comentarii

nu ezita-ti sa ma contacta-ti


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Porsche / Auto sport - de (anonim) la: 04/09/2003 15:33:48
(la: Apasarea pe acceleratie, franare-in-forta si diverse sporturi vestimentare)
Nu inteleg foarte bine intrebarea din comentariul tau.
Ce e aia o masina sport ?
Ce se poate face cu un Porsche ?
Poate fi considerat sport conducerea unei masini ?

Mai intai o precizare: se scrie PORSCHE si nu Porche. Porsche este una dintre putinele masini cu adevarat "Sport" care se poate cumpara la mai putin de $150,000 USD.

http://www3.porsche.com/english/int/home.htm

Prima intrebare: o masina cu doua usi, sau pe care scrie sport sau GT nu este tot aia cu o masina sport. Am vazut Ford Fiesta GT Sport. Asta nu e o masina sport. O masina sport este o masina care poate sa treaca de 250 kmh fara sa sara de pe drum, si fara sa simti ca o sa se desprinda in bucati daca apesi acceleratia un milimetru mai mult. O masina sport nu inseamna o masina comoda, cu aer conditionat si CD player (pentru asta sint limuzinele). Inseamna o masina in care te urci ca sa o conduci si sa simti ca toti caii putere din motor te asculta, si ca masina reactioneaza la cea mai mica miscare din accelerator, frana sau volan. Nu in ultimul rand, din motive de securitate o masina de sport nu se conduce pe drumuri publice - ci pe o pista de curse.


A doua intrebare: daca n-ai stat niciodata la volanulul unui Porshe sa-l vezi cum merge, si cum reactioneaza cei approx 230-400 de cai putere (in functie de versiunea masinii) la comenzile tale, nu prea ai cum sa intelegi ce se poate face intr-un Porsche.

A treia intrebare: daca n-ai condus un Porsche (sau alta masina 'Sport') pe o pista de curse - la limita superioara a performantelor ei, acolo unde diferenta dintre 296.0 kmh si 296.5 kmh devine enorma, iar sutimea de secunda dureaza o eternitate, nu ai cum sa apreciezi ce este aia auto sport.

Asa ca daca vrei sa afli cu adevarat raspunsul, urca-te intr-un Porsche, invarte cheia in contact si calc-o. Dar nu pe drumurile publice, ca aia nu mai e sport ci nebunie. Ci pe o pista de curse. Cand ai sa vezi ca desi acceleratia este apasata la podea, vitezometrul se misca mai incet ca melcul, si ca-ti trebuie 15-20 de secunde sa creasca viteza cu 1 kmh, atunci ai sa stii raspunsurile la toate aceste intrebari.

Pentru alte precizari, nu ezita sa intrebi.
Doamne ajuta,
Am fost contactat telefonic de Doamna Jimmy-Cecilia. Ma bucur ca am descoperit acest forum si ca pot sa ma impartasesc si eu de schimburile de ganduri.

pe curand

Pr Patriciu
#4844 (raspuns la: #4811) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cine educa pe cine? - de (anonim) la: 18/12/2003 04:44:31
(la: Invatamantul din ziua de azi)
din EZ online:
Luminita a renuntat la scoala pentru a-si ingriji bunica

Luminita, bastonul alb al bunicii sale

Ramona Olaru
Joi, 18 Decembrie 2003

“S-a intors roata. Acum e rindul meu sa o ingrijesc pe ea”
Spiritul Craciunului ii determina pe oameni la gesturi de solidaritate si de generozitate iesite din comun. Atunci cind semenii nostri au nevoie de ajutor, sacrificiul nu pare niciodata prea mare. Asa stau lucrurile si cu o adolescenta din Craiova care a renuntat fara nici o ezitare la scoala pentru a avea grija de bunica ei. “Roata s-a intors” a spus Luminita, care nu regreta nici o secunda gestul ei.

Luminita Mariana Dinut are 17 ani si, pina nu demult, era eleva in clasa a XI-a a Liceului Electroputere din Craiova. Fata a fost nevoita sa renunte la studii pentru a-si ingriji bunica, Ioana Rogojinaru, care si-a pierdut brusc vederea. De atunci, nepoata ii este alaturi clipa de clipa. Boala a luat-o pe nepregatite pe batrina. La 67 de ani, femeia s-a trezit intr-o zi in bezna totala. Suferea de diabet, insa a aflat de aceasta boala abia dupa ce a orbit, cind era prea tirziu. Luminita a trebuit sa se sacrifice si sa aiba grija de persoana care i-a fost alaturi in copilarie. Tatal a parasit-o de mica, mai are patru frati, dar sint “raspinditi in lume”, fara sa mai aiba vesti de la ei. Mama Luminitei munceste cu ziua la tara, pentru a le intretine pe fata si pe batrina bolnava.

Vede lumea prin ochii Luminitei

Numele fetei se potriveste sintagmei pe care o spune batrina “lumina ochilor mei”. Fata are grija de Ioana Rogojinaru ca de un copil: ii da sa manince cu lingurita, o ajuta sa mearga, o spala. “Am avut de ales intre scoala si bunica mea. Ea este cea care m-a crescut si care a avut grija de mine. Simt ca a venit si rindul meu sa-i fiu alaturi, acum, cind este foarte bolnava si nu mai vede. Sint trista ca nu-mi pot termina scoala, dar simt ca asta e mai important. S-a intors roata. Acum e rindul meu sa o ingrijesc pe ea”, spune cu durere in suflet Luminita Dinut. Tinara de 17 ani a pierdut contactul cu lumea de virsta ei. Deja fata simte lipsa colegilor de scoala, dar este decisa sa nu se miste de linga batrina pina cind starea sanatatii acesteia nu-i va permite sa-si reia scoala.

“...Este un inger”

Batrinei ii este greu sa duca boala pe picioare, dar ii este si mai greu sa stie ca nepoata se sacrifica pentru ea. “Acum doua luni am descoperit ca am diabet si ca de asta am orbit. S-a agravat boala. Norocul meu a fost aceasta nepoata a mea, care a avut grija mereu de mine. Imi pare rau ca a renuntat la scoala pentru mine.Tin foarte mult la ea. Este un inger”, spune plingind Ioana Rogojinaru. Intre scoala si familie, Luminita este convinsa ca a ales ceea ce era mai important.

oameni buni,
eu vad LUMINA!
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum sa contactam managerul Angelei Georghiu - de (anonim) la: 12/02/2004 08:46:35
(la: Angela Gheorghiu)
Va rugam sa-mi spuneti daca stiti cumva cum sa il contactez pe managerul Angelei Georghiu. Website, e-mail sau adresa.
am ezitat intre "nu stiu" si - de mapopescu la: 11/03/2004 05:59:01
(la: Ion Antonescu - erou sau criminal de razboi)
am ezitat intre "nu stiu" si "victima a circumstantelor istorice".
probabil pentru ca a fost partial o victima a ... dar in rest mobilul sau generatorul actiunilor sale nu au fost prea clare. cel putin pt mine.
Cum as putea intra in contact cu un preot ortodox? - de Adriana la: 22/08/2004 14:40:51
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
As dori mult de tot sa pot intra in contact cu un preot ortodox pentru a-i putea cere niste sfaturi! Abia azi am descoperit aceasta pagina, insa nu ma descurc deloc pentru a putea formula o intrebare adresata unui preot si care sa-mi poata raaspunde EL personal!
Cum sa fac?
Aici e greseala! - de dinisor la: 29/08/2004 21:05:31
(la: Cu ce regim ati reusit sa slabiti?)
Buna Emi K,

Citind mesajul tau m-am recunsocut pe mine in timpul adolescentei, in lupta cu kilogramele. Tot timpul eram preocupata de ce regim de slabit a mai aparut nou, ce sa mai incerc. Cand slabeam , cand puneam la loc. In fapt nu am fost niciodata grasa, sau supraponderala. Doar obsedata sa nu devin. De aceea ma "maltratam" cu diferite regimuri de slabit.
In urma cu doi ani, am intrat in contact cu un nutritionist, urmand un curs in domeniu. Asta m-a ajutat enorm: in a-mi cunoaste organismul si in a intelege ce se petrece cu corpul nostru de cate ori il supunem la astfel de schimbari de metabolism (regimurile de slabit). Am sa incerc sa iti concentrez esentialul si am sa iti spun:
1) UITA tot ce inseamna regimuri de slabire. Sunt doar pacaleli si chinuri!
2) Stabileste-ti o tinta: x kilograme.
3) Pentru a-ti atinge acest tel, ofera corpului tau o perioada de 1 an (da, 1 an. nu zambii... caci chiar de pare indelungat, e doar o perioada de timp care trece. si cu cat mai mult timp folosesti pentru a slabi, cu atat mai stabila vei fi in greutatea ta ulterior)
4) In fiecare zi mergi pe jos min.3 km, intr-un ritm atat de alert incat sa poti vorbi.
5) bei 3 litri de apa pe zi, fie ca ti-e sete sau nu.
6) ore regulate de masa: 7-mic dejun, 12-pranz, 17-cina. nimic intre, nimic dupa cina.
7) regula celor 3 prieteni. imparti farfuria in trei: 1 treime legume/fructe, 1 treime proteine, 1 treime carbohidrati. asta iti va da echilibru in nutritie
8) dulciuri doar sambata!!!!

Urmand aceste reguli, eu personal mi-am regasit echilibru si vreau sa iti spun ca ma simt excelent. nu numai fizic, dar si psihic.Nu mai ma preocupa kilogramele sub nici o forma.
Acesta insa nu este un regim de slabit ci un stil de viata nou, cu care te obisnuiesti si traiesti in continuare.Dupa ce ti-ai atins greutatea dorita, poti reduce mersul pe jos la 3 zile pe saptamana , pentru mentinere si conditie fizica.
Sper sa gasesti puterea si rabdarea sa incerci, iar de mai ai intrebari nu ezita sa mi le adresezi. Crede-ma ca stiu si inteleg prin ce treci.Succes!!!!

______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
despre lentile de contact - de (anonim) la: 07/12/2004 02:22:29
(la: Lentile de contact..frima sau medical?)
sotul meu poarta lentile de contact cu dioptrii, cu plus... cumparam 1 set de 6 perechi (pt 6 luni) prin urmare le schimba la o luna, el poarta ochelari de vedere de la 3 ani, acum de cand poarta lentile situatia s-a schimbat: mai multa incredere in sine, ochii frumosi la vedere... nu mai duce grija ochelarilor in fiecare moment si mereu cand vine vorba spune ca merita cheltuiala... magdalena1995
Lentilele de contact - de Adrian Marchidann la: 07/12/2004 12:43:34
(la: Lentile de contact..frima sau medical?)
pot favoriza aparitia infectiilor oculare ori a iritatiei corneei daca sunt purtate in mod neglijent ori pe o durata mai indelungata.

Portul ocazional al lentilelor de contact, la o nunta de exemplu, rareori duce la asemenea complicatii.
lentile de contact - de Coralie la: 15/12/2004 18:05:32
(la: Lentile de contact..frima sau medical?)
daca sunt medicale, sunt de buna calitate...
insa lentile de contact vandute la duzina, doar pentru frima, n-au nimic din calitatea medicala si pot chiar dauna ochiului...

eu sunt bruneta, am ochii negrii, dar mi-ar placea sa am ochii verzi...
mai ales ca sunt tot timpul super-bronzata...mi-ar sade bine...

exista lentile de buna calitate, care reflecta lumina, insa costa perechea (calitate super-medicala) : 256 euro
o prietena are, nici nu-ti dai seama ca are lentile de contact pe ochi, ea are ochii caprui, iar lentilele îi fac ochii verzi... le are cu miopie -2 dioptrii

ignoram ca nu era culoarea ochilor ei.. asa sunt de reusite...
#31713 (raspuns la: #30909) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mihaelas, - de Jimmy_Cecilia la: 05/02/2005 09:55:31
(la: Sunt români în YEMEN ???)
scuze, abia acum ti-am vazut mesajul... si culmea ,
sunt intr-un internet cafea in sana-a, yemen
stau pana in 28 februarie
tu cand planifici sa vii aici, osa locuiesti in hodeidah?

am poze din hodeidah din 1965 pana in 1973, pe vremuri eram responsabila de instalatii la yemen petroleum co

viata pe aici...
daca ai o diploma : doctor, inginer.. ai putea lucra, ar fi ideal
statutul femeii..avanseaza, insa trebuie sa pui punctul pe #i# de
la inceput, cu sotul tau
in hodeidah te poti duce la mare si scalda

nu poti lua short, decolteuri mari, sau mini-fusta
dar nu accepta nici o data sa te imbraci ca si yemenitele cu fular pe fata, cu pardesiu lung, sa-ti acoperi parul
conditie a pune de la inceput
imbracata decent, manecuta scurta, rochie sub genunchi, decolteu decent... poti trai ca o straina
trebuie sa inveti limba repede si un lucru important tare

nu accepta sa traiesti cu familia sotzului, sau sa-ti vina parintii lui sa traiasca la tine
cu cat ii mai departata locuinta, cu atat mai bine
nu lua nici o data surorile lui la tine acasa, dar poti lua fratii, daca-s in sat, sa mearga la scoala

nu te grabi sa faci copii, asteapta 2-3 ani sa vezi ce si cum
distractii prea multe nu sunt, centre culturale, spectacole la hotelurile mari de straini, dar scump tare pt un salar yemenit

du-te in trancaneala aristocratica, tocmai am scris ceva despre asta,

in hodeidah cald, eu ador caldura..
iarna 25-30 grade, vara 35-40 si plus
poate ma gasesti pe aici...
fac o filiala de fabricatie, pt moment studiez, nu-i inca sigur daca aici sau
in alta parte, unde si-a intzarcat dracu copiii...

nu vreau sa fie la sanaa, ca-i in altitudine si nu-mi place
o sa fie hodeida, khukha (60 km de hodeidah sau Aden,
obligatoriu la mare, ca sa pot avea o barcutza...

scrie-mi in mesaj privat, daca vrei alte informatii mai personale,
pot chiar sa vad ce si cum cu familia viitorului sotz

daca vii poti telefona la consulatul economic francez- misiunea economica sa intrebi pe unde sunt, intrebi de Jimmy-Cecilia
sau cauti unul dintre #baietii# mei, dr mohamed al-giaradi la mustashfan
al-thaura in sanaa
am sa-ti dau in mesaj privat numarul telefonului meu portativ, cand sunt in yemen
Bafta multa, fericire si nu ezita sa ma contactezi
#35440 (raspuns la: #31101) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ochii, destinul si lentilele de contact - de anisia la: 19/02/2005 17:14:50
(la: Ce observi prima data la un barbat ?)
hei, ce usor ai gasit tu solutia...lentile de contact :)

#36808 (raspuns la: #36795) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oamenii devin homosexuali/ lesbiene, sau se nasc aşa. - de spinroz la: 23/04/2005 19:58:55
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Ai dreptate, devenim, nu ne naştem homosexuali şi lesbiene; numai că devenirea nu se produce pe ,,tabula rasa''. Trebuie să existe o predispoziţie genetică, drept urmare fiecare bărbat şi fiecare femeie este un prezumtiv homosexual masculin sau femenin. Am putea crede mai departe că este opţiunea noastră, că avem liber arbitru şi că eul conştient optează pentru orientarea noastră sexuală. Dacă am crede aşa ceva am fi în eroare. Din nefericire, sau poate din fericire, Dumnezeu ne-a procopsit cu o minte formată din două surse informaţionale, cea a inconştientului implantată în reţele neuronale fundamentale, cea cu care e naştem, şi, cea din reţelele cortexului, dobândită în procesul cunoaşterii binelui şi răului, a formării şi definitivării reţelelor neuronale ale conştientului cu care percepem şi înţelegem realitatea. Fără prima sursă cunoaşterea realităţii nu ar fi posibilă, fără cea de-a doua nu am putea înţelege realitatea şi am cantona ca psihoticii într-o lume infantilă. Predestinare noastră este cea de fiinţe heterosexuale, fapt ce nu poate fi contestat de vreme ce am fost dotaţi cu organe reproducătoare, ca toate celelalte animale care se reproduc sexual. Totuşi cum se explică homosexualitea la om? Trebuie să admitem un lucru; raportată la heterosexualitate, care este calea de mijloc, orientarea homosexuală este o formă extremistă de sexualitate care iese din normalitatea biologică. Omul, spre deosebire, de oricare alt animal are această vocaţie a păcatului originar, a tentaţiei fructului oprit, aceea încălcării legii cunoaşterii binelui şi răului, a experimentării tabu-ului. Drept urmare accidental sau voit au avut loc relaţii de tip homosexual; să ne amintim că la vechii greci asemena relaţii nu erau hulite, dimpotrivă. Se pare că organizarea şi strucurarea informaţiei în creier conform ultimelor cercetări cognitiviste au revelat un comportament deosebit al reţelelor neuronale: specializarea şi nonspecializarea neuronilor dintr-o anumită zonă sau mai multe zone ale creierului. Spre exemplu neuronii din zona plăcerii sexuale pot participa în aceaşi măsură şi la plăcerera defecaţiei. Credem că Freud nu a greşit, dimpotrivă a avut intuiţie genială când a vorbit despre plăcerea suptului,a defecaţiei şi cea sexuală, manifestate în ordinea cronologică a devenirii fiinţei umane. Ca să înţelegem mai bine de ce devenim şi de ce nu ne naştem homosexuali am să vin cu următorul exemplu: o femeie se adresa în urmă cu doi, trei ani celebrului sexolog, Bebe Mihăiescu, cerându-i disperată un sfat. Iată povestea ei:,,În urmă cu aproape un an am fost la o petrecere împreună cu soţul meu, unde am băut mai mult ca de obicei. Reveniţi acasă, soţul mi-a propus în seara aceea să avem un contact anal . Sub influenţa alcoolului îngurgitat, am acceptat. Spre surprinderea mea mi-a plăcut. Mai apoi am avut contacte sexuale normale, dar nu am mai avut orgasm vaginal. Eram obsedată de sexul anal şi i-am cerut soţului, după aproape un an, să avem un contact anal. Acum treaz, a aceptat cu greu, şi, nu a ezitat să-şi arate dezgustul. Pentru mine însă orgasmul anal a fost cutremurător. De atunci îmi este ruşine de soţ, de socri, de părinţi, de copii. Am deschis cutia Pandorei ...şi acum îi suport consecinţele. Cum să revin la normal ? Credem că în creierul ei s-a format un nou circuit neuronal orgasmic - cel anal. Sexologul i-a propus terapie psihică , pe care femeia a refuzat-o. ,,Nu vreau să merg la psiholog!'' Plăcerea anală s-a dovedit a fi cutremurătore în raport cu cea vaginală din mai multe motive credem noi; s-a format o nouă reţea orgasmică, nerodată şi sexul anal a fost trăit de ea ca şi miracolul ,, pentru prima oară'' ; apoi teamă indusă de culpabilitatea încălcării unui tabu, acela al prea-curviei i-a crescut excitaţia şi nivelul plăcerii. Sexul anal cu o femeie este 'în ultimă instanţă o formă de homosexualitate mascată. Să amintim că nimeni nu e perfect bărbat şi nimeni perfect femeie, în configuraţia corporală, psihică, mintală şi spirituală suntem în diferite proporţii androgini. Aşadar, într-o experienţă homosexuală, accidentală sau voită conştient, ne putem schimba definitiv şi aproape irevocabil orientarea sexuală. Un pederast pasiv va suferi aceeaşi schimbare orgasmică ca şi femeia din exemplu prezentat. Un homosexual activ chiar dacă îşi menţine plăcerea în penis, orgasmul lui ,,cutremurător'' va fi numai în contactul anal. De regulă prima experinţă sexuală ne predestinează unei anumite orientări sexuale. Totul depinde de cum ne-am ,,programat'' plăcerea în creier. Pentru o mai bună înţelegere a fenomenului homosexual vă propun lectura nuvelei, Stavru, a scritorului brăilean Panait Istrati. Pentru Stavru homosexualitatea a rămas în pofida dorinţei de a reveni la normal, un drum fără întoarcere!
Salut Tudore! - de lucifera la: 26/04/2005 14:46:37
(la: Doua Romanii)
Salut Tudore!

Uite am descoperit site-ul asta doar ieri si de atunci nu-mi pot despinde ochii de el! mi se pare tare interesant tot ce se dezbate aici si desi am ezitat, pana la urma mi-am luat inima in dinti si am zis sa ma bag si eu putin, n-am putut rezista tentatiei.
In legatura cu prietenul tau din Torino. Am citit raspunsul tau la comentariul lui Popix, te rog permite-mi sa-mi dau si eu cu parerea. Nu il cunosc pe prietenul tau, sau mai stii, la cat de mica e lumea asta, dar ma regasesc oarecum in atitudinea lui descrisa de tine in momentul in care a revenit in tara dupa multi ani. Eu sunt plecata de aproape 5 ani, sunt in Londra, mai mult chiar sunt chiar acum la serviciu, dar cum spuneam, nu ma pot abtine sa nu ma uit la ce se mai zice aici. Cum spuneam, si eu am mers acasa si mi-a fost oarecum greu sa explic despre ce e vorba aici. Si cum s-o faci in cateva ore intr-un bar? In primul rand ca pentru cateva saptamani bune esti in stare de soc, chiar daca nu iti dai seama de chestia asta neaparat, si incerci din rasputeri sa te adaptezi si sa nu te simti ca si cum nu mai apartii nici unui loc, cu atat mai mult cu cat acel loc e locul unde te-ai nascut, ai copilarit si te-ai format ca om. Eu vorbesc din punctul meu de vedere, am plecat si la o varsta destul de frageda, poate n-as simti la fel daca eram ceva mai coapta la minte?!
Dar asta nu inseamna ca nu ma intereseaza ce fac si ce au facut prietenii mei in timpul asta, ba din contra. Ma repet, nu stiu exact si probabil ca ai mare dreptate in ce il priveste pe prietenul tau, el poate chiar isi da aere de superior si in cazul asta, sa-i fie rusine. Mai ales ca Torino, hai sa fim seriosi, din cate am auzit, e plin de romani si nu se poate sa nu fi fost in contact cu ei, o face pe Raducioiu care a fost plecat 6 luni si vezi Doamne nu mai stia sa vorbesca romaneste la intoarcere? Dar o iau si pe partea cealalta, daca atitudinea lui e pur si simplu o dovada a inadaptabilitatii lui la Romania pe care o cunoaste dupa ani si ani? Eu cand merg acasa sunt cam la fel, muta pentru cateva zile, ii ascult pe prietenii mei si abia dupa ceva timp ma apuc sa povestesc de cum e aici. Eu fac si un efort deosebit sa tin legatura cu prietenii apropiati de acasa, deci nici pe departe sa uit de unde am plecat, dar obeserv ca ei sunt cei care se distanteaza de mine si lucrul asta ma intristeaza peste masura.
Si se mai intampla un lucru: are loc o dezradacinare cand iti parasesti tara, eu asa cred. Practic, cand tu, ca roman, ajungi intr-o tara straina, pana prima data cand mergi inapoi in Ro ti-e inevitabil dor de tara si de tot ce tii tu minte ca e acolo, dar de fapt ti-e dor de cum vedeai tu Ro cand erai acolo, deci din perspectiva unui om care nu a mai fost peste hotare si nu a mai vazut altceva. Si dorul asta te tine pana cand mergi acasa prima oara si vezi ca nu mai e nimic la fel, nu are cum sa fie, pt ca perspectiva ta s-a schimbat si nu poti sa te prefaci ca nu stii altceva. Nu stiu daca ma fac inteleasa... Nici pe departe nu spun ca dupa aia, odata intors in tara ta adoptiva, nu-ti mai este dor de Ro! Bineinteles ca tot iti este, si aici are loc o lupta interioara cumplita! Cand am mers acasa prima oara am stat mai mult si mi-era groaznic de dor de aici, iar acum ca sunt aici mi-e dor de acolo. Practic, esti mereu cu sufletul in 2 parti, ca sa zic asa. Si cand mergi acasa in vacanta, e fain 2-3 zile, o saptamana, cat te intalnesti cu prietenii si povestesti, dar obesrvi apoi ca prietenii au mult mai multe lucruri in comun, nimicuri zilnice care ii leaga si cu care tu nu prea ai tangente. Si apoi, intors aici, vezi ca oricat de bun prieten ai fi cu bastinasii tarii adoptive, un prapastie culturala exista, intrucat un englez n-o sa stie niciodata cu adevarat de batoanele de ciocolata de 3 lei din fata scolii si de covrigii calzi, chiar daca ii explici, si nici n-o sa inteleaga niciodata "Miorita" cat de translator bun ai fi tu!
Am vrut sa-ti relatez cateva din trairile mele interioare, sper ca nu te-am plictisit. Pe curand!
#45678 (raspuns la: #45673) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am tot ezitat daca sa imi spu - de anisia la: 27/05/2005 13:08:31
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
am tot ezitat daca sa imi spun parerea ori ba. dragostea platonica...?!
da, poate exista. dar nu sub forma de iubire. ci de dorinta. dragostea platonica este o dorinta neimplinita!
cel putin asa vad eu lucrurile...
si eu port lentile de contact - de anca_serban la: 15/07/2005 22:19:40
(la: Lentile de contact..frima sau medical?)
si eu port lentile de contact pt distanta.in plus sunt si colorate(turquaz,albastru,verzi).
pe o perioada de 30 de purtari-1.200.000 cu tot cu culoare si dioptrie... poate sunt mai ieftine fara culoare ....
pe o perioada de 6 luni ajung la 6.000.000 cu tot cu culoare si dioptrie.
#59818 (raspuns la: #31090) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si eu am pierdut contactul cu - de cico la: 12/09/2005 23:30:07
(la: De ce deranjeaza adevarul?)
si eu am pierdut contactul cu tara. Imi placea Dinescu, dar era un caracter ciudat, multi ziceau ca nu-i in toate mintile :))

Pt cei din tara: a mai aparut in ultimii ani vreunul cu stofa de Caragiale? Intreb serios, ca material de ilustrat e pe toate drumurile, mai mult ca niciodata. Doar ca ducem lipsa de-un alt nenea Iancu! ;))
#71740 (raspuns la: #71736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu ezit sa le iau, la nevoie. - de anisia la: 23/09/2005 23:06:43
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Nu ezit sa le iau, la nevoie. Merci de gand :)
Ma retrag foarte curand. Mai bine citesc ceva, decat sa ma enervez cu netul care pica intruna... Noapte buna!

PS: ce diferenta de fus orar este intre tine si mine?

___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fi tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."
#74384 (raspuns la: #74381) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
an atandan godo - de maan la: 23/11/2005 23:46:18
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
" nu stiu ce-i aia ''croaziera''"

da’, ce crezi ca io stiu?

"sa nu-mi aduci gagici inalte"

bine, am s-aduc baieti inalti.

"nu vreau sa am gatu' tzeapan cand ma uit in okii lor"

contra cost, am niste remedii pentru situatia asta.
de exemplu, ai putea sa le rogi sa shada, cand le privesti.

"haaaaaaa, am role cu 5 viteze, abia astept sa ma dau cu ele, au si frana de mana, au si cheie de contact cu breloc de la ferrari!!!"

ale mele au frana de genunchi si chiar de barba.
sa vezi ce misto merg fara maini!

" bucataru' sa fie de la mc'donald's!!!..."
de la pitesti nu-i bun?

" vezi ce medic aduci, sa nu fie ala care si-a uitat telefonul mobil in apdomenu' meu!!"

nu, e de-ala ca-ti vara mobilu-n apdomen, far’ sa-ti faca nici o taietura.

" mergem pe capu' lui Horia"
io nu merg …poate ne face un desen d’ala si ni-l pune-n geam, drept ‘bun venit’…

" mai vreau sa ma trag in poza langa statuia Libertatii "

aici eram sa zic ‘io te trag pe tine si tu ma tragi pe mine’, dar nush de ce m-am oprit la timp.

"am acum un tatuaj cu Greuceanu'"
io am un melc mic, dintr-o poezie de barbu, pe care mi l-am facut de ciuda ca n-am inteles nimic.
"daca te uiti in ochii mei, zici ca esti aviatoare, itz vine sa cauti mansha si sa vorbesti cu turnu' de control..."

pai si pan-acuma de ce n-ai zis mai?
ca nu stiam de ce dracu agita aia steguletele p-acolo jos…

"ne suim pe catargu' mare, punem steagu' in stand-by si trimitem bezele in limbaj morse la toate pescadoarele!"
io nu stiu decat braille …da’ te-nvat.

"asa...nu mai stiu ce voiam sa zic!...aaaa, in sticla de coca cola nu pot sa fac pipi!...am prostata din aia si totu' se-mprastie, deh!"
stai linistit, faci direct in apa, desi banui ca problema ta nu-i prostata ci ca inca eziti inca in directia tintei.

"seara, cand e luna plina dansam flamenco cu rolele"
de ceva vreme luna ma indispune, da’ mai stii?
"ahhhh, am budigai cu calutzi de mare, duammmmmneee!"
sper ca pe-aia cu vacutze nu i-ai dat oanei sau, duammmneee-fereste, lui latu.
CA NU TE MAI IAU NICAIERI!
#90187 (raspuns la: #90098) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...