comentarii

neinvins


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intrebare buna. Nu cred ca a - de patru la: 02/12/2004 07:46:26
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
Intrebare buna. Nu cred ca a existat un singur motiv dominant care sa explice succesul Germanei si Japoniei cum ar fii o educatie de o anumita calitate.
Sa nu uitam ca ambele tari, la sfirsitul razboiului, au fost in complecta ruina cu o populatie demoralizata, infometata si gata sa zica da la toate.
Ambele popoare au inceput razboiul crezindu-se de neinvins, numai ca sa sfirseasca in total ruina si rusine.
Cele doua tari au fost teren fertil pentru a-si reevalua valorile si cu o investitie materiala enorma au ajuns unde sint.
America a facut pentu singura oara in istoria ei (internationala) ce trebia sa faca, a cheltuit o tona de bani si expertiza ca sa reconstruiasca cele doua tari pe care le-a distrus si asta in timp record.
Ivy - de latu la: 15/11/2005 23:52:36
(la: am si io o problema)
uite..stiu ca nu trebuie sa scriu pe subectul lui maaaan
de ce sa nu scrii pe subectul lui man? (inregistrez ca si tu esti emotional supraincarcata scriind acest mic mesaj, daca iti tremura mana cand scrii nick-ul autoarei..

la gaini acolo am invatat si ceva cuvinte in franceza....vezi "darling")
nu este nici o gainarie sa inveti franzuseasca, da' numa fiinca stii mai bine ca mine franzuseste nunseamna ca tre' sa-njuri. Ca io-s baiat simptit si nu ma pretez la vocabular d'asta de darlingi...

mie imi place intotdeauna cind cineva ma baga in seama..si ma si indragostesc asa..instantaneu..
Da, sunt obisnuit sa se indragosteasca fetele de mine, de multe ori stau in bataia vantului sentimentelor si ma-ntreb: Oare ce bine am facut eu la Dumnezeu, de le mana la mine? Nu ca as fi nemultumit. Nu, da' de multe ori e obositor sa conversezi asa toata ziua despre teme telectuale, ca stii matale ca discutile astea si obosesc, nu numa ca-s interesate...
Dar destul am vorbit despre mine.
Hai sa vorbim si de tine: Ce anume ti-a atras atentia la mine, ca asa instantaneu nu se-ndragostesc decat gainele iar tu vad ca vorbesti si limba lu' Aliosa. De aia ma intereseaza daca ai putea sa-mi zici ce-ai gasit la mine, da nu pe ruseste ca io nu pricep nimica...

so..poate-mi trimiti un email pe adresa mea de email, ca eu am sa astept si am sa controlez din 5 in 5...minute..
da, iti trimit, trebe numa sa capat concediu, ca asa cu una cu doua nu pot sa-ti rasnesc cuvinte care sa te atinga la inima ta duioasa ca un spic de grau in bataia monsunului de toamna. Trebe timp sa compun ceva frumos, poate si o poezie, depinde de cat esti de indragostita, ca daca nu simt vibratia strunelor cerebrale nu pot sa scriu bine ca vorba aia: Ce-i sub gusa si-n capusa....
Sper de asemenea, ca n-ai disperat tot incercand din 5 in 5 minute mailul, sa vezi daca n-a venit vesti de la mine, si-mi pare rau daca porumbelul electronic nu ti-a semnalat ca mai traiesc, dar stii? eu sunt simtitor si timid de felul meu, chiar daca viata cu hartoapele ei ma invatat sa ascund asta atat de bine ca oamenii nu se mai prinde.

si as vrea sa-ti placa si tie de mine
Vaaaaaai, dar nu-ti fa griji draga mea, siiiigur o sami placi. Apropos, stai in strainatate? Nu ca asta ar fi important pentru sentimentele mele curate ca vinul in clondir facut de bunicu anu trecut. Doar as vrea sa te cunosc mai bine si de aia intreb.

stiu si ce inseamna "sindron"(chiar daca maaaaaaan din gelozie a zis ca nu exista asa un cuvint..ei ii trebuiesc poze...deh)
eu nu stiu cei aia sindron, ca dupa clasa patra m-am lasat de scoala, c-a zis si invatatoru' - om bun - ca acuma ca sunt major nu tre' sa mai viu la scoala. Dar tu, care cunosti la oameni ca man (de ce va tremura la toti mana?) si te-ai prins ca ne-a tinut degeaba si care esti ca un dex ciclopedic dupa cum scrii, poti sa-mi zici sigur ce-i aia, si daca vrei putem dupa aia cand nentalnim, sa si incercam daca ne place...

ma mai gindesc cu dl. Linux (ohh suna asa de sexy numele lui..)
Aaaahh! nu-ti da gandul din mana pe vrabia de pa gard! Lasa-l pe Linux, ala e de unde-i tot timpul frig. Aia toti e frigizi, si femei si barbati...

dar am vazut ca sunt si altele care vor sa-l cunoasca..
Lasa-le pe alealalte sa faca copii cu cracanism si cu virusi...

so..ramin cu tine..daca si tu vrei..
Daca vreau? Mai intrebi?
(Nu uita sa-mi scrii si tu unde locuiesti, nu de alta da sa stiu cum sa dau de tine)

deci scrie-mi!!! Astept
Oooo dulce faptura virtuala, asteptarea ta a luat sfarsit!!!

Acum inchei micile mele randuri ca-i tarziu si incepe asteptarea mea neinduratoare pe care numai ceasul meu cu sonerie sau epistola ta o so poata scurma...
Fie-ti mila de un suflet simtitor, scuturat de vibratiile unui dor de neinvins, si nu astepta prea mult cu scrisul.
Iti astept cu nerabdare randurile...
Pa. Viseaza frumos, sau mai bine scrie-mi ca sa stingi macar un pic flacarile din mine care fac sa ma mistui interior ca o bucata de lemn de stejar in caminul aprins....

#87870 (raspuns la: #87593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iubire mai... - de Iustina la: 09/12/2005 12:15:50
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
O imposibilitate pentru unii din zilele noastre si totusi o relitate de a crea, de a compune cele mai fumoase poezii sau numai catrene.... O "lume a visului" trait pe pamant, o lume pe care nu poti sa o parasesti in orice clipa, dar pe care o poti descoperi in fiecare moment alaturi de persoana iubita. De fapt, e o lume a cuvintelor, ideilor, sentimentelor si a Lacrimilor din umbra, dar niciodata nu va fi traita ca "activitate fizica". Momentul in care va cadea prada fizicului, va inceta sa-si caute placerea de a trai in "lumea cuvantului".

... nimic nu-i mai frumos ca iubirea unei "umbre"
si mai greu de-a o transpune intr-o "lume de cuvinte"...

PS:
Iubirea...

Iubirea e viata ce naste durere.
E glasul tacerii ce zace-n privire,
E tot ce putem citi doar in ochi
Si "tot" ce in versuri lasam ca un orb,
Un orb ce privirea si-o tine intinsa
Spre marea de vise, spre culmea neinvinsa.

O unica forma, nicicand o dublura.
O unica mana far' alta-n masura,
Cu unice riduri pe fata placerii,
Cu unice "brezde" in coasta durerii,
Dar sigur, noi stim, ca doar o fiinta
Pastreaza in suflet imensa iubire,
Iubirea aceea ce naste durere;
Iubirea, cuvantul acesta etern
Ce-i aspru muncit prin glasul tacerii.
Sunt glasul fiintei de simplu poet!
Buna - de camposanto la: 22/05/2006 21:41:10
(la: Voi ce visati noaptea?)
Vrei arme pentru neinvinsi?
Povestire zen - de Shtevia la: 21/06/2006 07:55:22
(la: Insulta)
Era odata, intr-un orasel oriental, un mare luptator de arte martiale. Cunostea sute de tehnici de lupte si era practice invincibil. Tehnica lui era relativ simpla. Isi lasa adversarii sa faca ei primele miscari, astfel le vedea imediat punctele slabe in aparare si ii invingea fara probleme. Intr-o zi a aflat ca era in trecere prin oras un alt mare luptator, care se spunea ca nu cunoscuse pana atunci infrangerea. Intrigat si plin de orgoliu, l-a provocat la lupta. Luptatorul strain a acceptat. In ziua confruntarii, erau foarte multi oameni adunati, curiosi sa vada in cat timp va fi invins strainul. Dupa ce s-au salutat, luptatorul neinvins in sute de lupte, a asteptat ca strainul sa faca primele miscari. Dar acesta statea nemiscat, calm, impasibil. Si-a dat seama ca daca nu il va vedea in atac, nu va afla care sunt punctele lui slabe si nu il va putea invinge, asa ca s-a hotarat sa il provoace prin orice metoda. A inceput sa il jigneasca, sa il insulte cu vorbe dure, apoi sa il injure. Luptatorul strain statea, insa, impasibil, linistit si nu spunea nimic. Dupa jumatate de ora, timp in care a incercat din rasputeri sa obtina o reactie din partea lui, luptatorul pana atunci invincibil, s-a declarat invins.
S-a apropiat de luptatorul strain si l-a intrebat: - Cum se face ca ai stat atat de calm, cu toate ca te-am insultat atat de grav? Zambind usor, acesta a raspuns: - Daca cineva iti face un cadou si nu il primesti, atunci la cine ramane cadoul?



"Exista un singur colt din Univers pe care stii sigur ca-l poti face mai bun - si acela esti tu insuti." Aldous Huxley
maan - de tatiku la: 10/01/2007 20:05:41
(la: Provocare -ne inselam sau nu sotul/sotia?)
Asta e doar teorie psihologica, Maan-ule. Se vede ca esti femeie ( nu e ironic).
Erou poti fi si daca faci lucruri rele. Multi barbati si-ar dori viata lui, te asigur.
Femeile tind sa aibe moralitatea ca un steag ridicat sus, in vant, macar in aparenta. Barbatii sunt insa animale cu totul diferite. Barbatul e "vanatorul"; el e cel care are impulsurile subconstiente de procreere. El e cel care se gandeste in 90% din timp la sex, ei sunt cei care "ofera", ele sunt cele care "accepta". E un joc decand lumea.
Binenteles ca Don Juan era un caz patologic. Insa in menirea lui, de a poseda cat mai multe femei, era de neinvins. Daca ai citit piesa(vazut opera lui Mozart) ai fi vazut ca era un tip curajos din cale afara, un tip galant si seducator, genul de barbat care daca trece pe strada se deschid toate ferestrele, desi era departe de a fi un tip frumos. Atitudinea, caldura mimata, senzualitatea, erotismul, pasiunea, erau instrumentele sale. Si reusea.
Cum daca nu eroic a reusit el sa "faca cunostinta" cu exact 2065 de femei?
#167580 (raspuns la: #167569) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tatiku - de maan la: 13/01/2007 14:05:32
(la: Provocare -ne inselam sau nu sotul/sotia?)
Se vede ca esti femeie ( nu e ironic).
asta-i bine.

Multi barbati si-ar dori viata lui, te asigur.
din pacate, ai dreptate.

Erou poti fi si daca faci lucruri rele.
cand erou inseamna personaj literar, da!

Barbatul e "vanatorul"; el e cel care are impulsurile subconstiente de procreere. El e cel care se gandeste in 90% din timp la sex, ei sunt cei care "ofera", ele sunt cele care "accepta". E un joc decand lumea.
si eu ma gandesc 90% din timp la sex, si dejtele mele miros a praf de pusca si eu am oferit in loc s-accept.
bine ca se vede ca-s femeie.

Binenteles ca Don Juan era un caz patologic. Insa in menirea lui, de a poseda cat mai multe femei, era de neinvins. Daca ai citit piesa(vazut opera lui Mozart) ai fi vazut ca era un tip curajos din cale afara
curaj patologic, vai!

Cum daca nu eroic a reusit el sa "faca cunostinta" cu exact 2065 de femei?
confunzi lamentabil perseverenta cu eroismul.

donquijote avea dreptate - moravurile acelor vremuri i-au creeat contextul si i-au incurajat boala.
astazi, un asemenea individ fie ar viola femei fara aparare, fie s-ar masturba in scari de bloc cu ochii dupa fusta vreunei damicele si-ar trece neobservat.
#168399 (raspuns la: #167580) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"lucraturile" de vrajitoare i - de Flori de dor la: 11/02/2007 22:58:28
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
"lucraturile" de vrajitoare in general se desfac cu slujbe de dezlegare la biserica... sunt cateva biserici in bucuresti in care se tin aceste slujbe si care au foarte mare putere. printre acestea sunt Bisrica Sf. Ciprian, Sf. Mina, Gradina Icoanei.
dar asa cum spunea cineva de aici prima rezolvare o gasesti in tine.

apoi iti recomand sa citesti cartile lui Ovidiu Dragos Argesanu. vei gasi destul de multe raspunsuri acolo. poti chiar sa mergi la el la cabinet. are o vasta experienta in "lupta" cu farmecele, blestemele si alte "belele" venite de la vrajitoare.

tot la biserica, in caz ca ai un duhovnic bun, iar daca nu ai poti merge la o manastire si ii ceri unui parinte sa iti citeasca Moliftele Sfantului Vasile cel Mare. pentru asta insa trebuie sa tii post si sa mergi in zi de post (miercurea/vinerea).

sunt multe metode prin care poti scapa de farmece si vrajitorii...
principalul este sa te hotarasti si sa fii consecvent. o astfel de lupta dureaza dar nu este de neinvins.
#174783 (raspuns la: #170342) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) - de One_Last_Dance la: 12/04/2007 07:23:46
(la: Timpul?)
Timpul este uneori un Prieten Rau.
Ne face sa ajungem inainte sau dupa, si in aceasta graba sau intarziere sta cheia fericirii sau tristetii noastre.
Timpul e cel care ne face sa ne intalnim cu Tristetea sau cu Fericirea.
Un minut sau un an de intarziere e totuna in fata Eternitatii.
Timpul - Creatorul Uitarii, magul neinvins, care transforma TOT.
Timplu - Dusmanul Durerii; timpul neobosit, care transforma Lacrimile de Durere in Zambete Fericite, care sadeste Florile Primaverii in Zapada Iernii si face sa rasara Trandafirii peste deznadejdea mormintelor.
Timpul - topeste.
Timpul - loveste. Ne loveste si devenim prizonierii lui.
Cand nu mai ai timp - pretuieste Clipa.
~ nepermis de indrazneata ~
diana, - de Intruder la: 28/10/2007 21:07:27
(la: Un inger de mituit?)
"nu sunt ce par a fi -
nu sunt
nimic din ce-aş fi vrut să fiu!...
dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
sau prea curând,
sau poate prea târziu...
m-am resemnat..."

cateodata nu-i de-ajuns doar sa-ncerci. va veni o zi, cand nu va lipsi nici un inger din carte si nici un drac din tablou.
pentru orice eventualitate...eu mi-am ocupat "locul". cine stie? poate-am sa fac rost de un Faust. (sau o fausta neinvinsa)
voi cumpara atunci "nimic" la pret de nimic si-l voi da la un pret de zece ori mai mare...:D
calypso - de samurelia la: 03/12/2007 15:15:55
(la: vesnica discutie dintre soacra si nora)
Da, asa este intr-adevar m-am pricopsit rau, dar speranta AM!..NU E DE NEINVINS.
Necazul este ca aunt cumnatii, lacheii, aliatii ei.
Toti obsedati de masa si sora-sa.
Si ne streseaza cu telefoanele, adica NU VOR SA RENUNTE la ideea ca nu le mai maninca nimeni din palma.
Tactici de manipulare din partea lor si a socrilor.
Acum au inceput cu bolile. boli grave...dar eu inclin sa cred ca sunt doar minciuni manipulatoare. Ce mai, chiar de la distanta folosesc orice ORICE.

Am mai citi povesti cu soacre dar a mea...e un specimen rar, pai daca socru e izolat complet de rudele lui...va dati seama de ce este capabila...
Si e pe jumatate analfabeta !
#262390 (raspuns la: #262056) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 04/12/2007 15:53:22
(la: vesnica discutie dintre soacra si nora)
NU E DE NEINVINS.

vai de capu' tau!


#262689 (raspuns la: #262684) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky, nu incerc - de andante la: 14/01/2008 17:28:21
(la: Röntgen)
pentru ca teroarea etichetei servite de dumneata e de neinvins
ah, plus groaza de a critica un suflet drag
#274949 (raspuns la: #274946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intuneric si frig - de giocondel la: 30/01/2008 21:47:57
(la: 80s)
circula un banc cu unu' care murise si trecea convoiul pe langa un bloc.

nevasta aluia se plangea " aoleeeu, Ioane, un' te duci tu mai Ioanee...
unde-i frig....si intuneric...ioaneee..."

la care un locatar de bloc, care se uita curios de pe balcon la procesiune, zice nevestei " femeie, inchide repede usa, ca astia ne-aduc mortu'n casa!"

-mi-aduc aminte ca toti parintii copiilor din clasa de la mine erau membri de partid. in afara de ai mei...

de unde mi-am luat-o pe spinare de la "tovarasa invatatoare" cand am desenat coarne de drac pe mutra lu Ceasca din portretul de de-asupra catedrei.

dupa revolutie, abia terminam clasa a 4 a si-a cerut scuze in fata intregii clase si m-a declarat "erou"

=mi-aduc aminte de tata, cu hartile insirate pe jos, aratand unuia si altuia cum sa treaca granita. Unul nu
i-a multumit niciodata.

-o noapte cand mi-am pus un cojoc greu si o caciula de iepure ruseasca si-am luat-o la pas hotarat, ca voiam sa trec granita singura ( aveam 6-7 ani). Dupa vre-o 3 km a inceput cojocul sa atarne prea greu, si m-am intors acasa :-)

- tata, ascultand vocea americii, muzica buna si scriind cate-o poezie de dragoste mamei, in fiecare zi

-doamna rodica de la librarie care ne dadea carti 'pe sub mana'

-mama batuta de militie si fratiorul meu pe care l-a pierdut in urma incidentului

-basmele lui ispirescu

-pufuletii

- colega mea de banca, a carei mama era securista, si prietenia noastra de neinvins, de care imi e dor de mor cateodata.

-niste sectanti care chipurile furau copii.

-cercurile de literatura si cantatul in cor

-farmecul craciunului si vanatoarea de brad din seara de ajun

-duzii din gradina strabunicii mele, hora din sat, satra de tigani caldarari de pe malul raului, legendele locale, cautatul de comori dacice pe la ruine, cositul si mirosul proaspat de fan

- tresele de pionier, banca de onoare, colegul meu stefanel pe care il alergam prin clasa sa il pup pe obraz

-revolutia.tata cu mitraliera. tata fericit mai intai si apoi dezgustat de faptul ca i-au impuscat p-aia.

- Libertate de gandire, exprimare si mai ales acces la informatie.

-iesirea din intuneric si frig

WOW< CE MAI VREMURI!
vania - Scrisoare catre Lia 4 (fragment) - de Intruder la: 16/07/2008 13:39:07
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
acum cateva zile, memoria mea lexicala a pendulat intre doua noi cuvinte : clinicul si cinicul « a obstrua » si coloraţii « zumţurei »

aflu cu stupoare ca Pluto, mica sfera de gheata a tuturor singuratatilor si pustiurilor mele, a durerilor de invins si de neinvins, si izolarilor cu barbie sprijinita pe genunchi a fost retrogradata, cu tot cu Charon – luna starilor de mai sus - la statutul deprimant de planetoid...

din aluatul de lumini ale « Zenobiei » lui Naum, imi fierbe prin bucataria creierului acel « nu stiti pentru tocmai ce stiti va impiedica sa stiti », pitit in josul paginii 81, ca un profet nebun la margine de tara...

..Lia draga...

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10792/scrisoare-catre-lia-4/1

PS: toate "Scrisorile catre Lia" sunt postate pe cafenea.
*** - de picky la: 22/12/2008 20:42:28
(la: buna ziua!)
In felul acesta, Sfanta Filofteia a devenit o adevarata ocroti­toare a Tarii Romanesti. Moastele ei sunt venerate atat de credin­ciosii din partea locului cat si de alti crestini, din alte zone ale tarii, care isi indreapta pasii spre prima capitala a Tarii Romanesti. In mai multe randuri s-au facut procesiuni in tara cu sfintele ei moaste, mai ales in vreme de seceta. De la aducerea moastelor sale in tara si pana azi, in numeroase biserici s-au zugravit fie chipul ei, fie scene din viata ei (ca in bisericile Dobroteasa si Sfantul Gheorghe din Bucuresti, Sfanta Filofteia si Sfanta Vineri din Ploiesti, Adormirea Maicii Domnului din Mizil si altele). Icoane cu chipul sau impodo­besc casele credinciosilor. Unii parinti dau numele Filofteia fiicelor lor la botez, iar unele credincioase care iau ingerescul chip al calugariei, de asemenea poarta acest nume. Pomenirea ei cu lauda se face in fiecare an in ziua de 7 decembrie. A fost aleasa aceasta zi ca data de praznuire, indata dupa ziua Sfantului Nicolae, intrucat moastele ei au stat secole in sir in biserica domneasca din Curtea de Arges, care are hramul Sfantului Nicolae, deci la 6 decembrie. "Viata" Sfintei Filofteia este trecuta in Mineiul pe decembrie si in Vietile de sfinti pe aceasta luna, tiparite la noi in tara, iar insemnarile de calatorie ale unor straini care au trecut prin Curtea de Arges mentioneza prezenta moastelor ei in acest oras, precum si cinstirea de care se bucurau din partea credinciosilor romani.



La 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii noastre a hotarat generalizarea cultului unor sfinti ale caror moaste se gasesc in tara noastra, intre care si Sfanta Filofteia de la Arges. Slujba speciala inchinata acestei generalizari a avut loc in octombrie 1955, la Curtea de Arges, in prezenta patriarhului Justinian Marina si a numerosi ierarhi romani si straini, invitati acolo, precum si a numerosi clerici si credinciosi. Sa cinstim si noi prin cantari duhovnicesti pe acesta sfanta ocrotitoare a Tarii Romanesti, zicand: "Laudam nevointele tale, Filofteie fecioara, cinstim patimile, marim indelunga-rabdarea ta, feri­cim sfantul tau sfarsit, cantam barbatia ta cea neinvinsa ce s-a aratat in trupul tau cel tinerel si crud; si privind toate ostenelile vieti tale care te-au preamarit pe pamant si in cer, unde acum locuiesti, te rugam fa pomenire si de noi cei ce alergam la racla sfintelor tale moaste, ca izbavindu-ne de toata nevoia si imparatiei cerurilor facandu-ne partasi, sa te laudam pe tine, graind unele ca acestea:



Bucura-te, cea din ceruri daruita romanilor;

Bucura-te, ca acum locuiesti la inaltime;

Bucura-te, ca stai vesnic intre cetele marite;

Bucura-te, ca prin tine Domnul mila ne trimite;

Bucura-te, ca-ti asculta rugile pentru tot omul;

Bucura-te, ca esti noua ajutor intru primejdii;

Bucura-te, cape tine te avem stalp al nadejdii;

Bucura-te, Filofteie, fecioara prealaudata!"

(Din Acatistul Sfintei Filofteia, icosul 12).


de Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu


Adusă aici de pe site-ul CreștinOrtodox.ro
adina - de alex andra la: 04/02/2009 07:26:20
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a patra)
Sigur o scoatem la capat. Ca suntem de neinvins si nemuritori pentru o vreme:)
Bafta la examen !:)
#401767 (raspuns la: #401670) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de la vicii...e clar... - de cosmacpan la: 08/02/2010 02:32:48
(la: cum am devenit invizibil)
sunt un vicios.
uite de exemplu iubirea.
e cel mai greu viciu. ma zbat intre iubirea de aproapele (ca mi-a mai aproape camasa decat maieul, mai aproape de haina care ma face si ma desface...) si iubirea de arginti...ca fara de arginti nu poti cumpara nici macar un titlu dar'mite un suflet (unde esti tu Fausto...ca tot neinvinsa ai ramas cu Zevaco)...si cand am spus ca iubesc apoi chiar iubesc, uite Cafeneaua de exemplu...sau cuvintele ei...sau amintirile...cum o gasesc deschisa cum dau navala si-o frunzaresc ii fac foile varza (a la cluj ca e gata mestecata si cu smantanita data)...sunt nesatios si daca eram mai ortoman si mai Liicean scriam si io o declaratie de iubire...dar asa nu-mi iesi decat o vaga tanguire...vicioasa...
daca ati sti cat de greu este sa smulgi o marturisire fara sa utilizezi clestele pentru unghii sau ciocanul pentru dintii (trei dinti din fata sus usor, si alti trei dinti de jos cu spor...vopsesti cu spor, vopsesti usor...la vorbitor)...dar tot va spun, asa cat sa-mi fac in ciuda ca sa ma invat minte sa nu mai ascund nimic pe dupa mobile (la donna e mobile)...maestro...lumina va rog...(stinge bre lumina aia ca drept in ochi ma bate...simt ca-mi bate inima, tica-tic, tica-tac... cand te vaz pa dumneata, tica, tica, tica, tac), iesirea pe la Sarindar...e de la vicii nu-i asa? maine, maine daca mai apuc sa trag ceva pe nas va mai spun...
Traiasca-nvingatorii si neinvinsii! - de latu la: 31/05/2010 21:33:03
(la: concurs foto anotimpuri cafeneaua.com - PRIMAVARA)
Saru'mana, D-na Freckled!
Poti sa fii Proud de locu' I si si de concurs! :-))

Buna seara Doamna!
Atata vreme si iara ma uit de jos in sus la tine! :-)

Felicitari mai ales tie, Lascar, ca tare singur tre' sa te simti intre muierile de pe podium!
Ai grija sa nu le calci pe rochiile de seara sau sa te-ncurci in faldurile lu' Bittera :-)
#545998 (raspuns la: #545989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...