te provoaca sa gandesti
nume de baieti cu litera G
sa punem 'mana-de-la-mana' intr-a Nu a fi
-atunci pe cand "plamaduim"- iar, calapodori de salcii sperantze Ci, refuzand de a crea doar copii: sa facem nu salcii, ci Salcii: (prea-aplecate numa-n aparentza!) dar ne-induplecatzi in ceea ce le e Esenta lor si-a Noastra: de-ai noshti Copii, de-al nost' trecut si viitor va fie Dor ! Copii, nu copii; Salcii ne-salcii!
"Fenomenul"Ceausism"
- de
(anonim)
la: 05/01/2004 03:51:52
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui) Este atit de usor sa apelezi la tricuri de film de lung metraj,la machiaje,la piei artificiale si la scene cu usile inchise,in care cineva este impuscat cu gloante oarbe.
Maestrul Nicolaescu este un geniu al filmului de razboi,despre terorism sau despre crime executate profesional. Cind faci parte dintr-o clica,exista o simbioza care nu desparte decit aparent personajele. Intrebarea era,de ce perechea Ceausescu nu a fost autopsiata si de ce nu au fost aratate buletinele.De ce?Pentru ca nu puteau sa faca autopsie pe niste personaje,care isi jucau si ele rolurile,scrise in "Scenariul revolutiei".M-a frapat si fiul ratacitor Nicu,de incercarea sa disperata de a lua totul cu el,chiar si vedetele din umbra,de patosul lui bolnav de a cauta medici renumiti prin Viena,pentru vindecarea bolilor sale inchipuite,ba de ficat,ba de satomac,ba in urma unei rani mortale de cutit,ba de cancer..Apoi aducera papusii strigoiului in tara.Aceste lucruri n-au pus pe nimeni pe ginduri.Eu ma gindesc inca la lingourile de aur semnate"Ceausescu Nicolae",la monezile de aur pe care-si grava chipul,la banii lichizi,miliardele pe care le ascundea in America ,Austria,Elvetia,pentru pregatirea unui exil probabil.Da,s-au platit birurile pentru bunurile personale si am primit in schimb un palat..ne-a donat un muzeu,asa cum un faraon egiptean construia in numele sau,o piramida.Eu sind absolut concvinsa ca Ceausestilor le merge mai bine decit oricind,ca pretul"aurului" a avut influienta,scaunul monarhului a fost pasat la un prieten drag si intim de familie.Si chiar daca nu credeti,o sa vedeti avia peste 10 ani adevarul pur.Oricum,a fost un film bine realizat,in care perechea odioasa care mergea la vinatoare de tineri prin anii 80 si transa carnea copiilor nevinovati cu sadism,pentru intinerirea celulelor batrine,vampirismul atroce,care nu se vad in filme,dar se povesteste doar despre asta,au fost realitati ale unui timp absurd.Coruptie a existat,coruptie va exista..Oare cine cumpara scaunui domnesc la urmatoarele alegeri?Ceausescu,un batrin de aproape 90 de ani sta in scaunul lui din piele,in vila sa din California si ride pe sub nas.Da,isi priveste cu mindrie semnatura care raneste aurul de pe lingou.are toate motivele sa fie multumit.Nu trebuie sa fii neaparat presedinte,poti sa te numesti si altcum si sa te bucuri de o sanatate de fier.Mai probelematic este cu fiul Nicu,cel care a anuntat deja in presa europeana"Sechs Milliarden Plastinaten,als besonders kenntlich zu machen,von lächerliches bis zu erhabenes",adica,"Sase miliarde de oemanei plastinati ca o veste deosebita,de la batjocora pina la posedare".Da,Günther von Hagen,care se mai supranumeste si"Domnmul" sau Dumnezeu,care a si trait intr-un oras domnesc citiva ani(Sibiu se traduce din geermanul"Hermannstadt","Orasul domnului".Da,vorbeste bine germana,si-a omorit cei mai temuti dusmani,pe care i-a plastinat si ii prezinta la expozitii prin Europa,Asia.Nu e rau,speram insa ca cel de sus il va lua la timp acolo sus la el,ca sa-l arunce ca pe Lucifer in iad,ca sa nu aiba timp sa mai faca cu banda lui din CCPCR fosta securitate crime prin lume. "Este suficient ca actul sa fie recunoscut ca arta de un singur om, pentru a fi clasificat (drept)arta."
Nu stiu daca aceasta "maxima" reprezinta parerea ta personala sau este doar o exaltare de moment, dar dar nu este nicidecum suficient ca o imagine, o materializare a unei angoase, sau o viziune, sa fie recunoscuta drept arta de un singur om pentru a o calasifica drept arta autentica. Aceasta ar fi o negare a esteticii si o promovare directa a unui egoism de tip dadaist. Oricum ceea ce sustii tu este o aberatie din punct de vedere logic pentru ca intotdeauna va exista cineva care va sustine si recunoaste actul de creatie ca fiind o expresie artistica - creatorul. Este foarte adevarat ca arta este egoista si de cele mai multe ori unilaterala ba chiar am putea sustine ca "valoarea" expresiei este inversproportionala cu numarul celor ce o pot decripta, dar de aici pana la promovarea unui haos estetic, in care orice nimic poate fi sustinut drept opera de arta este un drum lung. “In orice chip şi prin orice mijloace s-ar raporta o cunoaştere la obiecte, totuşi modul prin care ea se raportează la ele nemijlocit şi spre care tinde orice gândire ca mijloc este intuiţia. Dar această intuiţie are loc numai dacă ne este dat obiectul; ceea ce însă, la rândul său, nu e posibil, cel puţin pentru noi oamenii, decât dacă obiectul afectează simţirea într-un anumit mod. Capacitatea (receptivitatea) de a primi reprezentări prin felul în care suntem afectaţi de obiecte se numeşte sensibilitate.Prin intermediul sensibilităţii deci ne sunt date obiecte, şi ea singură ne procură intuiţii;dar ele sunt gândite cu ajutorul intelectului ş din ele provin conceptele. Dar, orice gândire trebuie sa se raporteze în ele din urmă, fie direct (directe), fie pe ocolite (indirecte), cu ajutorul unor anumite caractere, la intuiţii, prin urmare, la noi, la sensibilitate, fiindcă altfel nici un obiect nu ne poate fi dat. Efectul unui obiect asupra facultăţii reprezentative, întrucât suntem afectaţi de el, este senzaţia. Intuiţia care se raportează la obiect cu ajutorul senzaţiei se numeşte empirică . Obiectul nedeterminat al unei intuiţii empirice se numeşte fenomen . Immanuel Kant : “Critica raţiunii pure” - Ed. IRI ; Bucureşti, 1994
despre poezia sa nu prea stiu
- de
mapopescu
la: 05/01/2004 16:48:13
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?) dar "Trei dinti din fata" este un excelent roman. l-am descoperit intr-un dulap de studentie al unui unchi si l-am adus cu mine la Cluj. de vreo 4 ani il vad in biblioteca de cind sint in Franta si imi tot promit ca il citesc.
prima data l-am digerat greu. mi se parea bizar ca se putea scrie asa pe vremea lui Ceausescu. a doua oara l-am devorat. e excelent. vazusem inainte piesa Iona la Teatrul din Cluj, interpretata de Teatrul din Craiova (cred ca este vorba de acelasi spectacol cu George Constantin, insa nu mai tin minte numele actorului :( scuze) si mai citisem "Unde fugim de acasa". dar cei "Trei dinti" sint in topul meu personal. PS poeziile de mai sus (mersi SB_one si sanjuro) sint extraordinare
>>>>Oricat ar incerca sa neag
- de
My
la: 05/01/2004 17:56:34
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?) >>>>Oricat ar incerca sa neaga atractia fata de Romania...nu e adevarat. Sunt in negare. Sau poate niciodata nu au trait in Romania.
Ce-ar fi sa te limitezi sa vorbesti în numele tau ? Fii tu atras pâna peste cap de tara aia mirifica, dar nu povesti altora ce ar trebui ei sa simta. >>>>Ce e asa de deosebit in faptul ca toti se uita la tine ca si la un retardat, desi ai doua facultati, numai pt ca esti diferit? Am impresia ca suferi ca s-a uitat cineva la tine ca la un retardat. Pai degeaba ai doua facultati daca e doar un titlu onorific. In alte locuri conteaza ce stii, nu câte kile de hârtie ai în traista. >>>Pai...cam asta e emigrantul. Numai ca financiar e mai relaxat. Daca telul in viata e numai sa mananci bine si sa cheltuiesti....mi-e mila de tine. Altul care stie el mai bine cam cum e cu emigrantul... Pastreaza-ti mila pentru tine, domnule anonim, o sa ai nevoie, ca în curând vin alegerile si nu eu o sa profit de ele ci tu.
Re: La multi ani !
- de
Daniel Racovitan
la: 06/01/2004 16:21:25
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura) Multumim Radu, asemenea si tie, in numele meu si al lunetistilor! :)
Este misterul civilizatiei moderne , literele duble, folosite la locul potrivit.
comentariul nr 1668 - Bogdan
- de
Catalina Bader
la: 07/01/2004 07:37:55
(la: A existat holocaust in Romania?) si te rog sa nu te grabesti cu afirmatii...
(link la text: http://www.geocities.com/alkimistul/holocaust/holonita.html ) Etimologic, cuvantul Holocaust, provine din limba greaca: Holoskaustos sau Holokauton, Holos inseamna intreg; Kaustos sau Kautos inseamna ardere, adica ardere totala. Vechea semnificatie a Holocaustului indica: a) -sacrificiu oferit zeilor prin arderea totala a obiectului sacrificat. b) -o distrugere completa a populatiei si a animalelor. c) -o distrugere masiva, totala. Ulterior, semnificatia Holocaustului s'a extins cuprinzand categorii ca pogromuri, genocid, exterminarea unei rase... Astazi, Holocaustul este identificat cu tragedia suferita de evrei in cel de-al II-lea Razboi Mondial; specific, in uciderea a peste 6 milioane de evrei in lagarele de concentrare germane afate pe teritoriul polonez: Auschwitz, Treblinka, etc. Cifra de 6 milioane de evrei arsi in crematoriile naziste a fost avansata de catre diversele "birouri" si "centre" de studii in majoritate evreiesti, ale Holocaustului. Cifra enorma de 6 milioane a fost contestata de diversi istorici si cercetatori ai fenomenelor celui de-al II-lea Razboi Mondial. Insa foarte repede, legi speciale au fost "adoptate" in majoritatea tarilor vestice din Europa precum si in St. Unite si Canada, legi care fac un criminal din cel ce contesta veridicitatea Holocaustului. Recent, un profesor pe nume Ernst Zundel, a fost condamnat la 15 luni de inchisoare de catre un tribunal din Canada pentru crima de a fi scris o carte intitulata "Holocaust, cea mai mare contrafacere a tuturor timpurilor". In aceasta carte, prof. Zundel originar din Germania, sustine ca nu a existat nici un pogrom de ucidere sistematica a evreilor in masa dupa cum n'a existat nici o gazare urmata de ardere a celor 6 milioane de evrei, in contradictie cu faptele stabilite de catre "centrele" de studii evreiesti. Cartea prof. Zundel nu face insa obiectul articolului nostru. Un lucru ramane insa clar: nimic nu este stabilit odata pentru totdeauna. Traim intr'o epoca a relativismului, in care ceea ce pãrea adevarat ieri este dovedit ca fals astazi. Istoria nu face nici ea exceptie. In cazul Romaniei regula pare inversata. Ceea ce pãrea adevarat ieri se incearca a se dovedi fals astazi. De exemplu, astazi diversele "centre" de studii evreiesti incearca sa acrediteze ideia cã în Romania dinaintea si in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial ar fi existat un holocaust evreiesc in miniatura cu cel din Germania ce ar fi consemnat aproximativ 400.000 de evrei dupa unii, 600.000 dupa altii. Cifrele sunt in evidenta contradictie cu datele oficiale ale anchetelor guvernamentale din acele timpuri. Iata ce gasim in "Encyclopedia Iudaica Jerusalem" la pagina 1472: "Garda de Fier tinea conferinte si demonstratii studentesti deseori acompaniate de razmerite anti-evreiesti in care distrugeau sinagoge, magazine si ziare evreiesti ca in Oradea-Mare si Cluj 1922 si in Timisoara 1938 ... In perioada Iunie-Septembrie 1940 Garda de Fier reconciliata cu regele Carol al II-lea, a comis masacre impotriva evreilor in special in Moldova. La 6 Septembrie 1940, Garda de Fier proclama Statul National-Legionar impreuna cu Ion Antonescu. Imediat au fost promulgate legi pentru eliminarea evreilor din viata politica, culturala si economica a Romaniei. Telul final al Garzii de Fier era deportarea tuturor evreilor N.R. -deportare deci, nu ucidere. O lupta pentru putere a dus la rebeliunea legionara din 19-20 Ianuarie 1941, in care au fost ucisi 120 de evrei in Bucuresti si cca. 30 de alti evrei in provincie in special in Ploiesti si Constanta. Rebeliunea a fost inabusita si Conducatorul miscarii legionare Horia Sima impreuna cu alti lideri legionari s'au refugiat in strainatate. Odata cu izbucnirea razboiului contra Rusiei Sovietice Iunie 1941, fortele germane impreuna cu politia antonesciana la care s'au alaturat elemente ale Garzii de Feir au comis atacuri impotriva evreilor ca Pogromul de la Iasi 29 Iunie 1941 si "trenurile mortii", si alte atacuri in Moldova soldate cu 7.500-10.000 de victime". Deci sã recapitulãm: In timpul rebeliunii, legionarii au ucis 120 de evrei in Bucuresti si 30 de alti evrei in provincie. Totalul "pogromului" dela Iasi, "trenurile mortii", etc. s'au soldat cu 7.500-10.000 de victme. Adunând ajungem la cifra maxima de 10.150 de evrei, victime ale Holocaustului in Romania. Cifra este data de catre "centrele" evreiesti de studii de atunci. Dupa cifrele oficiale ale guvernului Antonescu, care nici el nu putea fi banuit de iubire fata de legionari, rebeliunea s'a incheiat cu 416 morti, 370 in Bucuresti si 46 in provincie, din care 120 erau evrei. In perioada 6 Septembrie 1940 si 20 Ianuarie 1941, tot dupa datele guvernului Antonescu, legionarii au facut 73 de victime in majoritate formate de grupul celor detinuti la Jilava pentru crimele comise contra tineretului tãrii. Niciunul nu era evreu. Nu putem decat sa constatam discrepanta chiar in cifrele de atunci maximum 10.150 de evrei, si enorma cifra maxima de 600.000 de evrei prezentata astazi de catre forurile evreiesti mondiale. Analizand statisticile prezentate, un fapt se desprinde cu claritate: Miscarea Legionara, vânatã de regele Carol al II-lea pana in Septembrie 1940 si de generalul Antonescu dupa Ianuarie 1941 este scoasa din cauza. Ramane deci singura imputatie de ucidere a 120 de evrei in timpul rebeliunii declansate de generalul Antonescu. Desigur, victime au fost 416 morti, dar acesta este pretul platit cand doua forte se confrunta armat. Gloantele nu selecteaza pe cei ce se afla pe strazi in timpul unui conflict. Dovada: au murit de 4 ori mai multi crestini decat evrei. Si daca mai adaugam si faptul ca la acea data atat Basarabia cat si Ardealul de Nord nu mai erau sub jurisdictia Romaniei, credem ca afirmatiile celor ce arata ca in Romania ar fi existat un Holocaust al evreilor ce ar fi devorat circa 600.000 de evrei sunt marcate nu numai de exagerari arbitrare si iresponsabie, dar si de o falsitate ce raneste adanc sensibilitatea poporului roman în sânul cãruia comunitatea evreiasca a avut si are o pozitie privilegiata unica in intreaga lume. Notiunea de Holocaust indeamna la respect si compasiune fata de victime, la repulsie si oroare fata de calai si la hotarîrea de a lupta pentru ca asemenea lucruri sa nu se mai repete. Avem in fata Holocaustul crestin comis de catre Comunismul International care a devorat pana acum peste 140 de milioane de victime si continua sa ucida in ritm accelerat nu numai crestini dar si musulmani, budhisti, mozaici... 140 de milioane oferite pe altarul Satanei spre arderea totala. In acest context, motivul refuzului Presedintelui R. Reagan de a vizita fostul lagar german din Dachau ar trebui sa dea serios de gandit celor ce incearca sa foloseasca tragedia umana in scopuri speculative. Problema actuala este una de supravietuire a fiintei umane. Este nevoie de un efort urias, comun, al tuturor natiunilor spre a distruge Comunismul International. Toti avem nevoie unii de altii, crestinii de evrei si evreii de crestini, ori indifernent de ce alta religie ori natie. Prezentarea denaturata a adevarului nu ajuta aceasta cauza. Problema "Holocaustului evreiesc" in Romania va ramane deschisa tuturor cititorilor nostri dela care asteptam date documentate spre o eventuala publicare. AUREL Lupescu "LIBERTATEA", New York Director: Nicolae Nitã Anul 3, Nr. 33-34, Aprilie-Mai 1985
O singura remarca as face: ai
- de
Daniel Racovitan
la: 07/01/2004 10:44:46
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?) O singura remarca as face: ai grija sa nu confunzi "exprimarea realitatilor romanesti" cu "injuraturile si bagarea neamului in rahat".
Tot cei care au emigrat fac parte integranta din neamul romanesc, pentru simplul fapt ca vorbesc romana si s-au nascut in Romania. Traiul afara, "la bine", nu ii priveaza de calitatea de roman, chiar daca au "obraznicia" de a spune lucrurilr pe nume.
Fiecare poate scrie ce vrea..
- de
Coralie
la: 07/01/2004 11:39:02
(la: A existat holocaust in Romania?) Fiecare poate scrie ce vrea, chiar si aberatii...scrie una si "uita" alta...
citez din articolul dat de Catalina : "O lupta pentru putere a dus la rebeliunea legionara din 19-20 Ianuarie 1941, in care au fost ucisi 120 de evrei in Bucuresti si cca. 30 de alti evrei in provincie in special in Ploiesti si Constanta. Rebeliunea a fost inabusita si Conducatorul miscarii legionare Horia Sima impreuna cu alti lideri legionari s'au refugiat in strainatate. " Autorul articolului, dl Lupescu, asimileaza luptele de strada in timpul unei rebeliuni, cu un holocaust! Curios, cum "uita" dragul de el, sa mentioneze si câti legionari au fost omorâti atunci.. la "înabusirea rebeliunii... Continui cu citarea: Odata cu izbucnirea razboiului contra Rusiei Sovietice Iunie 1941, fortele germane impreuna cu politia antonesciana la care s'au alaturat elemente ale Garzii de Feir au comis atacuri impotriva evreilor ca Pogromul de la Iasi 29 Iunie 1941 si "trenurile mortii", si alte atacuri in Moldova soldate cu 7.500-10.000 de victime". Dragutul de el, :) autorul, uite ca i-a facut prieteni buni pe Antonescu cu legionarii! Ce-a facut Antonescu? I-a bagat pe toti legionarii in inchisoare! Nici de cum sa-i asocieze in guvern.. Catalina, nu tot ce zboara se manânca! In cazul de fata, nu orice este publicat pe net este adevarul istoric sau devine litera de lege... Articolul asta l-am citit deja pe toate site-urile legiunii(tu nu sti ce fel de site este geocities/alkimistul?).
Cat despre daca a fost sau nu,adevarul il vom afla dupa 2005.Exista un maldar de documente care ne vor lamuri prin intermediul comisiei numite. Mi se pare ca , grosul acuzatiilor se indreapta spre guvernul Antonescu instituit DUPA alungarea de la putere a "Garzii de Fier". Poate acestia din urma pot fi "acuzati de o anumita ideologie" dar datele arata ca in nici un caz nu ar putea fi acuzati de atrocitatile care au avut loc la Odesa(un mic exemplu). In orice caz,pe langa "maldarul de documente" exista si nume concrete cum ar fi Radu Lecca,Mihai Antonescu,generalul Trestioreanu si altii care la-u ajutat pe ion Antonescu. In timp,chiar si intelectualii romani au fost impartiti(in tabere ideologice) de "problema evreiasca". De o parte ii poti gasi pe Nicolae Iorga(nu mai putin influent deca Garda de Fier prin idei)Vasile Conta,Istrate(chimist,imi scapa celalat nume). Si poti gasi si cei care au protestat,precum I.C.Bratianu,dr.Nicolae Lupu,Regina mama Elena(care de altfel a primit si titlul de "Drept al popoarelor" la Yad ve Shem din Ierusalim. Asa ca vezi ce munca titanica ii asteapta pe cei din comisie. Si vrei ca noi sa tragem concluzii aici dupa un articol scris pe un site de o "anumita nuanta"? Daca doresti poti face si un mic test. Am citit enorm de multe materiale despre evrei/israelieni s.a.m.d. pe acest site(geocities/alkimistul).Poate cineva sa-mi citeze,in ultimul an,cel putin 10% din articole care au fost favorabile acestei etnii?(ca si la alte popoare,au si ei partile lor bune!Priviti numai cati laureati ai premiului Nobel au dat.) Draga Catalina,nu te obosii in zadar!Nu vei gasi nici un articol favorabil(dar mite exagerarea mea cu cei 10%!). Numai ponegriri! Asa ca nu-i poti acuza de o "obiectivitate iesita din comun" care sa le confere titlul de "sursa".
referire la "poporul ales" - rodastrid - 7/01/04
- de
DORU E
la: 07/01/2004 16:12:18
(la: ZIDUL RUSINII) In primul rind trebuie sa recunosc in mare ca ai dreptate.
Insasi apartenenta individului la popoeul evreu , il face pe acesta sa fie intr-un fel sau altul "rasist" . Insasi religia iudaica ii invata pe evrei sa fie rasisti . Daca stau bine si ma gindesc , ajung la concluzia ca noi , evreii , sintem inventatorii rasismului . Dar, nici odata , cel putin momentan nu realizez , evreii n-au fost rasisti "rau voitori" . Dupa religie trebuie sa respecti celelalte religii . Nu trebuie sa le accepti , dar ti se cere sa-i respecti pe altii . In principiu , eu , ca ateist , nu fac nici o diferenta intre oameni si rase . Dar in acelasi timp , nu pot sa-i acuz pe cei care pastreaza si se lupta pt. continuarea si perpetoarea iudaismului . In ceea ce priveste antisemitismul , fara discutie , marea majoritate a evreilor au simtit mai mult sau mai putin , intr-o forma sau alta , intr-un moment sau altul , aceasta forma de ura sau incercare de injosire . Desi sint plecat din Romania de peste 30 de ani , la virsta de 20 de ani , am avut si eu micile mele neplaceri ( uneori poate din vina mea , dar le-am avut ) . Cind eram in clasa a X-a , la liceul M. Eminescu din Bucuresti, am fost trimisi la munca "voluntara" intr-un sat din Oltenia la ciles rosii . Intr-o anumita situatie , nu au rost amanuntele , profesorul ramas cu noi in cantina , mi-a spus " Daca nu-ti place , pleaca-n tara ta JID... " . N-a apucat sa-si termine fraza , caci i-au zburat dintii din gura - la propriu , nu la figurat - dupa care am fost trecut fortat de catre dirctorul liceului , la liceul Sava . Spre nenorocul meu , in clasa a XI-a , la Sava , am avut o alta intimplare cu un coleg de clasa care ma tachina in permanenta : Ehrlich e nume nemtesc sau jidanesc ? M-am abtinut o perioada , dar intr-o zi , m-a prins pe "picior gresit" , si l-am bagat in spital in stare geava . Eu am avut norocul ca eram sportiv , solid si stiam sa si bat . Cunosc insa cazuri in care prieteni au avut mai putin noroc . Eu nu ma pling de antisemitism , dar l-am cunoscut . Si inca ceva . Nu-i mai putin adevarat ca si noi , evreii , avem "partea" noastra la exisenta acestui flagel . Ca ateist , sint departe de ideea "poporului ales" . Sintem si noi oameni , si ca pe peste tot sint buni si rai . De exemplu , ceea ce s-a intimplat cu muncitorii straini in Israel , este de neacceptat . Nu ar fi de mirare daca printre romanii care au suferit in Israel de conditii inumane de cazare si care dupa munca prestata cinstit nu si-au primit banii si care nu stiau cei antisemitismul inaintea venirii in Israel , la intoarcerea acasa sa devina antisemiti . Si este greu sa-i invinuiesti pe acestia . In orice caz , pentru aceste cazuri , mie , ca evreu , ca om , imi este rusine . Scuze , ca asta e capitalismul , ca asta se intimpla si in alte parti in lume , eu nu le pot accepta . Nu la noi in Israel . eu n-am emigrat, ce e aia? mi-am schimbat coordonatele geografice pe planeta si asta absolut intamplator. cu soarta nu te pui, deci ce rost are sa ma intorc de unde am plecat, ca doar sintagma cu metamorfozele cercului se aplica calatoriilor spirituale, nu mundanelor schimbari de peisaj exterior, accesibile si cu tramvaiul. romania este epuizata ca experienta din punctul meu de vedere si, cum orice star stie sa se retraga de pe scena cand e inca in plina glorie, a venit randul americii. cat i-o fi destinul sa stea in calea mea si americii asteia. dupa aia mai vedem.
nu ma intreba despre bani si satisfactii materiale a la miorita sau a a la unchiu' sam ca ma plictisesc, eu inca mananc doar o data pe zi din obisnuinta, chiar m-am gandit ce-ar fi ca, in numele sentimentului patriotic, sa nu mananc fo doua saptamani ashea, ca sa reintegrez constructiv trecutul in prezent si sa il proiectez creator in viitor (stii tu faza cu artistii care creaza mai bine pe nemancatelea), heideggerian. si gata cu subiectul asta pentru mine, ca s-a molipsit romanimea de inca o obsesie si ma ia durerea de cap daca mai vorbesc mult despre asta si oricum singurul meu neuron clameaza sa fie protejat. pana acum eram toti poeti, na ca ne transformaram intr-o natiune de emigranti sau critici ai emigrarii. un gombrovicz ne mai lipseste, pe post de eminescu national. stii ca am intalnit dezbateri aprinse despre emigrare pana si pe un forum culinar?! dar, las' ca merge la sarmale :)) 1)Desigur ca daca ceva care nu e in regula se petrece si in alte tari,aceasta nu reprezinta o scuza!
Cu totii am dori sa traim intr-o tara "perfecta din punct de vedere social,nerasista si neexploatatoare". Totusi,nu ar trebui scoasa idea din contextul ei. Eu am raspuns la un mesaj in care acuzatia era adusa la faptul ca "evreul,fiind evreu,il exploateaza pe neevreu". 2)Apartenenta la orice religie poate fi "rasista".Totul este o chestiune de interpretare.Si orice exagerare nu este la locul ei. Urmarirea rasista a evreilor in WW2 poate fi interpretata si ea ca o "discriminare religiaoasa".Numai ca atunci,"poporul ales" era altul si se numea "rasa ariana". anit47 oaaauuu..
ce pacat ca nu l-am descoperit mai repede.. in fiecare zi il deschid si ma uit.. poate peste ani si ani o sa invat ceva de acolo...caci omul...cat traieste...invata! P.S. ati ascultat melodia "asdf sound like this?"? e tare faina...cred ca va fi hitul anului 2004... iar pt sezonul estival propun ghjk...doar astea sunt urmatoarele litere de pe tastatura..cred ca de akolo s-a inspirat nu? whoaaa, "Lumini si umbre", "Steaua fara nume"... vremuri... :)))
din noi isi alege din diferite motive
un nume de utilizator...INSA de ex la mine poti afla numele,nu ascund nici-un secret,nici frica nu mi-e decat de Cel De Sus! Cred ca n-are importanta numele. O discutie serioasa se poate face in orice conditii.
Anonimatul daca nu-i nociv... este preferabil...
- de
adypop
la: 10/01/2004 15:20:41
(la: Participare la forum cu numele real?) Am ramas inca traumatizati de ideia ca daca spunem niste "chestii" si le spunem cu numele adevarat, privim cu teama in jur si asteptam repercursiunile. Dupa 40-50 de ani, este mai greu sa accepti ca poti spune fara nici un fel de repercursiune orice ne trece prin cap; bune sau rele.
Asa ca orice anonimat care nu este vadit deranjant este bine venit mai ales ca ANONIMUL poate fi mai lejer in exprimare si asterne mai usor gandurile in forum.. Am cunoscut acest lucru cand pentru a impune un anumit lucru, chiar daca era o publicitate mascata un ANONIM ne facea o comunicare pe care ne-o doream, dar nu stia cum sa procedeze, daca si-ar fi declinat adevarata indentitate... i se parea ceva anormal.. De asemenea, am cunostinta de anonimi care in josnicia lor nu aveau curajul sa-si spuna adevarata identitate... si astia sunt destui. O alta categorie sunt cei carora le plac jocurile de situatii si niciodata nu-si declina adevarata identitate, chiar daca ii cheama ADYPOP, si care nu face rau nimanui, dar nici bine... ci doar isi creeaza NIK-uri si atata tot. Am multi prieteni in aceasta conjuctura si care pana la urma, cand ne-am cunoscut mai bine, in particular ne-am declinat identitatile si s-a creeat o prietenie sincera... Deci ANONIMATUL daca nu-i nociv... e preferabil. Admin-ul poate sa decida...
|
![]() |
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Iata tema de discutii propusa de domnul Bojan:
====================================
Doua lucruri doar se pot spune despre acest personaj care, uneori, îi face copiii mai sensibili sa lacrimeze - 1. ca pe ratusca cea urâta n-o iubeste nimeni pentru ca 'iese din rând' si nu seamana cu celelalte ratuste, deci este urâta si 2. ca tocmai urâtenia este cea care contine în subsidiar promisiunea recunoasterii ei ca fiind de fapt o gratioasa lebada. Asta e si speranta mea secreta cu fotografiile care îmi plac nespus doar mie, fara sa stiu prea bine de ce, si pe care le arat în dreapta si-n stânga, doar-doar voi citi într-o zi pe chipul cuiva amestecul acela de vaga invidie bine învelita într-un entuziasm potolit care sa duca la recunoasterea 'lebedei' mele fotografice, 'urâta' pâna atunci de toata lumea si acum brusc metamorfozata în 'frumoasa'. O întrebare mai serioasa sta în spatele acestui joc: în ce consta frumusetea sau nefrumusetea unei fotografii, într-o brusca forma de îndragostire fara vreo explicatie logica,sau în discursul inteligibil care se ascunde dincolo de ea? Avem de-a face cu un mecanism irational, sau cu unul rational? Iubim imaginea aparent pura, sau iubim povestea înscrisa cu litere nevazute pe dosul ei? Vorbim aici de 'obiectul' fotografie, neînsotit si neîngradit de cuvintele, pe care le banuim ca paraziteaza orice imagine. Oare succesul unei fotografii fara titlu sau explicatii auxiliare sa depinda de descifrarea unui sens, mai precis acelasi sens detinut de fotograful-martor, care printr-o privire aidoma unei cautaturi interzise prin gaura cheii a furat lumii un dreptunghi oarecare? Cred ca inteligibilul unei imagini fotografice se compune dintr-un discurs plus o stare, ori chiar daca stratul conotativ se poate exfolia si citi într-o masura mai mare sau mai mica,
starea de gratie în care s-a aflat cel care a privit mai întâi si care vine acum sa le arate si celor care n-au fost acolo, ramâne tarâmul fermecat rezervat exclusiv celui ce l-a dezvirginat printr-o simpla privire. Putem dar vorbi de singuratatea adamica a celui ce vede ca si cum ar vedea pentru întâia oara totul, asta ma rog, pâna în ziua când japonezii vor inventa aparatul digital care va transmite 'la pachet' o data cu imaginea fotografica si starea aceea de gratie, cele mai ascunse gânduri, adierea vântului, temperatura, umiditatea atmosferica etc.
Revenind pe pamânt, ce ne facem asadar cu fotografiile pe care le iubim cu încapatânare, dar care nu plac nimanui? Putem vorbi infinit despre o bucata de drum ca cea pe care v-o propun vederii ca despre un mic interval care contine ADN-ul tuturor calatoriilor, al trecerilor si petrecerilor de pe lumea asta. E într-un fel ocolul pamântului luat la misto. Nu se agata de nimic, nu începe si nu se termina, nu promite nici o tinta, e semiotica pura - semnificatul se lipeste de semnificant ca marca de scrisoare fara sa lase loc vreunui rest interpretabil. Seamana întrucâtva cu palma aceea pe care am primit-o odata absolut din senin de la un tip când am coborât din troleu si care m-a lasat fara replica pentru ca n-a fost însotita de nici o explicatie. Omul a coborât, m-a privit drept în ochi, mi-a dat o palma sanatoasa, cu elan, de mi-a mutat falca, s-a întors si a plecat fara vreun cuvintel. Pe undeva sunt constient ca fotografia asta nu e frumoasa, lumina e plata, cerul nu are nimic de spus, zapada nu e spectaculoasa si exuberanta, ci subtire si nesatioasa ca o felie de pâine unsa cu un strat atât de subtire de unt încât trebuie sa mesteci mult si sa te concentrezi foarte serios ca sa-i ghicesti gustul ocultat. Un asemenea drum nu promite mari
aventuri, e prielnic doar unui strain - xenos, cel delocalizat care trece mereu, asemeni lui Isus în drum spre Emaus. Si împotriva tuturor argumentelor posibile, iubesc mult aceasta fotografie care ma exprima pentru ca în taina stiu ca starea mea de gratie de atunci era într-un rar echilibru cu tot ceea ce se vedea prin vizorul aparatului, ca într-o împacare spectaculoasa si definitiva cu lumea. E vorba aici de un inexplicabil foarte personal care se preface progresiv în inefabil, în ceva usor si fara corp ca frumoasa din poveste, în ceva atât de rarefiat si subtire, încât nici nu are rost sa ne apucam sa vorbim despre el.