nu judeca dupa primaimpresie

Cred ca ar trebui sa-i judecam pentru cea ce au de spus si cum propovaduiesc cuvintul Domnului enoriasilor si nu dupa preferintele lor sexuale.

ca daca ajunge sa fie judecat la Haga o sa capete maxim inchisoare pe viatza. Am vazut acele gropi comune, si multe din grozaviile pe care le-au suportat irakienii ani de-a randul...Sa-l judece cei ce au patimit, dupa legile lor.

Ma bucur sa descopar un forum interesant si un preot dispus sa crediteze seriozitatea cautarilor spirituale pe Internet.
Doua intrebari am, de e cu putinta a se raspunde la ele:
1. Ar putea fi buna-credinta (in sensul de buna-intentie, dar eronata credinta...) o circumstanta atenuanta la Judecata? (subsecvent: Daca intr-adevar 'drumul spre Iad e pavat cu bune intentii', cu ce e pavat drumul spre Rai?...)
2. Cum sunt judecati Sfintii?

Multumesc.

1. As incepe cu Judecata, pentru ca vad aci un punct nevralgic, in viziunea noastra crestina in general, care apoi se reflecta asupra multor altor probleme.

Mi se pare ca prea mult ne cantonam intr-o viziune "medievala" a judecatii, in care omul sta perplex in fata unui judecator perfect contabil.

Dar din Evanghelii si din Noul Testament transpare o alta viziune, cred eu:

• Mântuitorul nostru Iisus Hristos spune ca Tatal nu judeca, ci toata judecata a dat-o Fiului (Ioan 5, 22).
  
• In alt loc (iertare, ca nu am gasit referinta), zice ca nu El ne judeca, ci constiinta noastra.

Cheia acestei dileme mi se pare a fi in cuvintele "Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele." (Ioan 3, 19).

Judecata este deci intalnirea constiintei noastre cu Lumina, care pune toate in evidenta: toate omul si le va vedea clar, deslusit, dar mai ales, fiind de fatza la toate ale sale, va lua o atitudine si aici este de fapt judecata !! -- unii se vor opune ("Nu, nu am facut asa!") sau isi vor cauta scuze ("Bine, dar cutare persoana sau cutare lucru m-a impins sa fac asta"), altii se vor smeri si se vor umili si vor zice: "Dumnezeule, milostiv fi mie, pacatosului". Si acesti din urma sunt ceea ce numim "sfintii", la diferite masuri...

2. Ca sa vin la "buna-intentie" si la "buna-credinta" trebuie ca mai inainte sa reamintesc cuvantul: "daca omul are o singura patima, aceea umple locul la toate celelalte". Asta vrea sa spuna ca lucrurile merg impreuna, ca lupta, desi mai accentuata undeva, se da pe toate planurile.

Astfel, buna-intentie si buna-credinta nu sunt scuze daca omul se lasa obrit de bunavoie, daca omul nu e smerit sa asculte un sfat, daca omul sta in ignoranta cu placere...

"Drumul spre iad e pavat cu intentii bune" devine astfel doar o butada, utila uneori, in contextul in care in spatele bunelor intentii se ascund lucruri ca cele enumerate mai sus.

Asadar lucrurile trebuie discernute in profunzimea lor. In acest sens, Sfantul Marcu Ascetul zice:

"33. Sunt fapte ce sunt implinite sub pretextul aparent ca sunt bune, dar scopul urmarit de cel ce le implineste nu este bun; sunt alte fapte care ne apar ca rele, dar scopul urmarit de cel ce le implineste este bun.

"34. Dar la unii nu numai lucrarile/faptele, ci si cuvintele/discursurile pe care le spun sunt de felul de mai sus. Unii, asadar, astfel isi incarca faptele din nestiinta si din neiscusinta, altii cu un scop viclean, iar altii dintr-o intentie evlavioasa.

"35. Cela ce sub masca/vesmântul laudei ascunde clevetirea/calomnia, nu este usor de descoperit celor mai simpli. Asemenea acestuia e si cel ce sub masca/vesmântul smereniei ascunde slava desarta.

"36. Cei care prin multe vorbe transforma minciuna in adevar, mai târziu, dupa plecarea lor, vor fi dati pe fatza de faptele lor.

"37. Se intampla uneori ca facem ceva ce pare bun la aratare, dar care raneste pe aproapele, dupa cum se intampla si ca, nefacand acel lucru bun la aratare, ne folosim sufleteste, pentru intentia/gandul buna."

(Sfantul Marcu Ascetul, Despre legea Duhovniceasca - in Filocalia româneasca, vol. 1 - dar traducerea de aci e adaptata de mine, ca nu am avut textul parintelui Staniloae la-ndemana)

Iata deci un exemplu de analiza a "bunei-intentii".

Toate cele bune.

pr_iulian

la judecat se pricep multi...la a intelege mai putini insa. cum poti sa spui ca nu-ti place marul cand nici macar nu ai gustat din el?? ce stiti voi despre viata gay din romania? pai..nimic! dar despre viata gay in general? probabil ca tot nimic! va place insa sa loviti cu Biblia-n stanga si-n dreapta ca niste masochisti si se pare ca asimilati si acceptati numai ceea ce va este pe plac. pasajul cu "IUBESTE-TI APROAPELE CA PE TINE INSUTI" pe semne ca l-ati sarit...mai mult sau mai putin intentionat?? nu va fie teama...lumea nu se va duce de rapa din cauza celor 10% sau 20% de 'anormali', ci din ura voastra.
se vorbeste aici despre anormalitate, dezgust, boala cand vine vorba de doi barbati. insa doua femei in pat arata bine, un barbat care viseaza la doua femei este o provocare...se pare ca acea compatimre despre care s-a vorbit mai inainte se va indrepta spre voi...si nicidecum asupra homosexualilor, care in foarte multe cazuri sunt de o decenta, inteligenta si bun simt iesite din comun. va las acum sa-i judecati pe alti homosexuali : Socrate (filosof grec), Adrian ( Publius Aelius Hadrian - imparat roman), Lord Byron (poet britanic), Walt Whitman (poet american), Oscar Wilde (scriitor irlandez), Marcel Proust (scriitor francez), Leonard Bernstein (compozitor american), Jean Cocteau (scriitor francez), Michelangelo si Leonardo da Vinci (artisti italieni), Desiderius Erasmus (calugar si filosof olandez), Tchaikovsky (compozitor rus), Iuliu Cezar (imparat roman), Petre cel mare (tar rus), Papa Ioan al XII-lea, J. Edgar Hoover (director FBI), Suleiman Magnificul (conducator otoman), Aristotel (filosof grec), James Dean (actor american), Alexandru cel Mare (general si conducator macedonian), Charles Baudelaire (poet francez), Ludwig van Beethoven (compozitor german), Boticelli (artist italian), Marlon Brando (actor american), Caravaggio (artist italian), Pablo Picasso ( pictor si sculptor spaniol), Papa Pius al XII-lea (teolog), Rafael (artist italian), Stravinsky (compozitor rus), Jules Verne (scriitor francez), William Shakespeare (poet si actor britanic), Christian Dior (creator de moda francez), Ferdinand I (conducator bulgar), Michel Focault (filosof francez), George Gershwin (compozitor american), Schubert (compozitor german), Goethe (scriitor si om de stiinta german), Grieg (compozitor norvegian), Handel (compozitor german), Horatiu (Quintus Horatius Flaccus - poet roman), Schopenhauer (filosof german), Isaac Newton (om de stiinta britanic), Ovidius (poet roman), , Wagner (compozitor german),
si voi incheia cu preferatul meu Giuseppe Verdi (compozitor italian)....si cati altii, poate chiar vecinul tau sau chiar prietenul tau cel mai bun!!

Cel mai corect e ca si Bush sa fie judecat alaturi de Hussein. Amandoi se fac responsabil pentru atrocitati fata de poporul irakian. Unde ? La Haga. Acolo e locul unde se judeca vinovatii pentru genocid. Si ambii fac asta. Milosevici e mic copil si are mult mai multe circumstante atenuante decat ceilalti doi.
Asa vad eu lucrurile.
Hypatia

Omul nu detine Adevarul Absolut, prin urmare, tot ceea ce face/spune el are un
caracter mai mult sau mai putin relativ. De aceea nici n-ar trebui sa poata fi
in masura sa ia hotarari absolute in dreptul altor oameni.

Cine este adeptul pedepsei cu moartea se gandeste aplicarea ei (numai) in dreptul
altora. Daca s-ar gandi ca ei insisi sau cineva apropiat ar putea ajunge in
situatia sa fie pedepsit astfel, cred ca ar fi mai putin categorici. Standardul
dupa care condamnam este de obicei mult mai strict decat cel dupa care am vrea
sa fim judecati noi.

Oamenii sunt ori corupti, ori coruptibili. Observati numai la noi in tara cate
hotii incredibile se intampla si cat isi bat unii joc de lege...

Cat de aspra ar fi o lege, problema apare la modul in care ea se aplica. Degeaba
se inaspresc legile, (chipurile pentru ca guvernul este tot mai mult impotriva
coruptiei si a "nelegiuirilor"), daca exista unii "mai presus
de lege", la care legea nu se aplica, si care fac parte tocmai dintre cei
care emit aceste legi.

Apoi, cu pedeapsa cu moartea in vigoare ar fi foarte usor sa elimini definitiv
pe cineva incomod, avem destule exemple in istorie, unele chiar destul de recente.
De la celebrul caz Dreyfuss (in Franta), s-au intamplat multe astfel de erori
judiciare, voite sau nu, oameni omorati si apoi "reabilitati" post-mortem.

Cu tot progresul tehnologic (analize ADN etc) stiinta nu este atat de exacta
cum vrea sa credem. Factorul uman ramane implicat, cu tot subiectivismul si
rautatea lui, deci intotdeauna exista o posibilitate de a gresi.

Faptul ca platim cu aceeasi moneda cuiva care a facut un rau ne face si pe
noi mai rai, nu mai buni. Ura si razbunarea, chiar daca par justificate, fac
mai mult rau "expeditorului" decat "destinatarului". Cand
ucizi, indiferent de motiv, devi 'ucigas', si asta te va influenta tot restul
vietii.

Filmele fac foarte mult rau in privinta transmiterii ideii ca violenta si crima
e justificata daca victima pare destul de 'rea', 'urata' sau are alta culoare
a pielii..

Daca vrem sa fim crestini, sa dam chiar si criminalilor sansa de a se reabilita
macar in fata lui Dumnezeu. Sigur, o sa spuneti ca probabil nici 1 la 1000 nu
va face asta, si probabil asa e, n-avem de unde sa stim. Cred ca inchisoarea
pe viata e de ajuns pentru cei care 'merita' pedeapsa cu moartea. Cine spune
ca e prea putin nu stie ce spune.

Sunt sigur ca acum o sa sara unii: "Da' de ce sa platim noi intretinerea
unui criminal o viata intreaga??"

1. Pentru ca si ei sunt produsul societatii pe care si noi am creat-o.

2. Pentru ca nu exista sistem omenesc fara dezavantaje. Prefer sa platesc o
anumita suma si sa-i ofer o sansa acelui om: daca e vinovat sa aiba timp sa-si
dea seama de asta si sa incercam sa-l recuperam, iar daca nu e, sa-si dovedeasca
nevinovatia. Si pot fi pusi sa munceasca in inchisoare, sa se autofinanteze,
nu sa se uite la televizor.

3. Pentru ca si Dumnezeu risca in fiecare zi tinandu-ne in viata, desi dupa standardul lui in fiecare zi facem crime.

P.S. Daca vrem sa fim crestini, sa ne comportam cum cere manualul crestinului
(Biblia). Sunt acolo principii care sunt mai importante chiar decat supravietuirea
temporara. Tot de-acolo stim ca o sa se faca dreptate pana la urma.

Daca nu vrem sa fim crestini, si credem in 'nemurirea sufletului', ce ne mai
deranjeaza daca ne omoara cineva?

 

Nu stiu ce credeti voi, dar eu consider ca este necesar ca un magistrat sa aiba o anumita conduita morala. Este adevarat ca, e vorba de viata ei personala, dar ganditiva cata credibilitate poate avea o astfel de judecatoare, voi va-ti lasa judecati de ea? Este de notorietate ca nu te poate obliga nimeni sa devii magistrat, este dorinta ta, munca ta - care inseamna ani de studiu si practica. Deci nu te obliga nimeni sa accepti aceasta slujba, dar te obliga codul deontologic ca dupa ce ai obtinut-o sa ai o anumita tinuta, intelegeti ca, dupa ce ai devenit magistrat esti obligat sa dai dovada macar de bun simt elementar. Din punctul meu de vedere, ar trebui nu doar exclusa din magistratura ci sa i se aplice si o alta sanctiune, pentru ca ea si alti magistrati care au comis tot felul de fapte dezonorante in raport cu profesia lor, prejudiciaza imginea multor magistrati care muncesc, sunt corecti, morali, etc. si chiar isi exercita profesia cu pasiune si daruire. Acestor oameni le-a fost refuzat dreptul de a fi considerati mai presus pentru ca ei chiar sunt. Va-ti gandit macar odata cati magistrati au murit cu capul pe dosare sau in salile tribunalelor, EI merita respectul nu o femeie care nu prea stie ce vrea. Repet asta e parerea mea.

1.Conform celor publicate in Ev.Zilei Online,judcatoarea si-a retras demisia si continua sa sustina ca nu ea este cea din caseta.
Sa nu judecam pina nu sintem siguri!
2.Pt mesaj anonim #24311
Cred ca m-as lasa judecat de ea in domeniul in care activeaza-daca retin bine,probleme comerciale,cu conditia sa fie o judecatoare buna si impartiala.
3.pt mesaj anonim #24285
Pe mine ma deranjeaza ca filmul era facut de MISA si probabil comercializat de ei.Nu sint nici ei niste sfinti.Asta nu da dreptul ca oamenii sa fie persecutati fara motiv,numai pentru ca au fost membri,atit timp cit nu incalca legile.

Cred ca nu suntem in masura sa judecam pe nimeni....dar parearea mea sincer este ca si eu am avut inclinatii gay dar m-am gandit bine si am reusit sa-mi schimb inclinatia.....Trebuie sa fim constienti in ceea ce facem.....ma gandesc totusi ca viata pe acesta planeta este alcatuita dintre sentimentul etern si pur care nu se poate exprima prin cuvinte...
Cu alte cuvinte....Viata pe acesta planeta este alcatuita din ''IUBIRE'' si cred ca dintre iubirea a doua sexe opuse...femeia si barbatul.....Cat despre viata gay totul depinde de modul cum vad ei viata....Daca privesti in sufletul tau...poate ca veti descoperi lucruri noi...In fine...noi nu avem dreptul sa judecam pe nimeni....dar daca Dumnezeu a creat un sex feminin si un sex masculin...da de gandit......totusi....nu?!
Nu suntem in masura ca sa intelegem unele lucruri.....ziceti voi ca viata gay se vede prin modificarea codului genetic....si cate mai cate...trebuie sa intelegeti ca noi oamenii nu vom putea descoperi totul....Cum sunt unele lucruri care niciodata nu le vom intelege cu corpul ci doar cu sufletul....Niciodata nu o sa descoperim totul......parearea mea asa cum
Universul este in plina expansiune.........noi suntem ceva etern......asa ca nu vom reusi oricat am incerca....Fiecare are dreptul de a alege ce va face in propria sa viata pentru a duce la bun capat misiunile lui....Nu trebuie sa dispretuim pe nimeni......Si mai ales nu trebuie sa judecam pe nimeni...ASa cum Dumnezeu ne-a lasat sa alegem din ce e bine si ce e rau......ASa putem sa indreptam totul....Omul are puteri nebanuite care nu o sa fie descoperite in totalitate.....pe acesta lume.....In final....cred ca noi avem dreptul sa hotoram ce si cum atat cat nu facem rau nimanui...DAr trebuie sa ne gandim bine ca homosexualitatea nu e un defect....nu nici o degenerare...prostii......poate ca este un lucru care are o semnificatie...oricum trebuie sa vedem ca viata eterna este formata din iubirea pura si sincera dintr-e o femeie si un barbat....DAca ne gandim bine...totul este posibil daca vrem...Putem face orice....chiar sa atingem imposibilul....chiar daca este atat de greu.....asa cum anumite legi au fost invinse...asa putem sa ne gasim si noi...fiecare drumul in viata.....In concluzie avem libertatea noastra de a face orice...chiar orice...dar trebuie sa vedem si consecintele...si cel mai important este ca pana la urma noi suntem capabili de orice......chiar de orice......Ajunge doar sa credem in noi...sa credem in Dumnezeu si totul va fi bine...oricum viata asa e cu urcusuri si coborasuri...oricum orice se poate descifra numai daca vrem...si daca ne gandim bine...Ca final va zic ca ar fi bine sa respectam legile naturii....pentru ca divinitatea este un lucru care nu cred ca il intalnim aici pe pamant...ci doar dincolo si cum mai sunt raspunsurile la atatea intrebari....oricum daca vrem ceva putem sa-l facem pentru ca asa am fost creati....dar trebuie sa fim constienti ca toul depinde numai de noi...

Cred ca nu suntem in masura sa judecam pe nimeni....dar parearea mea sincer este ca si eu am avut inclinatii gay dar m-am gandit bine si am reusit sa-mi schimb inclinatia.....Trebuie sa fim constienti in ceea ce facem.....ma gandesc totusi ca viata pe acesta planeta este alcatuita dintre sentimentul etern si pur care nu se poate exprima prin cuvinte...
Cu alte cuvinte....Viata pe acesta planeta este alcatuita din ''IUBIRE'' si cred ca dintre iubirea a doua sexe opuse...femeia si barbatul.....Cat despre viata gay totul depinde de modul cum vad ei viata....Daca privesti in sufletul tau...poate ca veti descoperi lucruri noi...In fine...noi nu avem dreptul sa judecam pe nimeni....dar daca Dumnezeu a creat un sex feminin si un sex masculin...da de gandit......totusi....nu?!
Nu suntem in masura ca sa intelegem unele lucruri.....ziceti voi ca viata gay se vede prin modificarea codului genetic....si cate mai cate...trebuie sa intelegeti ca noi oamenii nu vom putea descoperi totul....Cum sunt unele lucruri care niciodata nu le vom intelege cu corpul ci doar cu sufletul....Niciodata nu o sa descoperim totul......parearea mea asa cum
Universul este in plina expansiune.........noi suntem ceva etern......asa ca nu vom reusi oricat am incerca....Fiecare are dreptul de a alege ce va face in propria sa viata pentru a duce la bun capat misiunile lui....Nu trebuie sa dispretuim pe nimeni......Si mai ales nu trebuie sa judecam pe nimeni...ASa cum Dumnezeu ne-a lasat sa alegem din ce e bine si ce e rau......ASa putem sa indreptam totul....Omul are puteri nebanuite care nu o sa fie descoperite in totalitate.....pe acesta lume.....In final....cred ca noi avem dreptul sa hotoram ce si cum atat cat nu facem rau nimanui...DAr trebuie sa ne gandim bine ca homosexualitatea nu e un defect....nu nici o degenerare...prostii......poate ca este un lucru care are o semnificatie...oricum trebuie sa vedem ca viata eterna este formata din iubirea pura si sincera dintr-e o femeie si un barbat....DAca ne gandim bine...totul este posibil daca vrem...Putem face orice....chiar sa atingem imposibilul....chiar daca este atat de greu.....asa cum anumite legi au fost invinse...asa putem sa ne gasim si noi...fiecare drumul in viata.....In concluzie avem libertatea noastra de a face orice...chiar orice...dar trebuie sa vedem si consecintele...si cel mai important este ca pana la urma noi suntem capabili de orice......chiar de orice......Ajunge doar sa credem in noi...sa credem in Dumnezeu si totul va fi bine...oricum viata asa e cu urcusuri si coborasuri...oricum orice se poate descifra numai daca vrem...si daca ne gandim bine...Ca final va zic ca ar fi bine sa respectam legile naturii....pentru ca divinitatea este un lucru care nu cred ca il intalnim aici pe pamant...ci doar dincolo si cum mai sunt raspunsurile la atatea intrebari....oricum daca vrem ceva putem sa-l facem pentru ca asa am fost creati....dar trebuie sa fim constienti ca toul depinde numai de noi...

Procedural nu exista temei pentru a solicita judecarea cu usile inchise. Nu este o cauza cu minori, etc....e neplacut ca noua nomenclatura sa beneficieze de astfel de privilegii. Cred ca Justitia ar trebui sa devine intr-adevar independenta si sa respinga astfel de cereri, chiar daca sunt de la sora premierului, doamna Barb (ce suna similar cu Barbulescu...de trista amintire de pe vremea lui Pingelica). Oare doamna Barb se crede doamna Barbulescu? :). De voie, de nevoie, 2007-2008 bate la usa domnilor magistrati inamovibili...si trebuie sa urmati calea separatiei puterilor in stat.
Mario

Salut,
m-a impresionat mesajul tau. Dar ma intreb cine ne judeca pentru ce am facut? Si in ce fel?
Constiinta noastra? Sau nevoia noastra de a a face lucrurile intr-un anumit fel, ideal as spune, prin care rezultatul ajuns sa ne dea o bucurie. Adica...eu imi doresc sa tratez bine o persoana, fata la care tin, de exemplu. Si deseori nu o fac. Si imi dau seama de acest lucru in chiar acel moment, indiferent de ceea ce fac. Si atunci...care este termenul de comparatie? In primul rand este intentia pe care o am in raportul cu acea persoana. Eu ii vreau binele, o iubesc, as vrea sa ii si demonstrez acest lucru, dar nu reusesc. Ba din contra, ma comport exact invers. Si apoi incep sa ma acuz, sa ma enervez si sa depasesc niste limite de comportament atat fata de mine cat si fata de ea si de ceilalti.
Pentru mine, in raportul cu cei dragi, in primul rand, una din cauzele pentru care lucrurile nu merg bine este aceea a propriei priviri asupra propriilor greseli. Adica imaginea mea despre mine, devenita tot mai negativa, imi determinta un comportament pe masura mai negativ. Si atunci sunt ca intr-un cerc vicios, sau pe o pista in cadere ce pare sa nu se mai termine.
Dar atunci incep sa imi pun problema: ce atentie am fata de mine, eu care in intentiile mele sunt bun si in punerea lor in practica sunt deseori rau? Cum ma privesc eu? Cine sunt eu si ce valoare imi dau?
Mi se pare o intrebare deschisa oricui, care ar putea sa fie un inceput de intelegere a dilemei in care ma aflu in raport atat cu mine dar si cu ceilalti.
Deci criteriul de analiza pentru faptele noastre trebuie sa fie intentiile inimii noastre. Ne "judecam" pe noi insine in raport cu ceea ce dorim sa facem si nu cu ceea ce am facut. Chiar si in urma unei greseli, desi deseori nu suntem in stare sa o reparam, noi avem intentia aceasta de a readuce lucrurile la normal. Dar se pare ca intotdeauna ramanem in urma cu aplicarea.
Cine a facut astfel inima noastra? Cine a facut inima noastra plina de aceste intentii pozitive? Si de ce a facut-o asa?
Si mai ales de unde vine aceasta contradictie intre ceea ce inima noastra doreste sa faca si ceea ce noi apoi reusim?
Dar in final, aceasta contradictie cine o poate salva? Cine poate da o valoare acestei lupte necontenite dintre binele si raul din noi?
La toate aceste intrebari trebuie sa existe un raspuns? Si noi toti suntem datori sa ne silim sa il gasim? Altfel viata pare sa fie in van. Dar nu este.
Un prieten imi spunea ca nu existe raspuns la o intrebare care nu se pune? Deci intrebarile trebuie sa ni le punem. Si din viata mea de pana acum am invatat ca de obicei raspunsurile nu intarzie sa apara. Mai ales atunci cand intrebarea mea nu este sub forma unei pretentii. Si am mai invatat ca INTREBAREA este cel mai mare motor al inimii noastre. Ca CEREREA de SENS nu trebuie abandonata niciodata, nu trebuie ascunsa niciodata, nu trebuie lasata nicioadata neluata in seama.
Incearca si tu sa iti pui intrebari despre tine si despre ceea ce se intampla in viata ta. Sunt convins ca vor aparea raspunsuri. Singura conditie este ca sa fii fidel acestei neintrerupte nevoi de semnificatie a ceea ce se intampla. Si sa prevaleze acest lucru in fata propriilor acuzatii, in fata insistentelor asupra propriilor incapacitati si fragilitati. Pentru ca altel ramanem la nivelul acestora si nu vom avea bucuria sa le aflam sensul. Pentru ca totul trebuie sa aiba un sens, chiar si atunci cand suntem asa cum te descrii tu. Dar eu nu ma opresc acolo. Merg mai departe si ma intreb despre sensul lor. DE CE?

Poate iti vor fi de ajutor aceste cuvinte. Sper.
Radu

Ar trebui sa-l judece un tribunal irakian.

Asa o sa se si intample, fiindca asa au decis irakienii. E tzara lor si hotararea lor, punct.

Ar trebui sa-l judece poporul Irakian. Desi este idealist si neobisnuit
ce-ar fi daca s-ar pune la vot "guilty" - "not guilty"?
Ar avea Bush curajul sa faca asa o chestie ca asta?

MYA zice:
***Asa o sa se si intample, fiindca asa au decis irakienii. E tzara lor si hotararea lor, punct.***

Eu as zice: "MY ARSE", de fapt a fost tara lor pina ce a fost adusa la ruina de bombele de caritate...

Nu este permis asa ceva . Pai cum sa mai judece cu dreptate o asemenea persoana care face lucruri asocaite cu infractiune prostitutie si asa mai departe?pai ar trebui scoasa din functie imediat si interzis sa mai practice o meserie legata de justitie. dr. fendrihan

Teoretic ar trebui sa-l judece irakienii, din complet facand parte inclusiv minoritatea curda pe care Saddam a exterminat-o cu "mustard gas", precum si siitii terorizati de acesta. Apropos, voi stiti modul in care se moare de un gaz de lupta vezicant? Studiati si dupa aceea condamnati bombele cu fragmentare.
Dar din nefericire situatia este putim mai complicata. Aici in Irak "securistii" lui Saddam sunt mai fanatici decat cei ai lui Ceausescu si lupta pana la ultima suflare, fanatism izvorat si din credinta islamica sunita.
Sa-l intrebam pe Iliescu de ce l-a ucis rapid, dupa un simulacru de judecata , pe Ceausescu si poate o sa aflam motivele.
Nu uitati, Saddam este in viata tocmai datorita unor principii ale democratiei . Ar fi fost usor ca un puscas marin US sa arunce un snop de grenade in barlogul unde se ascundea liderul si idolul unora din Cafenea. Ma intreb oare daca Saddam s-ar fi luptat cu rusii mai era acum in viata asteptand judecata? Vezi liderii cececni...telefon celular si racheta...buuummmm! Shalom brothers!

Mario

Cred ca ar trebui,dupa Biblie,sa-l judece cineve care poate "poate pune mina pe piatra si sa arunce".Daca coborim printre noi,pamintenii cu idei,normal ar fi sa fie judecat de ai lui;cine stie mai bine decit poporul,faptelelui si suferinta lor.

Parerea mea e ca ar trebui sa-i dati in judecata.
Pentru ca acest caz poate ajunge si in media(ziare, TV, etc) si multi dintre hoti, poate ar inceta sa mai fure.
Aveti copyright-ul pe acele poze, castigati 100% eventualul proces.

Nu judecati pt nu a fi judecati . Noi raspundem direct lui D-zeu ,sa-l lasam pe El sa le puna pe toate cele lumesti la locul lor .