numele trandafirului

camyb1981

M-am mai linistit putin, credeam ca numai eu patesc cchestia asta, mi s-a intimplat de doua ori sa nu pot sa citesc o carte, dar m-am incapatinat de fiecare dat si intr-un final am izbindit...Una a fost "Numele trandafirului" a lui Eco si a doua "Conditia umana" a lui Malraux. Important e sa-ti faci curaj si sa treci de prima parte.

care mi-au placut:
Doamna Bovary",
Pendulul lui Foucault, Numele trandafirului,
Cel mai iubit dintre pamanteni
Ciclul Fundatiei
Magicianul
Picasso
Regii Blestemati
La rascruce de vanturi

din ceea ce am citit:
tot ce a scris Jules Verne
tot ce a scris Karl May
tot ce a scris DUMA
tot ce a scris Rebreanu
tot ce a scris Barbu Stefanescu Delavrancea
tot ce a scris Sadoveanu
tot ce a scris Ion Creanga

tot ce a scris James Clavel

tot ceea ce am citit mi-a placut mai mult sau mai putin
dar din TOT am invatat ceva:
important este sa intelegi MESAJUL.

Numele trandafirului
si eliade. tot
UN VEAC DE SINGURATATE
Joia Dulce -j. Steinbeck
Pepita Jimenez-miine va spun de cine e.
si N-a dansat decat o vara -pentru adolescenti

Am fi fost niste prosti fara carti

Oana...mersi mult. O sa iau sfatul tau prietenesc ca atare si o sa te intreb daca, desi am trecut acolo drept cartzi favorite cele doua titluri de "prim-ajutor sentimental" pentru fetitze, faptul ca pot sa-i adaug in lista cartzilor citite pe Fowles cu Magicianul si Colectionarul, pe Eco cu Numele trandafirului sau pe Coelho cu Alchimistul sau Veronika se hotaraste sa moara, schimba in vreun fel situatzia?
Numai bine !







"Searching for answeres to questions nobody asked " !

Ultima carte?? Numele trandafirului de Umberto Eco! O carte cu adevarat FASCINANTA. Nu foarte usor de digerat. Am receput-o de vreo 2-3 ori pana sa o citesc..dar a meritat. o recomand cu caldura tuturor ce nu au citit-o inca

Ai citit si Pendulul lui Foucault? O alta tura de forta a culturii europene subterane. Numai Eco poate sa transforme cartile in obiecte de roman politist. Enjoy!

Cartea, marele mister
Deruland mesajele acestei sectiuni trebuie sa marturisesc ca am doua bucurii si o tristete (ca in patru nunti si o inmormantare). Prima bucurie este ca nu sunt singurul contaminat cu acest virus « vorbulitza de la Alice: fugi cat te tin picioarele, 'chestiile (astea) interesante' dau dependenta. eu nu cautam nik pe net, cand am dat de teroarea, extazul si umilinta ultimului an din viata mea. fugi, om bun, ca-i mai rau decat orice drog » (si e vorba de virusul numit carte si nu cafenea), a doua bucurie e ca am reusit sa-mi « infectez si copii cu acelasi virus » caci numai o nebunie poate sa te indemne sa mai cumperi carti pe care sa le si citesti cand poti afla mult mai repede si usor tot felul de lucruri de la tv-u. Tristetea consta in faptul ca de multe ori uitam si incepem sa ne « fudulim » cu ce avem. Pentru mine cartea este un mister, este ceva plin de viata care te cauta si te gaseste (si nu invers cum s-ar putea crede). De ce spun acest lucru : pentru ca am tavalit in avalansa uitarii carti deosebite (pentru care nu eram inca pregatit) si au fost momente de vraja si mister cand am pus mana pe ea si nu am mai lasat-o sa-mi scape. De ce am pus mana ? pentru ca-mi facea cu ociul ? pentru ca ma atragea ca un magnet ? mister, suspans…nebunie. Sunt carti pe care le recomand si carti pe care le vreau uitate. De ce uitate ? din doua motive : unele sunt ca un cutremur devastator si simt ca n-as putea sa le mai citesc odata sau macar sa le frunzaresc (cum poetic marturisea de Arcturus - 16/04/2004 - O asa carte nu poate fi citita decat cu un sentiment de "inaltare in abisurile nebuniei umane".) iar celelalte sunt oglinda sufletului meu si recunosc ca ma doare sa vad cata uscaciune si uraciune zace si colcaie acolo, in mine.
Dar intotdeauna am avut momente si trairi si indiferent daca am trait toata « viata pe un peron » sau « in lanul de secara » intotdeauna mi-am amintit ca la « rasarit de eden » trebuie sa fie cateva « dune ». cand voiam sa plang imi aminteam « ce verde era valea mea » si-mi dadeam seama ca nu suntem decat « oameni si soareci » in acelasi timp, chiar daca suntem in « zbor deasupra unui cuib de cuci » Obraznicia facea din mine « omul care rade » iar cunoscutii ma alintau in deradere cu : ce a mai citit « magicianul ». Iar eu « Don Quijote » imi permiteam sa le raspund ca « jocul cu margele de sticla » a fost inventat pentru a tine minte numarul celor « o mie si una de nopti » iar toate « basmele » si « povestile » lor nu ma ating. Caci eram si sunt « idiotul » care la fel ca « alchimistul » speram sa gasesc « pendului lui foucault » undeva la baza, la « fundatia » lumii. Dar « numele trandafirului » staruia ca o grimasa pe buzele lor ce sopteau privindu-ma ingaduitor « asa grait-a zarathustra » si nu intelegeau ca eu dupa ce asistasem la « fenomenul pitesti » ma chinuiam sa descopar in « jurnalul fericirii » « enigma otiliei ». dupa ce raspundeam la intrebarea « cum am ajuns scriitor » cautand printre « amintiri din copilarie » « casa budenbrock » de pe « muntele vrajit » caci « maestrul si margareta » lui plecasera dupa « vrajitorul din oz » care se afunda in desisul preeriei dupa « winetoo » iar « coliba unchiului tom » era neancapatoare ca si « insula cu elice » sau « hanul ancutei ». De multe ori, noaptea pe cand « soldatul sjvek » patrula intrebandu-se « pentru cine bat clopotele », stateam ca « omida » si ma intrebam, ce face « colectionarul » daca eu raman in stadiul de larva iar « batranul si marea » sopteau : « mizerabilii », iar au aruncat « cei patru cavaleri ai apocalipsului » « valul pictat » incat o sa vezi numai « orizonturi rosii ». Dar « de la pamant la luna » e-o cale atat de lunga ca mii de ani i-au trebuit minciunii sa ajunga.
Lasand gluma proasta la o parte trebuie sa recunosc ceea ce am mai spus : nu cartile ne marcheaza existenta, ele doar ne arata ca existam, ne arata cum suntem, unde suntem si unde am vrea sa fim. La fel ca multi dintre voi am cartile mele pentru momentele de singuratate, de tristete de bucurie, cartile care imi sunt dragi si pe care nu este nevoie sa le iau cu mine pe o insula caci le port tot timpul cu mine, traiesc in mine, cresc in mine. Este cea mai teribila simbioza :
Caci fara ele as murii iar fara mine-s moarte.

Deschid fereastra si ma vad, sunt Narcis, tu esti lacul
Prin randuri-valuri ma strecor, ma regasesc, sunt altul.
O noua carte am deschis, Sesam, ce-mi dai tu oare?
O usa-n spate s-a inchis, vlastar - altoi ce doare……..

Pendulul lui Foucault e undeva, suuuuus, suuus de tot. Codul se apropie, dar nu ajunge Numele Trandafirului.

Oare poate fi scoasă din istorie inchiziţia? Şi mai cu seamă din istoria bisericii catolice? Oare Giordano Bruno şi-a organizat singur autodafe-ul? Sau alte genii care au fost nevoite să-şi retracteze public descoperirile ştiinţifice? Deci ce propui? Să ardem cărţile de istoriei, mai cu seamă pe cele care lezează papalitatea? Să nu mai avem memoria faptelor odioase ale bisericii catolice? Dar întreaga ei istorie este odioasă, de la Sf. Augustin încoace. Oare romanul lui Umberto Eco, Numele trandafirului sau mai recentul roman al lui Dan Brown, Codul lui da Vinci sunt simple ficţiuni? Cu ce au greşit miile de nevinovaţi şi în ce calitate s-a erijat biserica catolică în tribunal. Avea vreun drept să judece şi să condamne. Nu era tribunalele civile care judecau fărădelegile? Poziţia ta denotă fără îndoială un anumit fanatism care nu ma lasă loc cunoaşterii adevărului. Tu nu mai ai ochi de văzut şi nici urechi de auzit!

eu personal am avut parte de cateva coincidente uimitoare, dar care insa nu m-au facut sa cred in vraji; ce pot sa zic, nu sunt adepta sloganului "crede si nu cerceta", ba din contra, eu as vrea sa cred ca exista o explicatie logica pt tot ce se intampla in jurul nostru, care sta acolo si asteapta sa fie descoperita...
am vazut recent un documentar despre magia in africa... tulburator! popoare intregi care cred ca pot beneficia de ajutorul stramosilor (impotriva secetelor, a bolilor) daca se imbaiaza in sange de nu stiu ce animal sau daca beau ii fierea; mai rau chiar, cand "magia" lor nu mai dadea rezultate (coincidentele au incetat, probabil) s-au gandit ca trebuie o jertfa mai mare: sangele si organele de animale au fost inlocuite cu sange si organe de copil (asta se intampla pe continentul negru in zilele noastre!!!); cand autoritatile au incercat sa ia masuri s-au lovit de mari proteste din partea "credinciosilor".
nu stiu ce parere aveti voi, dar eu cred ca asa-zisa magie e un factor care stopeaza evolutia umana... e trist cum unii pot sa creada, in momente de disperare, in metode nejustificate ..
pt cei care au mai citit de ex "numele trandafirului", amintiti-va de procesul in care o femeie a fost condamnata sa fie arsa pe rug pt ca ducea familiei sale drept hrana tot ce putuse procura- un cap de porc .

DaVinci cod..sau cum sa faci dintr-o carte politista mediocra un mare succes mondial..Cel ce s-a ocupat cu vinzarea acestei carti , ar fi putut vinde cite doua frigidere fiecarui eschimos..Succesul acestei carti e un elogiu adus unei excelente publicitati...

Am citit-o , nu mi-a placut, M-am infuriat ca am pierdut atita timp cu ea..ca e destul de voluminoasa..Dupa mine e o intriga politisat nevorosimila plina de inavertente, o amestecatura de misticism , fabulatie si ici colo cite un crimpei de istorie...

In genul acestei carti , dar net, net superioara, e cartea lui Umberto Eco "Numele trandafirului" ...

Prefer cu mult o carte a Rodicai Ojoc Brasoveanu. Pacat ca ea n-a avut parte de o publicitate ca cea a lui Dan Brown

Cred ca nu le pot pune intr-o ordine, dar pot spune cateva titluri..

Ada sau Ardoarea-Nabokov
Un veac de singuratate-Marquez
Numele Trandafirului-Eco
La rasarit de Eden-Steinbeck
For whom the bell tolls-Hemingway
The Great Gatsby-Fitzgerald
Portretul lui Dorian Gray-Wilde
Demian-Hesse

Podurile din Madison County - R.J.Waller. M-a invatat ca dragostea nu depinde de distanta si nici de timp.

Magicianul - John Fowles - Viata e ca un teatru, dar serios.

Nunta in Cer (Eseuri) - M. Eliade - Inelul cu safir albastru, dragostea asincronica. Sa prinzi momentul, sa nu-ti scape ce e special in viata ta.

Demonii - Dostoievsky. Mai bine rau si viu, decat rau si mort, dar si decat bun si mort (pe dinauntru).

Panza de paianjen - Cella Serghi. Primul sarut. Cum sa distingi iubirea autentica.

La Medeleni - Ionel Teodoreanu. Am crescut impreuna cu personajele din carte. M-a invatat ca adolescenta e minunata dar prea categorica si n-am facut leme pentru viitor.

Fiul risipitor - Radu Tudoran - Am aflat ca se poate astepta pentru iubire chiar si in conditii extreme.

Numele trandafirului - Umberto Eco. Cat de distrugator e extremismul, fie el si spiritual. Si multa frumusete in mister.

Deocamdata cam atata. Imi place ca mi-ati dat sugestii pentru cateva carti pe care nu le-am citit. Foarte inspirat subiectul de conferinta!



_________________________________________
"De la sublim la ridicol nu este decat un pas". (Napoleon)

Umberto Eco - "Numele trandafirului", Marquez - "Toamna patriarhului", Coelho - "Diavolul si domnisoara Prym", Jiri Marek - "Tristan sau reflectii despre iubire", Tracy Chevalier - "Albastru pur".

"Pe aripile vantului"- Margarett Mitchell; "La Medeleni", "Lorelei" - Ionel Teodoreanu; "Magicianul" - John Fowley; "Tristan sau reflectii despre iubire"- Jiri Marek; Umberto Eco - "Numele trandafirului"; "Oglinzi", "Somnul freziilor"-Elena Gronov Marinescu ; "Arta conversatiei", "Arta compromisului"- Ileana Vulpescu; "Forsyte Saga" - John Galsworthy"; "Romantica", "Ciresarii", - Constantin Chirita; "Enigma Otiliei"- George Calinescu- de ce nu?

- Zbor deasupra unui cuib de cuci
- Domnului profesor, cu dragoste
- Calauza
- Casablanca
- Stada Hanovra
- Pulp Fiction
- "Z"
- Noaptea iguanei
- Ziua in care vin pestii
- Zorba the greek
- Soimul maltez
- Parfum de femeie
- Cei sapte samurai
- Sanjuro
- Numele trandafirului
- Vertigo
- Taxi driver
- Nasul
- Deer hunter
- Promontoriul groazei
- Imblanzirea scorpiei
- Pianistul
- A fost odata in America
- Salvati soldatul Ryan
- Papillon
- Sawshank redemption
- Seven
- Alegerea Sofiei
- Operatiunea "Monstrul"
- Actorul si salbaticii
- Farenheit 451
- 2001, a space odissey
- Blade runner
- The impostor
- Petrecerea
- Intoarcerea panterei roz
...

...Cred ca primele carti care m-au facut intr-adevar sa ma indragostesc de literatura au fost cele ale lui Alexandre Dumas..Am plans si am ras,am trait cu cei patru muschetari fiecare succes si fiecare esec...Cred ca niciodata nu voi gasi carti de care sa ma simt la fel de legata ca de acest ciclu...Urmatorul pas a fost surorile Bronte,apoi Umberto Eco...Cat am citit Numele trandafirului am trait ca intr-un fel de transa...nu mai puteam face altceva decat sa citesc.Cred ca aceasta a fost una din cartile care mi-a marcat existenta(pana acum...ca mai am inca multe de citit si de aflat)...O alta carte care m-a facut sa iubesc si sa urasc cu aceeasi intensitate acelasi personaj,Sigrid,a fost Torente...Citesc Steinbeck...Remarcabil...desi nu sunt eu cea mai in masura sa spun asta...Daca ati citit Fructele maniei,este absolut imposibil sa nu va fi ramas intiparit sfarsitul...Literatura traieste in noi,cred eu,si fiecare noua carte ne dezvolta,intr-un anume fel..La mine,cel putin,ideea asta e valabila...

sa nu uitam ca Eco a scris doua dintre marile best.seller+uri din ultimii 20 de ani - Numele trandafirului si Pendulul lui Foucault. nu se ridica la nivelul de-a dreptul consumist al lui Coelho. diferenta cea mai provine din alta cauza : Eco are adancime, Coelho n-are. E ca si cum ai compara pe Toma Caragiu la vremea lui si pe Vacanta Mare - la vremea noastra. diferenta e primordial de valoare, nu de limbaj.

Pendulul lui Foucault se pare ca este cel mai necitit best-seller.Multa lume l-a cumparat pentru ca le-a placut Numele trandafirului sau pentru ca era in sa ai in biblioteca pe Eco, dar nu l-a citit(90% din cei care l-au cumparat dupa un articol aparut acum citiva ani) :))
--------------------------------------------------
O fi bine in Rai, dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo
(Nietzsche)

Poti sa te bagi in orice discutie, doar sintem la Cafenea, nu la un joc de sah :)))
Sa stii ca "Pendulul.." e citibila, chiar daca nu e la nivelul lui "Numele Trandafirului".

--------------------------------------------------
O fi bine in Rai, dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo
(Nietzsche)