o fetita de 1 an

Locuiesc in Toronto de 1 an si 9 luni. Socotesc la fix acest timp, pentru ca l-am simtit din plin. Si nu in sensul bun.
Timpul asta mi-a luat ani din viata si sanatate. Daca spun ca a fost iadul pe pamant nu cred ca exagerez cu nimic.

Ceea ce mi s-a parut mie insa curios, este ca nimeni nu ne-a spus ce este de fapt aici. Nu ne-au spus ca si ei la randul lor au trecut prin acelasi iad. Nici ei, cei la care am stat pentru 2 saptamani si care ne sunt rude, si nici altii. De acasa mai auzisem si de alte cunostinte plecate care spuneau ca sunt foarte bine aici.
Doar eu spuneam ce greu o ducem si cum muncim sa supravietuim. Probabil ca am parut ca prostii prostilor. Si asta pe langa diploma "grozava" pe care o avem amandoi: matematica-informatica. si mai curios este faptul ca toti stiau care este cel eficient lucru in gasirea unui loc de munca in domeniu, si anume sa te introduca cineva din interiorul firmei. Desi lucrau in acelasi domenii, nimeni nu a facut asta pentru noi. Asa se face ca si acum tot la nivel de supravietuire suntem.
Suntem amandoi obositi, si cu moralul la pamant.
De ce am ales sa emigrez? Pai sa spun in doua cuvinte situatia in care ne aflam: eu somera, sotul meu avea cam 100$ pe luna, locuiam la parintii mei, iar sanse de a ne cumpara fie si o garsoniera, practic nu existau. In plus, parintii nostri sunt toti pensionari, cu pensii de mizerie.
Absolut toti banii de care am avut nevoie sa emigram au fost imprumutati. Si acum ne chinuim sa ii dam inapoi.
Daca m-as intoarce in Romania? Maine as veni, cu conditia unor salarii decente. Vom astepta sa ne luam cetatenia si apoi vom vedea incotro o vom apuca. De stat aici tot restul vietii, nici nu poate fi vorba. Iarna este foarte lunga si foarte dura, iar vara nu poti respira din cauza umezelii. Si nu sunt acestea singurele motive.
Poate ca nu ar fi trebuit sa spun toate astea, dar daca mai citesc si alti "doritori" de un trai "mai bun", e bine sa stie ce urmeaza aici. Sigur, exista si persoane care nu au trecut prin asa ceva, dar din cati romani am cunoscut eu, sunt foarte putini cei care au avut norocul sa scape de acest iad.

Try this:
Acum 1 an m-am procopsit cu o tuse cumplita.
Nu puteam dormi, respira etc,deci nici vorba de fumat.
Asa ca n-am fumat vreo 10 zile, dupa care am zis:"Daca am rezistat 10 zile fara tigara poate continui?Sa vad cat ma tine."
-Si n-am pus gura pe tigara de 1 an ! Deci se poa' si fara pastile, acupunctura, plasturi minune etc.
Belle, mersic pt. Aznavour !
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

Sideways l-am vazut acum 1 an si ceva; a fost intr-adevar dragut, m-am uitat cu placere la el;

Daniel hai si comenteaza tu cum o cresti pe Iulia la 1 an si jumate.
Nu aici, ci la desprecopii.

Si mama ta e romanca dupa ce carte te-a crecut?
Acum ai o fetita pe care o creste tot o mama romanca.

Ma numesc Felicia si vin cu o rugaminte pana la cer la dvs.
Am o fetita de un an si jumatate cu un yemenit care a studiat medicina generala in Constanta. Am sperat ca va veni aici ca sa rezolvam toate problemele noastre, sa ne casatorim legal si sa traim fericiti, dar am aflat ca domnul s-a lasat influentat de catre familie si s-a logodit cu cineva acolo. Familia lui crede ca noi suntem casatoriti legal, stiu despre copilul care este pe numele lui.
Il iubesc si ma pregatesc sa vin urgent in Yemen si sa raman acolo, daca alta solutie nu exista.
Am inteles ca stati in perioada asta chiar in Sana'a pana pe 28 febroarie.Sunteti singura mea sansa, avand in vedere ca nu pot sa aflu prin nimeni altcineva cateva informatii vitale pentru soarta mea si a fetitei mele.Am inteles ca aveti cateva rude acolo sau o prietena tot din Romania care are rude si cunostinte acolo.
El se numeste Zakaria Sheja-Addin, str. Hadda nr.24 (dupa informatiile mele).
El s-a logodit aproximativ acum 1 luna si pregatesc casatoria. Va implor, aflati cu cine s-a logadit si cand s-a stabilit data nuntii.
El a fost deja refuzat de o familie pentru ca nu a spus ca are sotie si copil aici. Au aflat prin niste cunostinte din Romania.
Acum a fost ceruta alta fata si se pare ca de data asta au spus ca e casatorit si ca are copil, crezand ca nu vin acolo.
Ce motive s-ar putea gasi pentru anularea logodnei?
Nu-i asa ca pentru a te casatori cu 2 si a putea sustine 2 familii cu toti copiii trebuie sa fii tare?
Nu un prapadit care a terminat facultatea abea de un an si abea are si el ceva de lucru?
Spuneati ca salariile sunt foarte mici, se pot intreba si parintii fetei oare poate sa tina 2 familii impreuna cu toti copiii care vor veni?
Am nevoie de dvs, ajutati-ma! Este foarte urgent!

Ce de comentarii aici.
Luciana, citind textul tau mi-am amintit ce si cum s-a petrecut atunci cand a murit tatal meu. Te-am inteles pentru ca si pe mine m-au scarbit ritualurile ortodoxe si am incercat sa fac tot posibilul sa avem parte de cat mai putine la inmormantarea tatalui meu. M-am ocupat eu de ea. A fost o nebunie. Am fugit la Cluj, unde a murit in spital, sa-l aduc acasa, iar in timpul asta neamurile mele s-au pus deja pe cearta acasa, ca ce si cum sa se faca. Erau intruna cu mine pe telefon sa le spun ce si cum sa faca, ce sa vorbeasca cu preotul si din astea. Cum sa facem asa? Nu asa se face! Bunica mea zicea intr-un fel, matusa mea in alt fel, si asa mai departe. Am stat la telefon jumatate de orain care le-am spus exact ce si cum sa faca, le-am zis -e tatal meu, faceti exact asa cum v-am zis eu, si gata.
Cu preotul a fost cumplit. L-am rugat frumos sa sara pest faza cu ce om bun a fost, ce credincios a fost, cu textul acela despre marile lui realizari si despartirea de cei dragi. L-am rugat sa faca totul cat mai simplu. M-a pus sa scriu pe o hartie ce vreau sa zica si asa am facut. Surpriza a fost ca in timpul slujbei nici macar nu s-a atins de hartia mea si a batut campii despre cat de multi bani a donat la biserica (ceea ce nu e adevarat), cat de bun enorias a fost el (nici asta nu e adevarat), cat de mult frecventa el biserica (...adica deloc), ce credincios a fost (nu era deloc credincios, ne certam si aveam discutii filosofice despre existenta lui Dumnezeu), ce bun la suflet a fost (nu a fost, asa cum nimeni nu e, a fost un om aspru si dur), la un moment dat s-a referit la el numindu-l D-l profesor (era inginer, ma rog), si a facut o slujba de vreo 2 ore plina de baliverne. Cea mai afectata a fost mama mea de aberatiile pe care le-a spus. Drept sa spun n-am varsat nici o lacrima la inmormantarea lui, pt ca a fost totul atat de crud, si preotul nostru drag s-a ingrijit sa faca totul si mai cumplit.
Un alt aspect este cel legat de intelegerea suferintei umane. Am observat ca oamenii religiosi au o lacuna la acest capitol. Si nu doar cei ortodocsi, ci si neo-protestantii. In perioada in care tatal meu a suferit, a fost bolnav de cancer si se stia ca va muri, apoi la inmormantare si in lunile ce au urmat dupa moartea lui, am auzit toate prostiile si toate expresiile de tip "limbaj de lemn" ce se pot spune in astfel de situatii. De la pastori penticostali, baptisti, de la preotul din sat, de la preotul de la oras, de la tineri, batrani, rude, prieteni, tot ce vreti. Am inteles insa - in perioada aceea atat de cumplita m-am facut cu 5 minute mai inteleapta - ca intentiile lor sunt bune, ca vor sa zica ceva, sa mangaie, sa ajute, dar nu stiu cum sa o faca. Pentru ca nimeni nu ne invata sa facem lucrurile astea, doar viata insasi...
Si acum, dupa un an si jumatate stiu ca ritualurile si traditia cu tot ce cuprinde ea, ne-au facut sa trecem mai usor peste acele prime zile de la disparitia lui tati. Pe mine una m-au tinut ocupata. Nu ca le-as intelege rostul, dar fac parte din viata noastra de oameni.
Tatal meu nu credea. Se declara ateu. In ultimele lui saptamani de viata stateam noptile si vorbeam despre tot felul. Si despre Dumnezeu. Despre asta nu stiu ce sa zic..., cu mantuirea si chestii de genul. doar Dumnezeu stie.
________________________________________
Take heed when you think you stand, lest you fall.

am trollat peste tot si uitasem s-o fac si aici!

anul trecut, imi povesteau niste prieteni de familie cum fetita lor in varsta de 1 an (atunci) se-apucase sa faca caca pe covor: aici un cacarez, dincolo alt cacarez, dincoace altul...:)))
pana au observat ei, fetita facuse in vreo 6-7 locuri.
era vara, era cald si nu-i pusesera pampersii.

hehe...dati-mi pampersi ca innebunesc!

"argumentat la ce? la "argumentele" tale?? lol! pana una alta, te-ai folosit de argumentele altuia, nici ala treaz bine."

Toate argumentele tale iti provin dintre urechile proprii fara interactiuni cu informatii venite dinspre exterior. Se vede...

"nu te contrazic dar cum sa te enerveze un comentariu copilaresc? chiar debil dac-ar fi...cum? ma cutremur si m-ascund in Narnia dac-ai citi vreun comentariu argumentat la os!"

De ce nu m-ar enerva un comentariu copilaresc? Nu-i nevoie sa te bagi in dulap ca sa iti explici puncul de vedere. Am citit comentarii argumentate la os, dar nu pe acest site si pe aceasta tema, evident. Nu am pretentia ca ale mele sunt argumentate la os :) Este perfectionist cumva?

"biserica catolica nu a promovat nazismul..."

Ba da, ti-as da un link da ai oroare de informare si mai ai si reumatism pe deasupra asa ca ma rezum la a-ti spune "Ba da"

"daca vezi un film cu un obsedat care taie capetele la oameni, faci la fel??"

Compari biblia care este impinsa drept carte sfanta si cuvantul lui dumnezeu de mii de ani, predata in scoli la copii influentabili cu un film? :)))))))))))))
Esti bun, ce sa mai, argumentu' lu' peste.

Si da, daca un om mai influentabil vede un film oripilant exista sanse ca acesta sa faca ce vede, de asta exista CNA, ca sa nu dai voie la copii de 6 ani sa se uite la "the devil's rejects", de exemplu.

"biblia e istorie, mituri, norme"

Biblia are istorie pana la cotul broastei, in rest sunt de acord, numai ca marea majoritate a "miturilor" sunt considerate reale de multi "cercetatori" creationisti.

"ce zici de Infernul lui Dante?? ce zici de Moise lui Michelangelo? "

Daca inexistenta lor ar salva de la moarte toti oamenii care au murit in numele "dejectiei" numite biblie eu cred ca este un pret destul de mic.

"intelectul uman nu emite dejectii"

Biblia nu a fost emisa de "intelect", daca am scris asa imi cer scuze. Biblia a fost emisa de ignoranta umana, frica de moarte, dorinta de putere si control asupra "oilor" exercitata de un "pastor".

"ok, lasa. am citit Biblia Hazlie cand eram un pusti. parca era vorba ca 1 an biblic nu-i egal cu 1 an calendaristic...(ce treaba ai tu daca Adam si Eva au trait 1 milion de ani? ti-e ciuda? :P)"

Nu se spune nicaieri ca 1 an biblic nu este egal cu 1 an calendaristic, si se sustine ca universul a fost creat in 6 zile si ca pamantul are 6000 de ani vechime. Asa sustin creationistii cel putin, chiar am un coleg la munca ce sustine aceste tampenii. Nu mi-e ciuda pentru ca oricum n-au existat.

si eu am facut o faza de gen... ;;) cred ca tot urata i-am zis uneia...

plus am facut una si mai rea. eram cu fi-mea la castelul de topaiala... acolo agitatie mare, cative tigani de vreo 14 ani care topaiau in zona centrala a castelului la care ajungeai daca te strecurai prin niste hublouri (mama lor cum au ajuns acolo), ... fi-mea topaia in alta camera a castelului sa zicem... la 1 an si vreo 8 luni ai ei... cand o fetita de vreo 6 o ia in brate si o arunca printr-un hublou acolo unde topaiau haldaii, cazand uni peste altii.

in secunda doi aveam mana in parul fetitei, zicandu-i ca daca nu o aduce imediat pe fi-mea inapoi, si-o ia de nu se vede (cred ca am si injurat de nervi... vena poc da rau.... nu de alta da erau cativa de 50-60 de kg care daca ar fi picat peste ea o faceau afis). asta mica speriata, se strecoara repede si mi-o aduce cu ochii bulbucati si transpiratie rece pe frunte.

incidentul m-a facut sa cred ca.... nu reactionez prea bine la stres cand vine vb de asta mica. da deloc. ;;)

Eu stiu de 1 an.
Am o cunostinta care a adoptat o fetita si procedua a durat aproximativ 1 an, insa fetita a locuit cu mama ei adoptiva in tot acest timp (mai putin primele cateva saptamani).

Realitatea te contrazice, stimate xulescule.

In Franta, operatorul de talie nationala, A FOST OBLIGAT, printr-o lege similara cu cea din Romania, sa dea acces la bucla locala (si astfel sa piarda "o astfel de piata").
rezultatul e ca astazi, dupa 1 an, exista 15 operatori care ofera ADSL, Francetelecomul pierzand monopolul, iar pretul abonamentului a scazut de la 45 euro pe luna la 20.

Deci se poate.

Stefania Maracineanu a evidentiat intr-adevar radioactivitatea artificiala , insa nu a reusit sa o explice nici fizic si nici prin modelare matematica, ceea ce Irene (fiica Mariei Curie) si Frederic Curie reusesc si primesc in 1924 Premiul nobel pentru asta.
Oricit de patriotici am dori sa fim…sa nu cadem in extrema cealalta….
Caz celebru de “furt intelectual” si dureros pt. noi romanii este acela al lui Paulescu si faimoasei sale descoperiri-insulina (numita de el initial pancreatina).
Cit despre descoperirea Poloniului…el a fost izolat, purificat, masa lui atomica determinata, ca si radioactivitatea, inca din 1898, iar primul premiu Nobel primit de sotii Curie a fost tocmai pentru aceasta (in 1903).

Circul societatii, cu toata mizeria ei, a patruns, nu o data, pina cel mai inalt nivel si in stiinta. Furtul intelectual, motivat politic din umbra sau motivat de inegalitatile sociale ale diferitelor perioade, a devenit un instrument foarte utilizat chiar la nivelul onorabililor cistigatori ai premiilor Nobel.

Iata citeva mostre de furturi intelectuale…Si cu aceasta continui tema blog-ului. Toate sunt legate de femei deosebit de inteligente (cine vrea sa auda, sa auda!) in domeniul fizicii si chimiei ( domenii atit de "masculine", nu?)

Lise Meitner
Si-a facut Doctoratul cu nimeni altul decit Boltzmann (…celebra constanta a lui Boltzmann…), dupa care a lucrat cu nimeni altul decit cu… Max Planck.
30 de ani a studiat fizica si chimia substantelor radioactive si fizica nucleara. A colaborat cu chimistul O.Hahn in studii de radioactivitatea uraniului si radiumului. A fost prima care a evidentiat si teoretizat matematic fisiunea nucleara (ea a dat si numele acestui process, fenomen ulterior intarit experimental si matematic de Fermi) utilizind modelul lui Bohr si…bariu, crezind initial ca este vorba de uranium. Realizind la timp gresala, dar fara alte merite, Hahn publica rapid descoperirea, iar in 1945 el primeste Premiul Nobel...
Dupa Al Doilea Razboi Mondial este celebrata ca "mama fisiunii nuclere" si prin aceasta a bombei atomice. Comitetul Nobel a "gresit" cu buna stiinta si i-a neglijat meritele…pentru ca... era austriaca (a se vedea semnificatia aceasta in contexul razboiului-suntem in 1945) si refugiata-emigranta…

Chien-Shiung Wu
A fost fiziciana care a descoperit dezintegrarea beta in cimp inalt electromagnetic utilizind atomi puri de cobalt la aproape 0 absolut. A realizat pentru prima data modelul matematic pentru radiatiile beta si conservarea vectoriala a energiei. A masurat pentru prima data emisia radiatiei la dezintegrarea particulelor beta in cimp electromagnetic, fenoment prefigurat doar theoretic de Fermi si fundamentat "principiul paritatii", in forma lui de azi si deosebit de important in fizica nucleara.
In 1957 doi fizicieni, Lee si Yang, primesc premiul Nobel pentru fizica, in domeniul in care Wu deja publicase…Cei doi o si consultasera in multe din experimente…Ea "primeste" doar dreptul de coautor pentru cartile pe care cei doi le vor publica mai tirziu….
A lucrat intens la elaborarea teoriei electronilor, pozitronilor, si altor particole subatomice. A colaborat la virf la Proiectul Manhatan in domeniul energiei atomice si de inarmare nucleara a SUA, utilizind difuzia in gaze a atomilor de uranium imbogatit. Este prima femeie presedinta a Societatii Americane de Fizica.

Rosalind Franklin
A obtinut doctoratul in fizica-chimie la Cambridge. A fost primul om de stiinta care, utilizind, difractia cu razeX, a fotografiat stuctura moleculara dublu catenara-dublu helix a ADN. S-a spus despre aceasta ca e “ cea mai frumoasa fotografie facuta de cineva pe aceasta planeta”. Intre 1951 si 1953 a publicat numeroase articole privind structura AND.
In 1954 (deci cel putin 1 an mai tirziu), cind Watson a vazut fotografia AND a realizat veridicitatea datelor obtinute de el prin metode cristalografice si isi publica faimosul articol in Nature, pentru care, in 1962, primeste impreuna cu Crick Premiul Nobel…la patru ani dupa ce R.Franklin murise de cancer ovarian (consecinta a metodelor de cercetare utilizate…).

Si nu in ultimul rind, dar poate cel mai faimos furt intelectual se pare…
Mileva Marici Einstein
A fost fiziciana si matematiciana, prima sotie a lui Einstein.
Incepind de la primele lui articole (despre capilaritate si amestecul fluidelor) si pina la Teoria Generala a Relativitatii, atit experimentele cit si ecuatiile matematice au fost puse la punct impreuna de cei doi…Chiar Einstein declara ca "fara ea nu as fi reusit", iar in 1905 spunea " voi fi atit de fericit cind vom imparti impreuna Premiul Nobel!"….
Finalul povestii, insa il stie fiecare-in 1921, Einstein cistiga premiul Nobel in fizica si imparte cu Mileva, de care divortase de 2 ani pe motiv de adulter, doar…banii ("foarte reparator", nu?!), recunoscindu-i astfel neoficial meritele!

Niciodata. Cum ii spuneam si Karinei, sunt unele plante care nu pot rodi decat in pamantul in care s-au nascut. Am stat mult prin strainataturi. 1 an si jumatate in Italia, 6 luni in America. Peste tot eram ca un om care nu are aer suficient. Imi place enorm sa calatoresc dar n-as putea trai o singura zi cu gandul ca nu ma voi intoarce acasa.

Buna Eduard.

Despre rugaciuni mai intai:

1. Ca lucrurile sa fie mai exact intelese, vreau a spun dintru inceput ca rugaciunea este o manifestare fireasca a iubirii (altminteri, ea nu e decât vorbe goale - sigur, insa, noi oamenii, suntem fiinte "amestecate" si nu e cazul sa intram in logica lui sau-sau). Astfel, rugaciunea e un fel de imbratisare (in duh), de fel de invaluire (in duh) a iubirii. Si cum iubirea si duhul transcend acestea lume materiala, rugaciunile "penetreaza" distantele si timpul si aceasta lume.
   
2. Cand e vorba de "rugacinile Bisericii", mai intervin niste nuante. E vorba de rugaciunile unei comunitati care formeaza Trupul lui Hristos in acel loc. Rugaciunile din biserica/parohia mea sunt cu adevarat rugaciunile Bisericii lui Hristos, ale Miresei lui Hristos.
   

Despre moarte, rai-iad, starea sufletului:

• Pentru noi, crestini, moartea este doar o trecere, iar raiul si iadul sunt in primul rând niste stari: starea de iad (omul îl refuza pe Dumnezeu - cam cum au facut si fac duhurile rele, demonii) sau starea de rai (omul, cu pacate si patimi si lipsuri cu tot, îl primeste pe Dumnezeu, e cu fata la Dumnezeu).
  
  La aceste lipsuri si patimi si pacate se refera Apostolul când spune dupa moarte sufletul va trece ca prin foc: sufletul trece in lumea duhurilor cu toate ale lui, cu toate atasamentele lui fata de aceasta lume trecatoare; si, acolo, el e "sfâsiat" de o lupta interna a sa, intre doua vointe si tendinte: intre tendinta pusa de Dumnezeu in om, ca sufletul sa "urce" (limbajul e obligatoriu impropriu) catre El, si tendinta sa proprie ca sa ramâna cu lucrurile de care s-a atasat în aceasta lume. Sufletul se va gasi in fata iubirii lui Dumnezeu care va arde toate aceste atasamente, intrate in noi insine (cum arde doctoul niste negi, niste veruci); si asta doare, cu atat mai mult cu cât aceste atasamente sunt mai adânci si mai puternice. Dar sunt niste legaturi care trebuie sa fie taiate...
  
• Ei bine, pentru acestea trebuie sa fie sufletul pregatit, iar noi, fiecare dintre noi, ar trebui sa avem constiinta de a-i ajuta pe semenii nostri sa inteleaga si sa treaca peste, sa treaca cu.
  
• Aceasta pregatire se face, în mod normal, într-o viata: in general, daca te uiti in jurul tau la oamenii mai in varsta, cei mai multi dintre ei deja au ajuns la o anumita constiinta a desertaciunii ("desertaciune sunt toate câte nu ramân dupa moarte" - zice o cântare de la înmormântare). Apoi, întreaga viata crestina este o viata cu Hristos cel mort si înviat, Dumnezeu adevarat si om adevarat.
  
• In sfârsit, Biserica are o suma de rugaciuni in pragul mortii si imediat dupa moarte. Aceste "rugaciuni" sunt mai mult decat rugaciuni: sunt niste ritualuri (uneori complexe), in care se citesc (sau se cânta) texte din Scripturi sau "poeme" care ajuta sufletul pe acest drum (si adesea, îi ajuta si pe cei care participa la aceste slujbe sa inteleaga mai bine si sa'si indrepteze viata).
  
• Când noi spunem ca omul este trup si suflet (sau: trup, suflet, duh), în fapt nu vorbim de niste "parti" ale omului. Sufletul si trupul sunt atât de strâns unite, ca putem spune ca sunt una. Ei bine, când vine vremea ca sufletul sa se desprinda de trup, nu e usor:
  
  • omul poate fi speriat
    
  • omul poate fi debusolat de intrarea intr-o lume cu care nu s-a facut familiar deja din aceasta viata
    
  • omul are lipsuri, pacate si patimi
    
  • omul, din cauza acestei strânse uniri intre trup si suflet, sufera o "desfacere" treptata
    
  
  
• Relativ la aceasta "desfacere", "desprindere" treptata a sufletului, Biserica are o suma de traditii, pentru care face slujbele parastaselor la 3 zile, la 40 de zile, la un an (am enumerat doar acele termene pentru care traditiile converg):
  
  
  
  • Se zice deci ca 3 zile sufletul sta primprejurul corpului
    
  • Se zice deci ca apoi, pâna la 40 de zile, sufletul calatoreste prin toate locurile prin care a fost in viata, rememorandu-si tot trecutul (si in a 40-a zi s-ar produce o "judecata partiala" - insa aceasta inca ar trebui explicata, ca nu e deloc un soi de judecata de tribunal...)
    
  • La 1 an (si apoi in fiecare an) sunt pomenirile anuale care exista in multe traditii religioase.
    
  
  
• Mai se face apoi, dar nu e un obicei general, la câtiva ani de la moarte, cam când se socoteste ca descompunerea s-a implinit desavarsit (în România la 7 ani, ca e mai umed, în Grecia la 3 ani, ca e mai uscat), o pomenire mai speciala, cu un ritual de dezgropare solemna a ramasitelor (a oaselor), care sunt unse cu mir, in semn de respect pentru trup, creatia lui Dumnezeu, si sunt puse la locul lor. E si o modalitate indirecta prin care se descopera sfintenia unor oameni (ramasitele unor oameni sunt bine-mirositoare, fac minuni etc.).
  

In final, acum cred ca intuiesti si singur care e rolul si folosul acestor rugaciuni si ritualuri pentru cei adormiti:

• ne rugam Domnului pentru ei
  
• ii ajutam, ii sustinem (dar nu bocind, obicei pagân din unele locuri, care în fapt îi trage oarecum în jos)
  
• ne ajutam pe noi insine
  

Doamne ajuta.

An Nou plin de bucurii !

pr Iulian

Fratilor, nu stiu despre altii dar in Brasov un salariu mediu este de 80-100 de dolari..
Suntem plecati din tara, eu si logodnica mea, de 1 an si jumatate si chiar azi ne gandeam ca preturile apartamentelor au sarit de la 12-15 mii de dolari la 20-25 de mii de Euro (!). Pai dragii mei, pentru un amarit de apartament care costa 20000 de Euro lucrezi 26 de ani cu un salariu de 80$/luna in conditiile in care poti salva intregul salariu si rata inflatiei nu creste deloc pe toata perioada asta. Pentru o amarata de Dacie lucrezi 7 ani. Deci, in 32 de ani adica la varsta de 55 de ani daca incepi treaba chiar dupa ce termini facultatea, te poti considera un roman care traieste decent.

Un anonim spuse: "Locuiesc in Toronto de 1 an si 9 luni. Socotesc la fix acest timp, pentru ca l-am simtit din plin. Si nu in sensul bun.
Timpul asta mi-a luat ani din viata si sanatate. Daca spun ca a fost iadul pe pamant nu cred ca exagerez cu nimic."

Intrebare de baraj: de ce nu te intorci chiar maine din IAD-ul ala? Hai inapoi in Romania unde curge lapte si miere!...

_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."

Spui ca cei plecati "la munca" apartinem aceleasi categorii sociale ca in tara. E drept, dar ai habar care e diferenta dintre "clasa mijlocie" din Ro. si "clasa mijlocie" din afara... Canada, spre exemplu??? Da-mi voie sa-ti spun ca e o diferenta URIASA! Ca si persoana din clasa mijlocie din Ro., abia cdaca-ti poti permite sa-ri platesti cheltuielile la asociatie; pe cand aici imi pot plati toate facturile, imi pot ajuta familia in Ro.(pana vin si ei aici, caci asta e intentia mea, sa-i aduc aici, sa fie "clasa mijlocie din Canada) si imi pot satisface "micile capricii" ale unei femei, ori de cate ori vreau. Nu spun ca e usor aici; si eu am trecut prin multe greutati, dar astazi, cu ajutorul bunului Dumnezeu, mi-e bine. Sacrificii au fost, dar au meritat; ar fi fost aceleasi sacrificii (poate mai mari sau poate mai mici) si in Ro., dar astazi as fii fost, probabil in acelasi punct ca si acum 1 an sau 5 ani...

Da, este real ca in cazul meu am fugit de realitate...nu stiu la ce virsta esti,si daca ai trait acele vremuri intunecate Ceausiste?Si desigur ca la anul 1979 am dorit sa plec din Ro definitiv,cind nu vezi un REAL viitor in fata ta,nu ai nimic de pierdut!am trecut prin multe dupa aceea timp de 4 ani...si in final am primit pasaport fara cetatenie de orice fel dar iti spun sincer ca acea zi a fost cea mai mare bucurie a mea!Refugiat politic dar fericit si aveam 27 ani si am plecat fara UN CENT in buzunare.Si este adevarat ca am dorit ceva mai BUN pt. mine!Si NU-I adevarat ca am ales calea cea mai usoara!Am trait f. prost timp de 6 ani in NY,Queens,Brooklyn dar am fost mereu fericit ca sint aici si nu in Ro!
Am avut multe meserii de trecere si sa pot sa-mi platesc chiria,de mincat...mai putin.Dar am mers la studii si terminat colegiul de arte"Art Students League of Ny"unde am avut bursa dupa 1 an de la venire aici.
Treptat am ajuns si devenit un f. cunoscut artist de b.d.si pictor de coperti fara pile si ajutoare si conectii, timp de 12 ani am facut asta si de 7 ani sint artist illustrator pt. reclame comerciale tv si lucrez cu cele mai mari agentii din tara si lume de fapt.
NU mi-a fost deloc usor si mi se pare deplasata idea si parafrarez"Au renuntat la lupta pentru supravietuire" ce o folosesti!
Fiecare zi aici este o lupta pt. supravietuire si o cunosc de 23 ani!
Este adevarat ca nu pot spune ca-mi iubesc tara de nastere...e parte din trecutul meu si NU conteaza ca m-am nascut acolo!!!NU MAI traiesc in trecut demult.M-as fi putut naste oriunde altundeva si oare crezi ca sint multumit de cum decurg lucrurile azi si de fapt de 3 ani in USA condusa de dinastia BUSH?
Tara asta e corupta la maxim ,sint desigur de 17 ani cetatean american si iubesc America f. mult dar NU in felul in care acest inapt presedinte a adus-o de ripa in toate sferele,economic,natural etc. etc.Vrem sa supravietuim toti americanii cu capetele pe umeri si acest presedinte trebuie sutat din Casa Alba!
De aceea eu si sotia mea(de origine italiana-americana,casatoriti de 13 ani)
luptam activ pt. o REALA democratie in America!Asta numim noi patriotism.
Romania ce am lasat in urma NU avea nimic democratic...si de fapt imi aduce aminte de zilele de azi sub Bush,dar NU vedeam o solutie la acei ani pt. a schimba NIMIC decit VIITORUL MEU!Si NU ma consider egoist deloc in a-mi dicta propriul meu destin!La fel nici lipsit de patriotism.
Fiecare isi are viata lui(ei) si evident un anume destin,soarta,karma etc. deci consider ca fiecare are si libertatea de opinie ,eu NU critic gindurile tale si intrebarile,raspund la ele asa cum cred si simt.Poate azi de m-as fi nascut mai tirziu si trecut prin revolutie si dupa acel an1989 nu as fi aici deloc ci ramas in Ro,trebuie sa iei in consideratie insa faptul ca sint o alta generatie si poate nu ai azi virsta mea si nu intelegi acel trecut perfect de bine.In final oare DE CE s-a revoltat Romania in 1989?Din patriotism ori pt. a trai o viata mai buna?
Cind devii SATUL de mizerie si minciuna si abuz de putere,ceva trebuie facut,NU poti trai la infinit ,face bancuri si sa nu ai incredere in nimeni caci 1 din 3 este informator,si chiar poate cel mai bun prieten!!!Eu am ales calea pribegiei si NU din lipsa de patriotism.
Si NU am ajuns sa cistig azi o gramada de bani din arta ce fac ca meserie aiurea si FARA MUNCA !!!
Am pornit de la ZERO absolut si pantaloni rupti in cur si trait in apartamente de groaza cu sobolani si gindaci si uneori suieraturi de gloante...
Traiesc cu sotia de 11 ani in New Jersey si DA avem o vila superba la citeva min. de plaja Atlanticului.O merit? DESIGUR ca DA si din PLIN,pt. ca mi-am platit datoriile de a fi trait in incertitudine si teama si mizerie si 1$ ce era pt. mine MARE si trageam de el cu dintii!
Sper ca te-am edificat in acest curs tematic legat de patriotism si desigur ca voi primi destule raspunsuri de orice fel si critici dar fiecare are dreptul la libera opinie si apreciez mai mult decit ORICE,LIBERTATEA de a gindi ,cugeta si vorbi fara teama!Si asta consider eu patriotism.

LOVE&PEACE

Draga Ingrid,
Ai pus o intrebare grea si necesita mult de scris ca raspuns dar incerc sa reduc pe cit se poate povestea vietii mele.
la vreo 5 ani vroiam sa ma fac calugar... pe la 7 ani visam sa devin scamator, magician,dar o profesoara de desen prin clasa a 7a mi-a zis ca am talent si ar trebui sa ma duc la scoala de belle arte.
Ei bine multi mi-au spus asta si dupa scoala generala am dat examen la Tonitza si am intrat.Acolo am ajuns printre primii artisti elevi de mare talent si desigur ca pasul urmator a fost sa studiez la Grigorescu,insa...acolo am incercat de 5 ori dar neavind pilele necesare...desigur ca n-am intrat.
Intre timp am facut armata la pompieri,si avut diverse meserii,doar una fiind oarecum legata de arta,lucrind 2 ani la Hotel Parc in calitate de grafician.
Mi-am dat seama ca nu am nici o sansa la facultate dar in acelasi timp mi-am dat seama ca si cu ea facuta ,nu-i un viitor mare in Romania.
Si uite asa mi s-a pus in cap idea sa plec definitiv din tara.Mi-a fost greu si am asteptat 5 ani de lupte cu securitatea si guvernul roman sa-mi dea voie sa emigrez.In final ,in 1982 m-au chemat la Iorga si dat formularele de pasaport.
Toti prietenii imi spuneau ca fac o prostie si parintii la fel,f. tristi,ei au fost dat jos din functii la posturi mici din cauza mea,si ..partidul comunist le-a spus ca nu stiu sa ma educe in spiritul real al tarii!
Desigur ca am trecut prin multe hirjoneli cu securitatea si batai si insulte de genul ca-s un cacat si ca"ce ba boule, crezi ca piinea in America e mai buna ca a noastra?O sa mori de foame acolo si o sa dormi pe strada,cacam-as pe ochii tai"si m-au scuipat efectiv!Mi-au dat suturi in dos si injurat etc...dar nu mai doresc sa-mi aduc aminte,trecutul e mort pt. mine.
Am primit pasaport fara cetatenie,si in acei ani era altfel la ambasada USA din Buc.Daca nu aveai rude ori cineva care sa te sponsorizeze,ambasada iti oferea vreo organizatie de ajutor social ce exista din donatii particulare,sa te ajute ,si fiind in aceasta categorie,mi-au dat sa fiu ajutat de International Rescue Committee cu sediul in Manhattan,New York.
Mi-au platit si biletul de avion la Roma unde am stat 2 sapt. in tranzit la o pensiune condusa de ambasada USA din Roma.# mese pe zi la ore fixe in rest puteam sa fac ce vream si am tot vizitat Roma peste tot.Tot Ambasad USA mi-a dat si bani sa am de cheltuiala in tranzit.Si aia ziceau ca o sa mor de foame....
In dormitor am stat cu 8 romani in aceiasi situatie ca mine.
Ne-au luat cu un microbuz de la aeroport si dus la pensiune iar la plecare la fel ne-au dus la aeroport.Ce sa-ti spun? De cind am luat pasaportul am stat ca in al 9lea cer de fericire.Am plecat fara un cent in buzunare!!!!
Intr-o zi am fost chemat la ambasada si mi-au spus ca pot pleca la NY,si inminat biletul de avion platit de ei!Cu emigranti ca mine ajutorul lor era si mai mare.Pe pasaprot au scris refugiat politic si pus viza de intrare de la ambasada chiar!
Am ajuns la NY pe 14 Dec. 1982 era zapada si 7 seara.La ambasada mi-au spus sa ma uit in aeroport dupa o persoana ce va avea un carton pe care sa fie scris"I.R.C."si am vazut 2 domni(americani)ce ma asteptau la intrare.Erau de la I.R.C. si m-au dus direct la oficiul de imigrari unde un ofiter a pus pe pasaport o stampila pe care era scris ca am dreptul sa muncesc oriunde pe teritoriul USA.
Cum ti se pare pina acum?Iti zici desigur ca mare noroc am avut si iti raspund ca parca Dumnezeu era cu mine la orice pas!!!Noroc,soarta,destin karmic,trebuie sa admit ca cineva acolo sus m-a iubit f. mult si INCA o face si in prezent!!!!Toata viata mea S-A SCHIMBAT cu 360 grade din clipa in care am parasit definitiv Romania,o alta viata urma pt. mine si NICI ca-mi pasa ce voi face ori ce meserie sa am etc,pt. ca eram extrem de fericit si am lasat viata si destinul sa decida pt. mine!Acel Domn de SUS!!!!!
Mi-am zis mereu atunci:" orice-ar fi nu conteaza!N-am de pierdut NIMIC ci doar de CISTIGAT"Zarurile au fost aruncate.
Revenind la acea seara de 14Dec la JFK airport am omis ca in sep. acel an implinisem 27 ani.Deci cei 2 domni apoi m-au condus la limuzina lor si dus in Manhattan in zona Times Square si pus la un hotel 2 stele(nu-mi pasa de stele),camera platita de org. in avans si rezervata pt. mine!Stiam engleza din scoala destul de bine ,domnii s-au uimit ca vorbesc asa de bine.Mi-au dat adresa org.lor(unul din ei era chiar ..directorul ei!)sa ma prezint in 2 zile si la plecare m-a intrebat daca am ceva bani si Nu aveam,ultimele lire la cheltuisem la Roma in ultima zi,deci iar plecasem cu buzunarele goale!
Directorul mi-a dat 50$ din banii lui.Apoi in tot acest timp,mergeam la un diner si mincam breakfast si lunch si dinner,era ieftin dar f. bun.Atunci in USA dolarul era mare si preturile mici,nu ca azi.O felike de pizza era 50 centi,azi este peste 3$,metroul era 60 centi,azi e 1.50$,orice pachet si marca de tigari cost 1.10$ azi e 5.50$.deci 50 $ erau mari!Dupa 2 zile m-am dus la sediul org.pe Park Ave.si un domn de origine romana plecat dupa razboi,m-a ajutat f. mult.
Fusese mare judescator la BUc.Mi-a spus ca org. ma va ajuta f. mult si voi sta la hotel 1 luna timp in care org. imi va gasi un apt. de inchiriat.Ia-m spus ca-s artist si mi-a dat mereu bani sa-mi cumpar culori si pinze etc. orice materiale aveam nevoie.La fel in FIECARE vineri di sapt. mergeam la org. sa-mi ridic un cec de 150$,prin care org. ma intretinea.Dupa 5 sapt. mi-au gasit un apt. de impartit chiria cu un domn american pensionar,divortat si care avea nevoie de bani sa-si poata plati chiria.Un om tare de treaba,si partea mea de chirie era de 220$ pe luna.M-am mutat deci in apt. lui in Woodside(Queens) si aveam propria mea camera mare si spatioasa.Org. A PLATIT chiria mea in plus de cei 600$ pe luna intretinere,timp de ...6 luni!!!!Atita era ajutorul lor,dar CE ajutor!!!Intre timp mi-au spus sa caut de lucru si sa incep sa ma pun pe picioare.Desigur ca asta vroiam si eu,imi era jena ca cheltuiau atita pt. mine si acei bani dati de org. NU -I aveam de platit inapoi deloc!!!!!!
In acel bloc traiau multi romani veniti in USA de cel putin 7 ani si am facut cunostinta cu ei.Dupa o vreme insa mi s-a facut lehamite de ei pt. ca mereu se plingeau de ceva si erau invidiosi te vorbeau pe la spate incit am rupt-o cu ei si am avut de atunci numai prieteni americani!!!Am trait intre ei 2 ani si credama ca au fost DE AJUNS!Aveam un prieten f. bun din liceu ce venise acolo cu 2 ani anaintea mea si el m-a ajutat cel mai mult.
Unul din romani avea un prieten roman ce era suprintendent la un port particular de vaporase si ahturi.Mi-a gasit de lucru acolo ca muncitor necalificat la docuri,nasol si salariul de 5$ pe ora.Era un dobitoc,am stat doar 2 luni si am plecat far sa ma gindesc la viitor.Eu sint o fire cam rebela de fel si daca ceva nu-mi place,plec imediat!Amicul meu din liceu picta temporar firme la diverse magazine si mi-a zis sa-l ajut,pe bani desigur,si asa am devenit si pictor de firme dar el urma sa plece in Montana definitiv curind.Intr-o zi pictam afara la o firma si un tip s-a oprit si m-a intrebat daca vreau sa lucrez cu el,si el era tot pictor de firme si mi-a dat cartea de business a lui sa-l telefonez.
Cum amicul meu urma sa plece am telafonat la acest tip american si asa am inceput sa lucrez pt. el timp de 1 an,bani nu prea faceam si traiam de pe azi pe miine si cu pantaloni rupti in cur.Nu mai aveam ajutor de la org. asa ca cu 500$ pe luna din care 220 erau la chirie...nu ma descurcam.Dar eram optimist caci din fire sint!
M-am gindit sa-mi completez studiile in arta si am mers la colegiul faimos(din 1894)din Manhattan,Art Stdents League of NY,unde au studiat mari artisti ai americii si lumii ca Jackson Pollock,Frank Stella,Calder,Andy Warhol si multi altii.
Am vorbit cu directoarea,o doamna colosal de buna care mi-a spus sa prezint orice fel de lucrari posed,si aveam destule acasa caci asta faceam in timpul meu liber,desenam in prostie si pictam in ulei ori acuarele.Am ales pe cele ce am crezut eu ca-s bune si m-am prezentat la directoare.Ea mi-a spus sa revin dupa o sapt. timp in care o comisie de profesori va evalua lucrarile.
M-am prezentat la acea data si mi-a spus ca comisia(6 prof. emeriti si faimosi in USA)a hotarit sa-mi acorde o bursa de studii pe timp de 4 ani si sa studiez ceea ce vreau eu!!Am ales picturade sevalet.
Intre timp pt. ca nu cistigam mult,am depus formular la asistenta sociala din NY si m-au aprobat sa-mi dea ajutor in bani si food stamps.In baza lor cumparfam mincare de la orice magazin.
Am inceput cursurile in 1984 in sep.cu un f. renumit prof. de pictura si mare ilustrator de romane,aici e o meserie f. buna!Am facut imediat prietenie cu multi colegi si studiam seral pt. ca munceam ziua.Un coleg cistiga ilustrind storyboards si mi-a dat de lucru si apoi am avut si o comanda doar a mea,cistigam binisor acum.Tot in clasa mea ,monitorul ,un tip de-o seama cu mine era (este inca)f. mare artist cunoscut de benzi desenate.
Intr-o zi m-a intrebat daca vreau sa cistig bani in plus?Cum sa nu,dar i-am zis ca habar n-am de bd uri,el a spus ca voi invata dac lucrez ca asistentul lui...si uite asa am renuntat la pictat firme si devenit artist de bd!Aici e un MARE business!!!Bill,colegul meu care in timp am devenit f. buni prieteni,incit cu ani dupa acea m-am casatorit si el mi-a fost nas,m-a invatat f. multe despre arta de bd,lucrind cu el 8 ani,dar nu lucram zilnic ci sporadic de 2 ori pe sapt. si trebuia sa caut iar de lucru.Am gasit imediat la o firma de curieri pe bicicleta particulara.Asa am devenit si curier.HA!Intre timp serile mergeam la scoala si weekendurile lucram cu Bill.El era atunci prieten,logodit cu Cyndi care lucra ca manager la muzeul Metropolitan.Intr-o zi ea mi-a spus ca sint posturi la muzeu la serviciul de receptie marfuri ce se vind in muzeu la boutikurile lor.Am facut cerere si asa am ajuns dupa 1 an de curierat prin Manhattan,sa lucrez la stocuri si magaziile muzeului,la 8$ pe ora.Mai bine.Intre timp,ca de obicei,serile la scoala si in zilele libere,aveam joia si duminica,lucram la atelierul lui Bill.Am tinut-o in ritmul asta fara O ZI LIBERA timp de 2 ani!
Intre timp ma mutasem deja in Jackson Heights la fel impartind un apt cu un american si chiria mea era de 300$ pe luna.
La scoala am avut multe relatii cu colegele mele,deh trebuia si le captiva sarmul meu si ca-s din Romania.
In 1987,Bill mi-a zis sa incerc la Marvel Comics sa caut de lucru ca artist ca si el,pt.ca mi-a zis ca am talentul necesar si o experienta de la el.Am ales sa fac niste schite in creion si culoare cu Conan the barbarian,vreo 7.Am telefonat compania si mi-au acordat un interviu.Am mers la editorul revistei si aratat schitele.PE LOC a ales una si spus s-o pictez in ulei pt. ca o va publica ca coperta!Si uite asa am ajuns si artist cu NUME la cea mai mare companie de bd. din USA si lume!!!!Lucram inca la muzeu si cu Bll si mergeam si la scoala si mai si pictam coperti cu Conan!!!Cum le-am facut pe toate NU stiu!
M-am mutat in Brooklyn caci faceam bani bunicei acum si puteam sa=mi permit sa am apt. meu personal cu 2 dormitoare din care unul l-am transformat in atelier.La muzeu prin 1989 am cunoscut pe viitoarea sotie,Marilyn,dragoste la prima vedere!Ea este italianca americana generatia 2a,parinti emigrati in 1952 tatal din Napoli,Mama din Randtzo,Sicilia.Mai are 2 surori ea fiind mijlocia si de-o virsta cu mine.Dupa 1 luna s-a mutat la mine acas in Brooklyn.
In acel an am incheiat cu scoala si cu munca la muzeu!Lucram doar cu Bill 2 zile pe sapt. in rest multe comenzi la Marvel de coperti la alte reviste si apoi
fiin liber profesionist mai lucram si pt. alte companii din NY(Dc Comics)dar si di California,lucram numai acasa si cind aveam de predat coprti ori bd(faceam si desene la reviste)plecam la Marvel dar era poate de 2 ori pe luna,in rest cu California prin posta expres peste noapte.
Marilyn a plecat de la muzeu si a gasit de lucru la NY PUBLIC LIBRARY,ceamai mare din tara.
In 1990 ne-am casatorit si dupa 2 ani ne-am mutat in New Jersey ,la inceput in apt.timp de 4 ani dupa care ne-am cumparat o vila frumoasa in natura si la citeva min. pe jos de plaja Atlanticului.
Prin 1997,deodata businessul in bd. a scazut total si multi editori au fost concediati si multe reviste scoase din circulatie neaducind profit!S-au rarit comenzile si pt. mine....dupa 11 ani ca artist renumit in bd...trebuia s-o iau de la capat in altceva!
Intre timp eu aveam multi fani si colectionari ce vroiau sa-mi cumpere originalele.Am dat peste unul,el mi-a dat telefon intr-o zi si mi-a zis ca va veni la mine acasa si sa fiu pregatit ca va cumparaTOT ce am!!!!N-am crezut dar asa a fost,in acea zi am vindut exact TOATE lucrarile mele in bd.,parca un semn ca acest capitol din viata si experienta va fi incheiat!
Aces domn m-a platit in CASH!!!!venise cu un microbuz!60.000$$$$$ mi-a dat bani gheata ca se umpluse masa de ei si ma uitam si nu-mi venea sa cred!
In acel an am plecat cu Marilyn in Italia la rudele ei si la venetia si Roma si Florenta,1 luna intreaga dupa care am plecat la Paris 1 luna!
Si inca mai ramaseem cu destui bani din cei 60.000$
La intoarcere am zis sa incep sa caut de lucru.Greu de gasit,chiar cind ai nume si experienta!!!Dar ca de obicei niciodata NU am disperat si pierdut optimismul!!!!
Dar restul povestii vietii mele in curind.
Ozzy Osbourne

Dear Ingrid,
Azi ti-am tot scris in nestire printre picaturi caci am avut de lucru,dar s-a intimplat ca tot trecind de la un site la altul,si de la scanner la a trimite arta mea email...am pierdut total tot ceea ce am scris,si era...destul! S-o iau de la capat e cam greu acum,asa ca ma voi rezuma doar la ceva mai expeditiv si pe cit de concis.
Dupa bd. am gasit de lucru prin concurs la ziar ,la o firma mare particulara in advertising.M-au angajat imediat si mai tirziu am aflat de la colegi ca fusesera cam ...200 de candidati pe un post ocupat acum de mine!sa faci tranzitia de la bd. la storyboards nu e greu,trebuie sa desenezi si sa colorezi in markers doar(pt. ca e rapid)scenarii ce vor deveni reclame comerciale la TV.
Firma lucra pt. cele mai mari agentii de adv. din tara cu sediul in NY.Eram 16 artisti ,toti f. buni,crema cremelor!Am lucrat insa doar 4 ani jumate,lucrurile incepusera sa fie proaste si eram nemultumiti.
Asa ca 8 dintre noi am format propria noastra firma si am plecat de acolo.
Unul din noi este agentul nostru,impresar,deci el cauta clientela si ne gaseste de lucru ceea ce e f.f.f bine!Toti lucram strict de acasa,via computer si scanner si email si fax etc,si fiecare avem aparatura de ultima ora ,cel putin 6.000$ ca cost.Lucrind acasa de 2 ani este un vis si chiar daca lucrez in weekenduri nu ma deranjeaza de fel.
In advertising NU ai un program fix.Azi poti lucra 16 ore si apoi vei sta 3 zile dar se plateste f.f.f.bine!!!Uneori am lucrat 24 ore nonstop.de obicei nu muncesc mai mult de 60 ore pe luna dar cistig intre 10.000$-12.000$ pe luna.
O diferenta mare de la 500$ cu care am pornit cind am venit aici!
marilyn nu mai lucreaza de 1 an,nu avem copii,avem 2 pisici luate de pe strada si multe pasari si animale salbatice in curte de care ne ingrijim zilnic.Vreo 10 veverite,raccoons,marmite,ce traiesc in padure si stufarisul salbatic din spatele vilei si vin mereu caci stiu ca au ce minca.
Pasari cu droaia si multe specii.Sint si citiva ereti care uneori mai ataca vreo pasare dar asta e natura.
In fine,deci lucrez de acasa si ceea ce fac imi place f.f.f. mult si deci pot spune ca sint realizat ca artist si cistig bani din arta mea doar.Ceea ce ma face si mai fericit este ca BINE am facut ca am plecat din Romania unde azi...as fi fost un nimic!!!!!
La fel sint fericit ca de 13 ani am o sotie f. frumoasa si inteligenta cu 2 diplome de facultate la buzunar si ca prin ea am si o familie f. buna.
Un vis implinit desigur,dar eu totusi cred ca la mijloc e si soarta si cred in ea.
Fiecare are un anume drum in viata nescris ori dictat de nimeni si totusi exista si intuitia care te indeamna sa-ti urmezi calea.
Sa spun in final acum un lucru: am stiut mereu ca voi deveni artist si imi voi realiza visele inca din liceu,dar la acea vreme nu stiam UNDE.
Sa reusesc aici,in America unde e o competitie la singe prin doar talentul meu este o mare realizare!Si ma bucur ca nu am reusit la Grigorescu!!!NU era menit pt. mine!Si totusi cred ca as fi plecat oricum....trebuia sa-mi urmez destinul.Asa ca citesti viata unui om ce si-a implinit visele.
De ce ma semnez Ozzy? E pt. ca sint un mare fan al lui inca din 1970 cind era la Black Sabbath,f.f. legendar grup si inovator de muzica pt. cei ca mine.
Era o scapare a mea din comunismmul romanesc sa vin acasa si sa ascult discurile lor cumparate la negru!Si apoi toti membri grupului ca f. multi altii din perioada 1965 -1972 si mai tirziu,au plecat de la ZERO!Ozzy nici nu avea pantofi macar! Cu fratii lui foloseau o pereche cu rindul !Si a devenit un mare rock star pt. ca muzica a fost si e ceea ce mereu a stiut sa faca toata viata de la 18 ani incoace.
Niciodata nu m-am gindit macar ca voi fi altceva decit artist profesionist si sa-mi cistig existenta NUMAI din arta mea.Celelalte "meserii" ce am avut au fost mereu de tranzit si nicidecum nu am gindit sa-mi fac un viitor din ele si in plus...NU SUPORT sa lucrez pt. sefi si sa am un anume orar de lucru!!!Singurul job in viata in care am stat cel mai mult a fost la acea firma de adv,4 ani jumate!Am lucrat pt. mine cit am fost artist de bd,si 11 ani e mult,acum la fel si vor fi multi ani de acum incolo.
Cu astea inchei aici,multe ar mai fi de spus dar poate altadata.
LOVE&PEACE,

Ozzy Osbourne