comentarii

necrolog


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ISTORIE RECAPATATA(continuare VI) - de DESTIN la: 17/09/2004 03:17:00
(la: Cum gandim?)
Au fost si boieri ,au fost si conducatori ,au fost si romani...

Ramura Pătrăşcan îi are ca reprezentanţi pe :

-Matei Kostaki, zis “Petraşcanu”, nepotul lui Lupu Costache. Postelnic, căsătorit cu Ruxandra, născută Miclescu.

-Iorgu, fiul lui Matei Kostaki. Zis “Stoeşescu”, a fost căsătorit cu Catinca, născută Sturdza.

Ramura Talpan:

-Constantin, zis “Talpan”. Mare-vornic, căsătorit cu o Rosetti.

Din linia Negel se disting:

-Constantin Costache, fiul lui Vasile Costache. Căsătorit cu Catrina, fiica vornicului Iordache Roset. Poreclit “Negel”, din cauza unui neg pe care îl avea pe nas.

La 1707, în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai-vodă Racoviţă este vel-comis şi domnitorul îl trimite, ca sol al său, în Muntenia, la nunta unuia dintre băieţii lui Constantin-vodă Brâncoveanu, cu fiica unui boier moldovean, Ilie Cantacuzino.

Constantin Costache ocupă aceeaşi dregătorie de mare-comis şi în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

În 1712, în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae-vodă Mavrocordat, este stolnic mare; domnul îl însărcinează cu îndeplinirea poruncii venite de la Poartă, de a curăţa Prutul de copaci şi crengi.

În 1716, vine pentru a treia oară la domnie, Mihai Racoviţă, iar Constantin Costache este vel-vistiernic şi domnul îl trimite, împreună cu vel-banul Macriiu, să adune două-trei mii de tătari, pentru a-i folosi împotriva austriecilor din Cetatea Neamţului.

Vistiernicul nu apucă să-i mai spună lui Racoviţă de venirea tătarilor, fiindcă austriecii ajunseseră deja la Iaşi.

Costache se ascunde în stuh.

După victoria turcilor şi izgonirea austriecilor, domnul îi trimite pe Constantin Costache vistiernicul şi pe Luca biv-vistiernicul în Bugeac, pentru a-i elibera pe robii luaţi de tătari din Moldova.

Casele domneşti arzând, Mihai-vodă Racoviţă se mută în două case alăturate, cele ale biv-spătarului Ioan Păladi şi cele ale lui Constantin Costache, acum vel-spătar.

După mazilirea lui Racoviţă, C. Costache este pus, la 26 septembrie 1726, caimacam, împreună cu vel-banul Sandu Sturdza şi amândoi îl vor întâmpina pe noul domn, Grigore-vodă Ghika.

La acest domn, Constantin Costache este hatman; plănuieşte, împreună cu neamurile sale (stolnicul Iordache Costache, fiul lui Lupu; paharnicul Gavril Costache; stolnicul Toader Costache), cu vel-vornicul Ioan Păladi şi fiul acestuia, vel-banul Toader şi cu spătarul Iordache Cantacuzino să fugă în Bugeac şi să-şi aleagă domn dintre ei.

Sunt însă arestaţi cu toţii; Iordache Costache este decapitat, ceilalţi sunt închişi o vreme, apoi eliberaţi.

La mazilirea lui Grigore Ghica, în 1733, C. Costache, acum vel-logofăt, este din nou caimacam, împreună cu Constantin Ruset, vel-vornic.

În acelaşi an, începe domnia lui Constantin-vodă Mavrocordat, la care Constantin Costache continuă să fie vel-logofăt. Aceeaşi dregătorie o va ocupa şi în timpul celei de-a doua domnii a lui Grigore Ghica, până când, la 29 februarie 1737, moare în urma unui atac de apoplexie (anterior ceruse, din pocăinţă, să nu fie îngropat în biserica Mitropoliei, ci afară, lângă uşă).

Iscusit şi influent, indispensabil aproape tuturor domnitorilor contemporani cu el, Constantin Costache este emblematic pentru acea boierime română care a fost, aşa cum frumos scria Ştefan D. Grecianu:

“braţul şi sufletul ţărei nóstre”.

De aceea, voi oferi, în continuare, un citat ceva mai amplu din acelaşi Ion Neculce care, cu toată aversiunea faţă de Costăcheşti, pe care nu şi-o ascunde pe toată întinderea cronicii sale, nu poate ca, la moartea lui Constantin Costache, să nu îi recunoască acestuia şi calităţile:

“Atunce să tâmplasă Costantin Costachie Gavriliţi, ce să poriclé Negel, c-avè un negel în nasu din naştire, cari era logofătu mare şi era cu zlotăria la Suceavă. Şi mergând la mănăstire la Suceviţi, sosind într-o simbătă sara la mănăstire, în 28 di dzâli a lui feurar, au şădzut cu igumănul şi cu alţi mazâli la masă, de-au mâncat bini sara, iar când au fost dispre dzuă, s-au sculat să margă la biserică duminică dimineaţa. Şi n-au apucat să agiungă în biserică, şi l-au şi lovit o ameţală, de-au cădzut gios în mijlocul mănăstirii. Şi luându-l ficiorii în braţă, de-bè l-au dus pãn’ la chilie, şi peste un ceas au şi murit.
Apoi l-au adus slugile la Ieş, şi i-au ieşi tu vodă înainte şi cu toată boierimea, şi l-au îngropat la mitropolii, afară lângă uşa bisericii, c-aşé au poftit el, să nu-l îngroape în biserică. Şi mari cinste i-au făcut la îngropare, şi mai mulţi oameni strâga "Dumnedzău să-l ierte"dicât "să nu-l ierte". Că măcaru că era om mânios şi zavisnic asupra unora, după cum îs pizmătari neamul Gavriliţăştilor, dar avé şi unili lucruri bune. Că era om şi harnicu, nici mitarnic sau lacom, şi era şi om libovnicu, ospătători. Dragă-i era cinstea şi mai aleasă decât toati era cè mai bună, că să pune tari în prici cu domnii şi cu alţii pentru ţară. Sta di să pricé, ca să nu o jăcuiască. Pentru acee nărodul mai mult strâga "Dumnedzău să-l ierte". Şi noă încă ni să cade, celor ce om citi, di vremi că sta pentru ţară cu bini, să dzâcim "Dumnedzău să-l ierte". Că boieriul cari stă cu bine pentru ţară di spuni, macar de-ar vini şi la primejdia vieţii, i să cade de la ace ţară şi di la peminteni a-i da mai multă cinste di laudă decât de hulă. Făcutu-i-au şi giupâneasa lui, unde l-au îngropat, mormânt di piatră frumos, ca să rămâie di pomeniri.”

Trebuie să fi fost un personaj cu totul excepţional acest Constantin Costache, dacă un mare adversar al familiei sale îi scrie un necrolog atât de emoţionant !

(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22589 (raspuns la: #22442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dau si eu cu ziua buna - de thebrightside la: 25/11/2005 16:16:28
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Desi probabil comentariul meu va fi disponibil doar maine..

Sa nu uitati sa-mi scrieti in necrolog:
'confirmata post-mortem' :))
[ce glume macabre am azi]




Zambeste, promit ca n'o sa te doara.
paranoia - de proletaru la: 04/03/2006 21:07:58
(la: Harta cu cafegiii in lume...)
... am plecat! cheia e sub prag!

stiu ca nu e vina cafenelei...

... si mai zice lumea ca sunt paranoic cu controlul social....
daca mor ii rog sa scrie ei necrologul... daca tot ne-am cunoscut atat de intim
gretzos... sa se stie atatea despre tine
pentru Belle - de proletaru la: 06/03/2006 13:52:50
(la: Harta cu cafegiii in lume...)
... am plecat! cheia e sub prag!


acesta a fost comentariul meu:

"... am plecat! cheia e sub prag!

stiu ca nu e vina cafenelei...

... si mai zice lumea ca sunt paranoic cu controlul social....
daca mor ii rog sa scrie ei necrologul... daca tot ne-am cunoscut atat de intim
gretzos... sa se stie atatea despre tine"

daca tu vezi ceva jignitor aici, la adresa ta.... nu-mi ramane decat sa concluzionez ca belle are actiuni la sitemeter sau am vorbit cu site-ul.
stupoare! site-urile vorbesc?!?
#109848 (raspuns la: #109690) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Atat de mult ma enerveaza: - de Nanina la: 26/05/2006 20:49:16
(la: ce va enerveaza?)
-oamenii nervosi care sunt hotarati sa imi demonstreze cum se manifesta in aceasta stare
-suspisiosii
-reprosantii
-muzica pusa la o intensitate peste suportabil
-stirile tv.( daruite cu caldura de unele posturi-ex.: necrologul de la ora 17;30 de pe PROTV)
- anumite titluri care creioneaza articole din unele publicatii ex.;,,X isi siliconeaza bustul pt. a doua, a treia ... oara''
-sa vorbesc pe mess cu o persoana si ea sa mai vb. si cu altele
- calculatorul, care se incarca greu; netul care nu este disponibil cand imi trebuie
- ziua de 24 de ore in loc de 48 de ore
Ma opresc aici; in rest fie imi provoaca furie, fie sunt de mica importanta si le trec pe pierderi.





___________________________________________________________________
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius
*** - de Muresh la: 11/06/2007 13:11:27
(la: Mai germani decit germanii.)
Dupa reintoarcerea in 1949 a supravietuitorilor deportati in URSS, in 1951 au urmat dislocarile multor banateni (inclusiv germani) in Baragan, ceea ce a adincit prapastia existenta intre noul regim comunist si minoritari. In anii ’50 se agraveaza la nivelul memoriei colective sentimentele de frustrare, estompind, pe de alta parte, cauzele reale care au provocat razboiul dezastruos, sprijinit si de multi germani, ca de altfel si de romani.
Proportiile acestei martirologii colective s-au manifestat deschis in publicistica si literatura germanilor stabiliti in RFG prin reliefarea unilaterala a efectelor si prin suprimarea consecventa a cauzelor. Liderii organizatiilor germanilor stramutati in Germania – intre care si sus-amintitul Heinrich Zillich – erau identici cu cei care au contribuit la raspindirea national-socialismului, respectiv cei care au activat in cadrul grupului etnic fascist. Bineinteles ca aceste persoane compromise politic n-aveau nici un interes sa faciliteze o reconsiderare critica a trecutului, blocind si suprimind sistematic incercarile de prezentare obiectiva a istoriei minoritatii. (21)

3. Concluzii Acumularea unor frustrari nationale de-a lungul secolului trecut s-a accentuat in perioada comunismului prin nemultumiri de ordin economic. Reactia aproape unanima a minoritatii a fost exodul. Fenomenul s-a amplificat in perioada ceausista si a explodat dupa 1990, cind aproape intreaga comunitate germana a emigrat.

Lucrare prezentata in cadrul Seminarului international Minoritati, mosteniri culturale, civilizatie romaneasca contemporana (Bucuresti, 21-22 octombrie 2003)

............ 1. La redactarea textului de fata am folosit mai multe studii, eseuri si articole publicate in ultimii ani, in care am tematizat problematica minoritatilor etnice: Die Zw?nge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rum?nien (Presiunea amintirilor. Insemnari din Romania), Hamburg, 1988; Rum?nisierung. Die Nationalit?tenpolitik von 1918 bis 1990 (Romanizarea. Politica nationala intre 1918 si 1990), in Richard Wagner/Helmuth Frauendorfer (ed.); Der Sturz des Tyrannen. Rum?nien und das Ende einer Diktatur (Rasturnarea tiranului.
Romania si sfirsitul unei dictaturi), rororo-aktuell, Reinbek bei Hamburg, 1990, p. 102-135; Literatur und Personenkult in Rum?nien (Literatura si cultul personalitatii in Romania), in Nachruf auf die rum?niendeutsche Literatur (Necrolog pentru literatura germana din Romania), ed. Wilhelm Solms, Hitzerot Verlag, Marburg, 1990, p. 93-115; „Die Finger zu rostigen Krallen gebogen“. Heinrich Zillich und die Topographie der Verdr?ngung (Heinrich Zillich si topografia sublimarii), in Halbjahresschrift f?r s?dosteurop?ische Geschichte, Literatur und Politik sin continuare: HJSt, Anul 5, Nr. 1/1993, p. 57-72; Politische Prozesse als soziale Prophylaxe. Methodik stalinistischer Machtaus?bung (Procesele politice ca profilaxie sociala. Metodica exercitarii puterii staliniste), in HJS, Anul 5, Nr. 2/1993, p. 54-66; Situatia minoritatilor in Romania privita din perspectiva istorica, in William Totok, Aprecieri neretusate. Eseuri, articole si interviuri 1987-1994, Editura Universitatii „Al.I. Cuza“, Iasi, 1995, p. 144-154; Der nahtlose ?bergang? Rum?niendeutsche im Faschismus und Stalinismus (Trecere lina? Germanii din Romania in timpul fascismului si stalinismului), in HJS, Anul 7, Nr. 1a/1995, p. 16-39.
2. Cf. Elem?r Illy?s, Nationale Minderheiten in Rum?nien. Siebenb?rgen im Wandel (Minoritati nationale in Romania. Ardealul in schimbare), Wien, 1981, p. 97-98.
3. S?ndor T?th, Quo vadis, Romania? (Quo vadis Rum?nien?), New York-Budapesta, 1990, p. 158.
4. „Deosebirea de religie, credinta sau confesiune nu poate fi in dezavantajul nici unui cetatean roman, sub aspectul beneficierii de drepturi civice si politice, si anume: obtinerea posturilor, functiilor si demnitatilor publice sau practicarea diverselor profesii si mestesuguri. Nici un cetatean roman nu poate fi ingradit in privinta liberei folosiri a oricarei limbi in circulatia particulara sau economica, in viata religioasa, in publicitatea prin presa sau prin orice alte mijloace sau in adunari publice.
#204995 (raspuns la: #204991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Preotii si monitorul - de zaraza sc la: 14/06/2007 17:37:40
(la: joc nou)
Aduni un sobor de preoti care va invia apa si rugaciunea o publici in monitorul oficial.

Ce faci cind iti citesti necrologul?

#206375 (raspuns la: #206164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
recunosc cu mana pe.... - de cosmacpan la: 31/07/2007 22:43:43 Modificat la: 31/07/2007 22:47:57
(la: Vorbitori in numele mortilor)
memorie ca n-am citit. dar nici nu prea vad realizabila aceasta meserie. de ce? de obicei cand moare cineva intai te framanti sa obtii certificatul de deces ca sa poti demara toate formalitatile de rigoare. Apoi trebuie sa tii cont de obiceiuri si bordeiuri: casa mortuara, priveghi, anunt oficial s.a.m.d. iar cand iti aduci aminte de acesti vorbitori in numele mortilorii ii chemi si ei apar imediat. Dar cat pot investiga ei intr-o zi sau doua max? vor culege franturi (cioburi )viata de la unul si de la altul care au venit in contact cu mortul (caci nu foarte multi se pot lauda ca au cunoscut pe cineva) si? Mortul va avea parte de un "avocat" care va lua banii pentru a spune povesti frumoase sau pentru a arunca cu noroi (functie de sursa).Cum Dumnezeu poti condensa o viata de om in cateva vorbe si alea furate de la gura celor ce au fost in preajma mortului? Si ca sa fie jocul mai interesant uite sa spunem ca eu sunt mortul iar cei care m-au cunoscut iti vor oferi amanunte si informatii despre ceea ce am fost eu. Cum crezi ca ar arata "necrologul"? nu vreau sa fiu macabru dar numai in fata unei situatii reale poti trage concluzii juste, altfel nu este decat o......vorba plimbata din gura in gura.....
wait and see - de arthur la: 03/10/2007 08:57:48
(la: Intamplari cu Ei si Ele)
despre prima istorie, nu stiu, daca otrava a fost sau nu, poate o sa vad vreun necrolog sau eventual efectele arteritei
a doua istorie, s-ar putea sa mai vedem ce se intampla, doar ca Borgia contine si elemente de Hagi Tudose,captialism in forma rural-autohtona.
concluziile le trage fiecare

si pentru rodica :
chiar asa banal sa fie? :)
pe mine m-a socat ideea,gandul ca poti scapa cand si cum ai chef de celalalt. de fapt, modalitatile sunt diverse, nu doar exterminarea fizica. asigura-i placeri marunte si nevinovate, tine-l departe de realitate si potul castigator iti apartine

de fapt erau doua exemple de care pe care, cine pe cine si cum conduce,la vie en "rose"
zaraza sc - de Bucu la: 20/09/2010 22:34:47
(la: Concurs foto Septembrie '10 - Premierea)
Andre n-a mai dat niciun semn pe cafenea din 15 septembrie

anu' asta? mult, nepermis de mult.

daca nu dau 3 ani pe-aici ma bagi la necrolog?
#569189 (raspuns la: #569055) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...