ni ar face placere

Lui Iuda ii cam placeau banii.

a scris multe aberatzii, mai ales de cand si-a intors vesta si s-a dat cu comunistii lui Robert Hue

cred ca are un bun public relation si are timp de pierdut sa accepte toate invitatiile la emisiunile unde e greu sa se faca plinul de personalitati.. apoi se face o moda, un bulgare de zapada...

In privintza singuratatii, o caut, sa ma pot gandi si analiza lucrurile linistit, fara deranj, dar momentele de singuratate deplina sunt greu de gasit..si cate o data imi lipsesc..
astea sunt momente doar, cand imi place sa ma regasesc, fara nimeni imprejur si fara obligatia de a sustine o conversatie

In rest viatza profesionala, sociala si mondena, multimea de prieteni, invitatiile, iesirile in grup... nu-mi inchipui sa traiesc fara ele, cred ca mi-ar fi insuportabil.

Imi place cum ai spus tu ca avem nevoie de amintiri ca sa ne tina vii ...

Multumesc pentru bine intentionatele sfaturi...

Cu deosebita placere descopar, pentru prima oara in viata, ca nu sunt singurul care am adoptat increderea in oameni 100%, de la bun inceput! Eram tentat sa-i judec la o prima azvarlire a privirii ... si rau faceam! In fine...ce nu inteleg este de ce particularizam discutia intr-o directie strict masculina?! Nu este deloc corect! De ce unei femei iar sta mai bine cu una-n pat decat unui barbat cu altul?! Oare patriarhatul de care femeile doresc atat de mult sa scape nu se mai supune admiratiei si nevoilor lor? Culmea este ca, transexualii despre care pomenesti, au un rating al dracului de mare in randul ambelor sexe! Statisticile confirma asta. Hmmm daca este sa disecam "indatoririle conjugale", multi vor fi surprinsi sa afle ca si barbatii sunt suflete ce au nevoie de un pic de tandrete si uneori supunere. Educatia ambelor sexe mioritice nelasand loc de tagada in ceea ce priveste fantezia. Iata asadar, prin opozitia dintre "sacru" si "profan" al acestui subiect, am înteles mai ales saracirea adusa "institutiei" numita familie, realizata de secularizarea unui comportament religios sau al unei doze de bun simt prost intelese. Scopul nostru este insa sa definim trasaturile specifice ale acestui tip de comportament, chiar si prin prisma experientei religioase, si nu sa ne oprim asupra numeroaselor ei variatii si diferente determinate de nevroze si idei preconcepute. Mi se pare absolut normal sa ajut pe cei care ajung la demersuri deseori disperate, datorate acestei vanatori homofobice. Chiar si datorita unor proaste "obiceiuri" dobandite in timp, guralivi ce reclama ar trebui sa se gandesca de doua ori inainte. De ce? Aici voi face apel la o, deja, celebra replica " Esecul tau in viata este datorat, esecului meu ... ca tata!" Responsabilitatea ii este pusa in carca numai individului...dar ceea ce acesta ascunde in trecutul sau nimeni nu se intreaba! Asta ar trebui sa "stupefieze" intai, nicidecum procentele de nefericiti. In micimea noastra judecam si condamnam efectul dar de cauza toti se fac ca ploua! Adolescentii...hmmm ei bine, nu de putine ori acestia reprimand instincte ce ii bantuie, ajung mai tarziu sa cada in crunte depresii ratandu-si viata. Reprimand creezi o forta ce izbucneste mai tarziu cu putere mai mare . Suicidul fiind insusi un efect! In cazuri ceva mai fericite, acestia creaza o familie si in cele din urma o desfac lasand in urma alte 2-3 vieti distruse, practic. Ce preferi? Fericirea ta ca mama vazandu-ti progenitura inhamat la o sharada ce dureaza cativa ani sau implinirea sufleteasca si lipsa de remuscari? Cat priveste de "baietii rai"...asta nu depinde de sexualitate, cherry! ESte un naiv acela ce crede ca romanii sunt mai rai decat francezii sau nemtzii. "Oameni intre oameni" este de capatai in acest caz.

Relu, imi place cum scrii si sunt de acord cu tine, felicitari pentru analiza situatiei.

Imm as adauga ca in Anglia si Germania, comunitatea romana este greu de facut, fiecare pt el, nu este unita
(o spun din experienta proprie)

In Franta este diferit:
la Paris, multi romani se intalnesc in fiecare luna, precum la Montpellier, Clermont Ferrand si in Sudul Frantei, intre Monaco si St. Tropez.

Uite, cade la pic, duminica ce vine , facem o intalnire-iesire, vreo 25 -40 de persoane, romani, cupluri romane, franco-romane si romano-belgiene, fiecare cum.. :-))
padure, pic-nic, cules castane, ciuperci
dar astea sunt doar pretextul sa ne reunim.

o facem cam o data pe luna, cate o data chiar de 2 ori.
suntem destul de uniti : unul are o problema, discutam, ajutam, unul are o nevoie de bani, facem cheta, ii imprumutam,
unul se muta, hai sa-l ajutam
unul are nevoie de-o "pila", gasim.. samd

Nici o problema, imi place o discutie deschisa. Sint de acord complet ca R a ramas intr-un stagiu imatur, si-am observat-o demult si eu. Cu toate ca nu este important, eu mi-am facut bagajele din-ainte de revolutie. Dar, nu sint de acord cu urmatoarele: "nimic mai mult..." De ce nu? Adica daca problemele financiare au fost anulate, nu mai e nimic de facut in viata? Prin absurd, hai sa zicem ca telul vietii mele e sa scriu prostii din-astea din care scriu acum pe internet. Vezi, fiindca nu trebuie sa lucrez (presupunind ca am bani berecsau), scriu, si scriu, ...
Sau "o casa spiritual goala." Nu inteleg de ce crezi ca poti sa fii spiritual numai daca esti sarac lipit pamintului in Romania, incercind sa intelegi de ce nu poti sa ai o viata decenta pentru ca esti om cinstit.

Si nici nu sint de acord cu predictia ta. Predictia mea:

Scenariul 1: toate tarile sarace, in afara de Romania, o sa inainteze pentru ca cele bogate fac investitii sa profite de munca ieftina (exemplu Taiwan, China, Korea N, etc.). Romania ramine pe ultimul loc in lume, pentru ca romanul are prea multa mindrie sa munceasca cinstit o munca de jos, care e platita prea putin. Dupa o vreme, isi da seama romanul ca e pe ultimul loc, citeste biblia, isi da seama ca mindria l-a adus la ruine. Aha, hai sa punem mina pe munca, astia care am ramas acolo (pentru ca n-am avut bani sa plecam, sau rude, sau eram prea patrioti). Celelalte tari, vazind ca romanul s-a umilit, incepe sa investeasca. Unele firme, magarii, platesc foarte putin. Alte firme (e un curent nou aici in vest -- "fair trade" -- dupa care firmele vor sa-i plateasca pe muncitorii din tarile sarace salarii comparative cu cele din vest), cu mai multa constiinta, ii platesc pe romani mai mult. Dupa citiva ani de munca serioasa (10-20) romanii si-au schimbat atitudinea. Romanii din strainatate isi dau seama si incep sa vine acasa (unii) si sa investeasca in Romania, sau pur si simplu numai investesc.

Scenariul 2: daca nu, presupunem ca lumea e instarita (toate tarile, cu exceptia Albaniei, Afganistanului, Romaniei, si toata Africa (fara cea de sud)). Toate celelalte tari realizeaza ca romanul nu poate sa-si razbeasca firea, pun mina de la mina, si le da "ajutor social" acestor tari sarmane, ca alfel extraterestrii nu vin sa faca contact, ca zice ca Terra e inapoiata.

Care scenariu zici ca e mai bun? :)

Numai bine,
-R

nanu, nanu, mai schimba placa din cand in cand..
vezi ca-s fata de treaba si nu te sterg nici nu te banez de data asta..
nu stii decat sa ataci persoanele, nimic la subiect!
totul in insinuari cu caracter personal...
ce paralela visezi? dar ce, crezi ca avem nevoie de justificari?

dar vezi, ce nu facem noi ca sa-ti dam satisfactie? uite ca veniram toti trei?
esti multumit? mai cauta ceva mai nou, zau asa..
ca s-a rablagit placuta.. :))

daca nu-ti schimbi placuta si eu te banez de pe subiectele mele...
asta cauti? ca sa plangi ca esti martir?

si cu asta basta, ca pierdui destul timp.. (sunt a cincea sa ti-o zic? sau a sasea?)

Majoritatea bisericilor crestine considera ca placerea nu este obligatoriu pacat. Exista placeri virtuoase precum si placeri pacatoase.

De exemplu, placerea sexuala, in cadrul casatoriei, este o placere virtuoasa si incurajata de Biserica.

Egalitatea "placere = pacat" este afirmata de ne-crestinii influentati de doctrinele ateiste/umaniste, si nu au nici o baza in doctrina cresina.

In principiu am o viata plina, atat profesional, asociativ, sportiv sau social, multe activitati in grup, in familie, cu o multime de prieteni..
Dar din cand in cand imi place singuratatea, sa ma regasesc singur, sa ma gandesc sau pur si simplu sa admir marea, natura, orasul si oamenii...
In viata de toate zilele, mai ales cant traim cu 100 km la ora, avem nevoie de un mic coltisor de singuratate...

Imi place sa fiu singura dar in acelasi timp sa ma simt insotita.Ca si acum spre exemplu:Sunt singura acasa dar ma simt impreuna cubaietelul meu care ramane intotdeaun langa mine chiar daca s-a reantors in Romania!Imi place singuratatea pentru ca am libertatea de a gandi de a ma misca in idei fara ca cineva sa ma intrerupa.Am o singuratate trista dar linistitoare pentru ca visez in singuratate si astept umplerea golului si asa stiu sa pretuiesc plinul.Alexandra

Nu-mi place ideea ca romanii participa la masacrul american(asa consider eu ce se intampla acolo).Daca a fost sa fie un roman ce a murit,el macar a vazut lumina zilei pana la o varsta,dar cum ramane cu micutii din Irack,Israel,Palestina etc. care mor in fiecare zi si nimeni nu se ingrijoreaza!Acest soldat era pregatit in fiecare moment sa moara!Copiii au numai nesansa sa se nasca intr-o tara "nefasta"!Alexandra

mie-mi plac dragostele imposibile:)
Imi place "Accidentul", dar mai ales iubesc (sic) "Patul lui Procust", pe Fred si pe doamna T., si da, visez la vineri-luni intr-o camera-ncuiati, pana cand simti fundul ochiului de carton.
Ei, va dati seama ca sunt intr-o alta etapa, nu?:)))))

Imi place mult ideea asta de-a privi inainte fiinda spre asta mergem.Stiu insa ca nu trebiue sa ne uitam radacinile.Probabil ca nu am fii ceea ca suntem ,iar eu una sunt mindra de ceea ce sunt,daca n-am avea un trecut in spate.Si eu nu regret nimic.Si cred ca toti cei ce am plecat am plecat fiindca am vrut ceva mai bun.Viata e prea scurta si chiar daca mai privim inapoi e doar ca sa vedem unde am ajuns.Viitorul ai dreptate e inainte.Stiu insa ca nu mi-e rusine sa spun ca sunt romanca.Claudia

multumim pentru invitatia la top 16 ;)

imi plac copacii iarna, pentru ca e "pictura"

imi place fata in rochie, coborand pe trepte, alaturi de altii ;), pentru bucuria fetei vs mirarea celorlalti

acel individ sarutand mana minerului, pentru ca reflecta, dupa parerea mea, imaginea unei generatii mintite...

cea din neverending story, pentru ca spune totul atat de simplu si clar ;)

cat despre cea cu gangul acela cu trepte, care urca spre stanga sus, pasarea in zbor e reala? si, in aceasta ordine de idei, cat photoshop e in imaginile dvs? care e parerea dvs fata de alterarea/modificarea/completarea fotografiilor pe calculator? marturisesc ca m-a suprins glen allison, in interviul dvs, cand a militat pentru "dramatizarea" unui apus banal prin adaugarea de elemente din alte imaginia (pasari, barci, etc). Fotografia geniala (acea fotografie dupa care alearga unii o viata), se poate ajusta cu calculatorul sau trebuie sa fie "genuine"?

si imi mai place mult cea cu cei 3 batrani pe banca, pentru expresivitate si pentru faptul ca sunt pe diagonala de coborare.

cu multumiri pentru dialogul de aici

nu-mi place si nu pot intelege modul absolut amatoricesc de trecere de la o fotografie la alta, adica incarcarea fotografiilor...

nu se potriveste cu nivelul/valoarea fotografiilor



cu multumiri pentru dialogul de aici

Referitor la intrebarea cit de procesate sunt imaginile mele... as spune ca intre mult si foarte mult. Cu Glen Allison ( al carui interviu poate fi citit pe www.fotomagazin.ro) sunt intru totul de acord in multe privinte...
In extemis, sa ne aducem aminte de primele fotografii, facute pe placi de cupru, mercur, cort si vrajitorii; pe urma au aparut uni care faceau poze pe placi de sticla si care au scandalizat pe cuprishti, ca aia nu e fotografie, adevarata arta e sa simti mirosul mercurului si al albusului de ou; pe urma pelicula de celuloid a scandalizat sticlarii, ca ce grosolanie; si tot asa. Melies, realizatorul genial care a facut la inceputul secolului 20 acea "Calatorie de la Pamint la Luna" pe film de 35 mm, a facut sa curga riuri de cerneala cu trucajele sale, ca e bine, ca nu e bine, ca e blasfemie, ba nu, ca e arta, etc.
Fiecare decada a adus in fotografie noi curente, tendinte, aparatori, detractori; chiar acum, pentru unii, ce nu e facut cu un aparat cu burduf pe planfilm nu e fotografie, pentru altii ce e scanat si procesat nu e fotografie, cei ce folosesc Leica se uita de sus la canonishti si exemplele pot continua.
Personal, cred ca idealul e ca fiecare trebuie sa-si gaseasca un stil si o unitate de exprimare, in sensul ca daca vezi o imagine sa zici imediat "iata o noua bumbutziada"; mai cred ca fiecare fotograf trebuie sa incerce numeroase carari pina sa isi gaseasca drumul propriu, si unii pot sa caute toata viatza, si nici asta nu e o rusine; fotografia e ca o casa, ca un culcush, si asta poti sa-l ai si in copac, si in pestera, si cu termopane si cu chirpici.
Important e sa faci ceva , sa cauti, sa arati, sa vezi, sa incerci, sa inveti, sa realizezi ca exista si stenope dar si lomografie sau fotografie cu Sinarul, si imagine printata digital cu iarba pusa din alt peisaj si imagine facuta cu platina si saruri de aur.
Important e sa mucesti enorm, dedicat, si sa ai norocul sau energia , asa cum am mai spus, sa faci fotografie pentru tine, fotografie care sa iti placa tie si sa te regasesti tu in ea; restul e simplu... adica restul, la urma urmei nu conteaza. Ca e fotoshopista sau nu, e mai putin important. Mergi si vezi o raza de lumina pe o scara si parca auzi un filfiit de aripi; faci un colaj si pui deci o pasare unde nu era dar unde ai simtzit-o cu ochii mintii; e important ca era sau nu pasarea in fapt sau starea si mesajul imaginii? Fotografia poate fi clasica sau apropiata de grafica si de pictura; granitele sunt din ce in ce mai difuze azi; parerea mea e ca e important sa spui ceva, nu cum spui acel ceva. Totul se schimba, totul devine, o imagine poate fi facuta cu degetul pe nisip sau cu un complicat sistem digital cu milioane de tranzistori. Care imagine e mai buna, mai imagine de imagine? Ca in extremis ambele sunt digitale...
La urma urmei fotografia imi pare ca o credintza, daca imi e permisa aceasta blasfemie. Asa cum exista mai multe moduri de a vedea, de a intelege si de a accepta o imagine, exista si mai multe credinte, fiecare cu obiceiul si dumnezeul sau; lupte intre ele si si istorii sumbre, cit cuprinde; fiecare spune ca asa trebuie si nu altfel. De...

cu placere

...si astept impresiile din vacanta :)

"Mi-ar place sa castig cei 1000 de euro si sa platesc (ca-n Bucuresti) doar 100 pe cazare, nu 600 cat dau acum, aici!"

Anonimule, in Bucuresti e adevarat ca dai 100 pe cazare, dar ce primesti la schimb? Un apartament intr-un bloc mizer, alaturi de fel de fel de specii de blocatari. Pentru o casa decenta asa cum ai in Germania tot 600 vei plati si in Bucuresti, te asigur.


..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)

Oh Heavens, give me the stillness of the sand,
On a moonless night in a deserted land,
Give me the patience of the rocks,
Put my heart on a shelf and my brain in a box,
Take my senses away and my feelings as well,
'Cause as long as I'm feeling the lapse of the time I'm in Hell!
Keep me like that in an ivory tower without feelings and dreams,
Whithout vision and power,
in the stillness of death in the coolness of ice,
In the remotest place of your paradise,
And wake me up, give my senses back then,
When the day will arrive and I'll meet her again...

Imi place foarte mult modul tau de a vedea lucrurile si de a aborda problema. Nu sunt inca in masura sa dezbat aceasta tema pt ca nu am experienta necesara. Nu am copii. Dar nu am avut o copilarie si o adolescenta prea implinite deoarece nu m-am simtit suficient iubita de tata.