comentarii

norii se inina se dezbina ca fisii de gaz albastru ca si aburi de lumina


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pt Donquijote - de Un om simplu la: 18/06/2006 00:34:31
(la: Biblia si canonul ei(continuare))
"inteleg ca accepti ideea ca biblia trebuie 'interpretata' si nu luata ad literam - adica cam tot ce e scris e simbolic ...
deci tot ce scris se poate interpreta oricum "

... Din contra: ceea ce e scis in Biblie trebuie verificat bine ... nu simbolic! Trebuie sa patrunzi exact la profunzimea problemei pentru a spune ca de fapt , la final sa spui ca ai gasit adevarul sau nu! ... In cazul de fata , a fost nevoie sa revenim la limba de origine pentru a intelege adevarul. Pana si oamenii de stiinta care cauta motive sa creada in evolutie, sustin ideea ca la inceput pamantul a fost acoperit de nori densi si grosi de gaze, prin care cu greutate trecea lumina pana la suprafata pamantului insa nu se vedea "sursa"acelei lumini. In plus Biblia ne spune ca in ziua a patra acestia(norii) au fost de fapt inlaturati astfel ca expresia ebraica folosita aici de fapt indica faptul ca din acel moment sursele de lumina au devenit usor sesizabile...Ce atata greuatate sa intelegem?!...daca nu crezi ca asa au evoluat lucrurile, cauta si pe net!...Insasi un specialist in domeniu(care era ATEU a spus ca el si ceilalti evolutionosti sunt pusi in fata unei puternice dovezi ca era nevoie de un creator intelogent...pentru ca lucrurile nu puteau decurge de la sine , si ca in plus, faptul ca persoana care a fost inspirata sa scrie Geneza a mentionat in ordinea exacta aparitia lucrurilor e dovedit abea acum atatea secole mai tarziu) ... Poti donquijote sa reproduci orice text de aici si sa spui ca e vreun argument de 5 ani, pentru ca de fapt nu ai argumente ... stiinta si-a spus cuvantul!!! Cine mai poate sa spuna ca nu e asa?!
#128500 (raspuns la: #128360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Norul - de dogmatic la: 17/09/2003 07:41:03
(la: Cat cantareste un nor?)
Trebuie sa recunosc ca are mare dreptate CRAZYSIN! De ce? Simplu! Chiar si un nor care "completeaza o priveliste", poate cantarii destul de mult. Priveste-l ca pe o marfa. Incepand de la apa de ploaie, la care faci referire ... continuand cu minunatele imagini(fotografii, tablouri, etc...) far' de care acel "ceva" lipsa nu te indeamna sa-l cumperi. Nimic nu pe aceasta lume nu este creat fara vreun rost! Norul valoreaza mai mult decat greutatea sa in aur. Este viata, este frumos, este mai greu decat dimensiunea sa in plumb si mai usor decat visele noastre. Apa de ploaie este doar ce ne ramane in suflet cand privim si nu stim sa ne bucuram...dar are si asta rostul ei, pana la urma.
#288 (raspuns la: #247) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Elicoptere care nu zboara cind sint nori - de Pasagerul la: 12/04/2004 15:30:53
(la: Exemple de imbecilism)
Royal Air Force au cumparat elicoptere care nu pot sa zboare cind sint nori pe cer(probleme de navigatie).
Detalii la:
http://www.foxnews.com/story/0,2933,116398,00.html
Ar fi interesant ce are producatorul(Boeing) de spus...
PACATUL HOMOSEXUALITATI - de (anonim) la: 24/05/2004 13:20:28
(la: Preoti homosexuali?)
Sfantul Ioan Gura de Aur
demasca si combate homosexualitatea
--------------------------------------------------------------------------------

de Protos. Nicodim Mandita


Inceputurile acestui pacat, ce nu s-ar cuveni nici sa fie numit pe buzele noastre, se pierde in negura istoriei. Daca autorul cel Sfant al celor cinci carti ale Sf. Scripturi, porunceste la Levitic cap. 18,22: "Sa nu te culci cu barbat ca si cu femeie, caci aceasta-i spurcaciune", se intelege clar ca aceasta faradelege era deja raspandita printre neamurile idolatre, in mijlocul carora trebuia sa traiasca poporul ales. Se prea poate ca acest pacat (sodomia) si idolatria au fost cauza pentru care Dumnezeu a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele canaanite care au ocupat pamantul Fagaduintei" pana la intoarcerea "Poporului ales din robia Egiptului". Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer, a fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta mostenire a rusinii si a blestemului. Atat de puternic a fost zguduita lumea veche in urma catastrofei de la Sodoma, incat acest pacat care a fost cauza si-a insusit numirea de "sodomie", iar in zilele noastre poarta numirea moderna de "homosexualitate", ce cuprinde in sine perversiunile ambelor sexe. Este regretabil ca nici femeile nu au ramas neispitite de aceste tentatii erotice si istoria atesta ca inceputul s-a facut in insula greceasca Lesbos, iar aceasta practica a capatat numirea de "lesbianism", dupa numirea insulei de unde si-a facut aparitia.
Pe vremea Sf. Apostoli era in actualitate acest pacat printre neamurile idolatre ce se converteau la crestinism, si de aceea ei l-au combatut prin cuvant si scris. Daca in unele scrieri ale Noului Testament gasim locuri unde numai se aminteste in treacat despre acest pacat, in Epistola catre Romani 1, 26-27, a Sfantului Apostol Pavel, gasim un text care face amintire de aceasta practica nefireasca, comuna atat barbatilor cat si femeilor.
In cele ce urmeaza va vom prezenta textul comentat al acestui pasaj (Rom. 1, 26 27), facut de cel mai ilustru exeget si orator al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur. Cu toate ca au trecut peste 1500 de ani de cand a scris acest tratat, el reprezinta cel mai profund studiu a ceea ce este homosexualitatea si a efectului de dezintegrare si distrugere a nucleului familial, si a schimbarii ireversibile a raportului si relatiilor dintre membrii societatii.
"Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara, ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce este impotriva firii. Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul" (Rom. 1, 26,27).
Toate patimile omenesti sunt necinstite, dar mai cu seama nebunia dupa copii (sodomia), caci mai mult patimeste sufletul si se necinsteste in pacate, decat trupul in boli. Priveste cum ii lipseste si aici de orice iertare, dupa cum ii lipseste si in cele ale credintei. Femeilor le zice: "au schimbat randuiala firii" si prin urmare nu au ce raspunde, sau sa spuna "ca am fost impiedicate de impreunarea cea dupa lege" si nici ca nu au avut cu cine sa-si implineasca pofta si au fost silite de a se azvarli in aceasta turbare nebuna, caci expresia "au schimbat" se zice de cei ce au avut ce schimba, dupa cum atunci cand vorbea de credinta zicea "ca au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna". Barbatilor iarasi le spune: "Lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti" ceea ce invedereaza acelasi lucru. Din aceasta cauza si pe femei ca si pe barbati ii lipseste de orice iertare, invinovatandu-i deopotriva, pentru ca nu numai ca au avut prilejul de a-si face poftele, si ca lasand la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditati, dar inca necinstind ceea ce este dupa natura, au alergat la ceea ce este contra naturii. Cele ce sunt contra naturii sunt si mai grele, in acelasi timp si mai dezgustatoare, asa ca nici nu le-ar putea numi cineva placere fiindca, adevarata placere este aceea dupa natura. Dar cand Dumnezeu paraseste pe cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceea nu numai credinta lor era sataniceasca, dar si viata le era diabolica. Atunci cand le vorbea de credinta, le-a pus in mijloc lumea si cugetul omenesc, spunandu-le caci cu mintea cea data lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se vad, ca sa se ridice la Creator, dar fiindca nu au voit, au ramas fara nici o justificare - aici insa in locul lumii le pune la mijloc placerea cea dupa natura, de care ar fi putut sa se multumeasca cu mai multa libertate si liniste, si ar fi scapat de rusine, dar n-au voit, drept care si sunt lipsiti de orice iertare, fiindca au defaimat natura. Si ceea ce este inca mai necinstit, ca si femeile umbla dupa asemenea impreunari contra naturii, in timp ce ar trebui ca sa se rusineze de barbatii lor.
Este demn de a admira si aici intelepciunea lui Pavel, cum el aruncandu-se cu vorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat cu toata exactitatea. Voia a spune ceva si demn, in acelasi timp insa si muscator pentru auditor, dar acestea amandoua nu era cu putinta, fara ca una din ele sa se impiedice de cealalta. Daca vei spune ceva demn, nu vei putea atinge pe auditor, iar de voiesti a te atinge de el tare, apoi atunci este nevoie de a dezveli lamurit ceea ce spui. Dar iata ca inteleptul si sfantul suflet al lui Pavel le-a putut uni pe amandoua la un loc si le-a dezvoltat cu toata exactitatea, caci in numele naturii a marit invinovatirea lor, in acelasi timp - ca si de o perdea oarecare - el s-a servit cu multa intelepciune in demnitatea povestirii sale.
Dupa ce mai intai el se atinge de femei, de-ndata paseste mai departe atingand pe barbati, caci zice: "Asijderea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti", ceea ce este dovada celei mai de pe urma nebunii, caci, cand amandoua genurile sunt corupte si barbatul care este pus ca dascal al femeii, ca si femeia careia i s-a poruncit de a fi de ajutor barbatului, nu indeplinesc cu sfintenie datoriile lor, apoi atunci ei se gasesc intre dansii ca dusmani. Gandeste-te apoi si la cuvintele de care s-a servit, cat de reprezentative sunt, caci nu zice: "S-au amorezat si s-au poftit unul pe altul, ci s-au aprins in pofta sa unul spre altul". Vezi acum ca totul in pofta vine de la lacomie, care nu poate rabda ca sa stea in hotarele sale ?
Asadar tot ceea ce pofteste cineva, din acelea care covarsesc legile puse de Dumnezeu, este absurd, si prin urmare pofteste din cele absurde si din cele nelegiuite. Dupa cum de multe ori multi lasand la o parte pofta mancarurilor, se hranesc cu huma si cu pietre mici, iar altii stapaniti de o sete nebuna, doresc pana si apa din mocirla, tot asa si aceia s-au infierbantat de acel amor nelegiuit. Si de intrebi poate "de unde oare a venit intinderea bolii, sau mai bine zis, a poftei acesteia ?" - raspunsul este: de la parasirea lui Dumnezeu.
Dar parasirea lui Dumnezeu de unde vine ? De la nelegiuirea celor ce l-au parasit pe El. Zice mai departe. "Daca ai auzit spunand "ca s-au aprins" sa nu-ti inchipui, zice, ca boala aceasta provine numai din pofta, ci mai mult din trandavia lor, care a si aprins pofta". De aceea nici nu zice "fiind tarati, sau cazand", dupa cum zice aiurea (a se vedea cap. 6,1 din epistola catre galateni), ci "lucrand" adica lucrul lor il pusese in pacat si nu un lucru intamplator, ci studiat de dansii mai dinainte. Si nu zice "pofta", ci "rusinea lucrand", fiindca si natura au facut-o de ras, si legile ei le-au calcat. Priveste apoi si confuzia cea mare venita din amandoua partile, fiindca nu numai capul a cazut jos la pamant, ci si picioarele s-au ridicat sus si au devenit dusmani intre dansii, introducandu-se o lupta mai grozava decat razboiul civil, mai hada si mai variata. Caci lupta aceasta au impartit-o in patru feluri de lupte noi si nelegiuite; razboiul acesta nu era indoit si intreit, ci chiar si impatrit. Gandeste-te bine: trebuia ca cei doi, adica barbatul si femeia, sa fie unul dupa cum zice: "Si vor fi amandoi un trup", iar aceasta o face pofta de impreunare, care uneste amandoua genurile. Insa aceasta pofta nimicind-o diavolul si faurind un alt mijloc, a rupt genurile unul de altul in acest mod si a facut ca unul sa devina doi, adica unul si acelasi gen sa tina locul si al celuilalt, ceea ce este contra Legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis: "Cei doi vor fi un trup", iar diavolul a impartit acel trup in doua. Si iata intaiul razboi. Apoi iarasi aceste doua parti s-au razboit fiecare si contra sa, ca si contra celeilalte, caci si femeile defaimau pe alte femei si nu numai pe barbati si barbatii la randul lor stateau unul contra altuia, ca si contra genului femeiesc, ca si intr-o lupta de noapte. Ai vazut al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea razboi ? Dar apoi mai este si un alt razboi, caci pe langa cele vorbite ei au facut nelegiuire si contra naturii. Fiindca diavolul stia bine ca ceea ce uneste amandoua genurile este mai ales aceasta pofta, s-a gandit ca sa rupa aceasta legatura, asa ca sa se dezbine nu numai in a nu mai face copii, ci chiar in a se razboi unul pe altul si a se razbuna unul contra altuia. "Si rasplatirea ce li se cadea ratacirii lor, intru sinesi luand-o". Priveste cum iarasi ajunge cu vorba tot la obarsia raului, adica la necucernicia lor, rezultata din credinta cea falsa, spunand ca plata aceasta se trage de la nelegiuirea necredintei dinainte.
Vorbind el de gheena si de pedeapsa si fiindca celor neevlaviosi si care preferau a trai in astfel de desfranari nu li se parea poate demn de credinta, ba chiar ridicol, de aceea apostolul arata ca chiar in insasi aceasta placere se gaseste osanda. Daca insa unii ca acestia nu simt pedeapsa, ba inca simt mare placere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, ca si nebunii si cei ce sunt stapaniti de vreo boala mintala, desi de multe ori se nedreptatesc singuri cauzandu-si rele, ei totusi nu simt; ci rad si se dezmiarda in fapte ca acelea, de care cei sanatosi plang. Insa prin asemenea exemplu nu voim a spune ca aceia scapa de osanda, ca si nebunii, ci tocmai in acest fapt murdar, pedeapsa le va fi mai grozava, fiindca nici macar nu vor a cunoaste prapastia relelor in care se gasesc.
De altfel nici nu trebuie a ne da parerea din faptele celor bolnavi, ci din a celor sanatosi. Iata ca faptul acesta li se parea a fi vechi, ca era chiar si o lege in fiinta, iata ca un legiuitor de al lor a poruncit prin lege ca slugile sa nu-si unga trupul cu untdelemn si nici sa faca pederastie, (sodomie) acordand prezidentia acestei murdarii numai celor liberi (stapanilor), sau mai bine zis nu prezidentia, ci schimonosirea naturii. Cu toate acestea, ei nu considerau faptul acesta drept schimonosire, ci inca foarte cinstit si oarecum un drept mai mare asupra slugilor, fiindca aceasta era legiuit de prea inteleptul popor atenian si de marele lor legislator Solon!
Dar apoi si alte multe carti de ale filosofilor lor, le va gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. Insa de aici noi nu putem zice ca faptul acesta este legiuit, ci pe cei ce au primit o asemenea lege ii credem ca cei mai nenorociti si vrednici de multe lacrimi. Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia, ba inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt este mai grozav ca orice osanda.
Daca ei simt placere de aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor. Cand eu vad pe cineva alergand pe strada gol si cu tot trupul plin de noroi, si el in loc sa se acopere, inca se si mandreste, apoi nu numai ca nu-l laud pentru aceasta, ci chiar il plang, fiindca nu simte sarmanul, ca singur se face de ras. Dar pentru ca sa arat mai lamurit batjocura aceasta, sa-mi dati voie de a aduce si alt exemplu. Daca cineva ar pedepsi o fecioara care ar fi avut relatii cu animale necuvantatoare si ea in loc sa se rusineze, s-ar mandri de acea fapta, oare nu ar fi pentru aceasta vrednica de plans, fiindca desi ar fi putut sa scape de aceasta boala, daca ar fi voit, totusi ea nici macar nu simte ? Desigur ca ar fi vrednica de jelit. Daca faptul acela este uracios, apoi nici faptul pederastilor (homosexualilor) nu este mai prejos de acela, fiindca a fi cineva batjocorit de ai sai este cu mult mai de jelit decat daca este batjocorit de straini. Pe unii ca acestia eu ii consider mai rai decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul. Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine decat de a face asemenea fapte.
Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca Pavel vorbind de curvie zicea: "Tot pacatul pe care l-ar face omul, afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau" (I Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua genurile. Si ca sa afli cat de miselesc fapt e acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca tu esti caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic ? Dar iata ca tu care faci parte intre oameni, nu numai caine te-ai facut pe sineti, ci chiar mai prejos si mai necinstit decat acest animal, caci cainele cel putin, este folositor omului, pe cand cel ce curveste nu este folositor la nimic. Dar ce? spune-mi: daca cineva amenintandu-te ti-ar porunci ca sa nasti copii si sa lehuzesti, oare nu te-ai umple de manie asupra lui ? Dar iata acum, ca cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri isi fauresc relele cele mai grozave, caci nu este acelasi lucru a te schimba in natura femeiasca si a ramane si barbat in acelasi timp, sau mai bine-zis, a nu fi nici femeie si nici barbat.
Si de voiesti ca si din alta parte sa afli de grozavenia acestui pacat, apoi intreaba de ce oare toti legiuitorii pedepsesc prin legile lor pe cei ce se scopesc singuri, si vei gasi ca de nimic altceva, decat pentru ca-si ciuntesc singuri natura lor omeneasca, desi acestia cu nimic nu nedreptatesc pe altii prin asemenea fapt, ba inca de multe ori, dupa scopire ei sunt folositori, pe cand curvarul si pederastul (homosexualul) nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului (homosexualului) este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Si de cate gheeni sunt oare vrednici acestia ? Dar daca poate razi auzind de gheena si nu crezi in focul cel vesnic, atunci adu-ti aminte de Sodoma, fiindca prin acea nenorocire icoana gheenei ne sta de fata chiar in viata prezenta. Fiindca sunt multi care si astazi, ca si atunci, nu cred in invierea cea de apoi si in cele ce vor urma dupa Inviere si rad cand aud spunandu-li-se despre focul cel nestins, de aceea, Dumnezeu ne-a cumintit chiar prin intamplarile din viata prezenta. O astfel de intamplare este arderea Sodomei si focul de acolo. Cei ce au fost acolo stiu, caci singuri au vazut cu ochii lor acea rana provenita din bataia dumnezeiasca si urmarile fulgerelor si a trasnetelor de sus. Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a le arata gheena mai inainte de timp. Fiindca multi dispretuiau cuvintele si atunci ca si acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat invederat icoana gheenei si inca intr-un mod unic in istoria omenirii. Intr-adevar, curios a fost norul acela care a plouat foc in loc de apa, dar si pacatul ce ei il savarsise, adica pederastia (sodomia), era afara din legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindca si sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea si ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-l faca de a da nastere roadelor, ci inca l-a facut netrebnic, chiar pentru primirea semintelor ce s-ar fi aruncat in el. Astfel era si impreunarea barbatilor din Sodoma, caci si acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul cel ars al Sodomei.
Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ? Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ? Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre dansele nu vei gasi astfel de impreunare, ci natura-si cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva (Sf. Ioan Gura de Aur; coment. la ep c. rom. 1, 26-27).

ce este un nor? cortina cazu - de latu la: 05/11/2005 11:19:54
(la: joc)
ce este un nor?
cortina cazuta dupa jocul soarelui

ce este coltul?
#85007 (raspuns la: #85003) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce sunt norii? raspuns: patu - de Intruder la: 09/11/2005 17:41:21
(la: joc)
ce sunt norii?
raspuns: patul de odihna al soarelui...

intrebare: ce este constiinta?
























#86163 (raspuns la: #86079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un zimbet de seara - de Pasagerul la: 05/12/2005 20:33:48
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Noul tata intra in camera unde tocmai nascuse nevasta'sa:
Copilul din patut era negru ca tuciu'... S-a uitat urat la
nevasta'sa...si aceasta s-a explicat:
"Dragul meu, stiu de ce copilul nostru este negru. Stii, cand eram
fetita,
tatal meu lucra in Coasta de Fildes si mama a ales sa ma aplapteze o negresa (Lili). Genele negre din laptele ei au trecut direct in sangele meu si de aceea copilul nostru negru..
Barbatul mirat.."A da?"
Atunci barbatul o sunat-o pe maica'sa s-o anunte ca a devenit tatic.
"O, dragul meu sunt asa de fericita... dar ia spune seamana cu tine???
"Mama sunt cel mai fericit tatic din lume, sau aproape fericit..., bine
e'..., e negru.... Dar am o explicatie!... Uite: mai tii minte cand era
nora ta mica, taica'su lucra in Coasta de Fildes, si maica'sa a ales s-o alapteze pe fisa o negresa?. Genele din laptele negresei au trecut in sangele ei si uite asa copilul nostru este negru...
"Aha! acum am inteles. Este exact cazul tau cand ai fost mic, te-am
alaptat cu lapte de vaca, si genele ei au trecut in sangele tau, de'aia tu esti un bou..."

--------------------------------------------------
All you need is ignorance and confidence and the success is sure.
Mark Twain
ce este dansul norilor? rasp - de Intruder la: 04/01/2006 01:10:44
(la: joc)
ce este dansul norilor?
raspuns: un du-te vino pe ringul cerului...

intrebare: ce-i o carte?
___________________________________
semper idem...
#98401 (raspuns la: #98399) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dlor toarasi, - de Dinu Lazar la: 06/04/2006 18:37:08
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"poate ar fi bine ca unele lucruri sa le discutam in
particular, ca intre amici, vreau sa cred! Altfel nu facem decit sa amplificam aceasta
stare de dezbinare a comunitatii fotografice si mai ales sa cadem in aceiasi greseala
pe care o reprosam la fiecare 10 mesaje ALTORA."

Chestia cu discutatul particular ca intre amici e moarta in coteatza.

Adica, sa zicem ca a fost o data ca niciodata un tip care s-a gindit la
o carutza; pe vremea aia carutze nu prea erau, si nici drumuri virtuale
pe atunci.
Si se adunara niste amici, care s-au tot perindat cu idei
de cum sa se conduca acea caruta, si care amici au ajutat in mod real;
pe urma viata ca viata, al de facu respectiva caruta se gindi ca gata,
experimentul fu interesant, si caruta poa sa mearga si singura, cu alti
cirmaci, alti cai, pe alte coordonate, de ce nu, cu alti carutasi, care or fi.
Trecu timpul si se suira in caruta alti toarasi si treaba mergea inainte.
Unul dintre ai suiti se apuca sa injure pe al de facu caruta;
daca ar putea ar da si niste bice, dar in lipsa si pentru ca era public
se multumi sa puna laba si amprenta (exista si filmul...) pe lentila frontala a
aparatului din mina alui de gindi caruta.
Mai trecu timp, si pentru ca asa e viata si pentru ca nu suntem normali
daca nu ne apucam sa injuram si sa dam flegme, cum ziceam, al de scrijelea
la caruta se apuca, pen`ca era prea liniste, sa dea la gioale si sa spuna timpenii
despre acelasi care de fapt nici nu il baga in seama ca nu avea de ce.
Problema e, ca, asa cum e la noi, ailalti din caruta se uitau impasibili dupa flori,
copaci, nori si pasarele, si era ca si cum nimic nu s-ar fi intimplat; adica
ce pistilu, traim in democratie, fiecare scrie ce vrea, nu putem cenzura.

Eu nu am pretentia ca tot ce fac eu - daca, desigur, fac ceva, ceea ce iar e discutabil -
sa placa tutror; mi-ar place insa ca cei ce maninca rahat sa o faca obiectiv,
ca nimeni nu e fara clipe de ratacire sau fara lungi momente de lipsa de har in creatie.

Ma mihnesc momentele cind imi dau seama cit de jos poate ajunge spiritul bolnav
al unora, si ma mihnesc si mai tare momentele cind fosti amici nu dau decit
apa la moara unei chestii jenante lasind treaba sa continue
ca si cum nimic nu s-ar intimpla.

Asa ca discutatul particular are rostul lui de obicei, dar iata ca sunt
obiceiuri si obiceiuri si lucrurile sunt mai complexe decit par.

Din punctul meu de vedere, caruta de care facem vorbire nu are decit sa se duca
inainte cu carutasii drepti, drept privind linistiti in zare si fluierind primavaratec,
in timp ce unu` mai da pe sestache cu biciul la public asa, de plictiseala.
Asta e viata.
#115785 (raspuns la: #115687) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tocmai mi-a picat fisa: Tu st - de dacia1300 la: 05/12/2006 20:45:55
(la: Cum ar arata lumea noastra fara USA?)
Tocmai mi-a picat fisa: Tu stii de fapt ce inseamna "decisiv" in contextul acela? Adica, fara americani, ar fi castigat razboiul nemtii, ca sa-ti traduc.

"Tocmai ti-a picat fisa", zici? Cam tirziu, nu ti se pare... In fine, niciodata nu-i prea tirziu...

Nu germanii singuri ar fi cistigat razboiul, ci alianta germano-italiano-japoneza. Ei i-ar fi avut in fata doar pe bolsevici. Englezii ar fi fost un factor minor, fara sprijin material american (ca sa nu mai vorbim de sprijinul material acordat URSS-ului). Iti recomand sa citesti totusi mesajul meu #160647, poate intelegi ceva mai bine.

Daca tu crezi asta, ai o problema, omule. Ori de ce ma acuzi pe mine (necunoasterea istoriei), ori, mai rau, la bibilica.

Asa, mao, asa. In cele din urma, cine nu-i ca tine e nebun. Argumente? Pfui, ce-s alea? Cine are nevoie de-asa ceva? Simplul fapt ca cineva nu-i de acord cu tine si nu-ti imprtaseste obsesia anti-americana e in mintea ta o dovada clara ca persoana respectiva nu e in toate mintile. Nu fi trist, nu esti singur. Modalitatea asta de a "argumenta" se regaseste la mai multi comentatori pe Cafenea.
Intrarea Farului, al saselea nor - de cosmacpan la: 03/04/2008 15:40:14
(la: Oraşul din scoici)
- Unde dracu m-ai trimis?
Asta-ti-e casa din vis?Si orasul interzis?
Din nor pe nor, usor pasesti
Tr3i albatrosi ii pigulesti, pan-ostenesti,
sa tie visele altoi. cati ca noi?
nor'meoooo! - de Intruder la: 06/05/2008 13:22:51
(la: tot...soacra)
intoarce-te, muica, acasa...iarta-ma!
vino cu blegu' de barbatu-tau si hai sa tragem un chef ca am tuica de labe de urs! o damijana plina, sa muor io!
am zis sa mergi la pishchiatru, doar in gluma!
v-am asteptat de Paste, sa ciocanim la ouaua dar voi n-ati venit...m-am pus in cur si-am plans ca gaina pe butuc, arz-o focu' de veatza!
suparare, suparareee
e pa lumea asta mareee
am o nora mititicaaa,
as iubi-o dar mi-e fricaaa,
as lasa-o sa mai creascaaa
dar in gura o sa ma bataaa...
mai, mai!
vino acasa, mamicutza!
...'ai ca n-are cine sa raneasca la porc!

#308254 (raspuns la: #308241) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"ποίησις" - de cosmacpan la: 05/09/2008 14:26:17
(la: despre poezie- exercitiu democratic)
" Imbatranim, dar astrii nu sunt nicicand batrani,
ei ce, mai mult ca muntii, in urma-ne raman.
Astfel eu ma aflam la adapost, sub scut
de frate - dar in lupta la arbad l-am pierdut.
La ce mi-ar folosi sa plang - cand ne departe
chiar timpul - si de jale oricine are parte.
Ce-s oamenii decat un loc de cort si-o oaste:
cand cortul se ridica, pustia, doar, adasta.
In urma lui pustia s-a strans ca palma goala
ca degetele care se-nchid in gol, se-nseala.
Iar omul, ce e alta decat o flacaruie -
abia la cer se suie - si-apoi cenusa-i: nu e!"
(Labid)

Frumosi va fie zorii, voi, roase-n timp coline!
V-au parasit cu totii in aste vremi straine,
v-au parasit cu totii afara de-un ferice
netemator, ce grija nu lasa sa-l dezbine,
v-au parasit cu totii, desi v-au stat in preajma
treizeci de luni manoase de-al fericirii bine!
S-au sters atatea urme de corturi, cand deasupra
veneau, cu ploi si chinuri, nori grei, cu-ntunecime!
(Imru'u-l Qays)
Radacina saraciei.***almandin(lolo) - de sami_paris75 la: 05/02/2009 15:31:52
(la: Tiganii,aurul si diamantele*2 (vinatorii de carduri))
Almandinul exista intr-o culoare rosie aprinsa,mult mai rosie ca pyrope,aruncind uneori reflexe negre ori rosiatice.
In general este opac si translucid,dar cele mai rare pietre sunt cele transparente cu o stralucire magica de rosu aprins.
Almandina este insa o piatra fragila,delicata,cu frumoase reflexe incrucisate prin imbratisarea eterna creatà de fatzete.Ce-a mai frumoasa piatra de almandin este ce'a taiata si slefuita in forma de cabuson.
Almandinul mai are o denumire ,se numeste (grenat).In bijuterie grenatul se poate confunda foarte usor cu rubinul,exista insa foarte multe posibilitati pentru a face diferentà intre cele doua pietre foarte asemanatoare!
Almandina a fost si este utilizata foarte mult in decoratia interioara din vitraliile biseicilor si cathedralelor.
Almandita se poate taia in foi subtiri,transparente, iar culoarea rosie din vitraliul unei cathedrale,are un mare renume in vindecarea melancoliei ,incalzirea inimii,apropierea de Dumnezeu.
Afara vedeam totdeauna cerul albastru iar in biserica rosul transparent,extrem de placut al almandinei.
Alteori norii care ne protejeaza de razele puternice ale soarelui.Pasii mei stapini pe drumul catre casa,alearga din ce in ce mai repede,sa ma duca in dormitorul viselor mele.Inima bate sa-mi sparga pieptul,palma grea data de saracia comunismului,injuraturile sefilor.
Unul dintre ei chiar m-a injurat de mama,i'ar eu l-am potcovit cu-o palma direct peste ochi.Ma strabat o groaza de ginduri si amintiri.
Familia mea era dezbinata,o familie dezbinata ca toate familiile din Romània.
Ii cunosteam pe toti din familia lui Ghita ,un mare mardoias si cartofor,jucator de barbut.
Purta pe timpuri la bràu o maciuca din lemn de cires.
Unchiul meu àl dispretuia pe Ghita,
pierduse la barbut vre-o 15 000 de lei.
Jocul de barbut se tinea de obicei in oaga,intr-o groapa de gunoi,plina cu pungi,conserve ruginite,sticle sparte, caramida veche de la o casa care se demolase in anii 60.
Unchiul scuipa in palma,rostea o rugaciune,mereu aceiasi rugaciune"tatàl notru binecuvinteaza mina mea de aur.Doamne minca-ti-as....
Zarurile se rostogoleau cu viteza.
Unchiul a dat 6-5,ceea ce reprezenta doar jumatate din potul jucat la mijloc.
Miza era mare si ca sa cistige mai avea nevoie de inca -un 6-5.
Unchiul era asezat in roata impreuna cu toti tiganii care participau la jocul de barbut .
Fumau toti,"ce sa faca"?
Ochii tiganilor erau intreptati spre gramada de bani si la zarurile aruncate la misto.
Ghita a dat ultimul si-a dat pentru a zecea oara 6-6.
Toate inimile bateau a nebunie,unchiul a luat zarurile si le-a privit foarte atent.
Bà f...grejania matii! ba banditule!
pai tu d'ai la misto cu zaruri facute cu mercur?
In acelasi moment a spart un zar intre doua caramizi.
Mercurul se scurgea cu repeziciune prin praful caramizilor,Ghita a lovit cu maciuca de cires si unchiul a cazut gramada intre fetele intunecate ale tiganilor.Pamàntul parcà
s-a desprins in momentul cind a cazut unchiul meu!Eu aveam 6 ani si in cadere unchiul a cazut peste màna mea dreapta.
Am observat ca din tàmpla stanga ,se scurge un firicel de singe.
Dar ce-a reprezentat unchiul meu pentru mine si pentru familia noastra?Traia simultan cu mai multe femei,(chiar la Iasi avea una cu care facuse 5 copii,o alta din Tàrgul Frumos,care in momentul mortii lui,era in spate lui Ghita.
Cum se facu-se mare invalmaseala,tiganca l-a lovit pe Ghita pe la spate cu un cutit mare de taiat porcii,cutitul a intrat prin spate si-a iesit undeva in fatzà.
Militia a ajuns dupa citeva ore,pe seara,da nimeni n-a recunoscut cine la omoràt pe Ghità.
Mai tirziu eu am intrat la scoala,niciodata nu m-a interesat cu-adevarat viata tiganilor din mahala.
Eram fascinat de Mircea Eliade,Sadoveanu,Balzac,Homer ,cu Iliada si Odiseia,Cosbuc si Eminescu.
Bunicul mi-a dat un sfat.
-Dade, tu esti baiat inteliget,pune mina pe carte si lasa mahalaua!
Sa-i dai unui adolescent un sfat....poate sa faca exact contrariul!
Da eu l-am ascultat.




































#402368 (raspuns la: #398363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
urcand spre nori - de Belle la: 06/06/2009 18:55:22 Modificat la: 06/06/2009 18:57:18
(la: Alfabetarul cu foto)
sau urcand pana la nori, nu-mi dau seama cum suna mai corect

#448277 (raspuns la: #448233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
norul de plastic - de Bucu la: 05/07/2009 20:08:09
(la: A picta cu lumină)
ei norii...;i noi... - de cosmacpan la: 20/03/2010 14:55:48
(la: simulacru)


În hăul mărilor trăiesc, cât stelele de multe, făpturi care nu ştiu de cer.

Din nori cerul arid îi bea pământului tristeţea şi schimbătoarele vise ale fiilor săi.

Aristofan: Să ne arătăm, feciorelnici purtători ai ploii, nori fără istov, făpturi de rouă uşoară. Plecând de la părintele nostru, Oceanul vuitor, să ne ducem spre piscurile păduroase ale munţilor înalţi, ca să privim de-acolo, de departe, alte culmi şi sfântul pământ udat din belşug şi ogoarele lui şi larma zeieştilor râuri şi greul freamăt al mării, căci ochiul aprins, sclipitor, din înaltul tăriei împrăştie raze. Dar haideţi, scuturându-ne înfăţişările nemuritoare de negura ploioasă, să privim, cu ochii noştri departe văzători, pământul.

Lavele acestui cer curg grele peste fruntea munţilor, prin văile de piatră.

Mirosurile stârnesc puternic ceva din trecut, dar nu imagini, ci numai stări contextuale de afect. Ne fac să retrăim o fericire sau un chin, dar nu ne dau în ochii amintirii, privelişti abolite. Şi tocmai de aceea e zadarnic să te-ntrebi de ce reîntâlnirea cu mirosurile pământeşti cândva simţite nu ne restituie norii cu care s-au întâlnit odinioară, după cum nici norii, ca orice altă imagine, nu ne amintesc niciuna din vechile miresme. Altceva însă ne-am putea întreba: să fie oare şi mirosuri care pot da o lume a lor, de nimic legată? Lumi netrăite, intrinsece lor? Poate mai degrabă stări specifice ale sufletului în care anumite lumi există latent, presimţite, trăiri netrăite sau decantate. Da sunt clipe-lumi care-au rămas îmbălsămate şi uitate în câte un parfum, dar poate sunt mirosuri în care germinează lumi cu totul noi.

(fragmente din Norii)
17. Nori 1 - de andre_ la: 24/09/2010 12:48:44
(la: Concurs foto Septembrie '10 - Premierea)

18. Nori dansand - de andre_ la: 24/09/2010 12:49:31
(la: Concurs foto Septembrie '10 - Premierea)



19. Norii 1 - de andre_ la: 24/09/2010 12:50:02
(la: Concurs foto Septembrie '10 - Premierea)




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...