., nu auzi decat de greutati, a avut dreptate. Stiu, pentru ca eu o sun pe sora mea si si ea, ca si oricine altcineva, se plange de greutati, de preturi, de viata grea, pe care toti o stim. Mai lasa patriotismul deoparte. Nu ca nu-mi iubesc tara... pur si simplu nu-mi place sistemul si coruptia exagerata din Ro. Daca iubesc ceva in Ro., sunt oamenii de acolo, care merita tot respectul pentru curajul de a ramane si a lupta cu necazurile. Asta nu inseamna ca noi, cei care am plecat am plecat din lasitate. Am plecat tot din curaj: curajul de a infrunta necunoscutul. Singuri, disperati adesea, fara prieteni si fara familii, pe care atunci cand ii sunam, nu vrem sa-i ingrijoram si le spunem doar cat de bine e "afara". Ce e rau si cat de greu ne-a fost sau inca ne este, tinem pentru noi. Pentru a nu-i face sa se simta vinovati cheltuind banii pe care li-i trimitem... Ramai acolo, daca vrei. Dar, din nou, nu ne judeca, pentru ca nu ne cunosti, asa cum nici eu nu te cunosc si nu te judec si nu-ti cantaresc motivele de a fi coplesita de patriotism.

am plecat acum 3 ani din Romania ca programator. Nu pot sa spun ca am avut o viata grea in Romania, ci normala, nici bogata, nici saraca . Ceea ma interesa e sa pot face ceva in strainatate, intrucat in Romania, sansele sunt foarte limitate daca nu ai relatii cu oameni din vechiul aparat comunist. Deja mi-am luat o garsoniera la Paris, la margine e adevarat, dar sunt multumit. Oricum vreau sa impartasesc cateva idei care sunt foarte importante pentru a va integra intr-o tara europeana:

1. In primul rand, europenii sunt foarte sceptici vis-a-vis de romani, ii vad ca talhari in momentul de fata (nu uitati ca si italienii erau vazuti asa in urma cu 50 ani, dar intre timp, s-a amerliorat situatia) , asa ca e important sa incercati sa aveti un partener de viata bastinas. Prietena cu care traiesc e frantuzoaica. Un partener de viata roman nu va face altceva decat sa va izoleze.

2. Cercul de prieteni trebuie sa fie bastinasi.

3. Exista o problema cu romani, sunt f. provinciali. Nu este o regula generala, dar statistic, f. probabila. Prin urmare, se intampla sa ii vezi dupa 15 ani ca au trait intr-o tara straina si sunt imbracati tot ca romani.

4. Trebuie sa plecati f. tanar, pana in 25 de ani. Dificultatile pe care le veti intampina depasesc paranormalul, dar tot se merita. Fiind tanar se poate merge inainte. O varsta de 35 de ani e deja prea mult. Stresul acumulat poate duce la multe probleme de sanatate.

5. N-as recomanda sa emigrati in america de nord, ci intr-o tara EU. Mentalitatea din America de nord este f. diferita .In plus daca aveti cea mai mica problema aici in EU, va puteti intoarce acasa la mamica pentru a va relaxa ceea ce nu e cazul cu America, costul transportului este net superior. Emigrand in America, practic rupeti legatura definitiv cu Romania, depinde de voi daca vreti sa o faceti. Traind in EU si obtinand cetatenia EU, puteti sa va mutati cand vreti in Anglia, Suedia sau chiar Grecia. In plus, concurenta in America este de speriat, daca sunteti o bestie si sunteti dispusi sa luptati cu orice pret, atunci America este locul vostru, daca sunteti o persoana mai calma, fara aspiratii colosale, stati in EU.


4. Nu uitati niciodata Romania. Romania a trecut printr-o perioada cumplita, saracie absurda. Asta nu inseamna ca trebuie sa o lasati in urma. Din cate am vazut situatia s-a amerliorat si cu siguranta Romania va intra in comunitatea europeana. Nu cred ca Romania va ajunge vreodata o putere, dar desigur isi va asuma un rol in sud estul Europei. Nu uitati ca Romania era mereu mai bogata decat toate tarile balcanice, inclusiv Grecia care e membru EU. In ceea ce ma priveste o sa ma profilez pe o activitate care sa-mi permita sa ma intorc mereu in Romania. Romania are un potential enorm, are sa devina ceea ce era inainte de venirea comunismului, motorul economic din sud-estul europei.
Populatia descendta EU din Romania e enorma si cuprinda sasi, greci, unguri si evrei care sunt imprastiati in toate tarile EU. Marile orase din Romania sunt construite prin contributia acestor etnii. Renuntand la granite si adoptand o legislatie corecta, nu ar ezita sa se reintoarca sau cel putin sa intemeieze o activitate in tara stramosilor lor. Asta este singura problema, anume vechile cicatrici. Romania e puternica prin minoritatile sale, cu o europa libera, lucrurile se vor pune pe picioare.
Iubesc Romania!!!!!!

esti de mult timp la cafenea? daca esti de putin timp atunci se explica intrucatva "atacul" tau. altfel ai fi vazut din mesajele anterioare ale celor ce-si invart coada pe-aici ca nationalismul si valorile care tin de el sunt incontestabil tinute cu strasnicie ca o zestre de mai toti romanii. nu vreau sa fac comparatii cu alte tari, discrepantele si deosebirile dintre culturi si/sau mentalitati nu ne avantajeaza in tragerea unor concluzii stricte si universal valabile cu referire la nationalism. in orice caz, m-as feri din start sa compar Polonia (polonezii) cu Romania (romanii). dintr-un simplu principiu: suntem unici! in felul nostru, atat de neplacut si de scarbos pt. altii care se cred mai europeni decat noi.

vorbesti de "prostitutie mentala"... acelasi dezgust ca si tine pt. oamenii care se prostitueaza (si la propriu si la fiurat) incerc la randul meu, mai ales cand vine vorba de AI MEI. dar stii ceva, concetatenii mei nu se prostitueaza mai mult decat altii. asta e doar o parere subiectiva, crede-ma. sunt convins ca au si polonezii destui prostituati de cand cu intrarea asta grabita in...stim noi ce structuri.

snobismul de care pomenesti mataluta se vede clar in chiar mesajul tau. insa cel mai "jalnic" nu e snobismul, ci e faptul ca tu cataloghezi romanii care te-au primit, te-au omenit si te-au instruit cum poate n-ar fi facut-o nici propria ta tara, dupa un singur individ. asta nu mai e prostitutie, sa injunghii pe la spate pe cei care ti-au deschis ochisorii tai patrunzatori in tainele omenirii? "jenant", mai jenant decat orice pt. noi, cei care ne ofensam vrem nu vrem la auzul unor astfel de cuvinte izvorate parca dintr-un fel de dezgust fata de romani, este faptul ca instruim strainii in scolile noastre ca mai tarziu acestia sa ne scuipe in fata, comparativ cu posibilitatile copiilor si studentilor romani care sufera la propriu de lipsuri acute. jenant este sa fim oropsiti economic pt. ca nu vrem sa renuntam la principiile si aspiratiile noastre, la ortodoxie si la datinile strabune, ca sa fim "ca ceilalti", toti o apa si-un pamant.

tu esti frapat? ce sa mai zicem noi? ca nu noi am colorat tara asta in negru, ci cei ca tine, scoliti pana la genunchiul broastei. sa-ti dau un ex. acu` vreo 2 ani am vazut niste nemti care iesisera dintr-o biserica voevodala cum luau fotografii unor cersetori mizerabili care-si faceau veacul pe la poarta ei. ce crezi tu ca am simtit atunci fata de acei nemti? o repulsie totala! pt. ei a avut o mai mare importanta ce-au gasit in fata portii decat ce era in spatele ei, ma-ntelegi? asa si tu, la randul tau faci fotografii pe aiurea fara a te durea macar capul de valorile adevarate.

"ce ajunge sa fiu un magnes pentru Romani"- expresia asta n-am prea inteles-o, ce inseamna "magnes"? magnat, ori ce anume? bre frate, daca nu ti-a zis-o nimeni pana acum, apoi afla de la mine ca nu esti tu nici buricul pamantului si nici nu se invarte soarele dupa tine. esti cat un fir de praf in bataia vantului, nimic mai mult. si tare as fi eu curios sa aflu de la colegul tau cam cum vorbeai tu despre tara ta. ai zugravit-o in culorile curcubeului? inseamna ca ai fost un mincinos fiindca stii la fel de bine ca si mine ca Polonia, ca multe alte tari europene, are destule probleme, nu e fruntasa lumii.

da, din pacate in Romania e viata grea si multi decid sa emigreze din cauza asta. apoi o parte dintre ei uita sau se fac ca au uitat de unde au plecat. totusi, pe cuvant de onoare iti spun ca aceia nu au mai multa liniste decat tine insuti. ei nu vor fi niciodata in tara lor, oricat de danezi sau polonezi ar deveni peste noapte! fiindca vor fi ceea ce se cheama la noi "VENETICI" (veniti de aiurea). si tara asta pe care o reneaga acum, ii va primi din nou ca o closca puii sai atunci cand se vor razgandi si vor vrea sa revina la ea, indiferent in ce imprejurari. pun pariu pe ce vrei tu ca daca maine Romaniei i s-ar declara razboi de nu stiu cine, mai toti romanii din diaspora ar dori si chiar ar sari in apararea ei.

nu stiu ce ai invatat la scoala aia mare la care mergi, dar se pare ca istoria noastra nu ti-a prea placut. altfel ai fi stiut unde trebuie sa-ti cauti stramosii: imprastiati pe la Codrii Cosminului. si in acelasi timp ai sti si unde ti-e locul: sub oblancul seii lui Stefan cel Mare si Sfant. scurt pe doi.

impartasesc intrucatva "temerile" unor forumisti de aici asupra faptului ca ai fi una si aceeasi persoana "romana"... si tare imi semeni, prin continutul mesajelor tale, cu Filip Antonino. il cunoaste cineva pe acest individ?

just me- enigmescu

dragul meu, sa stii ca eu cred ca te-ai grabit, in primul rand fiindca atunci cand tragi concluzii in functie de banuieli, risti s-o proptesti in gard: ridicol garantat!

hai sa raspund, totusi:
1. la sedinta purtam blugii mei de gala si-o camasa deschisa la primul nasture.
2. eu, spre deosebire de tine, nu pot sta 'ferita dupa cineva', intrucat nu-mi permite statura - am peste unuoptzeci si-i dificil sa trec neobservata.
3. "eu ma indoiesc de faptul ca cineva s-ar uita insistent la o fata, in orice imprejurare, in absenta PROVOCARII" - nu-s responsabila de indoielile tale!
4. "doar ti-a facut complimentul ca esti sexi, iar asta sigur venea din felul cum erai imbracata." - "sigur"???? (inapoi la punctul 1)
5. daca 'esti buna de-o tura' e pentru tine un compliment, sper sa nu simti niciodata nevoia de-a-mi face unul!
6. "Unele femei se poarta sexi, provoaca, tocmai din iluzia ca subjuga barbatul, ca il inrobesc, ca il subordoneaza. Asta le face mai puternice decat ei, cred ele. Asta ai crezut si tu despre seful tau, nu-i asa ?" - Nu. N-am simtit niciodata nevoia sa domin un barbat. Ca asta s-a intamplat, n-a fost decat vina complexelor lui! motivul pentru care the boss nu m-a dat afara si-a continuat sa ma friga!
Da' vorba aia, mare grija,cand sapi o groapa!
7."faptul ca l-ai infruntat a fost o gafa, si i-ai alimentat pofta de a-ti face viata grea" - cauta la mine-n text fraza in care am spus ca-s mandra de modul in care am reactionat!
8. "Puteai mai bine, daca iti vedeai de treaba sa spui : Domnule profesor (sau director, sau ce functie avea el acolo), va rog sa ma lasati in pace, eu sunt casatorita. Sotul meu lucreaza in aceeasi institutie, eu sunt o persoana serioasa si nu gust genul asta de glume....bla bla bla." - purtam o verigheta nou-noutza pe care a remarcat-o imediat, altfel nu m-ar fi intrebat de cat timp sunt maritata. Intrucat era evident ce se petrecea, am profitat sa-i spun si cine e sotul meu, precizandu-i ca lucreaza in aceeasi institutie. S-a dovedit inutil!
9. "maan, sunt barbat si stiu ce vorbesc" - da-mi voie sa banuiesc si eu ca macar una din afirmatiile astea nu-i adevarata.
10. "cunosc psihologia barbatului " - atunci unul dintre noi se-nsala!
11. "ce nu gasea el pe faleza o rezolvare, la valoarea lui ?" - pe faleza da, in ceea ce ma priveste insa, se supraevalua!
12. "Acest cu siguranta ma agaseaza... " si te-ai hotarat sa folosesti 'probabil', inchipuindu-ti ca e mai putin agasant.
well, te-ai inselat.
13. "nu pleca la drum cu vinovatii stabilite" - ar putea pleca de la vinovatii probabile???

Tudor, (mai putin 12 ,13 unde-am fost rautacioasa) ai umblat cu ameteli!
concluzia la care singur ai ajuns o demonstreaza: "Fetelor (...) mi se pare evident ca vina vine si de la voi, altfel asemenea animale care ataca, despre care vorbiti (daca exista), trebuie reclamate la Politie..."

EXISTA!
Cred insa ca nu sunt multi.
majoritatea-s baieti veseli carora le place flirtul si pluseaza cu grosolanie, din lipsa de minte si/sau educatie, fara sa-si doreasca neaparat mai mult de-atat - in general genul asta de baieti isi doresc doar sa fie in centrul atentiei, fiindca nu au suficienta incredere in ei.

exista mai multe femei care viseaza ca-s hartuite, asta fara-ndoiala!

In cazul meu, nu cred nici azi ca modul in care am fost tratata ulterior a avut legatura cu sexul ... l-am pus pe omul ala acolo unde-i era locul si nu i-a placut deloc!
probabil ca azi, vorba lui Daniel, i-as da si-un cot in gura.
n-am nevoie de barbata-meu pentru asta!
si nici de Politie...

Dragii mei , nici nu va pot descrie bucuria pe care am incercat-o vazand nr celor care au au raspuns la articol. Cred ca situatia ar putea fi comparata cu cea a unui naufragiat care vede un semn al civilizatiei , venit sa sa-l salveze...dupa ce saracul poate chiar pierduse speranta de a se salva.

Cand ma gandesc ca articolul a aparut pe 7.01 si eu il scrisesem cu mai mult de o saptamana in urma , imi pare rau nu de faptul ca a durat atat de mult ci de faptul ca aproape uitasem de el si ma gandeam sa nu mai verific aparitia sa.
De atunci 30.12 , am avut o serie de trairi emotionale si reale daca pot spune asa , si s-au intamplat multe ...
O sa raspund tuturor oamenilor de buna credinta care au scris cuvinte asa frumoase si tin sa le multumesc inainte de a face asta , fiindca parca in ziua de azi (asa mi se pare mie) parca toti care stiu cum trebuie sa se comporte (de exemplu cum sa lucreze cu cap/inteligent probleme la mate) nu spun la nimeni , tin pentru ei , si parca uneori refuze sa vorbeasca deschis despre viata lor sau metodele aplicare. Adevarul , nu cine stie ce bazaiala ieftina.

Din nou , tin sa subliniez ca ce spun reprezinta perspectiva mea de a vedea lucrurile , nu neaparat cea corecta , asa ca , va rog! , astept oricare corecturi de rigoare.

Am scris articolul de pe 30.12 fiind foarte plictisit si descurajat , deprimat poate , fara sa vad ce-mi aduce ziua de maine.
Si nu spun : "hei! mi-a trecut , ce ! aveam si eu chef sa fac pe nebunul"
pentru ca stiu ca acea stare va reveni negresit in alt moment al vietii mele sa ma bantuie.

Cred ca o zi obisnuita din viata mea , de scoala de exemplu ar fi:
1. ma duc la scoala , unde cateodata ma deconectez , cateodata ma simt uluit de indiferenta si superficialitatea colegilor; acasa , amintindu-mi intamplarile de la scoala ( unele , altele recunosc ca le-am savurat fara sa am regrete la momentul respectiv sau dupa aceea) si ma gandesc cum nu i-am luat sa-i zguduiesc si sa le spun "iti faci viata grea singur! si degeaba , ai putea sa face unele chestii mai lejer daca ti-ai da interesul si ai fi mai serios." , fara sa ma zic de unii/cei care sunt pur si simplu ignoranti , rau-intentionati si irecuperabili

2. acasa vin... si sunt numai eu si caietul meu de mate ( de cele mai multe ori) si-mi zic "asta vreau sa fac! asta trebuie sa fac!" si-mi dau seama si mai mult ca persoana care merge la scoala isi schimba mentalitatea cand vine acasa

Sunt sociabil si extrovertit. Incerc ( atunci cand am energie si incredere in mine) sa scot o poanta buna din orice , sa isc rasete nevinovate , sa descretesc fruntile. Numai cand simt ca parca se strange latul in jurul gatului , de exemplu fac mai slab la o lucrare , simt ca ma paste o ascultare cu consecinte nefaste , ma simt nesigur de cat stiu si devin prapastios , ATUNCI parca sunt "spargator de KEF" , daca se poate intui sensul expresiei.
Si nu vreau sa fiu sobru , serios si detasat in fiecare clipa , dar poate as vreau linii mai bine conturate intre munca si distractie , si eu trag un semnal de alarma atunci cand mi se pare ca colegii mei de clasa nici nu stiu de asa organizare a vietii lor.
As putea spune fara sa ma indoiesc caci colegii mei de clasa sunt micul meu univers , si ma bucur sa exclam dupa ca m-am mutat anul acesta intr-o clasa cu perspective intelectuale mai bune , acest univers pare plin resurse si bun simt astfel incat poate sustine fara probleme viata.

Acum o sa-mi iau timpul si o sa raspund la toti minunatii OAMENI care au raspuns poate unui strigat de ajutor.

donquijote: cred ca am o profesoara la meditatie foarte buna , la care inteleg tot ce explica , dar asta e doar 2 ore pe saptamana , si dupa-aia ma prind cu altele , si pun fizica de la meditatie cam pe ultimul loc , fiindca este fizica de clasa a 9 deocamdata si eu sunt a 11 a , deci probleme mai stringente apar. Multumesc pentru referinte.

om: nu pot citi orice , si simt uneori (poate sunt eu prea incordat) , atunci cand sunt mai fresh si subiectul cartii sau gradul meu de interes lasa de dorit ca e inutil. bine am facut si eu lucruri mai inutile si fac , dar nu cu buna stiinta. pana la urma eu vreau sa fac o facultate de mate , profil real (Calculatoare) asa ca nu trebuie sa devin "un adolescent miop" fiindca nu m-ar ajuta la facultate. Am citit parca ceva despre o Fundatie de Asimov.
Ai dreptate , "in viata primesti ceea ce meriti" . Nu sunt prea monden , fiindca poate sunt prea precaut cu timpul liber , am scos capul din gaoace mai tarziu si nu am multi prieteni.Sunt totusi egocentrist si cred ca fac multe lucruri gandindu-ma doar la mine , pe cand prietenii necesita si sacrificii.

munteanu rodica: ma inteleg mai bine cu mama , si nu am neglijat-o cred niciodata total , doar ca ma tem atat de tare sa n-o dezamagesc cu viiorul meu , ca ma apuc sa ma cert cu ea si o supar in prezent. Dar am avut cu ea discutii libere si am facut pace , si chiar am acceptat conditii , deci lucrarile de consolidare au inceput in acest sens.

oooanna: aveti dreptate , adevarul este undeva pe la mijloc.
eu am renuntat voit la facilitatile oferite de internet pentru ca modul clasic de invata este mai sigur , in plus pe net sunt prea multe lucruri care sa-ti distraga atentie.

o sa va raspund si la restul dintre voi , nu din obligatie , chiar imi face placere. Mai tarziu...

Intrebarea este autoadresata si retorica. :)
Nu l-am judecat, ci mi-am exprimat opinia vizavi de afirmatia a facut-o pt ca era una cu arma... Imi pare rau... nu pot intelege asta. Nu pot! Eu stiu una si buna. Atunci cand ceva tinde a "pune stapanire" pe discernamantul tau, fugi, frate, cat te tin picioarele. Si, daca se poate, in directia cuiva care te-ar putea ajuta sa-ti recapeti uzul ratiunii.

a avut o viata f grea si din cate a spus reiese ca nu a avut parte de dreptate(care o fi oare aceasta intr-o lume relativa?), mai ales pt ca 'se facea vinovat' de a fi evreu intr-o societate plina de prejudecati

Zau?! Sa stii ca e singurul! Ia spune-mi, ce-ar fi daca noi, ceilalti, care avem o viata grea si n-avem parte de dreptate, am pune mana sa ne descarcam frustrarea (aka gloantele) in vecini?! Hm, ce-ar fi?! Ne-ai strange mana la toti?! Ca am avut apoi admirabilul curaj de-a spune "intemnitati-ne pe vecie, o meritam"?! Hmmmm....

Aici ne exprimam opiniile, nu ne jucam de-a Inalta Curte de Justitie. Eu respect opinia ta, felul in care empatizezi cu acel om. Poate daca as fi vazut documentarul respectiv, as fi simtit si eu ceva compasiune pentru el. Dar nu admiratie. Poti sa respecti asta?

Imi cer scuze de propunerea mea, dar am vrut sa spun "ca unul ca Funar" adica un om serios si hotarat, nu neaparat pe el in persoana, deh, fiecare om greseste. Sunt convins ca si Funar a gresit cu tricolorul pe banci (si poate, de ce nu, si pe bude, am auzit...mmm), dar si cu acele escavatii si constructii din Cluj. Am zis ca e un om gospodar, dar orice om gospodar trebuie sa aiba echipa buna, nu ca muncitorii din ziua de azi, care beau coniac (ca in reclame) in loc sa munceasca. Un om singur nu poate sa le faca pe toate, chiar si daca e bun gospodar, de aceea iti trebuie echipa de oameni vrednici si chiar salarii bune sa la dai.Altceva e grav la romani...faptul ca cineva vrea sa faca ceva(bun) iar ceilalti ii stau in cale si fac tot posibilul sa-l opreasca. Mai apoi, cand lucrurile ies prost, toti dau vina pe acela cu ideea buna si e pus la stalpul infamiei...Asta e!...Daca cineva se ridica in tara asta si cere dreptate sau vrea sa faca ceva bun sau macar pentru viitor, ceilalti il trag in jos si-l ostracizeaza cu tot felul de controale si amenzi de omu' pan' la urma se sinucide. Cine va fi presedinte? Eu zic, nu Funar, nu Vadim, nu Base, nu altu' ...ci acel ROMAN care va sti sa ne uneasca pe toti romanii ca o singura fiinta. Avem nevoie de unitate ca de aer ca sa iesim din ....noroiul imputit al ...inundatiilor , calamitatilor, etc. si sa dovedim romanilor loviti de soarta ca nu sunt singuri. Aici cred ca un rol mare il are mass-media...ea singura poate influenta "boboru' "...asa cum a fo' la revolutie. Raman la parerea mea ca cine va sti sa ne uneasca, chiar si pentru cateva zile, acela va ramane in istorie ca cel mai bun Presedinte. Ne-am saturat de vesnice intepaturi si lovituri intre ei si vesnice certuri intr-un parlament gol, sau doar de forma, pentru a prosti poporu'.Vrem sa vedem pe acel om care nu mai injura sau ironizeaza nici un contracandidat, si-si vede de treaba lui, sa conduca tarisoara noastra, cu tot ce-i in ea(atat cat mai este ceva).Si daca poporul o duce bine, atunci nici noi nu mai avem nimic cu politicienii si nimeni nu-i mai asculta si nimeni nu va mai face politica (ca e acra, ptiu!). Toata lumea sa treaca la treaba sa scoatem tara asta din malul fetid in care inotam. Sa lasam vorbaria goala si sa muncim, ca nimeni nu ne da gratis de nicaieri. Ne-am saturat de sefi de state si presedinti, ce!...ei nu-s tot oameni?!?...nu se duc si ei pe la sindrofii cum face Base?..sau se duc si ei acasa la familie, la copii, vin fericiti la sotie...Lasati-i in pace, dragi reporteri, ca ne-am saturat sa ne tot spuna la jurnale cu ce s-a imbracat cutare sau unde si la ce restaurant a fo' cutare...Mai bine sa spuna despre viata grea a romanilor care se chinuie de pe-o zi pe alta.
Eu de altceva sunt trist si chiar blazat enorm...in Romania..asa cum este ea ciuntita si batjocorita, lipseste definitiv opinia publica. Iata un subiect bun pentru forum...cine-l lanseaza?...sau e si asta o intrebare retorica?!?...Cu bine, ca raul vine!

"N-avem un lider national care sa prezideze Gimnastica Morala de Dimineata" (L.Mandruta - Viata fara idoli - Dilema Veche)

Faptul ca ai ramas partizanul nostalgic al "taramului pierdut" nu poate decat sa starneasca un fior de invidie.

Din pacate, pe strada mea nu am vazut niciun fiu al "Corneliei si Mucius Scaevolla" asa ca degeaba mi-as arde ambele brate...oameni adevarati, oameni tristi si simpli in maretia lor nu am vazut decat pe sticla in episoadele Doamnei Hossu - Longin. sau de cate ori am auzit de un astfel de om am auzit dupa ce a trecut pragul, scufundandu-se, Atlantida.

"Nu pot sa ma schim, sa ma fac frate cu dracu’ ca sa trec puntea." Omul se schimba, indiferent daca trece punte cu frate-sau sau singur. Viata, societatea, uzantele te forteaza sa modelezi lutul chiar si dupa ce l-ai ars in cuptor. De la a pupa funduri folosind limbile de lemn din dotare si pana la a "sa nu-ti fie rusine sa te privesti in oglinda" e totusi cale lunga.

"Chiar daca o sa raman ultimul om din Atlantida! " eu stiu ca acest taram va renaste din propria cenusa ca un vulcan ce-si cauta drum catre stele.

Da. Frumos demersul tau si trebuie sa recunosc ca ma bucur sa fiu contemporan unor atlanti.

nu m-a intrebat nimeni daca vreau sa ma nasc.
am venit in lume, perpendicular pe cer
si mama visa cai albi, pascandu-i in palme.
am crescut cu cuvinte insirate deasupra patului.
le luam, le infasuram pe degete, mi le asezam pe pleoape.
bunica s-a suit in tren si mi-a adus o paine mare si rotunda
de parc-as fi putut s-o frang de marginea zarii!
cand mi-au rasarit primii doi dinti de jos,
tata a spus ca semanam cu un soricel parvenit
fiindca rontaiam chei, usi, brosuri cu poze.
prima amintire e cu mine pe sanie
cand am cazut in zapada, ca-ntr-o fantana de ingeri.
mai tarziu, m-am aruncat in focuri (la fel ca atunci)
si-am iubit prea repede ca sa-mi topesc troienele.
la sapte ani m-au dat la scoala, sa n-apuc sa mor
analfabet sau nestiutor de istorii pagane.
mama a luat un mar si o nuca
explicandu-mi cum se roteste pamantul in jurul soarelui
dar vedeam mereu cum tata se roteste in jurul ei.
se minuna de propria-i traiectorie ca de-o ninsoare-n april.
sora mea a fost prima zana imbracata in alb;
avea o bagheta fermecata din care picau cirese coapte
ne construiam cascade si maluri de rau
le populam cu piratii lui Tom Sawyer...
cresteam si ma cuprindeau infrigurari
ca serpii flamanzi, haotici.
cand am sarutat prima data o fata
am alunecat lin in miezul pamantului
unde erau castani, inrositi de buze femeiesti.
am facut pact cu diavolii cartilor
si ii caram dupa mine prin excursii.
prietenii montau corturi in luminisuri bucolice
eu -cantam cu greierii pe stanci.
pe pupitrele scolilor imi scrijeleam fruntea
dar domnul decan nu pricepea scrisul meu sfartecat.
intr-o zi, am imbracat o uniforma albastra
cu trese pline de praf si orgoliu.
faceam umbra la steag cu mana-nclestata pe arma,
toamna imi atarna grea, de bocanci.
odihniti-va in pace, eroi!
eu va veghez moartea sub tancuri inmugurite...
mai tarziu, am descoperit ca banii imi fura din timp
dar imi facea bine fosnetul lor strepezit;
puteam cumpara vieti din ceara, la kilogram.
cand a venit timpul sa am o casa
mi-am cumparat o canapea alba, ca o insula
tata mi-a dat doua cutii mari, cu carti
si-a zis "ia-le, sa nu stai singur!"
mi-am facut pereti portocalii
dormeam ca-ntr-o colivie aprinsa.
cateodata ieseam, sa fiu lins de faruri
sa conduc femei catre un domiciliu ipotetic.
ma mistuiam de sus in jos, intre coapsele lor
si dimineata plecam incet, cu haina pe umar.

apoi,
nu stiu cum
m-a acoperit lumina.
ma indragostisem
prea simplu
si imi repetam moartea
si-nvierea
ca o povara
dusa pana la capat.
ma dureau saruturile
noptilor de-apoi,
cadeau in mine
ca avalansele
impinse in desert.
era mult...prea mult
pentru o singura viata,
pentru un trup.

cand am iesit din lumina, eram orb.
Dumnezeu murise, undeva sus
si-mi faceam culcus de bolovani
cu ferestre varate-n podea.
tata mi-a adus iar, carti smulse din inima lui
si-a zis "ia-le prostule...citeste si umbla!"
citeam si uitam de cum dadeam pagina.
sub pat mi-am facut o biblioteca lepadata.
m-am apucat sa scriu cu fier de plug
pana cand mi-au inflorit cuvintele sub brazde.
...si "a fost" l-am ingropat adanc, intr-un cimitir mocnit.

intr-o vara tarzie cu miros de pere dulci,
cineva mi-a clatinat incremenirea
si-am vrut sa traiesc o suta de ani
sa pot coagula aerul cu respiratii impreunate.
apele erau in matca lor,
oamenii isi duceau aceeasi cruce, de veacuri,
maracinii invadasera toti serpii din cale-mi.
Dumnezeu nu murise,
doar mi-a scrijelit pe scoarta "taci, in puii mei!"
intrasem in ape verzi
si nu vroiam sa plec, nu vroiam sa plec!
am sters cartile de praf,
le-am asezat in rafturi
iar tata s-a pregatit sa-si primeasca
fiul risipitor de tumult.

la nunta mea, n-a plans nimeni.
pasari mici si albe, ciripeau peisaje lacustre,
valsul diminetii se-asternea la usi.
eram prea frumosi ca sa fim adevarati
eram prea vii in muzeul de oase, al lumii.
atunci, am descoperit o planeta
cu luceferi zglobii, cu oglinzi convexe
unde ma vedeam de fiecare data, altfel
si mereu eram eu, acelasi strangator de cumpene.

tine-ma de mana si nu-mi da drumul!
...ai lasat in mine urme de pasi
rostogoliti de mers.

"mi-au obosit mainile scriind"...
odata si-odata,
voi povesti
moartea mea,
revazuta si adaugita
volum cu volum...
caramizi de aduceri aminte,
ca un zid cu iesire la mare.

...............

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16628/autobiografie-de-fiu-risipitor/1

Iti trimit 200 euro pentru permis,poate'asa nu mai intepi ca o albina.

permisul l-am luat de mult, fain mersi.

Eu nu ti-am dat niciodata replici fara sa gandesc,dar tu le d'ai fara mila si fara sa tii cont ca sant si eu un tigan bine educat!) exemplu la plecarea mea in vacanta ai zis:
(sper sa te intorci viu!)


urarea o fost exact asa:
vacanta placuta, tigane!
sa te-ntorci viu!
(pentru conformitate: http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18001/vacanta-frumoasa%2A/1)
prima urare era serioasa de-a dreptul, a doua era joc de vorbe, un fel de 'dea domnul sa nu ti se intample nimic rau pe-acolo'.

da' asa mi-e sila sa explic frustrari acumulate-n timp, strans legate de ce-am spus io cu o mie de ani in urma, de nu-ti inchipui...
da' deh...uneori raman cu gura cascata cand io spun una si celalalt ma acuza, dupa cateva luni, ca l-am jignit.
nu-nteleg nici moarta de ce n-a cerut explicatii la fata locului.
dumnezeu stie ca le-am oferit, de fiecare data.

N'am nimic cu tine de impartit,sant convins ca sant tigan si n-am fost niciodata un geniu literar ori un poet.Pe cafenea sant multi care ma depasesc cu un an lumina

nu-mi spune, te rog, ca te-a deranjat ca ti-am zis 'tigan'.

Am cautat ,asa cum cauta tot omul,un zambet,o vorba buna,un prieten in plus...Daca nu-ti place ce scriu,chiar te-as ruga sa nu mai faci comentarii la mine .(impresia mea este ca lungimile noastre de unda sant putin paralele)fac rau la intersectare.

cand nu mi-a placut ce si cum ai scris, am spus-o.
deranjante au fost cu-adevarat declaratiile de amor (ca-n gluma au in serios) la adresa mea... alea mi-au parut libidinoase si-am reactionat asa cum fac de-obicei, ca sa m-asigur ca vor inceta.

Sant plecat de aproape 20 de ani,contactul cu romanii mei ,face uneori bine la inima si suflet,dar uneori cand intalnesc oameni care au mentalitatea romanului egoist si rasist (insemna stress),stress am avut destul in Romania aproape 30 de ani!

ai, te rooog, bunul simt si nu ma cataloga drept rasista.
singur ti-ai facut un titlu de glorie ca esti tigan, ai repetat-o asa de des, incat m-am gandit doar ca-ti face placere sa fii strigat asa!
asta e motivul in virtutea caruia mi-am luat liberatatea sa te strig 'tigane', asa cum fac de-altfel cu doi dintre amicii mei care-s tigani si ei.

habar n-aveam ca faci parte din categoria alora care se bat cu pumnu-n piept ca-si recunosc obarsia si-s mandri de ea, in timp ce tipa-n gura mare cand ii vorbeste altul despre aceasta.
oribila chestie, daca ma-ntrebi, draga domnule.

acuma ce sa fac?
sa ma scuz ca mi-a trecut prin cap ca te va deranja, da' c-am sperat ca nu esti asa de-ngust la cap?
iaca, ma scuz!

Trebuia sa d'ai si tu o replica la ce'i 200 de euro!(foarte sincer eram de buna credinta)eu ce'l putin n'as fii gandit niciodata ca tine.

habar nu ai cum am gandit eu!
am mai sus, dovezile!


si nu, nu am trimis in viata mea la adminarie niciun mesaj injurios publicat de cineva la adresa utilizatorului 'maan'.
si nici nu m-am plans vreodata ca ma agreseaza careva.
ma descurc, slava domnului, singura.

Sincer ma uimesti si chiar te-as ruga sa inchidem totul intr-o paranteza si sa uitam ca santem impreuna pe cafenea.

ma voi stradui sa nu te mai vad.
nu garantez ca o sa-mi si reuseasca.
de reactionat la ce scrii, fii pe pace ... mi s-a luat de cand ti-am citit ultimul comentariu!
ai zice ca te-am haituit, ca ti-am facut viata grea p-aici!

suprarealist!

Tu iti doresti acest copil? Te simti pregatita sa-l cresti? Ai posibilitati materiale? Locuiesti cu ai tai? Lucrezi? Ai prieteni sau in familie pe cineva cu suflet bun, care sa te inteleaga? Tatal copilului e tanar? E casatorit? Ii este teama sa-si asume responsabilitati? V-ati iubit cu adevarat sau a fost o intamplare? Se intampla uneori ca tatal copilului sa fuga dar sa revina mai tarziu.Din cat il cunosti tu, exista vreo sansa sa se intoarca? Ai nevoie de ajutor! Nu infrunta singura problema asta! Apeleaza la un preot, la un psiholog, la cineva in care ai incredere.Adoptia este o hotarare dureroasa dar si varianta cresterii copilului singura e grea.Eu sper sa iei hotararea cea mai buna si ca viata iti va oferi surprize placute! Doamne ajuta!

şi DA, o o minune care merită recitită.

Si DA, nu ma intrabati de ce, că nu spun nimic.




Autobiografie de fiu risipitor
(Intruder)




nu m-a intrebat nimeni daca vreau sa ma nasc.
am venit in lume, perpendicular pe cer
si mama visa cai albi, pascandu-i in palme.
am crescut cu cuvinte insirate deasupra patului.
le luam, le infasuram pe degete, mi le asezam pe pleoape.
bunica s-a suit in tren si mi-a adus o paine mare si rotunda
de parc-as fi putut s-o frang de marginea zarii!
cand mi-au rasarit primii doi dinti de jos,
tata a spus ca semanam cu un soricel parvenit
fiindca rontaiam chei, usi, brosuri cu poze.
prima amintire e cu mine pe sanie
cand am cazut in zapada, ca-ntr-o fantana de ingeri.
mai tarziu, m-am aruncat in focuri (la fel ca atunci)
si-am iubit prea repede ca sa-mi topesc troienele.
la sapte ani m-au dat la scoala, sa n-apuc sa mor
analfabet sau nestiutor de istorii pagane.
mama a luat un mar si o nuca
explicandu-mi cum se roteste pamantul in jurul soarelui
dar vedeam mereu cum tata se roteste in jurul ei.
se minuna de propria-i traiectorie ca de-o ninsoare-n april.
sora mea a fost prima zana imbracata in alb;
avea o bagheta fermecata din care picau cirese coapte
ne construiam cascade si maluri de rau
le populam cu piratii lui Tom Sawyer...
cresteam si ma cuprindeau infrigurari
ca serpii flamanzi, haotici.
cand am sarutat prima data o fata
am alunecat lin in miezul pamantului
unde erau castani, inrositi de buze femeiesti.
am facut pact cu diavolii cartilor
si ii caram dupa mine prin excursii.
prietenii montau corturi in luminisuri bucolice
eu -cantam cu greierii pe stanci.
pe pupitrele scolilor imi scrijeleam fruntea
dar domnul decan nu pricepea scrisul meu sfartecat.
intr-o zi, am imbracat o uniforma albastra
cu trese pline de praf si orgoliu.
faceam umbra la steag cu mana-nclestata pe arma,
toamna imi atarna grea, de bocanci.
odihniti-va in pace, eroi!
eu va veghez moartea sub tancuri inmugurite...
mai tarziu, am descoperit ca banii imi fura din timp
dar imi facea bine fosnetul lor strepezit;
puteam cumpara vieti din ceara, la kilogram.
cand a venit timpul sa am o casa
mi-am cumparat o canapea alba, ca o insula
tata mi-a dat doua cutii mari, cu carti
si-a zis "ia-le, sa nu stai singur!"
mi-am facut pereti portocalii
dormeam ca-ntr-o colivie aprinsa.
cateodata ieseam, sa fiu lins de faruri
sa conduc femei catre un domiciliu ipotetic.
ma mistuiam de sus in jos, intre coapsele lor
si dimineata plecam incet, cu haina pe umar.

apoi,
nu stiu cum
m-a acoperit lumina.
ma indragostisem
prea simplu
si imi repetam moartea
si-nvierea
ca o povara
dusa pana la capat.
ma dureau saruturile
noptilor de-apoi,
cadeau in mine
ca avalansele
impinse in desert.
era mult...prea mult
pentru o singura viata,
pentru un trup.

cand am iesit din lumina, eram orb.
Dumnezeu murise, undeva sus
si-mi faceam culcus de bolovani
cu ferestre varate-n podea.
tata mi-a adus iar, carti smulse din inima lui
si-a zis "ia-le prostule...citeste si umbla!"
citeam si uitam de cum dadeam pagina.
sub pat mi-am facut o biblioteca lepadata.
m-am apucat sa scriu cu fier de plug
pana cand mi-au inflorit cuvintele sub brazde.
...si "a fost" l-am ingropat adanc, intr-un cimitir mocnit.

intr-o vara tarzie cu miros de pere dulci,
cineva mi-a clatinat incremenirea
si-am vrut sa traiesc o suta de ani
sa pot coagula aerul cu respiratii impreunate.
apele erau in matca lor,
oamenii isi duceau aceeasi cruce, de veacuri,
maracinii invadasera toti serpii din cale-mi.
Dumnezeu nu murise,
doar mi-a scrijelit pe scoarta "taci, in puii mei!"
intrasem in ape verzi
si nu vroiam sa plec, nu vroiam sa plec!
am sters cartile de praf,
le-am asezat in rafturi
iar tata s-a pregatit sa-si primeasca
fiul risipitor de tumult.

la nunta mea, n-a plans nimeni.
pasari mici si albe, ciripeau peisaje lacustre,
valsul diminetii se-asternea la usi.
eram prea frumosi ca sa fim adevarati
eram prea vii in muzeul de oase, al lumii.
atunci, am descoperit o planeta
cu luceferi zglobii, cu oglinzi convexe
unde ma vedeam de fiecare data, altfel
si mereu eram eu, acelasi strangator de cumpene.

tine-ma de mana si nu-mi da drumul!
...ai lasat in mine urme de pasi
rostogoliti de mers.

"mi-au obosit mainile scriind"...
odata si-odata,
voi povesti
moartea mea,
revazuta si adaugita
volum cu volum...
caramizi de aduceri aminte,
ca un zid cu iesire la mare.

Caut sa -mi administrez timpul in mod responsabil . Sunt insa agresat, in mod repetat, de informatii ingrosate si subliniate cum ca poporul ales era negroid , ca Domnul Iisus Hristhos era negru, ca Fecioara Maria , era de aceeasi culoare a pielii cu frumoasa lui Solomon care, la randul lui era negru.
Mai mi se arata ca organizatii militare puternice reprezinta Fiara Apocaliptica . Arsenalul militar aflat pe TERRA , ( subsol, pe sol, in aer ori pe apa, este indestulator pentru a pune punct omenirii in forma in care ea exista astazi. Cui foloseste ? cui foloseste "echilibrul " terorii?.
In plus , parca ar exista un management focalizat pe distrugerea bunei cuviinte ( casatorii homnosexuale - lesbiene, pledoarii pentru zoofilie, pedofilie, etceterafilie.). Promovara unei imagini pe icoane a unui anume Cezar de Borgia ori chiar a actorilor care au jucat in filmele Iisus .
Confortul in care traim poate fi uneori un anestezic general (paradoxal, politicienii care ne fac viata grea - cu pachetele lor de minciuni- parca ne ajuta sa ne trezim)deci, confortul in care traim ne amorteste pana la anulare dorinta de a cunoaste, de a intelege, de a reactiona. Lepra holocaustulului a fost posibila si datorita faptului ca "vecinii" - oameni cu forta politica ori reprezentanti ai preotilor nu au reactionat.
Ce sa facem? nu pot sa -l citez decat pe - parintele Arsenie BOCA
"In mintea stramba si lucrul drept se stramba" si sa imi exprim increderea ca prin rugaciune, recunoscand Suveranitatea TATALUI CERESC, cerandu-I ajutor, sa avem incredere ca El , este Pastorul nostru si nu vom duce lipsa de nimic ( ne vindeca si mintea si sufletul si trupul). Daca vuietul acela "Izrael unitit in Christos " ce se aude din youtub nu m-ar fi tulburat , un pic, nici nu as fi scris cele de mai sus, din confa.
Oare este egoism in dorinta puternica de a milita pentru a face sa nu fie vorbit de rau Cuvantul Bibliei si de a experimen a o viata decenta , plina de dragoste si bucurie sufleteasca. Cum poti sa fii senin cand semenul tau se da cu capul de peretii virtuali ai temnitei autosuficientei, in care singur a intrat si a tras zavorul pe interior ?

Valentin,n-o lua in seama pe Alice! Stii bancul ala cu "lasa copilu sa'trebe?"

Pai fii atent: acum citiva ani( inca nu se stia de "impuscatu") cind eu credeam puternic in drepturile omului si chestii de-astea cu egalitatea o avocata de pe-aici imi scoate o carte groasa unde scria ca( tradus liber) "noi sintem egali in fata legii"( pe cuvint ca nu sint in Franta)iar eu nu faceam parte din "noi" Nu mi-a ramas decit sa-i platesc, sa-i multumesc frumos si ...sa schimb macazul! In acelasi timp, prieteni din Franta nu aveau o gramada de alte probleme pe care eu le avem incepind cu gasirea unui Job( parol ca stau bine la calificare) si...toate nimicurile care-ti fac viata grea al dracului cite-odata.

Sa nu uitam ca francezii au o gramada de alte probleme privin emigrantii( nu le enumar aici) Cred ca-i mai corect sa spuna de la-nceput: dom'le, nu se poate!

ne-am ras cu totii.

daca e adevarat

MOLDOVA nu va fi a stranepotilor, stranepotilor nostri.

Romania va fi din nou
un PION DE SACRIFICIU
pe tabla de sah
a marilor puteri?

CU CE DREPT NE CONDAMNA
AMERICA si RUSIA
la o noua GENERATIE DE SACRIFICIU.

STRIGATUL NOSTRU ESTE DISPERAT!
NU NE STERGETI DE PE HARTA!
SI NOI SUNTEM OAMENI!

avem si NOI DREPTUL
sa ne BUCURAM DE VIATA!

ne-ati calcat in PICIOARE VISELE.
BUNICII NOSTRI V-au asteptat
IN MUNTI.

si-au facut viata grea,
sperand ca nu vor suporta O NOUA AMAGIRE.

IN ZADAR.

ne-ati promis LIBERTATE.
altii ne-au promis LIBERTATE, EGALITATE SI FRATERNITATE!

VORBE IN VANT.
VIATA NOASTRA IAD ESTE!
DIN VINA VOASTRA!

OAMENI POLITICI!
aruncati-va un OCHI LA CEI SARMANI!

de ce trebuie sa MURIM
ca voi sa CASTGATI BANI?!

OMENIREA SE INDREAPTA SPRE UN IAD CREAT DE VOI.
pentru ca VOI
ati uitat
CA OMUL DE RAND
NU MAI ARE PAINE.
si NU MAI ARE FRATE.
e despartit de ZID construit cu banii VOSTRI.

BANUL ESTE OCHIUL DRACULUI.
cat TIMP va trebuie sa intelegeti?

unde DUCETI LUMEA ASTA?!
la dezbinare
ca sa o stapaniti.
si sa ne UMILITI
pe noi ca OAMENI.

cu politica voastra
scarboasa
mirosind a balta veche
si oracaind de broaste
raioase.

VRETI SA INGENUNCHEATI OMENIREA.
PENTRU BANI.

DAR NOI NU MAI PUTEM!
ne vom IMBRACA
in ULTIMA ZDREANTA
pe care o avem in DULAP
si vom IESI IN STRADA
in BATAIA
LUNETELOR VOASTRE.

ne veti ucide.
DIN NOU.
si DIN NOU.

INAINTE DE A MURI
eu II VOI SPUNE
CU LIMBA DE MOARTE
copilului MEU
CINE SUNTETI VOI.

Si va doresc
sa traiti in flacarile IADULUI
pe care voi l-ati CREAT
si sa ramaneti
in veci pururi
voi si urmasii vostri
care va impartasesc ideile
IN IAD.

DAR NU PE ACEST PAMANT!