comentarii

nu trebuie scrisa nici una


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Iisus, pacatele noastre si constiinta - de ninel la: 13/10/2003 11:18:34
(la: Sensul vietii pe Terra)
Chestia cu "Cu fiecare pacat mai batem un cui in mana lui Hristos" m-a dat gata. E mai puternic ca mod de control chiar decat pacatul initial. Daca eseul pe tema Iisus in credinta ortodoxa si catolica de la http://www.plasticsusa.com/ortho/contisus.html este cat de cat corect, atunci, dupa credinta ortodoxa, Iisus doar ne-aratat cum sa ne apropiem de Dumnezeu si nu constituie de fel vre-un "voodoo doll perpetuu" pentru toate pacatele noastre de zi cu zi. Tot din eseul mai sus numit, eu inteleg ca in credinta catolica, Iisus a avut un rol mult mai limitat, acela de a sterge pacatul stramosesc.

Deci, in care credinta crezi ca se aplica acest "eternal guilt trip" ce-l conjuri?

Pentru claritate, eu cred ca distinctia dintre bine si rau vine din launtrul nostru si fiecare poate sa decida singur-singurel ce-i drept si ce nu e, fara "indrumari" din partea altcuiva. Daca noi oamenii nu ne-am nascut cu o constiinta ci una ne trebuie indesata in dovleac prin manipulari psihologice, atunci omul nu are suflet ci o tabula rasa pe care trebuie scris pentru a-i da viata cu adevarat. Cei ce se bazeaza pe surse externe pentru a le indruma viata, nu se uita indeajuns de adanc in sufletul propriu, se autoamagesc sau ignora constiinta. Numai copiii si cei slabi la minte au nevoie de reguli externe pentru a le suplini lipsa sau lacunele de constiinta.

Acuzatii de genul "Cu fiecare pacat mai batem un cui in mana lui Hristos" nu fac altceva decat sa ne indeparteze de constiinta proprie prin scoaterea in relief a unui efect extern al deciziilor noastre, implicit deci, prin lipsa apelului direct la constiinta.


#1169 (raspuns la: #1124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Muresh si subversia.. - de AlexM la: 14/08/2004 09:41:41
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Dl. Muresh,

nu a fost in intentia mea sa spun ceva de genul "Iaca l-am tras pe evreul asta in plasa . L-am silit sa spuie adevarul " pentru ca habar nu aveam ca sinteti evreu pana in momentul in care ati afirmat-o Dv. In momentul in care mi-ati spus ca sintetsi evreu, lucrurile au aparut intr-o alta lumina. Si asta tot din cauza unei afirmatii a Dv. unde spuneti:
"Asupra mea , ca evreu , planeaza vesnica invinovatire de deicid care a facut atatea victime si cred ca o sa mai faca ."

Deci dpdv comparativ cu mine Dv aveti o problema personala in acest subiect pentru ca spuneti clar "asupra mea ca evreu".
Interjectia "e" in Româna inseamna un fel de "evrika" in greaka. De accea nu am folosit "be" care este in general o atentionare catre o anumita persoana. "G" si "J" sint despartite doar de "H" pe tastatura, cel putin pe a mea. Este desigur o eroare si nu trebuia scris "lojic" dar "logic".
Am recitit din cu totul si cu totul alta cauza articolul cu "Nu hraniti trolli" de acea nu vreau sa comentez nimic mai departe pe baza a ceea ce Dv aparent considerati un atac la persoana in ceea ce am spus eu. Consider ca retragerea din discutie a mea in cazul de fatsa a e lucrul cel mai bun de facut in astfel de circumstante.

Cu stima,

AlexM
#19771 (raspuns la: #19768) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
merci Cassandra! - de maimuta la: 25/08/2005 15:25:05
(la: Aveti fobii??)
chiar nu-aveam habar despre cum se spune la frica de soareci.
am mai invatat ceva.
de pteronofobie suferea fratele meu,nu stiu daca ii mai este frica de pene.
eram tare rea cu el. il trezeam din somn si ii aratam pene scoase din perna, radeam de ma prapadeam(asta trebuia scrisa la alta conferinta).
ce nu inteleg, cat am fost mica nu-mi era asa frica de soareci, acum insa nu suport nici daca vad un film in care apare un animal din asta.in plus am vazut la "celebrele stiri" din Romania reportaje cu copii muscati de sobolani. e groaznic!
#67820 (raspuns la: #66738) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
casandra radu - de Alexandros la: 21/08/2006 15:06:00
(la: Stim ce este intr-adevar iubirea?)
Sa clarificam, casandra radu: E vorba de iubirea dintre doua persoane (de sex opus ori ba:) ) si nu de iubirea de Dumnezeu, de mama, tata, frate,sora. Acolo datele problemei se schimba. Oricum e altfel de dragoste.



Tot nu ma poti convinge ca iubirea poate fi unilaterala (poate doar cea de Dumnezeu) si in timp ce tu iubesti din toata fiinta ta pe cineva, pe cineva care ti-a si demonstrat ca nu se ridica la nivelul sentimentelor tale, acesta e ori debusolat, ori neinteresat de tine.

Nici nu vreau sa te conving de nimic. Singura experienta autentica pentru fiecare este propria sa experienta si nu cea a altuia.
Iubirea de Dumnezeu unilaterala? Stii, mie mi se pare ca noi, oamenii suntem “copiii” mult iubiti ai existentei. In noi, natura isi gaseste expresia cea mai inalta, suntem singurele animale constiente de sine...oare sa nu ne iubeasca Dumnezeu, existenta?!
Hmm :)

Aici nu cerem. Doar oferim.Nu conditionam si nici nu santem conditionati.

Cineva zicea candva ca viata nu are nici o obligatie de a corespunde dorintelor tale. As adauga ca, de asemenea, omul pe care il iubesti nu are nici o obligatie de a te iubi si el si nu se poate pune problema ca el sa se ridice la nivelul sentimentelor tale. Nu este vina lui, nu i se poate reprosa unui om ceva ce nu simte. Nici macar de vointa nu tine. Chiar daca ar vrea sa te iubeasca, gandind la modul “ea ma iubeste enorm si ar fi bine sa o iubesc si eu, caci astfel vom fi fericiti”, iubirea nu tine de vointa. El nu este mai prejos decat mine doar fiindca nu simte la fel, pentru mine. Pur si simplu nu simte, asta este realitatea. Dar nu iubesti ca sa fii iubit, iubirea nu are motivatii, iubirea nu face calcule. Acestea le face ratiunea, nu iubirea.

Doar pentru ca nu simte "la fel de mult", trebuia scris. Daca nu simte la fel, se poate intelege ca nu simte deloc si atunci...
Ea ma iubeste enorm si "merita" sa o iubesc si eu caci astfel vom fi fericiti.
Iubirea nu tine de vointa in sensul "rational" dar vointa sufletului nu poate fi controlata de rational.
Iubirea are motivatii: un zambet, un gest, o mangaiere, o vorba, o anumita afinitate, o autoregasire in cealalta persoana, un vis, o dorinta, un... miliard de motivatii.




Iubirea dintr-o singura parte – obsesie? Adica cu alte cuvinte, iubirea care nu vine din ambele parti nu este iubire? Nu stiu cum o “obsesie” te poate apropia de Dumnezeu, te poate face mai bun...iubirea cand este, este, nu depinde de sentimentele celuilalt. Sunt multe cupluri in care numai unul iubeste, celalat se preface. Poate ca cel care iubeste poate iubi fiindca are convingerea ca celalat il iubeste. Daca ar sti adevarul...cine stie?!

Am zis ca iubirea de Dumnezeu are alte principii.

Asta cu cuplurile in care unul iubeste si celalalt se preface, in care unul poate iubi fiindca are convingerea ca celalalt il iubeste e mai aproape de realitate, dar nu e obsesie si mai mult contrazice teoria ta despre cel ce iubeste chiar stiind sigur ca nu e iubit.

Daca eu o iubesc pe Sulfina Barbu ( =)) )si tipa saraca nu stie nimic despre asta, intre mine si ea e o dragoste adevarata? Nu cumva e obsesie, casandra radu?



Cred ca fiecaruia dintre noi i-a murit candva cineva drag. Ei..acea persoana nici nu mai era in viata dar asta nu a insemnat ca noi am incetat sa o iubim. Poti iubi chiar si un om care a trecut in nefiinta, asa ca ce sa mai zic de un om care traieste...desi nu pot sa nu observ ca este mai greu sa iubesti un om in viata decat unul care nu mai este.

De acord cu iubirea pentru cineva ce a trecut in nefiinta dar e o altfel de iubire. Poate fi frate sora mama tata sau fosta iubita ai cam acelasi fel de sentiment pentru cineva ce ti-a fost drag printre noi fiind si care a disparut. Nu discutam despre asta

Nu vorbeam de pasiune. Pasiunea neintretinuta, pasiunea care nu primeste nimic in schimb, moare subit si nu mai reinvie. Pasiunea are nevoie de sustinere, are nevoie de atentie deosebita, de un interes poate extrem din cealalta parte. Esenta pasiunii este reciprocitatea, complicitatea. Ea nu poate exista independent, or daca exista, intr-adevar, pasiunea devine obsesie.

Ba pasiunea face parte din iubire si ma bucur sa observ ca mai sus ai dreptate cu conditia sa incluzi pasiunea in iubire

Si iubirea este un sentiment “latent”. Zace in fiecare din noi. Uneori mai reuseste sa iasa la iveala, dar deseori este obstuctionata de calculele noastre, de dorinta de siguranta, de teama. Eu nu ma opun iubirii. Daca “vrea” sa se manifeste, o las in pace sa faca ea cum crede de cuviinta :) Acuma, daca se intampla sa apara pentru o persoana care nu-mi raspunde la fel, asta este, oricum aceasta nu constituie o piedica. Am observat ca oricat te-ar iubi cineva, acest fapt pe tine nu te schimba cu nimic. Numai ceea ce simti tu te poate schimba.

Pentru o persoana care nu-ti raspunde la fel, ca intensitate sau la fel in sensul de a nu-ti raspunde cu iubire? Dar pentru una care nu-ti raspunde deloc?


Din contra, in dragoste ca sa mearga totul bine, trebuie sa fie un fel de competitie in care armele sant sentimentele si se face uz de tot arsenalul de fiecare parte.

Aici vorbesti de pasiune sau de dragostea inchipuita. Iubirea nu este un camp de lupta, competitia ii este straina iubirii. Multe relatii sunt astfel si oamenii se amagesc ca aceasta este iubirea. Sunt ei doi, sunt orgoliile lor si nesfarsita lupta. Care pe care, cine pe cine controleaza, instaurarea fortata a unui climat de incredere, gelozii, tradari si altele. Aceasta nu este iubire. Este disperare. Si multa risipa de energie. Doar o stiu, doi ani am trait astfel.

Stop..stop.. asta nu e iubire ce insiri tu acolo ! Asa spuneam eu despre competitie? In sensul de a domina, forta, controla? Nu.. Daca tu-mi spui o vorba frumoasa, iubirea mea (necontrolata de ratiune), ma face sa-ti spun doua vorbe dulci, care la randul lor vor primi replica pe masura :)
Daca traiai tu doi ani de iubire cum o vad eu nici nu mai voiai altceva de la viata.



Nu e iubire, casandra, ce simti tu acum pentru omul acela, ci compasiune.
Cand ai descoperit superioritatea ta fatza de el, prin faptul ca poti simti asa cum ai zis dragostea (minunat mod de a simti) si el nici macar nu intelege asta, dar sa simta, in acel moment dragostea ta pt el s-a diluat in sentimentul de prietenie. Chiar mai putin de prietenie, pentru ca si prietenii sant pe pozitii de egalitate. Condescendentza.
De ce crezi ca cei trecuti printr-o experienta deceptionanta , ca a ta traiesc mai mult din amintiri?
Iubirea lasa urme.


Da, este compasiune, poate ca aceasta este o forma superioara a iubirii. Este iubirea lipsita de pasiune, de dorinta de a fi cu celalalt, acceptarea realitatii asa cum este ea, impacarea si linistea de dupa furtuna.
Nu ii sunt superioara. Toti venim din acelasi loc, suntem facut din acelasi material si fiecare are acelasi potential. Nu ma simt superioara lui. Sigur ca mi-a parut las, mi-a parut prost. Dar si eu sunt lasa uneori, si eu sunt proasta. Acum aceste lucruri nu mai au importanta, care cum este. Conteaza doar ca a fost ceea ce a fost, ca am avut norocul sa traiesc astfel, sa simt astfel.
Si prietenia este o forma de iubire si nu o gasesc cu nimic mai prejos decat iubirea pentru o persoana de sex opus. Ba chiar ca prietenia este mai longeviva decat dragostea dintre un barbat si o femeie. Barbatii/femeile vin si pleaca...dar prietenii raman.
Da, am avut poate momente de condescendenta. Dar acestea sunt nesemnificative. Dupa ce am acceptat lucrurile asa cum erau, asa cum sunt, nu a ramas decat compasiunea, dar nu cea de pe pozitii de superioritate. Ci acea compasiune care contine dorinta de a-l vedea ca este bine, ca este fericit, ca termina acea relatie seaca, intalneste iubirea si traieste cu adevarat. Si asta nu trebuie sa se intample cu mine. Oricum, eu nu ma intorc niciodata in trecut.

Compasiunea nu e iubire casandra radu. Prietenia nu e iubire..


De ce o numesti experienta deceptionanta? Pentru mine nu asta a fost. Probabil ca asta isi imagineaza fiecare cand citeste ce am scris. Poate ca fiecare a avut macar o deceptie in viata sa si atunci interpreteaza ceea ce am scris ca fiind o deceptie. Nu o vad asa, nu o simt asa. A fost o experienta minunata, mai inaltatoare decat orice rugaciune. M-am simtit purificata de patimile umane si acum ma simt recunoscatoare pentru ca am trait acea iubire. Nu am resentimente, nu am nimic de reprosat, nimanui. M-am avantat total, nu am lasat nimic pentru mine. Iar la final am cunoscut ce inseamna eliberarea. Eliberarea de dorinte, eliberarea de tristete, de eventuale obsesii, de regrete. Nu a ramas decat ceva luminos, cald...da, poate ca este prietenie.

Eu am numit-o experienta deceptionanta pentru ca ti-a fost denaturata notiunea de iubire de aceasta experienta.
Daca eu ascult "manele" si nimeni nu-mi arata cum suna adevarata muzica atunci ideia mea despre muzica e denaturata neavand termenul de comparatie.


Nu traiesc din amintiri, Alexandros. Nu regret nimic, nu-mi doresc sa retraiesc ceea ce a fost, nu ma extaziez si nici nu ma intristez aducandu-mi aminte de acele momente. Stiu ca pot iubi si poate data viitoare voi iubi mai mult. Prin asta intelegand ca poate vor fi mai putine momente de tristete, mai putine momente in care ma voi gandi la mine. Eu nu imi car in spate trecutul. Faptul ca omul iubit nu m-a iubit nu ma poate determina sa ma feresc de iubire, sa joc “la sigur” sau sa ma tem. In iubire, ceea ce este sigur nu valoreaza doi bani. Si imi aduc aminte de o idee despre iubire dintr-o carte a lui Coelho, si anume ca dragostea este o forta salbatica, daca incerci sa o stapanesti, te transforma in sclav, daca incerci sa o incatusezi, te inrobeste.
In iubire, adevarata durere pe care am resimtit-o candva a fost aceea de a nu ma implica total, de a jongla cu jumatatile de masura, de a-mi lasa o portita de iesire...deceptia ca nu m-am implicat total. Iar aceasta implicare pe jumatate intotdeauna lasa urme. Urme dureroase. Iubirea totala nu lasa decat “urme” pozitive. Te transforma. Iar pe mine m-a facut sa o rup cu trecutul, sa traiesc in prezent, sa fiu constienta ca trecutul nu are nici o relevanta, sa fiu constienta ca pot iubi fiindca iubirea nu este o cantitate determinabila care se termina la un moment dat.

Si aici, scumpa casandra radu, recunosti in sfarsit ca nu a fost ce trebuia.


Ma omori cu fidelitatea asta. Cum poti vedea asa? Daca tu il iubesti el poate fi si infidel si neatent si nici sa te iubeasca macar?
Mi-as dori si eu sa fiu iubit de o asemenea femeie.


Fiindca eu nu sunt fidela pentru ca imi impun asta si nici pentru ca el este fidel. Eu sunt fidela fiindca asa simt. Daca simt altfel sa stii ca nu am nici o ezitare in a da curs dorintelor mele. De cate ori am avut o relatie si nu am iubit, am dat curs dorintelor mele vis a vis de alti barbati. Fara sa ma simt vinovata, fara sa simt macar ca am inselat. Cand am iubit, fidelitatea a fost ceva natural. Asa a fost, nimic impus si in acelasi timp nu am simtit atractie pentru alti barbati. Am realizat ca nu are sens sa stau langa un barbat pe care nu-l iubesc. Nu pot sa-mi impun fidelitatea. Ma simt incatusata si simt ca nu sunt eu insami. Ce sens are sa pretinzi ca esti fericit, ca nu doresti altceva? E simplu – faci asa cum simti. Daca mai ai si curajul de a fi sincer in legatura cu ceea ce simti, este minunat. Am descoperit ca asa ma simt bine si am incetat sa mai sufar si sa am probleme din clipa in care am inceput sa fac asa cum simt.

jos palaria pentru sinceritate si luciditate aici:0


Ti-ai dori sa fii iubit de o astfel de femeie? Pai...pentru ce?! Eu iti urez sa iubesti TU astfel, fiindca chiar daca o femeie te va iubi asa...desi aceasta “maniera” de a iubi nu este altceva decat iubirea care tinde spre iubirea autentica – singura care este de fapt iubire – ei, chiar si asa, te asigur ca asta nu va produce in tine mare lucru. Nu iti va zdruncina constiinta, nu te va apropia de Dumnezeu. Poate orgoliul tau se va umfla ca un balon sau poate te vei simti chiar inferior ca nu esti pe masura sentimentelor ei. Sau poate o vei desconsidera si o vei trata ca pe un obiect proprietate personala..cine stie. Cum ziceam, doar ceea ce simti TU te poate transforma, nu ceea ce simte altul pentru tine.

Adica sa fac exact greselile nefericitului(in sens de slabutz la minte) dinaintea mea? Nu...

Experienta asta te va ajuta cand vei descoperi adevarata dragoste. Dragostea impartasita.
Sant aproape convins ca tu faci parte din acel 0,1 procente ce poate simti dragostea, o poate trai, o poate oferi, dar nu stii ce inseamna sa primesti .
Nu cred ca te-am auzit(citit) spunand ceva de cum te simteai iubita ci numai de cum te simteai cand iubeai...


Iubirea este iubire, impartasita sau nu. Daca admiti ca iubirea este adevarata numai cand este impartasita, atunci lumea este chiar mai saraca in iubire decat pare. Ceea ce ar fi foarte trist. Bine ca nu este asa :) Si oricum, Alexandors, gandeste putin...chiar daca omul de langa tine se comportan frumos, iti vorbeste frumos, te ajuta, te alinta si in ochi ii poti vedea afectiunea...de fapt niciodata nu vei stii cu adevarat cum simte, cat de intens, cat de profund. Nu ai cum sa stii cat de mult, in ce fel sau cat te va iubi omul de langa tine. Si nici macar daca te-a iubit in adevaratul sens al cuvantului.

1 Neimpartasita nu e iubire. 2 Si in ochi ii pot vedea afectiunea? Pai da, o vad daca e. Daca nu, nu. Nu poti pacali un oenolog(degustator de vinuri) cu posirca (ce modest am fost aici :))) )

Au fost barbati convinsi ca eu sunt indragostita si foarte mandri din cauza asta. O prostie. Am avut momente in viata cand pur si simplu mi-am dorit compania cuiva, am simtit nevoia de a darui afectiune, de a dulce, dragalasa...dar asta nu insemna ca i-am iubit. Intotdeauna mi-a placut sa cultiv o atmosfera de complicitate, de caldura, o atmosfera placuta si relaxata. Si asta a fost confundata cu dragoste.

Aici cineva a trisat ;) Noi vorbeam de dragoste :) Si apoi...vezi mai sus cu oenologul :)

Loiali...adica nu iubesti, nu-l cunosti pe cel de langa tine, dar esti fidel, iti duci viata de zi cu zi, iti cladesti o viata (si la un moment dat te indragostesti fiindca orice om isi doreste iubire si va cauta ceea ce nu are)...si tu vorbesti de loialitate?! Mi se pare mai degraba o minciuna, o ipocrizie extrem de rafinata, astfel incat chiar cel care o traieste ajunge sa creada in ea. O viata calduta la umbra sigurantei. Zicea odata un sfant ca “bucatele caldute nu incanta cerul gurii”. Ma rog..daca cineva simte ca acesta e sensul vietii, sa gasesti un barbat/femeie de treaba, sa ai un trai tihnit, sa muncesti, sa te distrezi, sa faci copii si la final sa mori, asta este treaba lor. Fiecare traieste asa cum poate.

Chestia asta se cheama casnicie si avem parte de ea 99.9% dintre noi de ea.
Pe tema asta se pot face mii de variatiuni iarasi. Casnicie din dragoste, din interese de toate felurile(materiala, politice, religioase), din traditie (ca sa fiu si eu la casa mea), din ambitie (sa-mi oftic fosta iubita) si altele...


Si parafrazand-o pe Sulfina Barbu :) – fiecare are parte de viata pe care o merita.

Casandra, casandra.. eu las modestia si-ti spun ca pot citi si printre randuri si printre cuvinte, chiar. Pe cine parafrazezi tu? La cat te cunosc eu ma asteptam la alt parafrazat, sincer. Asta daca nu cumva ai parafrazat-o peiorativ. Dar nu merita, crede-ma :)

Stiu ce inseamna si sa primesti. Da, poate stiu mai mult sa dau. Nu am vorbit despre cum este sa primesti fiindca aceasta nu este o preocupare pentru mine. Nu tanjesc dupa a primit. rimi este minunat. A fi tinuta in brate de omul iubit, a fi mangaiata, a fi privita, a fi invaluita de el...cine mai vrea Paradisul? In orice caz nu eu. Paradisul sa fie pentru altii. Pentru mine prezenta fiintei iubite este paradisul.

Te contrazici iar?
Vrei sau nu vrei sa fii iubita?
Stii sau nu stii cum e?



Caractere italice = alexandros text mai vechi
caractere bolduite = alexandrios replici la textul actual
Caractere normale = casandra radu


"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
#140644 (raspuns la: #140585) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bonsoir la totzi... ca la mine-i seara :) - de Jimmy_Cecilia la: 15/10/2006 14:34:43
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
In terecere doar..am debarcat azi din barcutza, am facut cateva scufundari si poze splendide...
s-ar putea sa prelungim de 14 zile sederea pe coclaurile thai... maine dimineatza o vom stii...

Horica,
cred ca in mici nu pui pudra de copt sau bicarbonat.. cred ca supa concentrata facuta dintr-un os cu maduva..

Lascare,
am io 2 sticle de feteasca neagra , de dealul mare... face afacerea??
dar tot aici la trancaneala trebuie scris... :0
si acum salut si tzinetzi pumnii...da doamne sa mai stau inca @ saptamani pe aici !
#151461 (raspuns la: #151456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bonsoir la totzi... ca la mine-i seara :) - de Jimmy_Cecilia la: 15/10/2006 14:36:46
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
In terecere doar..am debarcat azi din barcutza, am facut cateva scufundari si poze splendide...
s-ar putea sa prelungim de 14 zile sederea pe coclaurile thai... maine dimineatza o vom stii...

Horica,
cred ca in mici nu pui pudra de copt sau bicarbonat.. cred ca supa concentrata facuta dintr-un os cu maduva..

Lascare,
am io 2 sticle de feteasca neagra , de dealul mare... face afacerea??
dar tot aici la trancaneala trebuie scris... :0

si acum salut si tzinetzi pumnii...da doamne sa mai stau inca 2 saptamani pe aici !
#151462 (raspuns la: #151456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Servus Don, - de Jimmy_Cecilia la: 10/11/2006 14:13:54
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
Toate bune pe la tine?
TA a lancezit..da... numai ca asta nu trebuie sa fie o scuza...
Cred ca lancezeala sau nu, trebuie scris...

Constat ca multzi au si provocat aceasta "lancezeala", ca existentza si succesul TA i-a deranjat mult..tocmai de aceea cred ca nu trebuie sa o lasam sa lancezeasca...
#156221 (raspuns la: #156217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bukovski - de dorinteodor la: 09/02/2007 15:15:58
(la: MIRCEA ELIADE - personalitate internationala)
picky,

devi interesant. deci sti! (pe zinoviev l-am bagat la "aratarea defectelor naturale ale poporului rus")

ce este absolut remarcabil la tine, picky, este ca desi esti/dai impresia ca esti foarte bine informat, sau nu sti sa te valorifici sau nu stim noi ca te valorifici.

am gresit cu bukovsky (ca l-am rebotezat) dar nu si ce ce este (mai este....) inteleg ca sti mai multe dar nu strici orzul pe giste. ma intreb de ce sti?

nu sper in reincarnarea lui eliade, sper sa apara altii de valoarea lui care sa scrie mai mult.

dar hai sa vedem: eliade nu a scris ce am zis eu ca trebuia sa scrie si nici altii nu au scris. hai sa vedem cu ce ar fi putut incepe?

cu faptul ca noi nu avem spirit latin ci doar am adoptat limba latina (romina)? asta nu poate fi nici scris si nici acceptat, oricare ar fi realitatea.

faptul ca desi am avut spirit latin, el a fost deformat de presiunea bisericii ortodoxe slavone (timp de 800 de ani...). dar nici asta nu poate fi nici scris si nici acceptat, oricare ar fi realitatea.

faptul ca, desi am avut spirit latin, la parasirea daciei au ramas doar cei care se temeau de imperiul roman, deci cei care si-au pierdut intr-o oarecare masura spiritul latin. desigur ca si asta este total inacceptabil si eu chiar as interzice sa se vorbeasca despre acest subiect.

asa ca, picky, iar ai dreptate: eliade, marele eliade, a scris tot ce trebuia scris si noi tra' sa-i multumim ca a exista pentru noi. dorinteodor

#174314 (raspuns la: #174275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vezi? - de gheorghe_cnstntn la: 11/04/2007 12:25:20
(la: Bunicuta si "betivul")
Vezi,ati început de fapt sa pricepeti!
Trebuie scris de asa natura, sa înteleaga si ultimul "prost"!Oamenii simpli?Cui îi lasam?Poezie,poezie...dar nu doar "abstracta"!
#186119 (raspuns la: #186024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aaa...fugarule! - de Sancho Panza la: 26/04/2007 21:17:25 Modificat la: 26/04/2007 21:34:45
(la: Ireconciliabil)
o sa afli! :)
inca nu stiu ce si cum, cand si unde...om vedea.
mai intai trebuie scrisa, pe urma...celelalte.
oricum, va fi cu dedicatie speciala pentru Cafeneaua.com...cu voia voastra si a adminului.
#191333 (raspuns la: #191326) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de GloriaVictis la: 04/02/2008 08:23:17
(la: Despre dragoste, cu alte cuvinte)
Cel mai dificil a fost sa gasim o peruca...desi toti ii ziceam cat de frumoasa e fara...Si era. Imi mai amintesc si de seara cand C. mi-a zis simplu: "Sunt atat de femeie! Cum mi-am putut imagina ca ceva, orice, ar putea schimba asta?" si de S. care, zambind, a luat-o in brate si a zis, ca pentru sine: "Si e a mea..."

Irma...nu stiu daca textul trebuia scris ori incheiat asa sau altfel. In mine a trezit amintiri, ganduri si emotii...pentru care trebuie sa-ti multumesc.
*** - de ioana2006 la: 22/08/2008 13:21:57
(la: cafeneaua.com - jurnal colectiv)
Sa se consemneze ca, un anume zaducu a facut hocus pocus pe o conferinta, si n-apar comenturile. Si mie nu-mi convine pentru ca trebuie scris prea mult in titlu si numa` un x la comment. Da?

Caldura mare, altfel...
maan - de zaraza sc la: 11/09/2008 09:17:57
(la: Big Bangul de la Geneva)
"au putut descrie particulele si interactiunile care actioneaza asupra acestor particule"

trebuia scris "fortele care actioneaza"

#341113 (raspuns la: #341111) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
deci - de Intruder la: 15/09/2008 14:41:11
(la: Pentatonic)
ca o poezie sa aiba "stabilitate" (ce-i aia?)...trebuie scrisa in 5 ore.
bun, am inteles.
am mai inteles ca Pentatonicul tau - are stabilitate.

nu fur, glumeam...
daca fur, o fac neintentionat...si la plopii maestrului nu ma bag. :P
#342458 (raspuns la: #342434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bucu - de om la: 21/09/2008 16:42:12 Modificat la: 21/09/2008 16:43:46
(la: Antologia rusinii - spicuiri)
atingi un subiect delicat si se vad comentariile!

NU am citit cartea si personal nu o sa o citesc pt ca am apucat acele vremuri si nu-mi trebuie o carte care sa-mi spuna ce si cum era atunci!

Este binevenita cartea pt cei care nu au apucat comunismul? Da, este o parte a istoriei. DAR...nu trebuie scrisa (eventual inteleasa) ca pt o vanatoare de vrajitoare sau ca pe o carte a reprosurilor! Normal ca intotdeaua sunt si cativa profitori, dar ar fi bine ca V Ierunca sa fie atat de inteligent si sa scrie o carte dreapta si nu una de amestecaturi la gramada;)

Din pacat figurile mai deosebite erau puse sub presiuni mai mari. Stiu niste ex de genul "dumneata tovarase esti cunoscut de popor, de ce nu scrii ceva in care sa se arate mai clar poporului calea dreapta spre care ne conduce Tovarasu'. Vorba aia, pe calea asta mergem toti, nu ca inamicii poporului care se OPUN....nu'i asa ? (tonul era suav ca amenintarea unei muscaturi de cobre :((

Marea masa de anonimi (defilatori de "meserie" :) nici nu stiu cat de mult au scapat de asemenea presiuni!

Istoria are drepturi, dar si obligativitati !
*** - de maan la: 29/10/2008 15:04:10
(la: .)
cred ca in poezie "stiau" e mai bine. pentru ca "lumea" trebuie vazuta ca mai multi indivizi de sine statatori si fiecare "stie" in felul lui. mi se pare ca e important sa vedem indivizii in sine, "lumea" e o notiune abstracta.

exista cel putin o modalitate de-a evita capcanele de limba.
de-aia exista sinonimia, asta-i rolul parafrazelor.
daca e cum zici, in loc de 'toata lumea' trebuia scris, simplu, 'toti'.
sau 'cu totii'.
in gramatica nu exista conceptul de 'acord sporadic'.
#356748 (raspuns la: #356741) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nightmare111 - de Cri Cri la: 21/03/2009 00:23:14
(la: Pseudosinestezia)
am citit textul, am citit comentariile
am ramas cu marea problema de a nu fi inteles ce-ai vrut sa transmiti, asta in conditiile in care gandesc ca ineditul e benefic
luam ca ipoteza faptul firesc de a fi limitata la un mod de perceptie modelat in timp de ceea ce am ajuns sa cunosc (implica "inteleg")
tu spui ca ai scris exact cum trebuia scris
bun
contextul fiind descris, rugamintea ar fi sa-mi explici detaliat care metafora/ce imagine se doreste

in principiu n-ar trebui sa fie nevoie s-o faci decat o data ca sa pricep sistemul de referinta
multzam
Maan - de andre_ la: 11/04/2009 13:07:11 Modificat la: 11/04/2009 13:09:49
(la: importanta gramaticii in predarea unei limbi straine - sondaj)
Intrebare conexa - cum ii faci pe copii sa tina minta scrierea corecta a cuvintelor in afara de varianta 'asa e, asa trebuie scris' sau exercitiile de vocabular. E vreo regula 'logica'? Nu ma refer la formarea pluralului care schimba terminatia unora dintre cuvinte.
*** - de modigliani la: 03/05/2009 09:57:16
(la: neterminată)
adica, iti dau un exemplu
ca mi este mingea la fileu
si sper sa nu se supere intrusu' dar eu la poezia aia nu comentez

zicea ceva de 74 si ca trebuia scris saptezeci si patru ca nu s la manga sau banga, nush exact
:)

ei bine, mie mi da 74, 74, 74, 74
si pot sa fiu singurul la care mi da 74, nu ma entereseaza si nici porcarie nu are cineva cum sa ma convinga ca este

ziceam ca s, putine ce i drept, chestii inatacabile si tu tre' sa stii exact care s alea
s'atunci nici nu mai exista intrebarea aia, de ce m am extaziat asa la o porcarie
#432780 (raspuns la: #432775) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Baby Mititelu la: 18/06/2009 17:11:40
(la: intrebare scolareasca)
Aceasta e o intrebare foarte buna! Da, ar trebui predat in scoala, ca si sms-ul, parerea mea. Eu am scris un articolas despre cum trebuie scris un mesaj pe celular. E-mailul este un nou gen epistolar.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: