comentarii

nu trebuie scrisa nici una


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
AVETI DREPTATE, DOMNULE ANITA - de Hypatia la: 05/02/2004 12:46:09
(la: A existat holocaust in Romania?)
Raul pe care trebuie sa-l trec este tocmai multimea asta de mesaje/ replici/ raspunsuri intr-o chestiune pe care Comisia Wiesel o va rezolva exact asa cum doreste comunitatea evreiasca internationala. Nimeni si nimic nu va opri acest lucru.
Inteleg ca exista chiar si o ordonanta a Guvernului care pedepseste pe cei care neaga Holocaustul.
Deci, a fost Holocaust si in Romania! Ajunge? Acad. Stolnici a cerut scuze evreilor in numele poporului roman. Un om adevarat, respectabil, nu un .........ca Iliescu, care a adus atatea prejudicii poporului roman si a carui cuvant nu mai impresioneaza pe nimeni. Pentru ca nu vreau sa fiu acuzata de calomnie, hotarati D-voastra ce consideratie merita acest presedinte, in locul punctelor.
Am mai scris, dar nu v-ati obosit sa cititi, consider ca noi, romanii, avem o vina uriasa, care se face simtita si acum, in aceasta problema: lipsa de sira a spinarii.
Pana cand poporul acesta nu se va ridica pe verticala spiritualitatii, in practica, in majoritatea sa, poate fi acuzat de orice, ca merita!
Niciodata nu invata nimic de la nimeni si din nici o imprejurare, nu intelege lectiile istoriei. Romani din afara granitelor spun mereu ca Romania se vede de afara ca o c......
Deci merita ! Pana va invata ceva.
Dar dati-mi voie sa dau dreptate si lui SB:
Pana cand?
Intreba retoric si Regele David? Stiu ca nu va place, dar mie imi place. Pana cand ne vom sufoca cu acest sir interminabil de mesaje?
Ca deja e mult, prea MULT, MAI ALES DACA NU TE PASIONEAZA SUBIECTUL, DECAT CA STIREA ZILEI.
Am scris aici pentru ca voiam sa-mi linistesc constiinta si am/mi-am aprins paie in cap. E Ok daca recunosc ca in Romania a fost Holocaust? Am recitit acum toate mesajele din aceasta conferinta. va intreb: nici acum nu ati gasit ceea ce doriti de la noi, romanii?
Voiam sa scriu mai putin, imi cer scuze pentru avant. Inca sunt tanara, zice-se.
Cu scuzele de rigoare pentru toti cei care s-au simtit ofensati de ceea ce am scris, va invit sa ne intalnim si la conferinte cu subiecte mai vesele.
Personal, imi placea tare mult, la Luneta, conferinta cu webul deprimat.






Hypatia
#8951 (raspuns la: #8913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
NU hotarat, domnule anita! - de Hypatia la: 07/02/2004 00:29:27
(la: A existat holocaust in Romania?)
Categoric NU!
NU citesc "Romania Mare"!
Nu sunt de acord cu existenta PRM! Nu sustin, in nici un caz pe Vadim! Mai bine mor decat sa fac asta!
NU stiam cine este dl COJA, am aflat de el, la aceasta conferinta. Cititi, va rog, mesalele mele anterioare, in care chiar am intrebat daca dl.Coja este evreu.
NU am nici o problema cu comisia in sine, ci cu directivele politice care au dus la infiintarea sa. Nu mai stiu cine, pare-se presedintele ei sau Razvan Teodorescu, cer scuze, ziceau, inainte de a se apuca aceasta comisie de lucru, ca hotararile ei sunt definitive si inatacabile. Iata, protestul meu este fata de chestiuni pe care le consider nedemocratice. Si nu trebuiesa fii de-a lui Vadim ca sa dorestii ca si poporul tau sa se bucure de democratie. Asistam, in ultima vreme, la tot mai dese atitudini antidemocratice.
Asa ca nu admit ce-mi imputati: nici n-am acuzat comisia , ci am avut doar o REactie, o atitudine, nici nu am condamnat-o si nici nu am executat-o! Si nici n-as putea face asta, din moment ce in componenta comisiei este acea persoana despre care am mai scris. E o persoana foarte importanta pentru mine, pe care n-as fi vrut sa o supar nicidecum, dar din nefericire, am gafat. Asa cum inteleg chiar din dicutia noastra, romanii n-au dreptul sa se exprime in anumite chestiuni. Si asta nu e democratic.
E adevarat, pe de alta parte, ca sunt o idealista convinsa! Poate ca lumea nu este asa cum o vad eu, dar daca in lume sunt razboaie, situatia se datoreaza intolerantei si altor atitudini cultivate cu grija de ami marii momentului. Si asta se aplica in toate cazurile, nu numai evreilor. Ar fi mai indicat, ca in anii pe care ii traim sa invatam sa dorim REALMENTE pacea, toleranta, fratia intre popoare. Si atunci nici un neam n-ar mai suferi. Si poate ca nici La Ierusalim n-ar mai muri in fiecare zi oameni.Si poate si romanii ar duce-o un pic mai bine.
Ati auzit, poate de efectul de fluture? Daca fenomenul esre real in meteorologie, bunaoara, trebuie sa intelegem ca se aplica si la scara sociala. Vreau sa spun ca tot ce este in lume, e o retea de reatii in lant, la idei si fapte deja avansate. Raspunderea apartine fiecarei persoane si fiecarei etnii. Prietenia e mult mai recomandata in cazul antisemitismului, decat polemicile si incalcarile democratice.
Numai bine!
Hypatia
#9070 (raspuns la: #9036) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lista lui Popovici - de anita47 la: 07/02/2004 15:39:36
(la: A existat holocaust in Romania?)
Lista lui Popovici

Asa cum se stie, din vara-toamna anului 1941, evreii
din Romania – de regula cei din Basarabia si Bucovina
– au inceput sa fie deportati in Transnistria.
Initial, ordinul maresalului Ion Antonescu a fost ca
toti evreii din Bucovina sa fie deportati "in decurs
de zece zile”. Toata activitatea economica si
comerciala din regiune a colapsat. La sfarsitul anului
1941, de pilda, mai functionau in Cernauti doar 510
ateliere din 4.373 existente. Primar al orasului in
perioada 1941-1942, Traian Popovici (considerat astazi
“un Schindler roman") a facut demersuri insistente pe
langa autoritatile romane si germane ca evreii
“necesari din punct de vedere al utilitatii publice”
(mai ales meseriasii dar si “intelectualii si oamenii
de arta, specialistii din toate ramurile industriei,
medicii, inginerii, precum si cei din sistemul
judiciar”) sa fie scutiti de la deportare. S-au facut
trieri, s-au completat liste, s-au impartit
autorizatii (inclusiv asa -numitele “autorizatii
Popovici”), astfel ca au fost salvati de la deportare
(unii doar temporar) circa 20.000 de evrei “importantii
pentru economie” din cei 50.000 de evrei ai orasului.
Din aceasta cauza, Traian Popovici a fost numit
“jidovitul”, iar in mai 1942 a fost destituit.
Spovedania semnata de Traian Popovici a fost publicata
de curand, cu sprijinul Fundatiei Willhelm Filderman
(editie ingrijita de Th. Wexler), intr-un mic volum
bilingv (in romaneste si engleza) de 98 de pagini. Din pacate, volumul este neglijent editat. Nicaieri, nici
macar in minuscula prefata semnata de Razvan
Theodorescu, nu se precizeaza in ce an si in ce imprejurari a scris Popovici aceasta “spovedanie”.
Faptul nu este de mirare; nici cartea publicata acum
nu contine elementele minimale de identificare (fara an, fara loc, fara editura), continand in schimb multe
greseli (de pilda, in loc de cuvantul “munca” e scris
mereu “muzica”, astfel ca “munca fortata” devine
grotesc “muzica fortata”, cf. pp. 22, 23, 44 etc.).
A fost o epoca i n care o “autorizatie Popovici” salva
de la deportare si adesea de la moarte un om. “Cine
ucide un singur om – se spune in Talmud –, ucide intreaga lume. Cine salveaza un singur om, salveaza
intreaga lume”. Daca pe buna dreptate nu ii uitam pe
cei vinovati de persecutii, deportari si crime, cu
atat mai mult nu trebuie uitati oameni ca Traian
Popovici, figuri luminoase in istoria romanilor. Dupa
razboi, in Israel i-au fost recunoscute meritele si
curajul, fiind inclus in galeria celor distinsi cu
titlul “Drepti ai popoarelor”. La Memorialul
Holocaustului (Yad Vashem) din Ierusalim este un pom
sadit in memoria si onoarea romanului Traian Popovici.

Din Romania 40 de oameni au primit aceasta distinctie.
Ultima a fost inmanata in 1993 Regelui Mihai, pentru
Regina-mama Elena. Nu cred ca acesta este numarul real
al romanilor care – fara sa fi beneficiat de vreo rasplata – au salvat evrei de la moarte. In alte tari
numarul lor este mult mai mare: de pilda 68 in
Austria, 93 in Belgia, 135 in Italia, 145 in Ungaria,
148 in Lituania, 240 in Germania, 670 in Franta, 2.972
in Polonia, 3.265 in Olanda. Cred ca, pur si simplu,
autoritatile romane nu s-au sinchisit de aceasta
problema. Probabil insa ca nu e vorba numai de
neglijenta, ci si de o strategie. A avea multi romani
care i-au salvat pe evrei de la moarte, inseamna
implicit a admite ca evreii din Romania trebuiau sa fie
salvati, cu alte cuvinte, ca erau in pericol de
moarte. Si, daca-i elogiezi pe salvatori, trebuie
sa-i acuzi pe calai
(Revista Asymetria)
#9106 (raspuns la: #9093) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SBOne - de Radu Herjeu la: 09/02/2004 08:51:23
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Iti multumesc pentru atitudinea ta. Nu stiu si, sincer sa fiu, nici nu ma intereseaza comentariile la adresa mea. Eu vreau sa fiu judecat dupa ceea ce fac. Din pacate, odata cu statutul de persoana publica (pe care nu l-am dorit si l-am evitat pe cat posibil) a trebuit sa-mi asum si riscul de a fi atacat aiurea-n tramvai. Si nici nu ai idee ce mult le place oamenilor sa murdareasca ceea ce nu inteleg sau ceea ce pare mult prea bun pentru a conveni imaginii lor despre lume si, evident, despre ei insisi. O "vedeta" care se ocupa cu scrisul de carti (care-si ofera gratuit cartile la lansare sutelor de tineri prezenti), care scoate reviste gratuite de cultura generala, care umbla din liceu in liceu incercand sa le spuna adolescentilor ca sunt lucruri mai importante in viata decat banii, o "vedeta" care nu umbla prin baruri, nu se lauda prin ziare cu noile sale amante, nu face scandal si nu iese in lume cu noua sa limuzina... Ei bine, asa ceva nu cadreaza cu imaginea multora despre "vedete". Prin urmare ceva e in neregula si, daca nu putem accepta ca exista si astfel oameni, trebuie sa-i aducem la nivelul nostru de intelegere si sa-i manjim. macar atat sa putem face si noi.
Am raspuns invitatiei lui Daniel pentru ca mi se parea o alta ocazie foarte buna de a afla cam ce gandesc oamenii. Am depasit cadrul conferintei rezervata mie pentru ca am crezut ca am ceva de spus. Iar in domeniul iubirii de tara chiar sunt convins ca am ceva de spus. Nu mi-e teama s-o iubesc si chiar incerc s-o arat. Prin ceea ce fac pentru oamenii ei. Atat.
Sunt oameni care sunt capabili de crima daca-i injuri de mama. Mie poate sa-mi injure oricine tara si, daca incerci sa ripostezi, elegant si cu argumente, te trezesti facut in toate felurile si banuit de toate relele de pe lume. Ei bine, voi continua s-o iubesc si s-o apar de oricine e dispus sa-i arunce in carca mizeriile vietii personale si esecurile. Nu sunt dispus sa respect pe nimeni care nu ma respecta si care nu-mi respecta mama.
#9198 (raspuns la: #9043) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru un agnostic - de Hypatia la: 09/02/2004 15:34:02
(la: Biblia si sclavia. Carte de capatai?)
Pentru a putea percepe cat de cat mesajul unei carti revelate, trebuie sa fii unul dintre destinastarii ei. Iar fiecare religie are propriul cod de citire, propriul ritual prin care credinciosul se apropie de intelegere mesajului. Am scris "credinciosul"! Niciodata o persoana straina de conditia intrinseca a destinatarului- comunitar si haric, vorbind-, nu vor avea acces deplin la intelegere, indiferent ca vorbim de Bibie, Coran s.a.
Iar crestinii sunt invatati din pruncie, daca are cine-i invata, sa se roage lui Dumnezeu, pentru luminarea mintii, intru pricepere si crestere duhovniceasca. Altminteri, despre Biblie, bunaoara, se pot spune fel de fel de enormitati, direct proportionale cu infirmitatea sufleteasca a celui care vrea sa se indulceasca de cunoasterea lui Dumnezeu, hoteste, precum talharul pedepsit. Evreii au o poveste tare interesanta , in acest sens, in Talmud, despre patru rabini, care au incercat sa studieze Thora nepregatiti..... E un avertisment teribil de instructiv pentru cei care se cred in putere sa faca praf orice text, doar pentru ca au invatat sa spuna "de ce?"
Omul care trece de 4-5 anisori, isi regleaza situatia interogativa, in functie de propriile acumulari epistemologice, iar crestinilor le sunt facilitate aceste acumulari, de rugaciune. Concluzia: mai inainte de a deschide Biblia, roaga-te!
Hypatia
Bogdanovka - un Auschwitz antonescian - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:28:44
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Istoria comunismului si a Holocaustului (II). Interviu cu Liviu ROTMAN

Lavinia BETEA


Holocaustul ca tema de cercetare

Ce imagine putem avea din arhive despre guvernarea Antonescu?

Da, documentele s-au pastrat. O parte au fost publicate. Recent, la Tel Aviv, la centrul pe care-l conduc, am publicat o voluminoasa lucrare a colegului Jean Ancel, despre Transnistria, atit de voluminoasa ca n-am putut s-o iau cu mine in geamantan. Despre lagarele din Transnistria pentru ca in Transnistria nu era un singur lagar, ci un sistem de lagare. E ceva despre care nimeni n-a stiut nimic. Transnistria se stia poate geografic ce era. Dar din punct de vedere al suferintei evreiesti acest lucru nu s-a stiut pina acum citiva ani. Jean Ancel a facut o munca de Sisif, de unul singur, in arhive din Romania, dar si din fosta Uniune Sovietica, unde exista multe documente romanesti pentru ca armata sovietica a capturat arhivele romanesti. Deci, dupa o cercetare foarte complexa a documentelor din arhivele romanesti si de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice sau care se gasesc la Washington, la Muzeul Holocaustului, a publicat cca 1200 de documente care insumeaza aproximativ 2200 de pagini.

Sintetizate ce ar insemna ?

Sintetizate – demonstratia nu este a mea, este a lui Jean Ancel – ar putea fi prezentate astfel. In primul rind, in Romania a existat o politica de exterminare calificata a evreilor. E adevarat ca intr-o anumita perioada lucrurile s-au schimbat, dar in ’41-’42 a existat o politica sistematica de exterminare a evreilor. Nu au fost niste atrocitati la intimplare, facute de un locotenent sau de un capitan barbar, ci o politica bine pusa la punct de factorul de decizie de la Bucuresti. Factorul de decizie de la Bucuresti fiind in acea etapa Ion Antonescu si cei apropiati lui, pentru ca el a condus impreuna cu un guvern participant la conducere. Nu e vorba de comitetul executiv de pe vremea lui Ceausescu, exista acolo un dialog. Sigur ca a lui era decizia, dar oamenii participau si aprobau deciziile. Fara doar si poate, nu se poate vorbi de o rezistenta in cadrul guvernului, pe problema evreiasca.

O politica intrerupta tot de catre Antonescu...

Tot de catre el. Tot el are meritul, sa spunem asa, el fiind omul care decidea. In septembrie-octombrie 1942, datorita unui complex de factori, el isi schimba politica fata de evrei. Acest complex de factori contine o situatie speciala a Romaniei in 1942. E adevarat, este inainte de Stalingrad, dar se contura deja o modificare a raportului de forte. In al doilea rind, existau niste probleme foarte grave pentru statul roman. Diplomatia germana, in primul rind ministrul de externe Ribbentrop, dar si alte personaje care gravitau in jurul lui Hitler isi consolidau in timpul anului 1942 pozitia promaghiara si considerau ca trebuie mers la un nou arbitraj care sa coboare spre sud granita, deci sa dea cea mai mare parte a Transilvaniei. In paralel, prin organizatiile fasciste ale sasilor, bineinteles sub patronajul serviciilor speciale hitleriste, Reichul punea la cale un plan de autonomie a sasilor. Se pare ca din nou integritatea teritoriala a Romaniei era in pericol si atunci se pare ca s-a gindit ca va trebui sa ia legatura cu Occidentul. Si nu poti sa iei legatura cu Occidentul, in paralel cu deportarea evreilor spre lagarele mortii din Polonia. In afara de asta mai sint si alte elemente. A existat o presiune a anumitor parti ale societatii civile romanesti, nu foarte largi, care au cerut oprirea masurilor antievreiesti. Este vorba de cercul din jurul regelui, de regina mama, de inalti reprezentanti ai clerului si, nu in ultimul rind, de oameni politici, dintre care se detaseaza interventia lui Iuliu Maniu. De asemenea, o serie de elemente ale birocratiei romanesti, se vorbeste de conducerea CFR-ului care a incercat chiar sa saboteze trimiterea garniturilor de tren pentru deportare. Si nu trebuie omisa declaratia extrem de ferma a Secretarului de stat al Statelor Unite, ce ameninta cu grave represalii, in cazul deportarii evreilor. Deci au fost niste factori care au determinat oprirea realizarii planurilor de exterminare... Ceea ce nu exclude insa faptul ca in ’41-’42...

Ce explicatii aveti pentru faptul ca, desi Antonescu a dus aceasta politica de exterminare a evreilor in ’41-’42, nu a dus-o in maniera extrema. Adica nu i-a trimis la Auschwitz, ci in Transnistria. Oare stia ce se intimpla la Auschwitz?

Ca sef de stat aliat sa nu stie ce se intimpla in zona aliata? Pot sa va spun si ca a existat un plan foarte bine pus la punct, plan incheiat si predat, de care fusesera anuntate si autoritatile germane. Plan intocmit de Radu Lecca, personalitate importanta care avea sarcina sa se ocupe de evrei. Radu Lecca intocmeste un plan pe care guvernul si Antonescu personal il aproba, privind deportarea evreilor din Romania in valuri, in etape spre lagarele de la Auschwitz si din Europa Centrala...

In ce an?

In 1942. Neaplicarea acestui plan, dupa ce fusese semnat si transmis Germaniei – intii aminarea lui si apoi neaplicarea lui – a insemnat schimbarea pozitiei lui Antonescu datorita cauzelor pe care le-am pomenit inainte. Faptul ca a existat acest plan este foarte clar. Antonescu a avut propriul plan de exterminare a evreilor, principala cale era Transnistria, si, spre deosebire de alti aliati ai lui Hitler, a evitat cit a putut sa se incadreze in planul german. Explicatiile sint multiple, multe tinind si de structura sa psihica. Dar rezultatul trebuia sa fie acelasi! In al doilea rind, as vrea sa mai adaug ca o vreme nu s-a vorbit deloc de Transnistria. Apoi s-a incercat sa se vorbeasca despre Transnistria ca despre ceva foarte usor si blind, un fel de casa de odihna in care au fost dusi evreii. Transnistria a fost – si cartea pe care a publicat-o Ancel a demonstrat acest lucru – un loc unde evreii erau dusi sa fie exterminati. Sigur ca nu ca la Auschwitz, nu compar, dar exista grade ale crimei.

Cine-ar putea stabili o ierarhie in privinta chinurilor uciderii rapide – prin impuscare, otravire cu gaze sau oroarea Hiroshimei – si a mortilor lente prin infometare si frig din lagarele celuilalt tip de regim totalitar, comunismul?
Toate acestea fac parte din ceea ce numim istorie contemporana, fiind chiar o caracteristica a ei...

Nu trebuie pus semnul egal, dar vorbind despre Transnistria, ideea era exterminarea. In momentul in care evreii ajungeau in Transnistria, li se confiscau buletinele de identitate. Deci acesti oameni se transformau in oameni fara identitate care puteau fi omoriti oricind si oriciti. Puteau fi si pastrati. Dar nu mai aveau apararea pe care o are orice om, in orice parte a lumii. Erau apoi transportati in modul cel mai brutal, mergeau pe jos prin zapada si din timp in timp erau si omoriti, va rog sa consemnati acest amanunt cinic pentru ca incerc sa demonstrez un lucru. Adica nu erau transportati ca niste detinuti, ci ca niste oameni care puteau fi si erau din cind in cind omoriti. Transnistria insasi era un complex de lagare. Unul dintre ele, Bogdanovka, era un loc al mortii la fel ca Auschwitz. Acolo oamenii erau adunati, strinsi intr-un staul de porci si exterminati prin impuscare si ardere. A fost deci o exterminare sistematica. Sigur n-a fost acea „exterminare stiintifica“ ca la Auschwitz. Apropo de aceasta, exista foarte multe proteste germane impotriva omorurilor evreilor folosite de armata romana. Nu din dragoste pentru evrei, ci pentru ca aceste cadavre aruncate puteau produce epidemii periculoase pentru o armata care se indrepta spre front. Din motive de igiena, nemtii voiau o lichidare curata si sistematica, ceea ce nu se intimpla in Transnistria.

Ca orice cetatean matur al Romaniei, in scoala am avut o singura sursa de informare despre cele petrecute in Transnistria – romanul Satra de Zaharia Stancu, care descrie tiganii deportati. Despre ei, despre tiganii de care povestea romanul, de ce nu se mai vorbeste acum?

Se vorbeste. Dar exista o intirziere. Cartea colegului meu Radu Ioanid s-a numit in editia engleza, publicata la Washington, Holocaustul evreilor si al tiganilor. Fireste, e de datoria istoriografiei sa dezvaluie atrocitatile comise de guvernul Antonescu impotriva populatiei rome. E un fapt istoric centralitatea „problemei evreiesti“ in timpul regimului Antonescu. El insusi avea sa spuna, la un moment dat, pentru mine important nu este razboiul impotriva bolsevicilor, pentru mine important este razboiul impotriva evreilor.

Care este sensul corect al acestui cuvint foarte folosit, dar putin cunoscut – Holocaust?

O definitie filologica nu este importanta in istorie. Un fenomen grav in istorie primeste un nume si ramine cu acest nume datorita faptului ca asa a fost. Holocaust inseamna exterminarea sistematica a evreilor in perioada respectiva. Inseamna o politica de exterminare si inseamna lipsirea unor oameni de drepturile de baza. In general aceste doua elemente dau sensul cuvintului. Astazi se incearca ocolirea fondului problemei, prin „retragerea“ in discutii savante filologice. Eu vad in aceasta metoda o incercare de a fugi de esenta problemei.

Cum se defineste, in opinia dv., fenomenul numit Holocaust?

Continutul capitolului romanesc al Holocaustului este dat de urmatoarele fapte: 1. Faptul ca o populatie in integralitatea sa – nu conteaza starea materiala, orientarea politica, religiosi sau laici – este scoasa de sub scutul legii. E vorba de posesori ai cetateniei romane. Deci un singur numitor comun: evreitatea. Acesti oameni, prin legislatia evreiasca a lui Ion Antonescu, sint spoliati economic, li se confisca proprietatile, sint dati afara din casele lor, elevii si studentii sint exclusi din sistemul de invatamint de toate gradele, specialistii: ingineri – printre ei si regretatul meu parinte –, avocati, medici, artisti sint scosi din breslele profesionale – barou, asociatia inginerilor, sindicatul scriitorilor etc. – si sint siliti sa-si cistige piinea prin tot felul de munci ocazionale. Se iau impotriva lor masuri umilitoare, precum confiscarea aparatelor de radio etc. In mare se poate spune ca devin cetateni de rang inferior. O data cu aceasta degradare civica se pot astepta la orice! Viata lor nu mai are aceeasi valoare cu a vecinului neevreu. 2. Au loc pogromuri, la Bucuresti – in perioada guvernarii legionare si apoi in ajunul si imediat dupa inceperea razboiului intr-o serie de centre, din care cel mai important a fost la Iasi, in iunie 1941. 3. Deportarea aproape integrala a populatiei din Basarabia si Bucovina in Transnistria. Incercarea de a se face o deosebire intre cele doua regiuni si restul tarii e un simplu joc, ele erau regiuni romanesti. De altfel au fost deportati si evrei din sudul Bucovinei, regiune ce nu fusese sub ocupatie sovietica in perioada 1940-1941. 4. Atrocitati impotriva populatiei evreiesti din Ucraina. Nu cred ca crimele din Odessa pot fi puse pe seama altora decit a guvernului si a armatei romane. 5. Conceperea planului de deportare – in valuri – incepind cu cei din sudul Transilvaniei si Banat – a tuturor evreilor din Romania. Plan de care am vorbit mai inainte.

Cercetarea Holocaustului este mult mai mediatizata decit, sa spunem, cercetarea…

Perioadei lui Carol cel Mare...

Pentru exteriorul comunitatii istoricilor pare foarte important raspunsul intrebarii la ce foloseste cercetarea Holocaustului? Dv. ce finalitati ii conferiti?

Are o semnificatie foarte importanta. Am incheiat un secol care incepe, in mod figurativ, cu pogromul de la Chisinau in 1930 si se termina cu represiunile grave din fosta Iugoslavie. Deci un secol al lagarelor, un secol al exterminarii fara precedent care este in acelasi timp un secol al dezvoltarii fara precedent a stiintei, a culturii. Un secol in care apare computerul, un secol in care televiziunea se impune ca o putere foarte mare, in care formele de comunicare intre oameni sint revolutionate, in care corespondam si noi prin Internet... Cind l-am incheiat, ne-a fost frica cind am trecut pragul de la un mileniu la altul ca se intimpla ceva cu aceste computere. Daca vine sau nu acel val, si n-a venit. Poate ar trebui acum, dupa ce ne-am linistit, sa ne gindim putin si asupra semnificatiei umane, ce s-a intimplat si unde ne ducem. Sa ne gindim si ca cea mai grava reprimare care a existat a fost la mijlocul secolului trecut si inseamna Holocaust. E fara precedent, dar ca sa fie fara urmare trebuie sa o analizam si sa o cercetam. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, multi spun ca Holocaustul, cercetarea Holocaustului este – sa retineti in ghilimele foarte ingrosate – „o afacere evreiasca“. Ii intereseaza pe evrei, e importanta pentru evrei, evreii vor… Intreb: de ce? Sigur ca pentru evrei, care au fost victime principale, Holocaustul a insemnat o trauma enorma, dar inca nu s-a raspuns la toate intrebarile de ordin politic, ideologic, teologic. Apropo de teologic, foarte multi evrei care au scapat au negat existenta lui Dumnezeu. Ceea ce e si firesc poate – daca Dumnezeu a permis sa se intimple ceea ce s-a intimplat, inseamna ca Dumnezeu nu exista. Sau daca exista, nu merita sa-i dam vreo cinstire. Sau dimpotriva, au devenit foarte religiosi. Deci impactul este foarte puternic. Dar mult mai importanta este cercetarea acestei tragedii de catre societatile in mijlocul carora s-a petrecut, trebuie pusa in permanenta intrebarea: „Cum a fost posibil?“. E vorba, in primul rind, despre responsabilitatea tortionarului, dar si a celor care au fost martori tacuti si nepasatori. Din acest punct de vedere mi s-a parut foarte interesant un articol al Magdalenei Boiangiu intitulat Ferestre inchise. Despre indiferenta martorilor la deportarea evreilor, aparut recent intr-o publicatie a Institutului Goethe din Bucuresti.

Secolul incheiat e plin de orori care – sint de acord cu dv. – ridica chestiuni mult mai complexe decit priceperea si munca istoricului. Se pune chestiunea grava a studiului naturii umane si a contextelor care transforma oameni normali in criminali. Citeva date de referinta ale secolului trecut ne-ar putea determina sa-l denumim „secolul crimei in masa“. Redau citeva cifre dintr-o statistica prezentata de Tzvetan Todorov, unul dintre analistii acestor fenomene umane exceptionale. Primul razboi mondial: 8,5 milioane de morti pe fronturi, aproape 10 milioane din rindul populatiei civile, 6 milioane de invalizi. Rusia sovietica – 5 milioane de morti in razboiul civil, 4 milioane de victime ale represiunii, 6 milioane de morti in vremea foametei din 1932-1933. Al doilea razboi mondial – 35 milioane de morti doar in Europa. Statisticile se raporteaza, in general, la Europa. Dar n-a fost doar acesta un continent singeros. In Cambodgia, spre exemplu, in timpul regimului comunist al lui Pol Pot, toti cei care nu sustineau proiectul de creare a omului nou au fost ucisi – unul din sapte cetateni ai tarii... Cum ajung oamenii sa savirseasca asemenea orori? Cercetarile de psihologie demonstreaza ca, in general, tortionarii nu sint niste psihopati, ci apartin categoriei oamenilor obedienti...

Putem in felul acesta reveni la intrebarea de ce e important Holocaustul. Pentru evrei este desigur important, dar eu zic ca este mult mai important pentru celelalte popoare care nu au fost victime, din mijlocul carora s-au ridicat cei care au ordonat asasinatele. In primul rind, Germania. Dar Germania n-a fost singura. Este mult mai important pentru ei. Ca sa inainteze, trebuie asumate niste responsabilitati. Nu poti sa treci intr-o etapa noua fara sa-ti asumi niste responsabilitati. Nu poti sa treci in secolul XXI, pastrind niste clisee din secolul al XIX-lea cum ar fi romantismul acesta „ce bine era intr-o civilizatie rurala...“. Poate era bine, poate nu era bine, dar nu poti sa inaintezi cu acel model in secolul XXI. Germania hitlerista este principala vinovata si Hitler este autorul principal al acestor planuri monstruoase. Dar efectul acestui plan ar fi fost mult mai redus daca n-ar fi existat colaborarea citeodata entuziasta a altor popoare, a oamenilor din politie, din armata, din birocratiile diverselor state. Inclusiv in tari cu grad de civilizatie ridicat si chiar cu traditie democratica. Sa nu uitam de Franta regimului de la Vichy, de unde au fost deportati multi oameni la Auschwitz...

Dv. vorbeati de responsabilitati. Ceea ce s-a intimplat este bine de stiut si trebuie folosit exemplul consecintelor ca mijloc de avertizare in fata nationalismului, populismului sau fanatismului religios. Dar nu poti sa platesti in istorie, cred, nimic. Cum, in fata justitiei, nici fiul nu poate ispasi pedeapsa de criminal a tatalui sau...

Nu e vorba de platit. E vorba de asumare ca sa ne putem feri de o repetitie. Un interes national al popoarelor despre care am vorbit este asumarea acestor raspunderi pentru ca prin asta se despart de o greutate, de o ghiulea.

Intr-un ziar de mare tiraj din Romania – nu intr-o publicatie de specialitate – erati citat, este adevarat, nu de catre gazetarul ce semneaza articolul, ci de catre un alt istoric, ca sustinator al opiniei ca romanii vor trebui sa plateasca despagubiri atunci cind cercetarile istorice vor dovedi consecintele politicilor antievreiesti din timpul guvernarilor de dreapta. Cum comentati informatia aceasta?

Da, cunosc citarea din Evenimentul zilei. Din pacate, afirmatia mea este scoasa din context. Am spus ca, fireste, este necesar sa se plateasca despagubiri tuturor celor care au fost spoliati de totalitarismul de dreapta sau de stinga. Aceasta nu e o problema „evreiasca“, ci una generala. Ideea este ca noua Romanie recunoaste principiul sacrosanct al proprietatii si ii despagubeste pe cei spoliati, fie evrei in perioada Antonescu, fie romani, evrei, unguri, germani in perioada comunista. Asta am spus, dar nu in contextul discutiei despre Holocaust. Regret ca ziarul nu a gasit de cuviinta sa publice lamuririle mele ulterioare. Regret, printre altele, pentru ca apreciez ziarul Evenimentul zilei. In general, incercarea de a prezenta problema asumarii Holocaustului ca pe o problema financiara este inca o cale de a distorsiona discutia autentica, de „a trage trenul pe linie moarta“.

Care este stadiul actual al temei Holocaustului in istoriografia din Romania?

Problema nu e simpla si nu vreau sa ascund ca inca e greu sa fie discutata deschis. Una dintre cauze a fost deja amintita, tacerea indelungata de decenii. Alt grup de cauze este intelegerea diferita a disciplinei istorice. Conceptual, istoricul a fost invatat ca istoria e un instrument al educatiei patriotice, al formarii omului nou. In acest context, cercetatorul istoric a fost invatat sa se solidarizeze cu obiectul cercetarii sale. Nu intimplator se folosesc termeni de „ai nostri“ pentru… armata lui Mihai Viteazu… De aici dificultatea de a discuta un subiect cu inalt grad de dificultate. Deci, pe de-o parte, este o incercare de a „ameti“ subiectul, de a vorbi de el, dar, de fapt, de a nu vorbi. In acelasi timp, in cadrul mai multor universitati din Romania: Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj sau Universitatea Bucuresti, se aud si alte voci, care vorbesc deschis despre problema Holocaustului. Marea speranta este „cresterea“ si „maturizarea“ tinerei generatii de cercetatori. Am avut multe discutii cu tineri cercetatori, doctoranzi, masteranzi sau tineri profesori din invatamintul preuniversitar si am fost placut surprins de capacitatea lor de a discuta deschis problematica Holocaustului, decrisparea lor. Ca istoric, nu pot sa nu observ avansul pe care il au politologii in aceasta directie. Indrumati de universitari, care inteleg importanta fenomenului Holocaustului, ca George Voicu sau Stelian Tanase, ei i-au depasit pe colegii istorici in abordarea fenomenului. Aceasta prezenta tinara ma umple de optimism si e mult mai importanta decit asertiunile unuia sau altuia dintre politicieni, cu gindul la viitorul sondaj de opinie.

V-ati nascut si ati trait multi ani in Romania. Credeti ca romanii sint mai
antisemiti decit alte popoare?

In general, sint impotriva formularii „popor antisemit“ sau „popor mai antisemit“ ori a ideii de a masura antisemitismul unui popor. Eu nu cred ca exista popoare antisemite. Exista popoare la care a existat educatie antisemita, exista popoare in care a existat antisemitismul la nivel guvernamental, un antisemitism de stat. Nu cred ca se poate vorbi despre popoare antisemite. In contextul acesta, eu nu vorbesc niciodata de poporul roman ca de un popor antisemit. Vorbesc insa de o traditie antisemita in cadrul civilizatiei romanesti, care exista...

In prezent se spune ca in Romania avem „un antisemitism fara evrei“. Asa o fi, oare?

Se aplica aceasta nu numai in Romania, ci in multe alte tari – un antisemitism impotriva unei populatii care practic nu mai exista. Exista o comunitate ai carei membri au virsta ridicata, care nu mai sint activi decit, vorba aceea, numarati pe degete! Multi, inclusiv comunistii, au incercat sa demonstreze ca antisemitismul este produs de evrei. Antisemitismul nu este produs de evrei. Antisemitismul este produs de o serie de cauze sociale, economice s.a.m.d.

Ce v-ar placea sa „scoateti la lumina“ in viitorul apropiat din arhivele romanesti?

De obicei, nu afli ce-ti place. As vrea sa-mi pot continua cercetarile. Chiar daca mi-am scris, de fapt, cartea, cred ca nu voi fi in stare sa ma opresc aici si sa nu ma mai ocup de alte aspecte ale perioadei comuniste. Eu cred ca cercetarea istoriei evreilor in perioada comunista, ca si cercetarea altor minoritati – si alte minoritati au probleme foarte importante in perioada comunista: deportarea germanilor, niste masuri antimaghiare, nivelarea tuturor, inchiderea oricaror scoli confesionale etc. –, se poate face prin cercetarea comunismului ca atare. Mai cred ca exista in Romania si in Estul Europei, in general, o retinere in a studia fenomenul comunist din diverse motive. Exista un leit-motiv, in care eu nu cred, ca-i prea aproape. Ce inseamna prea aproape? Nu avem cu cine, impresiile sint prea apropiate, trairile afective sint prea puternice... Eu cred ca in stiinta nu trebuie sa existe probleme afective. Cercetatorul – spre asta tindem, catre aceasta tind si eu – trebuie sa fie, de fapt, un chirurg care judeca la rece, cu manusi si halat alb curat. Sa nu ia virusii care vin din arhive, sa nu cada prada lor. Sa mentina distanta, nu neaparat in timp, ci sa aiba o distanta ideologica pentru a cerceta.

Ce „ne invata“, in principal, comunismul?

Cred ca cercetarea fenomenului comunist, de exemplu acum, dupa 11 septembrie 2001, cind problema lumii este terorismul, devine foarte importanta. Ar trebui sa ne intoarcem sa-l cercetam pe Lenin, pentru ca eu cred ca primul teoretician sistematic al terorismului este Lenin. El a condus grupul terorist care preia puterea, indiferent daca are sau nu majoritate. Este un grup de oameni hotariti, bine indoctrinati, bine legati intre ei cu legaturi de asemenea structura incit pot face orice. Inclusiv sa atace cu avioanele doua turnuri din centrul celui mai puternic stat. Cercetarea comunismului este importanta pentru foarte multe aspecte si ar trebui facuta. Cu incercarea de a avea distanta nu in timp si nu geografica, ci distanta ideologica pentru a studia formele acestei structuri, problemele, rolul conducator al partidului care insemna de fapt controlul intregii societati, nivelarea intregii societati, ingineria sociala a regimului, formarea unui anumit tip de om... Pe care, in parte, din pacate, l-au format. Noi speram atunci ca e o vorba goala. Toate acestea sint probleme foarte interesante. Si stiu ca sinteti de aceeasi parere. Cred ca ne-am intilnit in pasiunea pentru cercetarea acestei perioade anormale. Cred ca au aparut deja o serie de lucrari importante – printre ele si cartea pe care ati scris-o despre Lucretiu Patrascanu, care este una dintre cele mai bune analize ale perioadei staliniste din Romania si vine sa lumineze acea perioada neagra care este perioada comunista.

http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=9416
Andrei, trebuie sa te hotaras - de Daniel Racovitan la: 11/02/2004 03:47:13
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Andrei, trebuie sa te hotarasti: pe de o parte te plangi ca esti gras (iti vorbesc ca de la barbat la barbat, deci nu voi folosi eufemisme), iar pe de alta zici "ma simt bine in capul si pielea mea".

Daca esti de parere ca ti-e bine asa cum esti acum, atunci nu vei reusi sa scapi de kilogramele in plus. A fi supraponderal nu este o boala in sine ci o cauza de boala.

In cazul in care esti hotarat sa slabesti, iti pot spune cum am facut sa ca slabesc 15 kilograme in 3 saptamani.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
raspuns - de Adrian M. la: 11/02/2004 04:49:51
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Stimate domnule Racovitan,
Dumneavoastra vreti sa intrati in istoria acestei natii ca un "comentator nepartinitor" al istoriei??? Cunoasteti adevarata istorie a acestei natii si a conducatorilor ei de va puteti pronunta atit de nonsalant? Sunteti istoric, sau doar indoctrinat de manualele de istorie pubicate de Ed.Didactica si Pedagogica pe care cu asiduitate le-ati studiat si din ale caror cuprinsuri citati fara nici o urma de bun simt???
Ca sa va citez: " Cu un deget pe virful ..." a ce domnule Racovitan????
Ati citit ceva literatura la viata Dvs.???
Ati aflat - in contextul a ceea ce "prezentati" - ca domnitorul Stefan cel Mare a SCRIS (sau i s-au scris sau reprodus vorbele si credintele) in pisaniile bisericilor pe care le-a ctitorit si faptul ca "sunt cu pacate" si ca toate infringerile "au fost cu voia lui Dumnezeu", aceasta ca si rasplata a pacatelor personale ale domnitorului?
Sau Dvs. nu permiteti intelectului Dvs. sa ia aminte la ceea ce este bunul simt al acestei natii de mai bine de 2000 de ani???
Nici altii nu sunt "sfinti" dar se prezinta natiunii acesteia incercate ca si salvatorii ei (in spate avind averi procurate asa cum stiu ei - dar si noi, ceilalti, ignoratii -, avind doctrine politice si religioase care nu apartin acestui popor, care nu rezoneaza cu sufletul, cu aspiratiile si cu istoria acestui popor, personaje dubioase, malefice care vor sa "conduca" spre fericire si bunastare acest popor, personaje pe care adevarata istorie a acestui neam le va trata asa cum merita - dar si atunci cind cu tottio vom merita).
Haideti, Domnule Racovitan sa lasam ura, lipsa de bun simt, ipocrizia la o parte si sa punem umarul la scrierea acestei istorii a natiei in care v-ati nascut, care v-a acceptat ca si membru cu depline drepturi (si facultati mintale), care v-a acceptat pina acum 'parerile" prezentate pe acest site, a adevaratei istorii pentru care vom fi aspru criticati de urmasi (asa cum criticam si desconsideram si noi - la rindul nostru - pe cei care au falsificatadevarata istorie a neamului romanesc, falsificare impusa de alte forte, necunoscute multora, dar care au avut foarte multe interese materiale, economice, politice sa impuna aceasta falsificare; falsificarea istoriei noastre - trebuie sa intelegeti cu totii - a inceput din timpul domniei lui Traian, nu acum in contemporaneitate).
Si acum, sa lasam spiritul manifestarilor prilejuite de comemorarea a 500 de ani de la "plecarea in rindul celor drepti" a Domnitorului Stefan cel Mare sa ne cuprinda sufletul - si asa destul de incercat de nevoile prin care trecem, si "SA DAM CEZARULUI CE ESTE AL CEZARULUI, SI LUI DUMNEZEU CE ESTE AL LUI DUMNEZEU".

Trebuie sa va contrazic - de Dantimis la: 11/02/2004 17:46:18
(la: Poporul roman si furtul.)
Imi pare rau dar trebuie sa va contrazic aici!

Furtul nu este caracteristic poporului roman ci furtul este caracteristic saraciei! Furtul si saracia merg mana in mana. La toate popoarele sarace o sa observi acest fenomen. Nu ati vazut ce s-a intamplat in Irak dupa ce Sadam si fortele de ordine au disparut? Pana si copii de 5-6 ani mergeau pe strazi incarcati de bunuri furate... in fata camerelor de filmat! In America am venit in contact cu indivizi de toate natiile. Si unii imi povestesc ce se mai intampla prin tarile lor de bastina, tari sarace ca si Romania. Te ingrozesti! Nu demult imi povestea un indian din Delhi cum de fiecare data cand merge acasa trebuie sa-si lase barba si sa poarte haine cat mai jerpelite sa para cat mai amarat sa nu-l jefuiasca cineva de la aeroport pana ajunge la parinti acasa. La lucru, un coleg bulgar imi povestea amuzat cum lui tatal lui cineva i-a furat... gardul de scandura, iarna trecuta. Daca va uitati un pic peste gard la tarile sarace din jur, si ele se confrunta cu acelasi fenomen, ceea ce dovedeste afirmatia de la inceput.

Imi amintesc cand eram copil la bunici la tara in jud Mures: ei nici macar nu aveau incuietori la usa de la casa. Plecam de-acasa la munci sau la oras si casa ramanea descuiata si singura, uneori chiar zile intregi. Niciodata cineva din sat nu s-ar fi plans ca i s-a fi furat ceva. Nu, nu era un sat de unguri, de fapt nici nu cred ca era picior de ungur cateva sate-mprejur (asa ca nu stiu o boaba ungureste, din pacate). Doua dealuri mai incolo era un mic sat de tzigani, dar culmea pana si aia erau cinstiti. Cand le trebuia cate ceva veneau si se tocmeau cu bunica si o ajutau la lucru in schimb. Prea frumos ca sa fie adevarat? Credeti-ma ca nu exagerez nici un pic. Nu stiu cum o fi azi pe acolo caci nu am mai fost din '89 din pacate. Asa ca asta m-a crescut cu convingerea ca romanul este un om cinstit si muncitor din fire, atata timp cat munca cinstita ii asigura hrana familiei si un trai decent.

Furtul si vandalismul sunt crime grave, dar nu poti sa spui ca sunt trasaturi caracteristice poporului roman. Ia de exemplu un francez sau un italian si pune-l in situatia romanilor. Ia-i taxe 40% din salariul si asa mic si cumpara-ti masina noua din banii lui. Ce zici? Nu crezi ca ti-ar sparge parbrizul "din greseala" cu o piatra? Ba mai rau, italianul cred ca ar folosi gloante in loc de pietre :)

Bafta

Dan

Georgiana trebuie mai intai s - de Daniel Racovitan la: 12/02/2004 11:52:53
(la: Georgiana)
Georgiana trebuie mai intai sa se inscrie... ;)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
N-am zis ca trebuie, ci ca as - de Daniel Racovitan la: 13/02/2004 06:37:35
(la: Lupii tineri din literatura romanesca)
N-am zis ca trebuie, ci ca asa face un lup tinar :)
Nu toti scriitorii tineri sunt lupi tineri ;)
Cred ca mai toti marii deschizatorii de drumuri au spart in bucati conceptiile impietrite ale "batranilor". Ce parere ai?

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9557 (raspuns la: #9551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doamna Cancicov ne-a salvat! - de anita47 la: 14/02/2004 14:49:02
(la: A existat holocaust in Romania?)
Doamna Cancicov ne-a salvat!“



Nu era un fapt neobisnuit pentru acei ani. Numerosi alti români au procedat la fel. Oamnei simpli, intelectuali, politicieni, si erarhi ai bisericilor crestine au actionat, individual sau în grup, pentru salvarea semenilor lor supusi persecutiilor rasiale. Sunt fapte de omenie care merita sa fie scoase la lumina, mai ales în momente în care adevarul este înca stânjenit de patimi si resentimente.

In arhivele Comunitatii evreilor din Bacau am descoperit un document, care arunca o raza de soare pe chipul celei care a fost Georgeta Cancicov (1899-1984), sotia fruntasului liberal Mircea Cancicov (1884-1959).

Avocatul D. Ionas, presedintele Comunitatii evreilor din Bacau, îi scria prefectului F.N.D. al judetului respectiv, aducându-i la cunostinta numeroasele interventii pe care scriitoarea Georgeta Cancicov le facuse pe lânga autoritatile române în favoarea evreilor din Bacau. Documentul este de fapt un apel al comunitatii evreiesti bacaoane catre prefect, implorându-l sa repare nedreptatea pe care comandamentul sovietic local o facuse rechizitionând casa familiei Cancicov din Bacau. Dar sa facem loc documentului, care nu mai necesita nici un fel de comentarii.

Teodor Wexler

Bacau, 9 septembrie 1945.

Domnule Prefect,

Subsemnatul D. Ionas, avocat din Bacau, ca presedinte al Comunitatii evreilor din Bacau, respectuos supun domniei voastre urmatoarele:

O datorie de onoare si de constiinta ma determina sa va adresez prezenta.

Faptele ce relatez sunt cunoscute exact doar de câteva persoane, folosul lor l-a avut întreaga evreime din Moldova. Aceste fapte au constituit salvarea vietii unui mare numar de evrei moldoveni. Pot afirma si veti judeca si dumneavoastra ca fara ele ar fi fost zeci de mii de alte jertfe.

In aprilie 1944, odata cu participarea armatelor aliate [sovietice] de linia Iasilor, comandantul armatei întrunite cu dl. generel Racovita a venit la Bacau. Din conducerea obstei evreiesti au plecat aproape toti, ramânând diar dl. Schiller Manascu si înca doi, trei. In luna mai încep ordonantele cu restrictii evreiesti, restrictii ce trebuie sa mearga progresiv. Oarecum dezorientat si în orice caz împovarat, dl. Schiller ma cheama, împreuna cu doi prieteni (L. Schullersohn si B. Garniceanu,), ca sa formam un sfat politic si sa conducem opera de salvare a evreilor din Bacau. S-a dovedit apoi ca opera noastra s-a referit la evreii din întreaga Moldova.

Evident ca toate acestea erau lucruri ce nu trebuia sa intre în public si au ramas necunoscute maselor evreiesti. Prima mare chestiune a fost ordinul d-lui Pichi Vasiliu [subsecretar de stat la Ministerul de Interne] de a se face ghetouri în Moldova. Am hotarât ca prin dl. Schiller, ce avea rol oficial, sa intervenim la d-na Cancicov. Am gasit la ea deplina întelegere, mai mult decât ne asteptam. Primele ei cuvinte au fost: „Nu se vor face ghetouri, iar daca se vor face merg si eu cu voi în ghetou“.

Profitând de împrejurarea ca maresalul Antonescu când venea la Bacau locuia în casa d-sale si de relatiunile ce le avea cu domnia-sa, doamna Cancicov a intervenit cu toata energia si a obtinut sa nu se faca ghetouri.

Apoi, cum de la Bucuresti veneau ordine de ghetou, continuu s-a intervenit si într-adevar în Moldova nu au fost ghetouri.

S-a pus apoi chestiunea muncii femeilor evreice, sub forma unei munci în oras. S-a intervenit din nou la d-na Cancicov si maresalul Antonescu, pe un memoriu al nostru, a luat hotarârea ca femeile evreice vor munci dupa pregatirea si capacitatea lor, ceea ce însemna un câstig total al cauzei.

Cel mai dureros a fost când la scurt timp s-a pus chestiunea formarii de echipe de câte 500 femei evreice care sa lucreze în dosul frontului, la transee. Va închipuiti ce batjocura s-ar fi facut cu ele si ce se alegea din ele în mijlocul trupelor hitleriste. La Roman au fost scoase 200 femei care au lucrat doua zile la scosul pietrelor din râul Moldova. La Piatra Neamt s-au format echipe de femei, printre care si intelectuale, în câteva rânduri, si care urmau sa fie trimise în dosul frontului. S-a intervenit la d-na Cancicov si ea a obtinut, la început, amânari din partea comandamentului local si, apoi, pe un memoriu al nostru, a reusit sa obtina o rezolutie a maresalului Antonescu ca femeile evreice sa munceasca conform normelor stabilite anterior, adica în oras, dupa pregatirea si capacitatea lor, si aceasta pentru toata Moldova.

Evident ca în tot acest timp, în afara acestei chestiuni mari, au fost zeci de chestiuni marunte, în care d-na Cancicov a aparut ca îngerul protector si salvator al evreimii nenorocite si obidite.

Mai relatez un ultim fapt si las totul la judecata dvs.

La 22 august 1944, seara, mi se aduce la cunostinta ca s-a dat ordin ca evreii din detasamentele de munca sa fie evacuati. In dimineata zilei de 23 august a fost adunat în curtea bisericii Precista un detasamen de 6oo de evrei ce urmau sa fie evacuati. Va închipuiti starea lor când trebuiau sa-si paraseasca familiile, iar ei sa peregrineze printre trupele lui Hitler. Am intervenit la d-na Cancicov care mi-a dat în scris ca evreii sa nu plece, prezentându-ma cu acest ordin comandantului. Acesta a mers la d-na Cancicov, care i-a spus ca, pe raspunderea ei, sa nu plece nimeni, iar acesta a dat drumul la oameni. In baza acestui fapt, nici la celelalte detasamente n-au mai fost luati evrei.

Domnule prefect acestea vi le-am relatat ca sa întelegeti ca d-na Cancicov reprezinta pentru noi Providenta Salvatoare din acele vremuri si, într-adevar, ne-a salvat.
(itcnet.ro)





talent - de papadie67 la: 15/02/2004 03:41:50
(la: Jurnal intim)
…m-am surprins citind integral pasajele din acest jurnal intim.
Spun ca ‘m-am surprins’ deoarece titlul trebuia deja sa ma fi tinut la distanta, ca de obicei (daca-i ‘intim’, atunci ar fi o indiscretie sa-l citesc). Si-apoi deoarece, citindu-l pe nerasuflate, nu am sesizat ca
l-am citit decat atunci cand dupa ultima fraza n-a mai urmat niciuna.
Surprins deci, am cautat o explicatie si cred ca am gasit-o: e foarte bine scris!
Din ziarul ZIUA - de anita47 la: 16/02/2004 10:56:45
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Monument la Ierusalim pentru patriotul roman George Beza
=====
O stanca de patru tone a fost taiata din Muntii Ierusalimului pentru a deveni un monument "In memoriam" romanului George Beza La inaugurare, pe 24 martie, vor participa presedintele Romaniei, Ion Iliescu, si ministrul Culturii si Cultelor, acad. Razvan Theodorescu
Emotia incercata in urma cu vreo patru ani pe cand umblam prin Ierusalim si cautam in arhive urmele lasate de romanul George Beza in anii traiti in Palestina, era aproape uitata. Scrisesem despre Beza cateva articole in publicatiile israeliene si in ZIUA bucuresteana, ii inchinasem un capitol in cartea "Romania Iudaica", si in cateva intalniri cu ministri romani si personalitati israeliene sugerasem ca romanului Beza i se cuvine un "Exeggi monumentum" la Ierusalim. In lumea grabita si agitata in care traim, pierdusem nadejdea ca se va gasi energia sa i se acorde lui Beza, post-mortem, dramul de suflet. Samanta aruncata de mine avea sa dea totusi roade.


Un patriot roman, anti-nazist la Ierusalim
Nascut la Constanta, in 1907, George Beza a studiat filologia, apoi s-a dedicat ziaristicii. Membru al Partidului National Taranesc, el si-a exprimat oroarea fata de hitlerism, si a fost silit sa se expatrieze, mai intai la Istanbul, apoi la Ierusalim. Aici, impreuna cu un grup de tineri intelectuali evrei si romani a tiparit un ziar antifascist si a infiintat postul de radio "Independenta Romaniei". La sfarsitul razboiului, i s-a acordat statutul de ofiter englez si a fost decorat de Comandantul sef al Fortelor Aliate din Orientul Mijlociu pentru contributia adusa la infrangerea nazismului. O diploma atesta ca "George Beza a servit cu credinta si loialitate cauza aliata si prin actiunea sa a contribuit la eliberarea Europei". Centrul Cultural Israeliano-Roman din Tel Aviv, al carui presedinte sunt, a avut initiativa de a aseza la Ierusalim, acolo unde a trait si a activat George Beza o placa de marmura "In memoriam". Totul s-a realizat abia dupa ce la conducerea Departamentului Romanii de pretutindeni al Ministerului de Externe a fost instalat Eugen Uricaru, un scriitor de valoare, care stie si sa actioneze repede. Diplomatul Gheorghe Popescu a batut insistent la diferite usi de la Ministerul de Externe. El i-a vorbit lui Eugen Uricaru de romanul uitat de la Ierusalim si lucrurile au inceput sa se miste. Ieri, o stanca de patru tone a fost instalata in gradina Bisericii Romanesti din Ierusalim. Conceptia arhitecturala apartine profesorului arhitect Vasilescu, care construieste si Asezamantul Religios romanesc de la Ierihon. De problemele ingineresti s-a ocupat Israel Bar, un israelian cu o inima mare, si darnic. Pe stanca memoriala vor fi fixate o placa in numele Romaniei, si inca una, a Centrului Cultural Israeliano-Roman, care a avut initiativa si a asigurat mijloacele financiare pentru realizarea proiectului. Textul, scris in ebraica si romaneste, omagiaza un patriot si luptator antifascist roman. Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, va dezveli monumentul la 24 martie, cu prilejul vizitei sale in Israel. La ceremonie va participa si ministrul Culturii si Cultelor, acad. Razvan Theodorescu. Vor mai fi prezenti fiul lui George Beza, Paul, cu sotia si copiii sai. Paul Beza avea cinci ani cand tatal sau l-a adus din Bucuresti la Ierusalim. "Sunt groaznic de emotionat, mi-a declarat prin telefon Paul Beza care traieste la Londra. Voi sosi la Ierusalim cu toata familia si cu multi prieteni englezi. N-am cuvinte destule ca sa pot multumi Guvernului de la Bucuresti si Centrului Cultural Israeliano-Roman din Tel Aviv pentru tot ce-au facut intru eternizarea memoriei tatalui meu".


Un mesaj de la Paul Mihai Beza catre ziarul ZIUA
Fiul lui George Beza ne-a trimis la redactie urmatoarea scrisoare: "Multumesc pe aceasta cale domnului Sorin Rosca Stanescu si intregului colectiv al ziarului pentru interesul ziaristic acordat istoriei contributiei aduse de tatal meu, George Beza, la victoria cauzei aliate in timpul celui de al doilea Razboi Mondial. Familia mea si cu mine suntem adanc miscati de recunoasterea dupa atatia ani de catre conducerea Romaniei, a eroismului de care au dat dovada George Beza si de echipa sa, intr-un moment cand se credea ca Germania nazista era invincibila si ca oricine i se opune va regreta indrazneala de a-i fi rezistat. Nu trebuie uitat ca la vremea respectiva trupele germane atinsesera Marea Manecii, ca Europa Centrala si Rasariteana era impartita intre Germania lui Hitler si Uniunea Sovietica a lui Stalin, si ca singura natiune majora care mai era in razboi cu puterile Axei era Marea Britanie. In acel an, situatia parea disperata. In pofida acestei situatii, cei care s-au raliat SOE (Executivul Operatiunilor Speciale britanice), cu totii voluntari, erau de alta parere, iar cursul pe care l-a luat ulterior razboiul le-a dat in cele din urma dreptate. Doresc sa aduc multumiri initiatorilor acestui proiect, Centrului Cultural Israeliano-Roman, si presedintelui acestuia, dl Tesu Solomovici, ca si tuturor celor care au contribuit la inaltarea la Ierusalim a unui monument in memoria tatalui meu, George Beza. M-ar bucura sa vad cat mai multi prieteni, vechi si noi, la ceremonia inaugurarii monumentului."

Ziua

Alianta Pd-Pnl trebuia facuta - de DAYDREAM la: 17/02/2004 14:32:47
(la: Intentii de vot in alegerile parlamentare (vot anonim))
Alianta Pd-Pnl trebuia facuta de mult timp.
Oare sa fie chiar asa? - de colbrodok la: 19/02/2004 06:02:45
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Cred, si asta dupa ce ti-am citit ceea ce ai scris de cateva ori, ca esti rupt de realitate, ca esti pe langa de ceea ce se intampla in societatea noastra. Tin sa te informez ca nu fac parte dintre acei romani care au stiut si au putut sa nu intoarca capul inapoi atunci cand au avut de ales sa plece din tara sau sa ramana aici.
Sau ce crezi ca toti cei care pleaca, pleaca de bine, sau pleaca la 'caini cu coloci in coada'? Nu domnule nimeni nu pleaca de bine, asta sa-ti fie clar, toti car epleaca au inima sfarmata doar pentru simplul fapt ca-si lasa in urma o familie..... si cred ca este de ajuns sa fii afectat cel putin afectiv.
Si sa o luam in alta ordine de idei!
De exemplu, ca simplu muritor, ajungi la varsta de 25 de ani, ani petrecuti cu studiul unor stiinte, cu distractii ca si de acestea avem nevoie, si te gandesti ca ai parcurs aproximativ 30% din cota ta de viata. Atunci te gandesti ca a venit timpul sa vezi daca a meritat sa-ti nenorocesti neuronii si cauti o slujba cel putin pe masura studiilor tale, si nu gasesti, apoi te gandesti ca vrei o familie si cauti o femeie cu care sa faci acest pas, si nu poti ca nu ai suportul material, dar sa zicem ca gasesti femeia potrivita iar atunci cauti un 'culcus' si ce rezolvi ....NIMIC. Atunci vezi ca marea problemea esta spatiul locativ, daca aici nu poti avea locuinta ta (personala sau inchiriata) si vei fi nevoit sa stai cu parintii sau cu socrii, de altfel cu sunt peste 90% din tineri si nu o spun eu ci sondajele, atunci unde cauti rezolvarea .... o cauti la doi metrii sub pamant sau in strainatate.
Asa ca nu mai poza in tanarul patriot, ori esti un tanar de bani gata si nu stii care e realitatea ori esti tot timpul cu "iarba'n nas" , cer iertare pentru asta dar asa dai dovada. Si altceva, am vazut ca te bati cu pumnul in piept ca vrei si poti sa schimbi ceva in societatea noastra...ce anume? Cum poti tu da jos din 'palmier' liderii nostrii politici, da asa's pentru mine daca ai inteles ce vreau sa zic, cand ei isi agata de coada pe baiat pe fetita (ex. Ministru' Agriculturii cu 'fetita' dumnealui care sa si facut de tot rasul intr-o emisiune Tv) sau nepot, cand ei vor sa-si adopte o lege in care sa aiba drept de hotarire 'camerele' statului netinandu-se cont de fapt ca sunt condamnati, adica niste infractori....ce ei sunt mai presus de lege! Ce diferenta este intre el si un hot de buzunare, amandoi fura sau inseala din acelas motiv, SUBZISTENTA, dar cu conotatii diferite primul pentru 10 ani iar al doilea pentru un pranz.
Spre incheiere, ca a cam trecut pauza de masa si am sarit de servitul mesei, tin sa te informez ca asa par vorbele tale ca a unei tinere sperante comuniste dar 'coafata' in stil occidental, fapt ca folosesti cuvinte englezesti care au corespondent in limba noastra, daca nu fi 'coafat' ai folosi slogane bolsevice si in limba rusa.
P.s. D-le economist, tin sa te informez ca aderarea la UE nu inseamna ca vor face cei din UE mai multe ptr noi decat pana acum, nu tot noi trebuie sa rezolvam treaba cei drept cu ajutor financiar din partea Uniunii dar bani care vor disparea usor-usor- - usor.
Si ia gandul de la stinsul luminii, lumina e stinsa de mult, e bezna, si nici nu stim daca suntem in tunel sa putem vedea luminita de la capat.
In speranta ca nu te-am plictisit cu stima si consideratie!!
colbrodok@hotmai.com
#10013 (raspuns la: #9919) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Multumesc pentru intelegere. - de (anonim) la: 19/02/2004 09:12:04
(la: De ce vreau sa emigrez)
Multumesc pentru intelegere. Nu sint nici pe departe ipocrita. Sint golita sufleteste si imi dau seama ca nu am apreciat cit trebuia ce inseamna sa poti suna citiva prieteni si invita pentru o partida de carti.

Cred ca nu sint eu suficient de elocventa in scris, ca sa pot explica de ce a conduce un Mercedes (nu ca l-as avea) nu te face fericit daca nu ai pe cine sa iei in el ca sa te duci undeva si sa te simti bine.

Cit despre comentariul lui Daniel... intr-un fel il inteleg pentru ca am simtit si eu la fel, cu multi ani in urma, pe vremea comunismului, despre cei care emigrasera in Germania, sa zicem, si explicau la Europa Libera ca se simt exilati.

Intentia mea nu a fost si nu este de a descuraja pe cineva sa plece. Doresc doar sa-i previn pe amatori apropos de ceea ce vor gasi, odata ajunsi in America sau in alta parte.
#10054 (raspuns la: #10028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Probabil ultimul meu mesaj! - de Cristian C. FRANCU la: 19/02/2004 14:27:20
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
De la 8-9 dimineata...pana la 22:10 minute cat e acum sunt peste 12 ore.

12 ore in care sunt ONLINE toata ziua! Intra in taskurile mele!

Am raspuns la mesaje incepand cu pranzul = PAUZA de masa! Nu am mancat!

fiind online...am reusit astazi sa raspund rapid la mesajele care mi-au fost adresate!! din respect si interes! Nu cred ca fiecare mesaj a fost scris in mai mult de 5 minute maxim 10...De aici si greselile de ortografie!


Crede-ma ca in pauza de masa am dat cam 3 raspunsuri lungi!

Apoi...am mai dat cateva...din respect pt cei ce au scris...si pt TINE!!! Aveam nevoie de o mica pauza din cand in cand si atunci intram pe Cafenea!

Taskurile mele astazi au fost legate de a fii online 12 din 12. Am fost si nu a ramas nimic neterminat!

E bine, multumesc de grija!

A sta 12 ore la job nu e chiar putin (chiar daca in pauza de masa si in alte scurte pauze de 10 minute...in total sa spunem poate 1 ora maxim 2...am citit si raspuns la mesaje!)

Raman 10 ore de munca. Cu timpii morti, inevitabili...hai macar 8 de munca pe bune!!

In plus e important pt mine sa cunosc si inteleg cum gandesc romanii de afara. Si ce parere aveti voi de ce am scris!

Si daca azi nu a fost un sacrificiu prea mare sa scriu mesajele astea...poate maine nu voi avea timp sa scriu nici unul!


Asta e ...ai glumit legat de Presedentie!

Poate intr-o zi vei avea o surpriza..Poate nu! :)

Nu eu sunt cel ce trebuie acum sa candideze! FRATILOR am doar 23 de ani! Voi cati ani aveti???

Ma faci ANORMAL cumva? Pt ca am spus ca as vrea sa devin milionar?

Daca e asa...ma jignesti!
Si NU UITA te rog:

am spus ca NU BANII CONTEAZA in final...ci persoana care voi deveni... dupa ce voi invata din greseli, dupa ce voi reusi! Nu e usor si pentru un vis...merita sa te lupti o viata!

Deja mesajul asta il scriu cu gandul ca va fii ultimul!

Intr-adevar poate nu merita sa imi pierd timpul discutand cu voi! Poate ai dreptate!

Poate nu voi deveni milionar!

Poate voi rata o data, de doua ori..dar la un moment dat voi reusi!

ITI PROMIT!

daca am exagerat incercand sa va raspund la toti...iertati-ma!

Intr-adevar timpul e pretios! Azi am avut 1 ora sa raspund. Maine probabil nu!

Prima data am intrat pe acest site acum 3 zile. Special pt vanzarea Roaniei pe eBay si explicatia de aici. Am trimis un text si am primit mai multe raspunsuri decat ma asteptam!

M-a uimit si bucurat!

Poate m-am entuziasmat si implicat prea tare, prea mult!

Multumesc de mesaj Florin!

Mi-ai 'deschis ochii' Probabil nu merita!

Iar rasul tau m-a ambitionat! Crede-ma! Vei mai auzi de mine!


NU MA LAS!



Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#10090 (raspuns la: #10086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu renunta - de Florin si atat la: 19/02/2004 16:37:07
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Cristi,

Nu da cu fuga.
Doar te-am luat putin peste picior sa vad cum reactionez.

Nu trebuie sa-mi explici mie ce faci la servici.

Nu vreau sa-ti dau lectii. Imi dau cu parerea.

Sincer sa fiu, ai incercat sa 'lupti' pe mai multe fronturi.
Asta nu se poate.

Din pacate, ai deschis un subiect cu niste persoane care au pareri foarte diferite de tine. Pe deasupra, fiecare dintre noi fie ca au fost ca tine- ca o sa faca si o sa dreaga- fie ca au vazut altii ca tine.

Punctele tale de vedere sint foarte rigide si s-ar putea sa te conduca la esec. Nu accepti alte pareri. Le combati cu prea mare elan.

Ar fii pacat sa nu mai scrii pe aici.
Faptul ca ti-au fost puse intrebari stinghere asta este un lucru bine. Diversitate de pareri, de la oameni cu experiente diferite.
Si ce daca unii nu te cred ce spui.

Iti dai tu seama daca toti de pe aici spuneau de la inceput: Bai baiatule, felicitari si atit?

Cit priveste scrisul tau- sint destul de multi romani ca mine care au uitat sa mai scrie corect- asa ca eu nu am observat nici o greseala de gramatica.

Am schimbat doar idei.

Daca gasesti comfortabil sa o dai cu fuga treaba ta.

Iti doresc multa sanatate si noroc.

Numai bine,
Florin si atat

#10101 (raspuns la: #10090) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Psihologie - de ygrec la: 20/02/2004 05:17:28
(la: Cum sunt crescuti copiii de unele mame romance)
"Psihologia copilului mic" nu a fost punctul forte al parintilor mei, mai degraba statul la cozi si serviciul.
Nu am mancat bataie de la ai mei niciodata, nu tremuram cand ii vedeam de teama vreunei prostii facute-vezi taiat canapea piele cu lama, scris creta usa bucatarie, dormitor, fata/verso-am copilarit cu cheia de gat pentru ca lucrau in ture.Mai am un frate-deci eram/suntem doi-ne ciondaneam ca toti copii.
Nu am inca copii, imi doresc, e inca vreme.
Atat vreau sa spun: un copil trebuie tratat cu DRAGOSTE si multa GRIJA.
Un copil cere extraordinar de multa rabdare. De aceea este intr-adevar O DECIZIE si trebuie sa fii pregatit sa ai un copil. Mamele crizate de prostiile copilasilor, de intrebarile acestora, isi uita menirea. Copilul nu este un alt membru al familiei si atat. Copilul este Dragostea, Grija, Rabdarea...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: