comentarii

nu te sparge suflete sheakespere


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sufletul omului are si - de casyana la: 28/10/2005 18:27:17
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)

Sufletul omului are si el o lucrare asemănătoare cu cea a îngerilor. El are credinţa şi dragostea de Dumnezeu şi îl slujeste cu frică şi cutremur. Sufletul omului are şi el puterea de a sluji, de a ajuta pe fraţii săi, de a-i mîngîia în necazuri, de a-i îintări cuvîntul şi de a veni întotdeauna spre ajutorul lor.

Sufletul reprezintă într-un fel Crezul vieţii căci cu cît sufletul este mai luminat, cu cît purtăm mai mult dragostea de Dumnezeu, cu atît putem determina producerea de cît mai multe fapte bune, trăi mai bine şi mai împăcaţi, putem primi Mîntuirea.

Sufletul reprezintă dragoste, iubire, pace, un portativ de însuşiri care ne călăuzeşte pe anevoiosul drum în viaţă, Nu putem pleca pe drumul vieţii decît cu un suflet binecuvîntat de Dumnezeu, împăcat şi plin de lumină.

Omul, asemenea începătoriilor, stăpîneşte oraşe, ţări şi ţinuturi, dă legi şi conduce suflete după cum a zis Dumnezeu: "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pămîntul şi-l stăpîniţi"(Facerea 1, 28)

Sufletul omului curat şi luminat de puterea lui Dumnezeu stăpîneşte pe Ispititor, îl arde cu rugăciunea şi îl alungă cu credinţă. Sufletul nu vrea să facă voia lor şi, mai ales, nu se lasă biruit de patimile trupului şi ale sufletului căci Sfînta Treime este mereu apoape de noi, ba chiar şi ne ocroteste de cel viclean.

Sufletul, se poate spune că este un dar, căci acesta este un cadou de la Dumnezeu. Sufletul ne conduce în viaţă, ba chiar ne face să trăim, sufletul ne dă prosperitate, ne însemnează faţă de alţi oameni, sufletul ne educă, ne maturizează, ne arde, ne arată mînie, poate fura alte suflete, poate respinge, poate omori, sufletul poate fi un atu, o amintire, poate însemna speranţă, flacără, dorinţă, sufletul este lumina, sufletul este scînteia focului lui Dumnezeu care sălăşluieşte în noi.

În funcţie de viaţa noastră, de calea pe care o alegem, de influenţe şi de educaţie, sufletul are întotdeauna o parte bună în el, reprezentînd partea optimistă a lucrurilor.

Sufletul este nemuritor! Sufletul nu fură! Sufletul este doar locul unde se adună păcatele! Sufletul nu este ironic! Sufletul este un moştenitor! Sufletul poate lua decizii, iar aceste decizii pot fi influenţate sau nu.

----------------------------------------------------------------------
"uitarea si mersul mai departe sunt cea mai buna intelepciune"



Sufletul meu e ‘mai real’ - de maan la: 01/11/2005 23:17:02
(la: Ce e de fapt realitatea?)
Sufletul meu e ‘mai real’ decat toate realitatile inconjuratoare, intrucat, cel putin teoretic, sunt in asa fel construita incat sa-l pot percepe la justa lui forma.
Nu pot spune acelasi lucru despre sufletele altora si nici macar despre cladiri, pe care adesea le percep diferit, astfel incat magazinul prin ata caruia trec spre serviciu, ieri mi s-a parut cu mult mai scurt decat azi.

Ce-ntelegem noi de-aici?
Ca dimensiunea magazinului difera de la o zi la alta, ca eu sunt cea care opereaza cu modificari (oricat de mare ar fi imobilul) sau ca percep realitatea in functie de cat sunt de permisiva*-n acel moment?

“grabita”, in cazul de fatza.

#83776 (raspuns la: #83287) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce este sufletul tau?Scrinu - de latu la: 08/11/2005 00:14:26
(la: joc)
Ce este sufletul tau?
Scrinul cu zestre si amintiri

Ce-i destinul?
#85670 (raspuns la: #85579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce este sufletul tau? un oce - de cosmacpan la: 08/11/2005 02:05:28
(la: joc)
Ce este sufletul tau?
un ocean de iubire.

ce-i clopul?
#85682 (raspuns la: #85579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Noi suntem suflete curate si - de mya la: 08/11/2005 22:57:53
(la: joc)
Noi suntem suflete curate si pure precum Dumnezeu.

Ce e vantul?
#85937 (raspuns la: #85854) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asculta-ti sufletul - de Lady Allia la: 09/11/2005 16:30:30
(la: Iubire interzisa?)
Draga Flory,
nu stiu daca eu sunt in masura sa iti spun ceea ce simt, sau daca este defapt cineva in masura sa-ti spuna, dar, pentru ca ai cerut niste opinii am sa incerc sa spun ce cred eu, defapt ce simt eu.
Am citit aici despre "cuget", despre "adulter", despre "legi ale Bisericii", iar eu din pacate am cu totul alte opinii. Sunt ortodoxa si chiar sunt credincioasa, dar credinta mea nu are nimic de-a face cu legile bisericesti. Eu cred ca adevarata credinta este in sufletul nostru, este cea care ne indruma sa facem un lucru bun, o fapta nobila, este cea care ne face sa ne impreunam mainile intr-o ruga si sa vorbim cu D-zeu pentru ca, chiar credem in EL, pentru ca STIM ca exista, iar asta pentru ca avem CREDINTA.
Singurele legi de care tin cont sunt cele 10 legi, cele 10 porunci. Restul legilor au fost date de oameni pentru oameni din puctul meu de vedere. Multe sunt legi absurde deoarece se spune despre D-zeu ca "EL este lumina si dragostea suprema"...atunci ma intreb eu "de ce sa fie D-zeu impotriva acestei iubiri?". Eu cred ca EL nu este impotriva acestei iubiri daca este cu adevarat iubire, eu cred ca pe EL nu il intereseaza cand doi oameni care se iubesc nespus, sincer si devotat, care pot deveni un exemplu pentru cei din jur si chiar pentru Biserica ajung sa isi imparta viata si sa fie alaturi. Eu cred ca D-zeu ii iubeste pe indragostiti, ii iubeste pe cei care stiu sa daruiasca din suflet, ii iubeste pe cei care se daruiesc cu suflet! Asta este parerea mea.
Dar, inainte de toate va trebui sa privesti cu adevarat in SUFLETUL tau sa vezi ce simti, sa realizezi ca este IUBIRE si nu doar un sentiment care poate fi trecator, iar daca realizezi ca "nu stii cum ai trait pana acuma fara iubirea lui"...atunci eu va doresc sa va iubiti mult caci inseamna ca vei STII sigur ce sa faci. Daca iti asculti sufletul nu poate fi rau...nu are cum. El este adevaratul nostru cuget, adevarata noastra valoare, el ne reprezinta prin tot ceea ce facem si tot ceea ce suntem, el ne face sa fim oameni buni.


"Daca vrei sa fii iubit, iubeste !" - Seneca
uite un suflet care ma intelege... - de florya la: 10/11/2005 10:18:32
(la: Iubire interzisa?)
M-ai incurajat Allia..si stii de ce?..pt ca m-ai facut sa-mi dau seama inca o data ca deep down inside he's the one I want..sunt total de acord cu tine ca fiecare suflet isi are credinta lui..iar iubirea este nectarul ce-i da sens..
..Sincer..inca mi-e teama de parerea celor din jur..dar asta nu inseamna ca voi alege alta cale in afara de cea pe care a ales-o inima mea..
..iti multumesc pt gandurile frumoase..si sper ca si eu sa-mi exprim parerea pt tine..
#86364 (raspuns la: #86086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
< ca o liniste a sufletului c - de rast la: 15/11/2005 11:56:59
(la: Autismul)
< ca o liniste a sufletului care si-a gasit "gradina"?
Da, este o liniste f. mare. Dar nu as putea-o numi "dincolo de lumea perceptiva". Este o liniste mentala.

> simti ca esti deplin, in tine, intr-un loc unde ajung doar cei de-
> o seama cu tine?
Ca sa spun direct: "ma simt implinit". Nu ma mai simt nici nemultumit de mine, nici sentimentul singuratatii nu-l mai am. Dar nu as putea sa spun ca am ajuns intr-un loc aparte. Pur si simlu sunt anumite "socoteli" cu mine insami.

> impacat cu tine? estompat de senzatii corporale (foame, durere)?
Da. Impacat cu mine insuni. Dar nu estompat de senzatii. Simt orice durere si imi este foame ca la toata lumea.

radu s.
#87728 (raspuns la: #87718) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
a pune sufletul pe tavă - de rac la: 17/11/2005 14:43:28
(la: mister)
Este o expresie ce se tot foloseşte - asta, cu pusul sufletului pe tavă, care înseamnă într-un final, a fi sincer, a te "dezgoli" în faţa celuilalt. Văduvindu-l astfel de misterul ce i-l datoram, de farmecul acestuia, al misterului...

Din punctul meu de vedere,a-ţi pune sufletul pe tavă înseamnă a-ţi dezvălui porţiuni din trecutul tău în care erai slab, în care ai pierdut; a-ţi recunoaşte unele greşeli, a te pune într-o lumină dezavantajoasă în faţa celuilalt; a-i dezvălui secrete, intimităţi, a fi vulnerabil; a vorbi cu celălalt cum ai vorbi cu tine însuţi.
Toate astea, în detrimentul păstrării unei umbre de mister, sub umbrela căruia ne-am simţi mai tari, mai protejaţi.

Invariabil, de câte ori am făcut asta, am regretat. Întotdeauna, interlocutorul căruia i-ai prezentat pe tavă chiar şi numai porţiuni din sufletul meu, mai devreme sau mai târziu, m-a atacat într-un fel sau altul.

"Cat de necesar e misterul in relatiile interumane, intreb", pui tu problema. Este necesar, cred eu. Însă de la caz la caz, şi numai să nu cădem în extrema cealaltă.

"Câte capete, atâtea judecăţi."
prietene.... - de cuminte la: 01/12/2005 17:02:15
(la: Nimic despre ...fericire.)
Nimic nu este mai frumos pe lume decat un Dumnezeu mort...Cred ca Dumnezeu moare in culori, moare cu explozii de artificii sufletesti, moare furand de la tine din trup nemurirea...Dar noi, oamenii, suntem pt El un fel de ''apa vie si apa moarta", suntem, de fapt, seva vietii Lui vesnice. Dumnezeu se alimenteaza cu benzina umana. Sa-ti vorbesc despre cifra mea octanica, prietene? Proasta calitate a unui suflet este data de o suferinta, de o asa-zisa nefericire confectionata de catre trup si minte. Nu exista suflete ''refuzate la export'', dar minti care ucid, minti care aduc foamete, minti care otravesc vietile, intalnesti la tot pasul.
Si sa revenim la pardalnica de nefericire, la SAGALNICA nefericire....Daca nu ai fi nefericit macar pt o clipa-n viata, cum ai putea constientiza ce-i fericirea? Nefericirea e ca un copil mai mic, mai had si mai pipernicit al fericirii, e unul caruia ii place sa se tina de sotii sufletesti. Hai sa-ti dau ceva de facut: ia o bucata mare de aer si incearca s-o mesteci, apoi s-o inghiti. Imagineaza-ti oameni in miscare, pe o strada ingusta, gen Lipscani, intr-o forfota de nedescris, deschizand si-nchizand gura, dand haotic din falci, incercand sa mestece aerul......mimand miscarile pestilor dintr-un acvariu. Ai fi mai nefericit daca ai avea ceva-n plus pt care sa ''lupti''? Sa lupti pana si pt aerul pe care-l respiri( exceptand cazurile exceptionale ). Atunci, poate, ai realiza minunea vietii, fericirea pe care o RESPIRI zilnic. Nefericire e sa stai sa-ti plangi de mila, sa judeci ''fericirea'' celorlalti........nefericirea inseamna sa dai cu piciorul in fericire, sa arunci cu pietre-n ea, sa o terfelesti creand ''ode'' ale nefericirii, altare sufletesti pt ''nefericire''. Din cauza asta-mi parea rau, prietene, pt ca, cel care a creat poemul, parea un spectator al ororilor nefericirii. Daca ar fi fost mai putin oripilat si concret ar fi dezarmat Nefericirea asta, bat-o vina, atunci as fi suras cu ingaduinta. Nu egoismul ma face sa nu ''vad'' nimic din toate acestea, ci constientizarea capacitatii mele de a lupta cu nefericirea, evaluarea tuturor armelor impotriva ei. Daca pot sa sa-mi ajut trup, suflet, minte sa fie fericite creandu-le diferite conditii lumesti e marea mea reusita...dar pt asta am nevoie de brate vanjoase care sa demonteze nefericirea, s-o sparga, nu s-o priveasca cu lacrimi inutile si sa-i ridice ruguri de cuvinte....Pt nefericire e nevoie de mai putine cuvinte.

P.S. In copilarie, tatuca m-o invatat sa ma tem in viata de omu' span, omu' rosu si de absurdoman:-)
#92016 (raspuns la: #91906) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fara subiect - de cuminte la: 01/12/2005 17:02:15
(la: Nimic despre ...fericire.)
Nimic nu este mai frumos pe lume decat un Dumnezeu mort...Cred ca Dumnezeu moare in culori, moare cu explozii de artificii sufletesti, moare furand de la tine din trup nemurirea...Dar noi, oamenii, suntem pt El un fel de ''apa vie si apa moarta", suntem, de fapt, seva vietii Lui vesnice. Dumnezeu se alimenteaza cu benzina umana. Sa-ti vorbesc despre cifra mea octanica, prietene? Proasta calitate a unui suflet este data de o suferinta, de o asa-zisa nefericire confectionata de catre trup si minte. Nu exista suflete ''refuzate la export'', dar minti care ucid, minti care aduc foamete, minti care otravesc vietile, intalnesti la tot pasul.
Si sa revenim la pardalnica de nefericire, la SAGALNICA nefericire....Daca nu ai fi nefericit macar pt o clipa-n viata, cum ai putea constientiza ce-i fericirea? Nefericirea e ca un copil mai mic, mai had si mai pipernicit al fericirii, e unul caruia ii place sa se tina de sotii sufletesti. Hai sa-ti dau ceva de facut: ia o bucata mare de aer si incearca s-o mesteci, apoi s-o inghiti. Imagineaza-ti oameni in miscare, pe o strada ingusta, gen Lipscani, intr-o forfota de nedescris, deschizand si-nchizand gura, dand haotic din falci, incercand sa mestece aerul......mimand miscarile pestilor dintr-un acvariu. Ai fi mai nefericit daca ai avea ceva-n plus pt care sa ''lupti''? Sa lupti pana si pt aerul pe care-l respiri( exceptand cazurile exceptionale ). Atunci, poate, ai realiza minunea vietii, fericirea pe care o RESPIRI zilnic. Nefericire e sa stai sa-ti plangi de mila, sa judeci ''fericirea'' celorlalti........nefericirea inseamna sa dai cu piciorul in fericire, sa arunci cu pietre-n ea, sa o terfelesti creand ''ode'' ale nefericirii, altare sufletesti pt ''nefericire''. Din cauza asta-mi parea rau, prietene, pt ca, cel care a creat poemul, parea un spectator al ororilor nefericirii. Daca ar fi fost mai putin oripilat si concret ar fi dezarmat Nefericirea asta, bat-o vina, atunci as fi suras cu ingaduinta. Nu egoismul ma face sa nu ''vad'' nimic din toate acestea, ci constientizarea capacitatii mele de a lupta cu nefericirea, evaluarea tuturor armelor impotriva ei. Daca pot sa sa-mi ajut trup, suflet, minte sa fie fericite creandu-le diferite conditii lumesti e marea mea reusita...dar pt asta am nevoie de brate vanjoase care sa demonteze nefericirea, s-o sparga, nu s-o priveasca cu lacrimi inutile si sa-i ridice ruguri de cuvinte....Pt nefericire e nevoie de mai putine cuvinte.

P.S. In copilarie, tatuca m-o invatat sa ma tem in viata de omu' span, omu' rosu si de absurdoman:-)
contrariile... provoaca - de Sibipot la: 04/12/2005 15:29:33
(la: sa facem un film!)
Sa imi fie scuzata interventia anterioara dar nu am avut nici o clipa intentia sa va descurajez, ba din contra... si ca sa argumentez cele sustinute am sa va scriu o mica istorioara care sa inspire in initiativa voastra

Bunicul meu, taran cu ceva avere si mai citit un pic avea o mare placere cand mergea la Bucuresti cu deiverse treburi, si astea se intampla de cateva ori pe an. Intotdeauna se imbraca in "haine nemtesti" elegant şi ferchezuit de doar mainele batatorite de plug il tradau si dupa ce-si termina treburile musai mergea pe Lahovari unde era un birtulet tare intim si placut "LA profir", unde consuma o cinzeaca de mastica, o friptura garnisita cu cartofi prajiti si doi mici si o salata nemteasca si o sticla de Fancusa de Dragasani. Atunci uita de toate treburile si necazuirle si se simtea "boier" cum ii placea sa spuna. Toate aste pana intr-o zi cand a descoperit cine-i patronul birtului si cand cu obida a hotarat sa nu-i mai calce pragul.
In urbea noastra prin anii 30, din secolul trecut, in fiecare zi de sambata si duminica in Piata mare cersea unul Dinu, poreclit pe drept Milogu. Avea un anume fel de a cersi si toti il simpazizau si nu era trecator să nu-i puna un bănut in palma intinsa, curata, nu ca a altor cersatori mizerabili si zdrenturosi, in care pastra era mereu o moneda. Omul cersea dar cu o anumita demnitate:
"Di dai vere si matale,
ceva parale,
ca-i ziua matale,
ca sa traiesc si eu,
dati-ar Dumnezeu
mii si milioane
in buzunar.."
De aceia ii se mai spunea si "poietul" iar multi sustineau ca ar fi de vita nobila, scapatat.
Intr-una din zilele de vizita la Bucureşti, ca deobicei a mers la birt"la Profir". Era plin ochi. Chelnerii, care-i luase seama ca era un client cu dare de mana, de cum l-au vazut au facut pe dracu-n patru si i-au asezat intr-un colt o masuta nu mai mare decat o batista, probabil un piedesta de flori si i-au adus ceea ce stiau ca are obiceiul fara sa apuce sa dea comanda. Vazand atata clientela a intrebat ce se intampla. "Patronul sarbatoreste zece ani de cand a cumparat birtul si si-a invitat prietenii la sarbatoare. Asa ca, nene Ghiorghita, azi consumatia e pe gratis." "Si ciene-i patronul?" "Rabdare că o sa apara imediat." Si bunicul mai mult privea spre usa de unde banuia ca o sa apara patronul. Tare mult dorea sa-l cunoasca, tinand cont de bucuria pe care o avea cand era servit "boiereste" si uita ca-i un amarat de taran.
Sosi clipa mult asteptata. In pragul usii ce ducea spre birouri aparu patronul, elegant imbracat insotit de doua cadane, una blonda si una bruneta cam oachesa. Bunuicului intai i-a picat ochii pe madame si cand s-a uitat spre insiotitor, sa-i pice plombele (nu prea avea ca avea o dantura de spargea samburi de maslina). S-a frecat la ochi si mai privi inca odata mai cu atentie. Nu, nu-i posibil, mai curand o asemanare. S-ar putea sa fie fratele geaman a lui Dinu Milogu. S-a dumirit doar cand seful de sala a anuntat ca "Domnul Dinu doreste sa va adreseze cateva cuvinte, rog liniste!"
Cand domnul Dinu a treminat spiciul toti s-au ridicat in picioare si au aplaudat si aclamat pe vorbitor, numai el a ramas pironit pe scaun, cu imbucatura inca neinghitita. Un chelner s-a apropiat si l-a intrbat la ureche: "Nene Ghiorghita ori iti e rau?" Simtea cum il apuca nabadaile si asta nu-si vede de treburi il intreaba tampenii. "Ba foarte rau draguta si nu-mi trece decat daca patronul vine la masa mea." "Se face nene. Ma duc sa-i spun dorinta dumitale" si s-a trezit cu patronul la masa lui cu insotitoare cu tot. Bunicu a inghitit imbucatura si doar atat a spus: "Tu?.."holbandu-se ca apucatul la viztatorul din fata lui ramanand cu ochii pironiti pe chipul lui. Nu, nu-i greseala el este sigur Dinu Milogu, confirmare care veni si din partea celuilalt. "Da, Ghiorghita... Hai pan' la mine in birou" si facu semn unui chelner sa-i mute tacamul in biroul lui.
Dinu a fost sarac si venit de la tara cand razboiul era in toi. A muncit pe unde a apuca, munca cu rupere de oase si castig putin. Intr-o zi facand un pariu cu alti colegi de munca cine castiga mai bine timp de o saptamana s-a apucat sa caute si alte slujbe, dar tot cam fara bani. Se apropia ziua scadentei si nu prea castigase mare lucru si ca orice oltean ambitios si de frica sa nu piarda pariul i-a venit ideia sa se apuce de cersit in colt la Coltea. La inceput nu pre il baga nimeni in seama si nu castigase decat doua monede si alea de la niste babe care-l priveau cam pofticioase. I-a venit ideia sa zica si ceva nu sa stea ca mutu. Incet, incet a compus si cunoscuta-i "poiezioara", e drept nu prea academica, dar acum ii aduce o gramada de bani. Bineanteles ca a castigat pariul, mai ales ca ce castigase intr-o saptamana acum castigase intr-o zi. Asa ca s-a lasat de munca si a inceput sa cerseasca zilnic pana intr-o zi cand l-a vazut un consatean, oltean de-al lui si a simtit ca-i crapa obrazul de rusine. Asa a hotarat sa cerseasca in alta parte, ca Bucurestiul e plin de olteni si mai stii... S-a urcat in tren si cersind din compariment in compariment (niciodata nu a inteles de ce nasu' nu-i cerea biletul) asa a ajuns si la Buzau unde in fiecare sambata si duminica este in Piata mare. In restul saptamanii cersea in alte orase. Afacerea mergea si prinsese chiag, dar se purta tot imbracat modest si curatel sa nu atraga atentie. Intr-o zi de iarna geroasa a vrut sa intre in birt sa bea un vin fiert. La usă un chelner l-a oprit, vezi doamne ca nu este imbracat decent. Atunci si-a propus sa puna mana pe birt si sa intre in el cand va dori si mai ales sa-l dea afara pe nesimtitul de chelner sa ramana pe drumuri. Mai intai a inceput sa se intereseze al cui este. Asa afla ca este al unuia Profir Bundala, care avea doar o mostenitoarea cam tanta, sluta si urata ca muma padurii. Bietii oameni erau inebuniti ca nu scapa de tuta din casa, nimeni nu se incumeta s-o ia de nevasta. Asta mai putin l-a preocupat pe Dinu, ba din cotra era un atu in plus. Si ce daca e urata, noaptea si muma paduri e frumoasa.
Dinu a inceput sa dea tarcoale casei, imbracat la trei ace cu garoafa la butoniera, plimbandu-se pe trotuarul de vizavi cat era ziulica de mare. Safira, fata birtarului, l-a vazut o data, de zece ori si i-a cazut cu tronc baiatul. I-a spus ma-si si aceasta la instiintat pe barbate-su, care greu s-a lasat induplecat sa-l abordeze pe flacau. "Ce, fa, crezi ca ala este chior? Uitate ce chipes e." La insistentele femeii s-a lasat induplecat ca stia ca Retuta lui nu o sa-i dea pace pana cu face ca ea. Ca din intamplare intr-o zi Dinu si cu Profir s-au intalnit, au schimbat cateva cuvinte si Profir l-a invitat acasa sa-l cinsteasca asa, cum se cade pe o caldura de foc, cu o inghetată, lucru pe care Dinu atata astepta şi cam greu s-a lasat comvins sa accepte invitatia. De atunci nu a mai plecat din casa lor, iar el vedea in Safira nu urata si tampa, care de cum scoatea o vorba da cu maciuca in oale, ci averea din carca ei. Ii deveni draga. Spre toamna au facut sui nunta. Dupa nunta Dinu i-a propus socrului sa se ingrijeasca el de birt apoi sa i-l vanda lui oferindu-i ceva banuti, cam la jumatea valorii. Mai tarziu s-a felicitat ca a avut aceata ideie cand dupa nici un an jumatate scumpa lui nevasta a fost intelpata de o viespe si in cateva ore, din cauza socului anafilactic produs de intepatura, s-a petrecut in lumea celor drepti.
Pe chelnerul care nu l-a lasat sa intre l-a ridicat la rang de sef de sala, ca o rasplata ca l-a abitionat si nu l-a dat afara cum isi propusese catranit ca nu-l lasase sa intre in acea zi geroasa.
Cu toate astea el tot venea la Buzau, mai ales ca isi gasise acolo o vaduvioara cu trei copii, care era tare frumoasa si focoasă. De cersit cersea acum din placere, altfel simtind ca ii lipseste ceva, dar mai ales ca vaduvioara asta stia despre el.
Intr-un din zilele pe cand cersea in Piata mare a intalnit un micut cersator pe care l-a luat sub obladuriea lui. I-a placut baiatul ca era tare fasnet si simtitor. L-a invatat cum sa castige simpatia trecatorilor si cum sa se chivernisească si sa puna bani de-o parte, pentru zile negre. Intr-un fel l-a adoptat si mai tarziu l-a indemnat sa faca scoala, ba chiar sa mearga si la facultate, ajutandu-l dupa puteri si avea, mai ales ca atunci cand il vedea isi aducea aminte de copilaria lui. Nicuta, asa il chema pe micul cersator, l-a ascultat si il considera al doilea parinte alui ca parinti cu avea.
Au venit coministii si a ramas fara birt. Nu l-au lasat nici macar sa lucreze in birtul lui asa ca s-a intors mai abitir le meseria de cersator, dar numai in Piata mare din Buzau. Aici era si singura lui bucurie, Nicuta, acum profesor la o scoala dintr-o comuna limitrofa si care nu uitase ajutorul pe care l-a primit. Nicuta niciodata nu l-a ocolit si ici nu a tinut secret relatia lor. Cand s-a asezat la casa lui, casa facuta cu mainele lui dar si cu bani de la Dinu, Nicuta l-a asezat in capul mesii alaturi de tata socru, care se uita cam urat la el ca stia ceine-i. Nicuta si sotioara lui l-a iubit ca pe un parinte si acesta cersea mai putin in Buzau acun schimbandu-si locul de munca la Braila si Galati, unde isi luase si o camaruta. A murit singur doar cu gandul la Nicuta al lui, cam prin anii 1965-66 caruia , simtind ca ii vine sfarsitul i-a lasat o scrisoare si un testament si se spune ca in camaruta lui s-au gasit sub saltea 43 de cecuri cu castiguri in masini si patru cu cate 10000 de lei, toate pe numele lui Nicuta, copilul lui de suflet. Ganditi+va ce valoare aveau cand o casa bunicica in noile cartiere muncitoresti, costa intre 50-60 de mii lei

Si maine este o zi... poate mai buna!
#92779 (raspuns la: #92721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
_m-a uns la suflet poezia ta_ - de Scarlet la: 16/12/2005 00:06:08
(la: messenger de seara)
_m-a uns la suflet poezia ta________
"si nu stii tu
ca mana-ntinsa tie e o floare,
si sufletul sub pasul tau imi moare?"
"cateva suflete de genul celo - de Rachel_cheli_01 la: 17/12/2005 14:10:46
(la: "cred prea mult in oameni")
"cateva suflete de genul celor de la sfarsit ... dadeau nishte declaratii la sectie despre violarea ... proprietatii , le-au fost furate sufletele gingase si au ramas doar nishte monshtri , acum reclamau fitele de suflete pure si victime ale impertinentei oamenilor rai, "



nu prea inteleg ceea ce vrei sa spui: vorbesti despre persoane care au fost victime de ce fel de "viol" ? (nu inteleg ce are "proprietatea" cu "sufletele gingase"...

cind vorbesti de "sectie" - vrei sa spui politie ?

dezvolta-ti idea te rog ca sa intelegem mai bine ceea ce vrei sa spui.
#95636 (raspuns la: #95298) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sufletul - de ina 03 la: 21/12/2005 10:55:53
(la: Ce este frumosul?)
este adevarat ca prima data te intereseaza felul in care arata o persoana. Si mai adevarat ca prima imprese conteaza mult. Dar, daca reusesti s ii dai persoanei de langa tine dreptul la o a doua impresie, poti descoperi ca ai langa tine UN om. Oricat de bine ar arata un om, te atrage exteriorul doar la prima / a doua/ a treia intalnire. Dupa accea te atrage felul in care se comporta, unghiile frumoase( valabil si pt b si pt f) parfumul care iti imbata simturile, felul sarmant in care isi aranjeaza o suvita rebela, gropitele din obraji care devin vizibile atunci cnd rade si toate acele mici detalii care completeaza personalitatea celui de langa tine. Nu exista un sablon pentru a deosebi persoanele urate de cele frumoase. lasa-ti sufletul sa decida!
urare din suflet - de gigi2005 la: 20/12/2005 16:03:33
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Acum, cand colindele, toate nascute sub zapezi, aduc cu ele mireasma de Iisus nascut in iesle,
simtim si noi tot mai tare atmosfera de Sarbatoare ce se apropie. Deschideti usa si lasati spiritul Craciunului sa va intre in casa! Deschideti inimile si lasati Bucuria si Implinirea sa va intre in suflet!
Deschideti larg bratele si imbratisarea voastra calda, vorba buna si gandul curat sa fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi!
Fie ca Iubirea, Intelepciunea, Increderea si Generozitatea sa va calauzeasca pasii in noul an!
La multi ani!
Cu drag, Gigi
#96162 (raspuns la: #96160) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trebuie sa fie bun la suflet, - de mya la: 23/12/2005 00:13:30
(la: ce inseamna pentru voi un om... bun?)
Trebuie sa fie bun la suflet, adica din inima.
Trebuie sa fie bun la suflet - de mya la: 24/12/2005 02:49:06
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Trebuie sa fie bun la suflet ca daca e rau, nu ma intereseaza indiferent cat de inteligent sau frumos ar fi.
#96801 (raspuns la: #96795) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Exista suflet-pereche - de Sofia06 la: 01/01/2006 14:15:35
(la: suflet pereche)
Cred ca exista suflet pereche, dar nu toti il intalnim - si unii dintre noi il intalnesc dar pierd. In plus, sa nu uitam ca posesorul 'sufletului pereche' poate fi deja casatorit atunci cand il intalnim! Cineva a intrebat "cum stii ca l-ai intalnit?" Raspuns: nu stii, SIMTI. Mie mi s-a intamplat de cateva ori in viata sa vad niste oameni pentru prima oara si sa am senzatia ca i-am cunoscut dintotdeauna, ca acei oameni au fost mereu in viata mea -- cred ca asta e un semn, desi poate nu singurul. Un alt semn ar fi intelegerea din priviri si gesturi... cand cuvintele devin de prisos si nu trebuie sa explici nimic pentru ca acel om (sufletul pereche) intuieste ce-ai vrea sa spui. Este, probabil, ceea ce Llosa numea "comunicare respiratorie". :)
suflete coboara cerul, si mi - de bagherra la: 04/01/2006 11:14:14
(la: Suflete!)
suflete coboara cerul,
si mi-l aduc din nou aproape,
printre muntii tari ca fierul,
peste volbura de ape.

foarte frumos, multumesc mult pt ce ai scris, in momentul asta mi-a licarit in ochi lumina si mi-am adus aminte ce e mai frumos pe lumea asta.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...