comentarii

nu prea ti-n cont de parerile acelor persoane


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Am sa tin cont de parerea taâ - de a_lex_is la: 11/02/2006 11:24:49
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Am sa tin cont de parerea ta… insa nu cunosc conceptele sataniste… Am spus asta pt ca asa am simtit in momentul respectiv, si nu-mi place sa ma gandesc prea mult atunci cand simt ceva…

Un program nu face ceea ce trebuie sa faca ci ceea ce ii cere utilizatorul.
#105090 (raspuns la: #101676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. oricine din cafenea,si mai aduceti cafea multa. - de Little Eagle la: 06/08/2004 22:30:45
(la: Pana unde merge recunostinta fata de parinti?)
Mama mia,din nou tambalau si discutii aprige.Din pacate eu sunt adept al indepentei copiilor de parinti.Uite ca eu personal pot (iar!)fi un exemplu:de 23 ani am parasit Romania,rudele toate si mai mult pe ambii parinti,si sunt singurul lor fiu,ei traiesc acolo eu aici,ne vedem la 2-3 ani adica ei vin la noi acasa aici,noua nu ne place in Ro.Si la asta se rezuma ....recunostinta mea fata de parinti.

Nu-i critic deloc,sa ai parinti ca ai mei e ca si cum Dzeu ti-a pus mana pe cap.
Niste oameni rar de gasit,adicatalea....pe la 14 ani fumam deja si beam alcool,pe la 16 aveam sex in prostie si era un du-te vino de gagicute in casa,uneori se mai si imbaiau si Tata dadea din greseala peste ele(stau si ma gandesc acum....no,I can't think'bout it...)goale in cada...cred eu ca se facea ca da peste ele...din...greseala...

Apoi cate avorturi n-au vazut...?La vremea mea,sa platesc un avort ma costa o pereche de...blugi americani,dar era ca si aurul atunci.Apoi cate nu am mai facut?Si in final mi-am luat zborul si la figurat si la propriu,spre USA,de unul singur,plecand in neant si necunoscut.

Desigur ca au fost tristi,dar mereu le-am zis ca trebuie sa-mi fac viata mea,sa fiu independent de ajutorul lor,sa -mi creez viitorul cu mainile mele.Asa gandesc eu.Si singur am facut realmente totul.De la zero absolut.

Parintii au misiunea lor in viata ta ca fiu/fiica,dar la un moment dat e prea embarrassing sa stai pe capul lor si ei pe al tau...as face o analogie cu natura,vezi cum sunt pasarile?Parintii au grija de pui,ii cresc si cand fac aripi,trebuie sa plece zburand din cuib,o vreme parintii le mai dau de mancare dar afara si cei mici bat din aripi si fac galagie ca vor si vor,si mancarea
chiar le sta la cioc,vad asta zilnic in gradina.Si totusi puii inca vor ca parintii sa-i hraneasca...pana cand,parintii ii parasesc pt. ca e vremea ca puii sa se descurce singuri.Desigur ca unii mai si mor,am vazut personal in gradina cateva pasari prinse de ereti sau vulturasi,asta-i viata si pe undeva e la fel si pt. noi ca oameni.

Tu Bubulina,faci exact asa cum iti dicteaza sufletul!Dragostea e mare si nu face discriminari de situatie materiala sau de culoare!Nu parintii decid soarta ta si a iubitului tau!Voi doi o faceti.Si la fel nu conteaza educatia si scolitul(eu personal ma cac pe scoli),ci experienta vietii si cine esti si ce vrei de la tine,restul va veni de la sine,believe me!Poate nu chiar cat ai bate din palme,dar cu rabdare treci puntea(parca asa e zicala?Am uitat).Te poti scoli singur citind, si la scoala vietii mereu ca student ,pt. ca suntem mereu indiferent de varsta!

Nu-mi plac oamenii influentabili care asculta de altii,si mai ales cand tin cont de parerile vecinilor....stii ceva Bubulino,i-as cam lua la bataie pe parintii tai,ori as pleca de acasa de as fi tu.
Daca tu ii consideri cum scrii si vrei sa fii cu iubitul tau,ce va sta impotriva?
Ori esti la mana lor,cu locuitul,bani in casa,haine scoala etc?Si atunci chiar nu conteaza.Daca iubesti e imposibil sa nu te rezolvi ,muncesti,gasesti ceva de lucru si faci studii la seral,la fel si el ar trebui,inchiriezi o mansarda,garsoniera,si in cativa ani trebuie sa va puneti real pe picioare.

Dar poate consideri ca e mai comfortabil a sta cu parintii?Atunci...te vor santaja mereu!Atunci e alta situatie intre voi,si din cate descrii,el nu are studii si situatie materiala.Asta nu e mare scofala,dar intreb:Oare e interesat si hotarat si muncitor sa faca ceva pt. voi doi,sa creeze un viitor?Ori se complace in parazitism?

Atentie,bubulinica,poate azi il iubesti,dar maine poate nu....te simt tinerica si zic sa mai astepti o leaca.Dar ca idee,sunt impotriva amestecului parintilor in viata intima si alegerile copiilor lor!You know what?Just lock them in the basement and throw away the key.

Live your life and leave them out.Mai tarziu ei vor veni la tine.

Si ce daca are alta culoare, etnie?Indiferent ce culori avem pe noi si in piele,fii sigura ca avem acelasi sange rosu ce ne curge in vene si acelasi suflet.

LOVE&PEACE,
Ozzy
"Mitakuye Oyasin"(We are all related/Lame Deer)





















































































































































Apoi cate avorturi n-au vazut ?Sa faca gagica un avort ma co






















Scuzele mele sunt nemarginite.15 ani,am eu obiceiul sa consider ca perioada 15,fie ore,zile,luni,ani,nu era o referire la tine.regret,dar nu-ti cunosc "antecedentele",deci nu bat apropouri la relatiile tele sau la trecutul tau.m-ai perceput total eronat,si imi pare foarte rau,pt ca am citit comentariile tele de vreo 2-3 luni,unele macar,si iti port un mare respect!asa ca inca o data,iti prezint umile scuze si nemarginite daca ai crezut ca te-am atacat.pt a-ti raspunde la intrebare,nu,nu am fost si nu sunt casatorita,eu nu cred in casatorie si nu cred ca voi fi casatorita,cel putin nu prea curand oricum.iubirea adevarata am cunoscut-o si eu,cea care iti da aripi in fiecare zi si iti da motive sa mai traiesti 1000 de vieti chiar nefericite,atat de multa implinire mi-a oferit.insa am ales sa ii dau libertatea iubitului meu pt ca eu imi doream cu totul altceva decat el,in sensul ca el dorea enorm de mult copilasi,iar eu nu pot avea.a adopta nu era o optiune,asa ca l-am indepartat de mine,pt a-i oferi macar prin lipsa mea ceea ce-si dorea.unii m-au condamnat pt asta,au spus ca am gresit si ca nu am tinut cont de parerea lui,insa eu asa sunt,tin cont in principal de opiniile mele si prea rar de ale altora contrare..defect major,stiu,dar iremediabil.si acum il iubesc enorm si fiecare zi fara el mi-a fost iadul,de fiecare data ziua ce a urmat a durut si mai mult decat precedenta,am descoperit o sfera a durerii si chinului cu totul noua pt mine.asa ca ma judeci total grsit..dupa cate poti vedea,am ales despartirea pt a incerca sa-i ofer fericirea,chiar si prin lipsa mea,deci nu sunt adepta constantei.chiar o spuneam serios,doar prostii sunt constanti.si nici macar asa,desi am o viata pe care eu o calific nenorocita,nu regret nimic;intr-un film,am gasit ceva ce mi-a sunat perfect cunoscut:in fiecare dimineata trebuie sa imi amintesc sa ma trezesc,si in fiecare zi trebuie sa imi amintesc sa respir,si nu sper decat sa vina momentul in care nu va mai trebui sa imi amintesc..poate suna melodramatic,dar vreau sa intelegi,am cunoscut iubirea de care tu acum ai parte,zic eu.si a fost sublima..si cu amintirea ei voi trai toata viata,si pana acum nu am reusit sa trec peste moment,de 3 ani s-a terminat;acum el are un copilas;m-a sunat in ziua in care s-a nascut copilasul,vb macar lunar,desi eu incerc sa evit convorbirile pt ca ma dor,dar mai ales pt ca nu vreau sa il "deviez"de la familia actuala,oricat de mult l-as iubi.vezi tu,nimeni nu a inteles,din cunoscuti,optiunea asta a mea,sau ceva din povestea asta,de fapt..si nu ma deranjeaza,pt ca pt a o intelege ar trebui sa fi trait ceva similar,si nu doresc asta nimanui.
te inseli cand consideri ca sunt reticenta la schimbare,cand eu sunt un ex viu al ei,in rau,e adevarat,dar radical.in mod obisnuit,dupa povestea mea m-am schimbat de la o zi de primavara insorita,cu arome dulci in aer si floricele colorate,la o iarna moarta si tacuta.apoi,dupa un timp,am trecut la o vara obositoare si intimidanta,unde am ramas pana in prezent.experientele tele,nu pretind sa le fi trait,nici nu stiu daca as vrea si nu o spun cu o conotatie negativa.
cat despre puscarie,iar te inseli.eu sunt adepta sanselor,am dezamagitorul obicei sa le ofer tuturor,inafara de mine..:)..
despre sacrificiul tau,cateodata am impresia ca a fost irosit pt o cauza pierduta.am inlocuit PARTIAL comunistii,caci majoritatea sunt repictati in tot felul de culori(albastru,de ex..) si au ramas tot aceeiasi oameni acolo,sus,excluzandu-i pe cei ce au trecut in alta viata.acum ar parea ca au venit,in sfrasit,altii,dar cat e de bine e prea devreme sa ma pronunt..sau inutil...
am incercat sa ma "rasfoiesc" pt tine,sper ca ai inteles acum ca nu era un atac la persoana ta si poate ti-ai schimbat opinia despre mine..sper..
toate cele bune si respectele mele
#36470 (raspuns la: #36363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...daca tacea filozof raminea - de Dinu Lazar la: 06/04/2005 09:46:33
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Aseara, la Realitatea TV, un mare poet national, editor, realizator de reviste si emisiuni, si agricultor pe malurile Dunarii, se dadea de zor in stamba cu pareri incredibile despre materialul filmat de rapitorii jurnalistilor romani in Irak; spunea ca e filmat intr-o curte la lumina soarelui care se vede foarte bine, cu niste covoare atirnate, ca pentru a face asa ceva in interior iti trebuie zeci de proiectoare, si ca marele sfat de criza sa tina cont de parerea lui, pe care o da in mod gratuit - sa caute curtea cu covoare.
Incredibil.
Incredibil cum tot felul de personaje isi dau cu parerea fara sa stie absolut nimic din meserii care totusi sunt meserii ; si este vorba totusi de soarta unor oameni.
Cind personaje altfel probabil respectabile si cu siguranta foarte cunoscute isi dau cu parerea si debiteaza la teveuri la ore de virf idei absolut neprofesionale, stupide si care frizeaza ridicolul, numai ca sa-si dea cu parerea si a fi pe val, fara a intimpina nici un cuvint din partea unor meseriasi, atunci este posibil orice si totul devine un circ mediatic cum numai la noi se poate.
SI exemple ar mai fi, multe, comice, altele dramatice, dar astept sa se termine vinzoleala ca sa scot si eu pe coverta niste observatii facute din lateral, asa cum le-am vazut de sub scena marelui spectacol, din coltul masinistilor.
Momentan nu pot decit sa observ destul de ingindurat ce se intimpla...
#42128 (raspuns la: #42060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa zic si eu ceva - de TeodoraPA la: 20/04/2005 20:09:16
(la: Papa)
Mie una mi se pare normal ca dupa Papa Ioan Paul al II-lea sa urmeze un Ratzinger despre care se stie ca e conservator. Aduce echilibru... Acuma, zicea cineva mai jos ca da, el va continua lucrarea inceputa de Paul al II-lea, in ceea ce priveste pastrarea atitudinii inflexible a bisericii catolice raportat la divort, avort, etc. le stiti voi. Insa este si o diferenta intre cei doi - deschiderea fata de oameni. Paul al II-lea era foarte cald cu oamenii, descis fata de diferitele neamuri... Va amintiti ca a si dansat la un moment dat, si pupa pe toata lumea, si pt cei ce nu stiu milita pt drepturile femeii... Ma rog... Urmasul sau nu se anunta a fi asa. Asta zice la radio. Ca se va concentra asupra problemelor din cadrul bisericii si nu se va mai uita in afara, la extindere, la impacare cu alte religii,... Vom vedea. Si ma gandeam ca practic nici nu ar putea! Adica nu s-ar putea ridica oricum la inaltimea primului, deci trebuie sa aiba o "politica", sau o strategie diferita., pt a se ridica si el prin la o anumita inaltime...
E ca la americani. Vin democratii - dau cu apa, vin republicanii - dau cu foc (metafore la intamplare), prin faptul ca alterneaza la putere se creeaza echilibru.
Aha, am mai auzit ca el si-a exprimat anul trecut dezacordul cu privirea la aderarea UE a Turciei. Din cauza musulmanilor. Nu cred sa se tina cont de parerea lui - Bosforul e dorit!!!
Drept e, ca relizarile unui om se vad la sfarsitul vietii. Mai avem ceva de asteptat...
Ah, stiati ca a fost un papa care a murit dupa 3 zile de la numire?


Take heed when you think you stand, lest you fall.
#44601 (raspuns la: #44525) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cand suntem invatati sa traim dupa tipare... - de Sethan la: 15/05/2005 00:51:47
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Fii mereu acelasi, indiferent de circumstante!Sethan

Romania mai are,in general, multe de invatat. Trebuie sa acceptam faptul ca multe persoane inca mai cauta in DEX pentru a intelege ce inseamna de fapt "diversitate". Oamenii sunt in general invatati sa actioneze si sa traiasca dupa acelasi tipar, acela de a respinge tot ce e diferit de majoritate...aici intra si homosexualitatea...Auzisem de curand ca sunt 2,5 milioane de gay in Romania, suntem probabil mai multi, pentru ca multi se ascund inca de ceea ce sunt cu adevarat din cauza posibilitatii de a fi respinsi, batjocoriti, pentru ca intr-o tara ca a noastra nu e usor sa fii gay...Exista atatea limite, trebuie uneori sa ne comportam astfel incat sa nu dam nimic de banuit, de parca am fi criminali in serie, cautati de politie...
Ma bucur insa ca am invatat ca indiferent de ce se intampla in jurul meu trebuie sa fiu mandru de ceea ce sunt, nu e usor sa fii gay, dar nici greu nu e daca stii sa nu tii cont de parerile oamenilor care chiar nu au de-a face cu persoana ta... Sunt gay, majoritatea celor din jurul meu stiu asta din propria mea dorinta, acum stiu sa aprecieze ceea ce au in fata lor, un prieten adevarat, un om normal, egal...indiferent de circumstante...
#48987 (raspuns la: #48485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex boldea :) - de ooanna la: 13/02/2006 13:39:43
(la: conferinta, pe cuvantul meu)
...de cand am intrat pe cafeneaua. com ti-am observat comentariile si am intrat pe pagina ta sa vad datele personale ....din cate tin eu minte esti student la politehnica ( acum cred ca ti-ai schimbat cate ceva la profil )....pentru varsta ta ai o personalitate foarte bine dezvoltata si cu pareri bine conturate ...ti-am remarcat si atitudinea pe o alta conferinta ( " povestea unei zdrente " ) si sunt total de acord cu tine ( ceea ce inseamna ca diferentele de varsta nu sunt bariere in calea comunicarii )...
...in legatura cu subiectul de discutie pe care-l propui , parerea mea sincera este ca nu poti fi influentat daca nu vrei ! nici de emisiuni tv , si nici de presa ! nu poti judeca pe nimeni ! cunosc unele persoane cumsecade ce urmaresc in mod constant emisiunile de care vorbesti si sunt emotionate de ele ! activez benevol la o fundatie care are , printre obiective , si cultura . organizez si particip la tot felul de evenimente artistice si-ti pot spune ca suntem o mana de oameni care chiar incercam sa facem ceva pentru a ridica nivelul cultural al romanilor , dar asta nu inseamna ca voi vorbi la modul superior despre gusturile celorlalti , deoarece fiecare a trait si a simtit intr-un anume fel viata ! incerc doar sa-i inteleg , pentru a vedea cum pot face niste " up-grade "-uri .
...cat despre dragostea de tara , eu cred ca nu exista datorita unor motive logice , ci doar se simte . se " invata " in primul rand din familie , precum credinta ! ....
...despre sex :))....ai dreptate ca sunt unele " chestii " prin reviste , si gandeste-te cat de greu mi-a venit sa-i pot explica fiului meu cel mare ( care acum are 20 de ani ) ca nu toate sunt " bune " ! asta este , " libertatea presei " ! si nu trebuie sa disper , deoarece la mine mai vine o serie de explicatii pentru fiul cel mic , ce are 2 ani acum , dar pana va invata sa citeasca probabil ca si presa de profil se va " imbunatati " , si eu va trebui sa ma adaptez ....;)
...despre ce vedem in jur , cel mai drag profesor al meu ne spunea ca oamenii se impart in : destepti - prosti si harnici - lenesi . si ne facea combinatiile :
-----destept si harnic - cel mai reusit exemplar al rasei umane
-----destept si puturos- acestia ajung SHEFI ;)
-----prost si puturos - se autoelimina , fiind marginalizat
-----prost si harnic - eeeee !! aici este pericolul , deoarece sunt destul de respectati in societate ca sa se tina cont de parerea lor , si franeaza evolutia omenirii ! ( sunt cei mai numerosi )

....eu cred ca nu gresesti in analiza , ci in concluzii . elitismul nu face decat rau . americanii merg pe echipa si bine fac . gestaltul este sistem si fiecare rotita trebuie folosita acolo unde are intrebuintare la cote maxime . trebuiesc formati oameni care sa poata vedea solutiile . avem nevoie de scoli pentru parinti , pe copii ii educam degeaba daca acasa vad altceva . tine de atitudinea fiecaruia sa devina lider de opinie si sa propage , mai ales cand este constient de valoarea lui . ...

....ma bucur ca exista tineri ca tine , care mai " scutura " un pic societatea noastra ..
..( ps : cred ca n-am facut niciodata un comentariu atat de lung pe acest site ;D )..
admin - de ooanna la: 07/03/2006 11:48:34
(la: Harta cu cafegiii in lume...)
Nu va inteleg ! De ce aveti nevoie ca aceste date sa fie facute publice ??? De ce , daca pana acum totul era ok , acum riscati sa va pierdeti utilizatori vechi si fideli pentru o ambitie ? Cunosc doi utilizatori care n-au mai intrat pe site de cand voi ati facut publice ( la conferinte noi ) datele acestea , si care nu vor mai intra pana nu le stergeti ! Mentionez ca sunt utilizatori mult mai vechi decat mine ! Si imi sunt prieteni ! Eu tin foarte mult la cafeneaua.com , este singurul site pe care intru si pe care am intrat vreodata ! Mi-am facut prieteni aici , si nu mi se pare normal sa stricati aceasta comunitate ( unica , avand in vedere ca cei cu care m-am imprietenit locuiesc in alte tari ) doar pentru o prostie ! Eu tin foarte mult la voi , dar daca voi nu tineti la mine nici cat sa tineti cont de parerea mea si a altora , ma vad nevoita sa iau masuri .

Inca o data va intreb :
La ce va foloseste faptul ca ati pus publice , la conferinte , datele private ale calculatoarelor noastre ???? Va intreb asta deoarece vad ca nu vreti sa renuntati , deloc , la aceasta idee . Si daca nu va foloseste la nimic , de ce nu renuntati la ea , pentru a nu pierde utilizatori dintre cei mai buni si fideli ??
#110029 (raspuns la: #110024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mai profund Guinevere! - de Alexandros la: 23/03/2006 19:34:45
(la: Cat din viata noastra ne apartine?)
Guinevere! eu inteleg ce vrei sa spui, dar te provoc sa intri mai in profunzime.
Nu m-am "bosumflat" deloc si sant foarte atent la ce scrie fiecare pentru ca ma intereseaza.
Castele in Spania si Franta sant si de vanzare. Dar optiunea de a cumpara acolo e chiar bungust si bunsimt.
Nu vreau sa ajungem asa departe. Ma refer la viata noastra cotidiana.
Cu parfumul de 500 te asigur ca nu te dai decat daca stii ca va fi recunoscut.
Sigur ca i-ti da si starea de bine dar tot raportat la parerea celorlalti.
Mie i-mi place sa am tot ce e nou in materie de tehnologie.
Dar nu vreau "plasma" pentru ca are amicul "x".
Sau cel putin nu ar trebui sa vreau pentru motivul asta.
Statutul social nu se afiseaza ostentativ.
De multe ori se forteaza limita de sus si vrem sa parem cine nu santem.
De aici si folosirea surogatelor. Facaturi dupa haine de firma, de exemplu.
Snobismul ce este, nu incercarea de a impresiona?
Dar nu de anumite categorii vorbesc, ci de noi toti.
Crezi ca eu nu fac asta, sa ma raportez la parerea celorlalti?
Cine poate sa-si permita contrariul e fericit.
Se poate ca aceasta libertate spirituala, sa-ti fie data chiar de puterea ta financiara.
Atunci i-ti poti permite sa fi tu formator de opinii in materie de... moda, sa spunem.
Tinerii se tund precum "Mutu". De ce? e mai frumos ori mai destept el decat acum ceva vreme cand era necunoscut?
Colegul "Sarsilovici" spune foarte bine de ce facem ce facem; santem dependenti unii de altii.
Si in afara de cateva chestii strict personale, pe care tot el spunea ca le facem(mancam, bem, facem sex,iubim, vedem un film..) in rest
cam totul facem tinand cont de parerea celorlalti.
Nu ma legam de anonimatul nimanui, Guinevere, ci spuneam ca asta ar fi chiar un atu sa avem libertatea de a spune ce gandim.
Normal ar fi sa spunem ce gandim si fara protectia anonimatului dar ajung iarasi la subiectul in discutie; nu spunem mereu ce ar trebui ci doar ce nu ar deranja prea tare.
Sloganul Cafenelei e "te provoaca sa gandesti", nu?
#112939 (raspuns la: #112919) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexandros - de ooanna la: 23/03/2006 11:23:05
(la: Cat din viata noastra ne apartine?)
...." Cat facem pentru noi si cat pentru ceilalti? "....
....eu fac mai mult pentru ceilalti , si mai putin pentru mine , in " ceilalti " intrand si copiii mei , si parintii , fratii , prietenii .....

...." Pentru cine ne imbracam frumos? "....
....de fel sunt mai baietoasa si-mi place sa ma imbrac comod , mai ales ca umblu foarte mult , deci pantalonii sunt la ordinea zilei ....ca sa ma imbrac in fusta chiar ca trebuie sa fie o ocazie ....:D....am trecut de varsta la care ma imbracam frumos ca sa atrag , acum o fac pentru a face placere cuiva , mie sau persoanei cu care ma intalnesc sau la care ma duc....

...." Pentru cine folosim machiaje? "....
.... pentru mine si pentru altii , ca sa nu-i sperii....;D

...." Pentru cine ne dam cu cel mai scump parfum? "....
....aici m-ai dat gata , cum adica " cel mai scump parfum " ? eu imi aleg parfumul dupa miros , iar acasa nu le tin cu eticheta pe ele ....am multe si nu mi-as ocupa memoria pentru a tine minte preturile ....

...." Pentru cine ne cumparam o masina "tare"? "....
.... nu pot raspunde la aceasta intrebare deoarece nu am masina in momentul de fata , dar , intr-adevar , fac curte unui citroen , ales pentru performante ....

...." Pentru cine ne facem o casa mai mare si mai luxoasa decat avem nevoie? "....
....deocamdata nu am asa ceva , dar daca voi reusi sa fac o casa mai mare , o voi face pentru copiii mei ....

...." Un mare procent din ce facem, se raporteaza la cei din jurul nostru. "
....nu se raporteaza la cei din jurul meu , asta daca te referi ca tin cont de parerea sau de gustul altora , dar un mare procent din ce fac este pentru cei din jurul meu , si nu-mi pare rau deloc....

...." O facem pentru a produce invidie ori admiratie. "....
.... ceea ce spui este meschinarie , invidie in nici un caz , este un sentiment negativ si nu este bine sa-l dezvolti nimanui ....cat despre admiratie , poate vrei sa spui apreciere , iar daca sunt convinsa ca este un lucru bun cel pe care-l fac , atunci poate fi folosit ca " puterea exemplului "....

...." Daca am fi izolati undeva, cat din ce facem acum am mai face? "....
....cu asta m-ai pus pe ganduri , caci sunt multe lucruri pe care nu le-as mai face in cazul in care n-ar mai fi familia , prietenii....


Alexandros - de Guinevere la: 23/03/2006 20:38:23
(la: Cat din viata noastra ne apartine?)
Mie subiectul in sine nu mi se pare de mare profunzime, Alexandros, dar imi face placere sa stau la palavre.
Si n-am spus ca nu tinem cont de parerea celorlalti, ci doar ca trebuie sa tinem cont de parerile care conteaza si e in puterea noastra sa facem optiunea. Ce ma provoci tu sa fac e sa recunosc lucruri in care nu cred. Si nu sunt numai eu, citeste si restul comentariilor, sa fim oare toti asa de superficiali?

Cred ca am fost clara in mesajul meu, daca vrei reciteste-l, am vrut sa-ti raspund dar aveam impresia ca ma repet.

PS - Si se mai intampla si ca statutul social daca e la inaltime, sa para ostentativ celor care se uita de jos!
Eu iti propun variante alternative, nu vederi absolute. Tu crezi ce vrei si traieste cum iti place!

Cam atat. Ba nu, castelul meu nu e de vanzare! :o)
#113061 (raspuns la: #112939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru alida2005 - de casandra_radu la: 05/08/2006 16:02:44
(la: Exista iubire intre un el de 24 de ani si o ea de 35?)
Iubirii nu pasa de varsta. Oamenilor da. Consider ca e treaba personala a fiecaruia cu cine este. Faptul ca societatea critica mezaliantele sau cuplurile care se disting prin diferenta de varsta, ma lasa rece. Poate ceilalti sunt invidiosi cand vad doi oameni fericiti si cauta nod in papura, atunci normal ca diferenta de varsta devine un subiect de barfa delicios. Am avut odata un prieten care avea de doua ori varsta mea. Posibil ca cei din jur sa fii gandit ca este o relatie nepotrivita sau mai stiu eu ce alte lucruri. Era si este un om deosebit la care tin mult iar ceea ce a fost intre noi nu a avut nici o legatura cu varsta si nici parerile altora.
Poate singura problema este parerea societatii, aici. E adevarat ca traim in societate, dar daca lasam ca societatea sa ne ghideze viata, aceasta aduce numai nefericire.
Traiesc in lume, dar lumea nu traieste in mine si poate ca nu voi reusi sa schimb lumea, dar nici lumea nu ma va schimba pe mine.
El de 25 de ani si ea de 34 au nevoie doar de curaj pentru a fi impreuna. Curajul care e dat de iubire. Daca unul sau ambii aleg sa tina cont de parerea societatii, atunci nu este iubire.
Iubirea poate exista oriunde, oricand, oricum, ea nu cere permisiunea a ceea ce societatea considera corect.
Casandra R - de munteanu rodica la: 18/09/2006 14:16:24
(la: Nu gasesc un titlu pt aceasta conferinta.)

Eu sint sigura ca nu vor tine cont de parerea mea (nu-mi pot permite astfel de dorinte)
Dar vor stii ca sint poate mai multe persoane care nu agreeaza astfel de manifestari, si ca anumite insistente pe aceste teme nu-i onoreaza .
De fapt spectrul conferintei mele se vrea mult mai larg.
Sint de acord cu tine ca fiecare participa la ce conferinta doreste , dar pentru a alege ceea ce ne place de multe ori trebuie parcurse mai multe comentarii si inevitabil dai peste unele care pur si simplu polueaza.



"Nu atingeti cercurile mele"
Arhimede
#146115 (raspuns la: #146111) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cri-Cri - de Sancho Panza la: 09/12/2006 13:51:36
(la: Culori.Corolar)
"Cine nu crede in minuni,nu e realist."

Nu stiu ce ma sacaie, da` pana aflu, tu spune-ti numai: "e verde de invidie, asta-i tot". S-ar putea sa nu gresesti prea tare :))
Nici vorba.Stiu ca nu gandesti asa.Iar tu stii ca tin cont de parerile voastre.Si nici nu pretind ca reusesc sa ma fac mereu inteleasa.
Daca asta s-a desprins din raspunsul meu,imi cer scuze.Alta data,nu mai scriu nimic inainte de a termina o cana mare de cafea!:)

Stii ca-mi place cum scrii.
Ma bucur sa aud asta.Si mie imi place cum scrii.Si ma bucur cand te citesc,fara sa ma colorez in verde.

Ah, cred ca e moartea aceea care pariaza logic si rade logic, stricandu-mi joaca dezordonata dinainte.
Nu vad de ce si-ar permite ea sa te sacaie pe tine...dar ma abtin de la alte comentarii.:)


#162314 (raspuns la: #162302) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
? - de Emma Brad la: 23/05/2007 13:53:34
(la: cind ai plecat)
thebrighside

iti multumesc k ma citesti. am sa tin cont de parerile tale.
cat despre picky...chiar nu l inteleg
daca ii displace tot ceea ce scriu incep sa ma intreb de ce ma citeste.
tot micului psiholog - de zaraza la: 26/06/2007 00:14:40 Modificat la: 26/06/2007 00:23:00
(la: Buletin de analize (5))
Bright nici nu ia vreun premiu in bani si nici nu-i face nimeni statuie pentru textul asta - recunoscut de majoritate ca bun.

crede-ma, parerile majoritatii ma lasa rece. niciodata sa nu te lasi dus de parerea majoritatii, daca tu crezi altfel. vei esua iremediabil.

cat despre premiul lui bright... e meschin sa crezi despre mine ca-i critic textul ca nu cumva sa castige vreun premiu. pe tine asta te motiveaza, premiile?

Nu ti-a placut - perfect valabil - dar de ce atata dorinta nde a darama? :)


nu tin sa daram, tin la parerile mele si nu renunt la ele de dragul de a fi simpatica, agreata, aplaudata. daca as face asta, as fi agreata si simpatica, dar n-ar mai tine nimeni cont de parerile mele :)

zaraza
#210079 (raspuns la: #210018) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maeda Eugenia - de munteanu rodica la: 02/12/2007 07:55:25
(la: O invitatie la un pahar de vorba !)
Incepusem sa-mi pun intrebari in legatura cu discernamintul meu si sa-mi fac reprosuri ca uneori sunt prea rece si dură.
Dar tu mi-ai aratat ca desi, pot sa tin
cont de parerea celor din jur este bine
sa nu uit mai ales ca am un mod propriu de gindire.Zic ,mi-ai aratat
vazind reactia ta (sau mai bine spus lipsa ei) la sfaturile si bunavoinţa
cafegiilor.Cum, nici macar o vorba nu au meritat acesti oameni care ti-au acordat credite si intelegere căutind sa facă să te simti bine in cafenea?
Honey - de zaraza sc la: 30/01/2008 10:07:06
(la: 80s)
Nu putem fi decat subiectivi.
Am fost sa vad filmul "Glissando" intr-o sala mica, destul de plina. Asa au inceput cautarile, incercarile de a astampara setea de frumos.
Nu conta ce a fost, cum a fost cenaclul Flacara la modul obiectiv, pentru mine a fost o gura de aer proaspat, prima intalnire cu poezia lui Esenin, a lui Emil Botta, am iesit din programa scolara, chiar daca imi placea Eminescu. Ce are una cu alta? N-am tinut cont de parerea altora, am filtrat tot si apoi am vazut ce imi place si ce nu.
Mereu si mereu, cautand iubirea, desi inconstient. In mod constient cautam un Prieten.
Ce a ramas? Amintirile unei iepoci plina de umilinte. Si alte amintiri.

Ca|n - de Lady Allia la: 26/02/2008 07:48:36
(la: pe cerul Vienei)
"De ce scrieti? " - ca sa ii daruiesc sufletului meu in primul rand o stare de evadare, de aer curat...

"transmiterea" a ceea ce simt uneori curge mai departe catre cel care ma citeste, alteori se incapataneaza sa-mi ramana doar mie. atunci ma doare, dar durerile te fac mai frumos si mai perseverent in a fi bun - uneori!

"daca nu ar fi critici nu ar fi scriitori" - corect, dar am pretentia ca persoana care ma critica macar sa stie sa scrie si sa citeasca corect. a face greseli e uman, dar a le repeta e necunoastere.

"DECI...a scrie "frumos" si "corect" gramatical pentru mine este 0 (zero)" - pentru mine nu. pana si la scoala daca nu stiai sa scrii corect erai depunctat. de ce aici ar fi altfel? sau fiecare avem dreptul de a reinventa limba romana?

"Iar d pasat va pasa k dak nu va pasa nu mai scriati un "comentariu"." - gresit! am scris comentariul din bun simt, ca si raspuns la mesajul tau, nu pentru ca imi pasa daca iti place au ba!

si acum sa iti mai explic ceva stimabile.
nu tin cont de parerea acelor cititori care nu stiu scrie si citi corect, dar se bat cu pumnul in piept ca sunt "critici".

tin cont de acei cititori care lasa mesaje pertinente si corecte, chiar daca uneori incomode.
nu ii iubesc mai mult pe cei care ma lauda decat pe cei care ma trag de maneca. iubirea mea nu clasifica oamenii astfel!

recitesc aproape zilnic criticile facute la textele mele si incerc sa vad prin prisma sufletului si a gandirii mele unde am gresit si ce as putea indrepta macar de acum inainte in textele mele.

si...doar acei cititori pe care eu ii socotesc mai inteligenti decat mine, mai apropiati, mai lipsiti de orgolii personale si mai in masura in ceea ce priveste literatura si gramatica sunt cei carora le ascult sfaturile in ceea ce priveste restructurarea unui text de al meu, refacerea acestuia intr-o oarecare masura sau total si corectarea greselilor gramaticale ivite!

cei carora le recunosc fara a ma simti jenata sau proasta superioritatea in anumite domenii sau perceptii de viata, intelepciunea, inteligenta imbinate in mod armonios si frumos cu sufletul sunt criticii-cititori care stiu si pot sa imi transmita ceva!





#288856 (raspuns la: #288748) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: