comentarii

o plimbare pe mare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Just another opinion - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:40:56
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, din lipsa uni vocabular romanesc prea dezvoltat, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....

Regards,

SCB
#20354 (raspuns la: #19917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Birfa - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:45:36
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....
#20357 (raspuns la: #17840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...eu fiind un tip mai nebuna - de SB_one la: 01/09/2004 23:27:11
(la: Nebunii)
...eu fiind un tip mai nebunatic, faceam(??) prostioare fara sa gindesc prea mult. Am incercat sa ma surprind dar n-am reusit nici-odata:)))

-Bula se duce la muma-sa si-i zice: mama, pot sa fac si eu ce face tata? Mama( surprinsa) zice: Bula, ai innebunit? ce-tzi veni? Dute si tu si te plimba putzin...
Bula: dar Mama, pot sa fac si eu ce face Tata?
...Hm, pai ce face ma taicatu?
Bula: ...auzi fa, cumpara-i si tu baiatului asta o bicicleta!

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#20818 (raspuns la: #20805) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Articol in tema - de mya la: 02/09/2004 13:45:51
(la: Automobile si soferi)
Stiu ca nu "se face" sa ocup spatiul cafenelei cu articole lungi...numai ca in cazul asta eu zic ca merita! Daca nu a meritat, imi cer scuze!

"Interesantul suflet al domnului Balanescu (de Mircea Cartarescu)


Acum cateva zile. Sunt in plin trafic, pe Grivitei, pe undeva, la o
ora de varf. Cum sunt sofer incepator, merg cu mare grija, cu ochii-n patru,
mereu temator sa nu fac greseli sau sa-i incurc pe ceilalti.
Cu toate astea, sunt claxonat destul de des din spate si, ocazional,
mi se mai si striga cate ceva, cuvinte pe care prefer sa nu le inteleg. De
data asta observ destul de tarziu un semafor si franez cam scurt. Din spate,
un claxonat prelung si furios. Ma uit: o dubita alba si, mai ingrijorator,
un sofer care coboara si vine spre mine cu un fel de manivela in mana.
Drace, nu era de gluma! A venit la geamul meu (prudent inchis) si a-nceput
sa urle, agitand ranga metalica. Ce era la gura lui! Se pare ca din cauza
mea ii cazuse marfa pe jos. La toate "baga-mi-as" si "facea-ti-as"-urile
lui, nestiind ce sa raspund, strangeam din umeri si aratam spre lamaia
lipita de parbriz. Semaforul se schimbase, dar soferul a continuat sa traga
de portiera mea, doar-doar s-o deschide, si sa-mi urle, rosu de furie,
injuraturi extrem de inventive. Un cor de claxoane le impiedicau insa sa-mi
ajunga la urechi. Imi trage un sut mai mult simbolic in portiera (ce sa ies,
tipul era de doua ori cat mine.) si se cara, in fine, agitand de data asta
manivela la cei din spate.

Ajung cu bine acasa, ma sucesc, ma-nvartesc si, seara, ies cu cel
mic pe umeri in parcul unde-l plimb de obicei, la Izvor, la umbra giganticei
Case a Poporului. Mergem la solar, il proptesc in poponet pe nisip langa
alti puradei ca el, ii pun galetusa in fata si ma asez pe banca din
apropiere, langa un alt tatic care striga de zor la baietelul lui: "Rares,
da-i si fetitei lopatica, nu fi, tata, egoist, ca nu-i frumos. Uite, a venit
si baietelul. Joaca-te si cu el, tata.". Apoi se-ntoarce spre mine: "E cam
nervos zilele astea, ii dau maselutele de sus. toata noaptea l-am leganat.".
Eu dau sa raspund, dar inghit in sec, caci brusc am o revelatie cat se poate
de neplacuta: taticul model e chiar soferul care era sa ma faca praf cu
cateva ore in urma! Incerc sa plec discret, dar (era inevitabil) omul ma
recunoaste si el: "Nu erai dumneata pe Grivitei, azi-dimineata.?". Ca in
bancuri, ma gandeam daca sa zic da sau sa neg cu incapatanare, cand tipul
continua pe cel mai familiar si mai destins ton, ca si cand s-ar fi-ntalnit
cu un fost coleg de liceu: "Ca sa vezi ce mica-i lumea! Dom'le, ma bucur.
Da-mi voie: Balanescu. Stau aici, langa benzinarie.". Dam mana si continuam
sa vorbim despre cei mici si despre cate altele, de parca nu ar fi fost gata
sa ma omoare azi-dimineata. Dupa vreo jumatate de ora, timp in care
forfecasem trei sferturi din campionatul nostru de fotbal, indraznesc sa-l
intreb daca mai e suparat ca i-a cazut marfa pe jos din cauza mea.
"Da-o-ncolo, dom'le", imi zice zambind, "una-i una si alta-i alta. Tre' sa
fii dur, dom'le, in curva asta de viata, altfel te calca toti in picioare.
Acasa, crede-ma ca nu pot sa omor o musca, dar cand sunt la slujba, la
volan, nu iert nimic. He-he-he, ai avut noroc ca ai masina smechera, care nu
se deschide usor. Pe cati n-am scos eu din carapace si i-am batut de s-au c.
pe ei!" Ca ilustrare, imi povesteste cateva cazuri de spitalizare cu maini
si picioare in ghips, cu dinti imprastiati, cu falci mutate din loc.

Se-nserase. Peste Casa Poporului iesise o luna spectrala. Ne luam
plozii si ne-ndreptam, impreuna, spre iesirea parcului. Ne despartim in
dreptul benzinariei. Acum imi dau seama cat de voinic e domnul Balanescu, ce
pantec de bere falstaffian are. "Hai, Rares, fa-i pa-pa lui Gabita. Pa-pa,
Gabita, pa-pa." Imi strange apoi mana cu afabilitate: cele bune, dom
profesor. daca am nevoie de ceva. stie mecanici buni, care nu te jupoaie.

N-am sa cred niciodata in mitocani si in toape absolute, in oameni
sortiti sa fie ticalosi, pesti, degenerati, tradatori, dupa cum nu cred nici
in eroi nepatati, in sfinti si-n vestale. Cu totii suntem amestecuri de bine
si rau, atat de diverse si de uimitoare, incat uneori cred ca, dintre toate
meseriile din lume, a moralistului e cea mai grea. Totusi, rar mi-a fost dat
sa vad o asemenea combinatie de cumsecadenie si de impulsuri scelerate cum
suporta interesantul suflet al domnului Balanescu."

Marea Neagra ..... - de (anonim) la: 03/09/2004 08:25:20
(la: Marea Neagra, amintiri)
ce bine ca am gasit situl asta. recent am citit un articol despre Calistrat Hogas intr-o publicatie romaneasca si comentarii ale lui George Calinescu ( ce-l uram in liceu, iar acuma il citesc cu nesat) si am decis sa caut pe internet literatura romaneasca. am parasit Romania acum trei ani pentru alte locuri "mai bune" si "mai bogate" , iar acum platesc pretul platit de toti cei ce se despart de locurile natale si de glia strabuna.

Marea Neagra...20 de ani am trait langa mare. Dimineata soarele iesea din mare si-mi batea la geam care vara era deschis, iar caldura placuta, lumina si sunetul pescarusilor inunda camera. Ma trezeam si primul lucru, scoteam capul pe geam si inhalam aerul sanatos si inmiresmat de dimineata si ochii mei se plimbau peste mare pana la orizont. Numaram vapoarele din departare care asteptau sa intre in port. Trenul se auzea si el si adauga la fanfara aceasta de zgomote prea putin bagate in seama.
Plecam la scoala cu vecinii din bloc iar in statie, cand asteptam troleul, ne faceam temele la mate. Bineinteles ca lipseam de la prima ora. La a doua jucam fotbal sau coci. Cand venea chimia deja stiam ca mergem la plaja, la Modern, cu toata clasa. Ce bine era sa te balacesti in apa cu prietenii, sa sari de pe dig, sa impingi fetele in apa si planifici partide de pescuit. Cand se termina "scoala" fiecare ne scuturam de nisip si pe carari alaturate ajungeam acasa si povesteam ceam facut la scoala.
Seara ne intalneam pe faleza si ne uitam la trecatori dar de cele mai multe ori stateam jos pe nisip si vorbeam despre ce o sa facem cand o sa crestem mari. Nu-mi inchipuiam ca o sa ajung vreodata mare, ca marea o sa fie departe, ca totul o sa fie doar o amintire... Ce este o amintire??
In aceste meleaguri straine lumea ma intreaba de unde sunt. De unde sunt? Din Romania. "Unde e Romania?" .
Romania e acolo unde este si inima mea. Langa Marea Neagra.
#20918 (raspuns la: #20917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Chiar atat de convins sunt de unele adevaruri..."pt.enigmescu.. - de DESTIN la: 05/09/2004 23:05:45
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
...(fost)actual carapiscum,

Ce zici tu enigmescu:

"Dragule, cum se face ca de fiecare data cand cineva te contrazice in ideile pe care cu nonsalanta le expui il condamni ca se foloseste de atacul la persoana?"

Nu stiu cat de "drag" iti sunt ...sa ma fereasca Dumnezeu...

Cand ma contrazice cineva...!!!exemple enigmescu, exemple,nu imi amintesc de cand sunt pe acest forum sa fi acuzat pe cineva de atac la persoana in afara ta.!!!

Tu nu intelegi sensul unei comunicari civilizate,fortat fiind de bunul simt, sa iti atrag atentia ca folosesti atacul la persoana.

Contradictiile nu ma deranjaza si nu ar trebui sa deranjeze pe nimeni intr-o schimbare de idei.Dar ce zici tu,si de aici duplicitatea ta:

"Chiar atat de convins sunt de unele adevaruri incat nu permit sa fiu constrans in a mi le schimba. Accept orice alte pareri care nu vin in contradictie cu conceptiile mele despre viata, lume si Dumnezeu.

OARE enigmescu,tu detii adevarul in intregul sau???

Nu te va constrange nimeni in a te schimba...insa acceptand numai acele idei care te face sa te guduri...vei ramane undeva "izolat"in propria inchisoare.

Tu continui cu presupunerile tale...cum le numesti enigmescu?

ce mai afirmi:

"Pai ce, te confunzi cu ideile astea, sau persoana ta intruchipeaza niste idei?... Nu te flata singur, nu esti atat de important pe cat crezi si nici asa de patrunzator cu mintea incat sa nu-ti poata sta nimeni inainte."

Am dreptul sa spun cum privesc anumite aspecte...sa vin chiar si cu idei...afirmi ca ma "flatez singur"-eu acesta afirmatie (si aceasta afirmatie )o consider atac la persoana...

In calea mea exista drumul vietii ,dar divin prin creatie...drum ce il strabat alaturi de semenii mei,lasand in urma,ignorand pe acei deformati autodeclarati detinatori ai adevarului.

Continui sa "balansezi" cu vorbele tale:

"Sa-ti improspatez memoria: ce zici de intrebarile mele legate de reincarnare?"

DESTIN"Nu imi amintesc a nu fi raspuns la intrebari "indecente"/incomode cum tu le numesti."

Enigmescu,te-am dat si postat comentariul ...aici esti duplicitar...si sincer nu am nimic cu tine ...nici macar nu te compatimesc...la 33 de ani cum ai afirmat ca ai ,mintea iti joaca feste...

Insa dupa cum scrii si te ostenesti sa aperi "doctrina comunista" si "vechiul organ"pari a fii, un mosulica in pantalonasi scurti ce plimba scaunelul pe le cozi in preajma lui Decembrie 1989.Proaspat pensionat ,fost parte a organului...ce parte...?usor de imaginat.

Limba de lemn puternic infectata iti dezvaluie adevarata fata ...ascunsa in spatele nenumaratelor ID-uri oricate la numar ar fi:enigmescu,angel,carapiscum...si mai recent... (pana unde poate ajunge gandirea vechiului organ...!!!)fie ca bunul Dumnezeu sa iti dea atata intelepciune sa renunti a folosi ca ID...o alta varianta (nume) sti bine la ce ma refer.

"No hai, sa fii sanatos, fericit si cu lacrimi in ochi!"

Esti cinic,insa nu uita ca semeni mai lacrimam si de fericire...

Enigmescu nu ma intereseaza cine esti, de unde vii si unde te duci,nu am nimic cu ID-urile tale ...

Stii cum te aseman eu? mi-a venit in gand un banc ghicitoare...daca stii raspunsul stii si cum arati...

Ce se naste fara piele si tipa pana piere?

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21136 (raspuns la: #21112) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin - de carapiscum la: 08/09/2004 05:39:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"- Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Daca-oi fi eu sau altul?

Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece,
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece." (Luceafarul)

..."Critici voi, cu flori deserte,
Care roada n-ati adus-
E usor a scrie versuri
Cand nimic nu ai de spus." (Criticilor mei)

"Ai nostri tineri la Paris invata
La gat cravatei cum se leaga nodul,
S-apoi ni vin de fericesc norodul
Cu chipul lor istet de oaie creata.

La ei isi casca ochii sai nerodul
Ca-i vede-n birje rasucind mustata,
Ducand in dinti tigara lungareata...
Ei toata ziua bat de-a lungul Podul.

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se stramba:
Stalpi de bordel, de crasme, cafenele
Si viata lor nu si-o muncesc- si-o plimba.

S-aceste marfuri fade, usurele,
Ce au uitat pan' si a noastra lima,
Pretind a fi pe cerul tarii: stele." (Ai nostri tineri)

Mai am un singur dor: sa ma lasi sa mor usor! Dupa aia n-ai decat sa joci pe mormantul meu, nu-mi trebuie nici o floare, nici o lacrima de la nimeni. Si nici sa nu arunci cu mana ta uscata tarana peste mine zicand: "sa-i fie usoara!" ...ma tem ca voi iesi si din mormant.

Candva, poate, vei intelege firescul ce ma misca, acel "primum movens" fara de care n-as mai fi EU. Candva, poate, te vei intelege chiar si pe tine. Candva, poate, vei intelege ca limitele noastre se vor face cunoscute lumii intregi si ca lumea intreaga va intelege cat este de limitata. Candva, in mod sigur, iti vei aminti de mine cu parere de rau, asa cum si eu imi voi aminti de tine, dar va fi prea tarziu! Si atunci vei vrea, poate, sa schimbam locurile, dar intr-un univers stramt nu m-as putea odihni.

"Pe langa plopii fara sot / Adesea am trecut"... Dar nu i-am vazut ca au crescut si ca din vlastarele rasarite ieri s-au facut copaci vigurosi. Eu m-am uitat mereu in jos. Acum sunt garbov, si nici daca as vrea nu-mi mai pot ridica fruntea spre varfurile lor.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#21309 (raspuns la: #21136) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tot ce Conteaza... - de LMC la: 09/09/2004 22:23:12
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
De cind ma stiu Toamna a fost si este anotimpul meu favorit. Ziua mea de nastere intotdeauna imi prevesteste sfirsitul verii si venirea toamnei. Nu stiu de ce dar Toamna a fost intotdeauna timpul cind mi-am regasit persoana, cind am putut sa creez, cind am fost inspirata. Daca as putea sa ma mut dintr-o parte in alta al globului as face-o numai sa pot sa traiesc doar anotimpul toamnei. Desi pe la noi sint inca temperaturile verii, dimineata si seara cind ies afara imi place sa respir aerul proaspat si crocant, iar mirosul toamnei il simt cum pluteste deasupra orasului de parca ar vrea sa te seduca inainte de a-si face prezenta intru totul.

Locuim foarte aproape de colegiul orasului si in fiecare dimineata cind plec de acasa imi place atmosfera studioasa si forfotul studentilor indreptindu-se spre clasele lor. Mirosul cafelei din masina imi aduce aminte de zilele mele de studentie cind primul meu popas din rutina mea de dimineata il faceam la cafeneaua universitatii unde deja stiau sa-mi pregateasca un “Double Latte”, pe vremea aia costa doar $1.25, iar un croissant $0.50. Acuma iesi ieftin daca te costa $4.00 total.

Abea astept sa vad frunzele copacilor cum isi schimb culorile, si cind ma plimb sa pasesc pe covoarele ruginii al Toamnei. Toamna a fost intotdeauna anotimpul cind m-am indragostit, cind scriam cele mai multe scrisori de dragoste, cind muzele poeziei si prozei veneau si stateau cu mine toata Toamna. Si-acuma imi amintesc de una dintre cele mai frumoase compuneri care le-am facut vre-odata.

Eram in clasa a cincea. Profesoara de romana ne-a dat tema de casa sa scriem o compunere, dar pentru mine era mai degraba o placere decit tema de casa. Afara deja incepuse sa picure prima ploaie de Toamna. Eram in camera “mare” cu mamica care facea ceva lucru de mina. Tin minte ca in momentul cind puneam creionul pe hirtie, totul din jurul meu disparea si intram intr-o stare de concentrare fenomenala. Fiecare cuvint era scris cu o usurinta de parca cineva mi le dicta, iar in mintea mea traiam fiecare propozitie, de parca tot ce scriam era testimoniul vietii mele. Cred ca v-ati dat seama ca subiectul compunerii era despre Toamna.

Cind am terminat de scris am intrebat-o pe mamica daca vrea sa asculte ce-am scris si daca am scris bine. I-am citit cu voce tare toata compunerea si cind mi-am ridicat ochii de pe caiet mamica plingea si zimbea. M-a luat in brate m-a pupat si mi-a zis ca am scris nemaipomenit de frumos. Eram atit de fericita dar in acelasi timp emotionata de nesiguranta daca si profesoarei ii va place ce am scris. Abea am asteptat sa vina ora de romana si sa-i inmin compunerea, si-apoi cu noduri in stomac am asteptat sa primesc caietul cu nota. Numai ca in ziua cind ni s-au dat caietele inapoi, eu am fost singura care nu l-am primit. Nu stiam ce s-a intimplat, de ce numai eu nu mi-am primit caietul de compunere. Dar nedumerirea mea a fost pusa deoparte cind profesoara a cerut sa facem liniste si sa-i dam ascultare.

Statea in fata clasei, si pe fata ei vedeam o placere si o incintare nespusa. Ne-a zis ca in toata viata ei de profesoara nu a citit niciodata o compunere mai frumoasa si mai bine scrisa decit ce avea ea sa ne citeasca in urmatoarele minute. Cind a inceput sa ne citeasca mi-am dat seama ca era compunerea mea. Stateam in banca cu inima in git si cu stomacul facut nod de emotii. Nu mai stiu daca am inceput sa pling, sau ce am facut, dar la urma cind mi-a anuntat numele si mi-a spus sa ma ridic in picioare stiu ca imi tremurau genunchi si nu indrazneam sa ma uit in jurul meu decit cu coada ochiului. Toti colegii se uitau la mine ca la o vedeta, si in pauza cu totii au venit la mine sa ma felicite. Nu eram obisnuita sa fiu in atentia nimanui, si cind am fost nu m-am simtit in pielea mea niciodata. Intotdeauna mi-a placut sa privesc lumea de pe marginea drumului, nu sa fiu eu privita, dar in momentul acela nu am mai avut de ales.

Acesta a fost si a ramas intotdeuna efectul care Toamna l-a avut peste fiinta mea. Ceva foarte misterios se intimpla cu mine, ceva care nu poate fi explicat, dar care nu-l caut sa-l explic. Ce este important este ca in fiecare an abea astept sa vina Toamna cu culorile ei, cu miresmele ei, cu forfotele inconjuratoare, cu muzele poeziei si-al prozei. Asta e tot ce conteaza.
imigratie - de carmen2504 la: 10/09/2004 13:09:46
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Eu am ajuns prin Belgia, desi nici macar o secunda din viata mea nu am banuit ca voi ajunge aici.
Probabil ca aici soarta si-a spus cuvantul.
Si culmea e ca am ajuns aici tocmai cu trei luni inainte de a-mi face bagajele ca sa ma duc in Statele Unite ca sa incerc sa fac ceva studii suplimentare.

Anul trecut in decembrie m-am hotarat sa imi refac viata, desi nici asta nu era in plan. Dar ce sa-i faci, Asa e uneori. Nimic nu e cum ai planuit.
Asa ca am acceptat cererea in casatorie a actualului sot si iata-ma pe meleaguri Belgiene, deoarece el este belgian.
Si bineinteles ca imi este greu. Atat mie cat si celor doi copii pe care i-am luat cu mine.
Noi vorbim deja foarte bine engleza pentru ca eram pregatiti sa plecam in SUA. Insa aici unde locuim se vorbeste flamanda, limba fara de care nu pot nici macar sa fac curat sau sa calc rufe altora.
Bizar, nu? Dar exista reguli si trebuie sa le respectam si sa incercam sa ne integram.
Asa ca mergem toti trei la scoli de limba.
Si desi e greu nu e imposibil. Totul e sa vrei si sa depui un pic de efort.

Si merita, va spun eu.
Totul in jurul nostru este extrem de frumos , lucrurile sunt bine organizate si toti sunt civilizati si chiar foarte binevoitori.
Aici sunt programe speciale pentru cei ca noi, care vin legal sa se stabileasca.
Asa ca nu ne costa mai nimic nici cursurile de limba si nici alte cursuri care vor fi necesare integrarii noastre.
Intr-o seara faceam un calcul cat m-ar fi costat un profesor in Romania pentru trei persoane si m-a apucat durerea de cap. Probabil ca as fi muncit ca sa platesc profesorul si nimic mai mult.

Fiica mea vrea sa devina jurnalist, asa ca oriunde va lucra in viitor, inca o limba straina nu-i va strica. Mai ales ca limba flamanda nu e vorbita de prea multi la ora actuala.

Sper ca am luat decizia corecta si ca le va fi de folos copiiilor mei ca i-am luat cu mine.

In ceea ce ma priveste, deja ma gandesc ce sa fac pe cont propriu pe aici, doarece din cauza ca nu vorbesc inca flamanda la nivel avansat, insa nu imi pot gasi nimic de lucru pe aici, desi vorbesc engleza si franceza curent.
Ce voi face inca nu stiu.
Deocamdata merg la scoala si cercetez piata.

Oricum, e un mare adevar acela ca fara sa stapanesti la perfectie limba tarii in care te afli ai mici sanse sa gasesti ceva de lucru. Bineinteles ca ma refer la un loc de munca care sa fie si remunerat destul de bine, deoarece mai toti care pleaca din tara, pleaca ca sa castige ceva bani si nu doar sa se plimbe.

Pentru mine, acum cel mai important este ca am intr-adevar o familie iar copiii mei sunt fericiti. Restul o sa cladim piatra cu piatra impreuna.

#21623 (raspuns la: #21119) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Public din Nou --Amintiri de Toamna - de LMC la: 15/09/2004 19:35:16
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
De cind ma stiu Toamna a fost si este anotimpul meu favorit. Ziua mea de nastere intotdeauna imi prevesteste sfirsitul verii si venirea toamnei. Nu stiu de ce dar Toamna a fost intotdeauna timpul cind mi-am regasit persoana, cind am putut sa creez, cind am fost inspirata. Daca as putea sa ma mut dintr-o parte in alta al globului as face-o numai sa pot sa traiesc doar anotimpul toamnei. Desi pe la noi sint inca temperaturile verii, dimineata si seara cind ies afara imi place sa respir aerul proaspat si crocant, iar mirosul toamnei il simt cum pluteste deasupra orasului de parca ar vrea sa te seduca inainte de a-si face prezenta intru totul.

Locuim foarte aproape de colegiul orasului si in fiecare dimineata cind plec de acasa imi place atmosfera studioasa si forfotul studentilor indreptindu-se spre clasele lor. Mirosul cafelei din masina imi aduce aminte de zilele mele de studentie cind primul meu popas din rutina mea de dimineata il faceam la cafeneaua universitatii unde deja stiau sa-mi pregateasca un “Double Latte”, pe vremea aia costa doar $1.25, iar un croissant $0.50. Acuma iesi ieftin daca te costa $4.00 total.

Abea astept sa vad frunzele copacilor cum isi schimb culorile, si cind ma plimb sa pasesc pe covoarele ruginii al Toamnei. Toamna a fost intotdeauna anotimpul cind m-am indragostit, cind scriam cele mai multe scrisori de dragoste, cind muzele poeziei si prozei veneau si stateau cu mine toata Toamna. Si-acuma imi amintesc de una dintre cele mai frumoase compuneri care le-am facut vre-odata.

Eram in clasa a cincea. Profesoara de romana ne-a dat tema de casa sa scriem o compunere, dar pentru mine era mai degraba o placere decit tema de casa. Afara deja incepuse sa picure prima ploaie de Toamna. Eram in camera “mare” cu mamica care facea ceva lucru de mina. Tin minte ca in momentul cind puneam creionul pe hirtie, totul din jurul meu disparea si intram intr-o stare de concentrare fenomenala. Fiecare cuvint era scris cu o usurinta de parca cineva mi le dicta, iar in mintea mea traiam fiecare propozitie, de parca tot ce scriam era testimoniul vietii mele. Cred ca v-ati dat seama ca subiectul compunerii era despre Toamna.

Cind am terminat de scris am intrebat-o pe mamica daca vrea sa asculte ce-am scris si daca am scris bine. I-am citit cu voce tare toata compunerea si cind mi-am ridicat ochii de pe caiet mamica plingea si zimbea. M-a luat in brate m-a pupat si mi-a zis ca am scris nemaipomenit de frumos. Eram atit de fericita dar in acelasi timp emotionata de nesiguranta daca si profesoarei ii va place ce am scris. Abea am asteptat sa vina ora de romana si sa-i inmin compunerea, si-apoi cu noduri in stomac am asteptat sa primesc caietul cu nota. Numai ca in ziua cind ni s-au dat caietele inapoi, eu am fost singura care nu l-am primit. Nu stiam ce s-a intimplat, de ce numai eu nu mi-am primit caietul de compunere. Dar nedumerirea mea a fost pusa deoparte cind profesoara a cerut sa facem liniste si sa-i dam ascultare.

Statea in fata clasei, si pe fata ei vedeam o placere si o incintare nespusa. Ne-a zis ca in toata viata ei de profesoara nu a citit niciodata o compunere mai frumoasa si mai bine scrisa decit ce avea ea sa ne citeasca in urmatoarele minute. Cind a inceput sa ne citeasca mi-am dat seama ca era compunerea mea. Stateam in banca cu inima in git si cu stomacul facut nod de emotii. Nu mai stiu daca am inceput sa pling, sau ce am facut, dar la urma cind mi-a anuntat numele si mi-a spus sa ma ridic in picioare stiu ca imi tremurau genunchi si nu indrazneam sa ma uit in jurul meu decit cu coada ochiului. Toti colegii se uitau la mine ca la o vedeta, si in pauza cu totii au venit la mine sa ma felicite. Nu eram obisnuita sa fiu in atentia nimanui, si cind am fost nu m-am simtit in pielea mea niciodata. Intotdeauna mi-a placut sa privesc lumea de pe marginea drumului, nu sa fiu eu privita, dar in momentul acela nu am mai avut de ales.

Acesta a fost si a ramas intotdeuna efectul care Toamna l-a avut peste fiinta mea. Ceva foarte misterios se intimpla cu mine, ceva care nu poate fi explicat, dar care nu-l caut sa-l explic. Ce este important este ca in fiecare an abea astept sa vina Toamna cu culorile ei, cu miresmele ei, cu forfotele inconjuratoare, cu muzele poeziei si-al prozei. Asta e tot ce conteaza.
pentru Desdemona - de mya la: 20/09/2004 17:20:19
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
Am si eu o idee. Poate sa lucreze benevol cateva ore pe saptamana (dimineata, la pranz, seara...cand are chef) undeva unde i-ar placea mult. De exemplu: mie imi plac foarte mult cainii (sunt innebunita dupa ei!) asa ca m-as duce la un camin de caini sa dau o mana de ajutor. Poate lui i-ar placea sportul (poate sa ajute la un centru de sport)...nu stiu, zic si eu...sau sa ajute batranii (la un azil, sa-i scoata la plimbare in carut cate o ora pe zi).

Uite, poti sa faci o cautare pe Internet, exista precis in orasul vostru centre care au nevoie de munca benevol. Sotul tau ar lua contact cu lume noua (de regula multi care ajuta sunt oameni de omenie, bogati eventual dar nu numai), si-ar face mai multe contacte...ar putea din una in alta sa dea de vreun job pe bune. Nu se stie niciodata! Ia vedeti, faceti o incercare ca "Incercarea moarte nu are"!

Nu mai zic de satisfactiile sufletului, il mai scoate din starea nasoala, e oricum o schimbare, ce zici?!
#22902 (raspuns la: #22597) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In rest, oamenii aici sint ma - de mya la: 25/09/2004 14:13:03
(la: Despre Sua si americani.)
In rest, oamenii aici sint mai materialisti

Peste tot in occident oamenii sunt materialisti. Surpriza!

Da´si ceva pozitiv despre Sua si americani nu aveti? Intreb si eu asa...
ca ma gandesc ca tre´sa fie greu sa traiesti printre straini cu atatea nemultumiri fata de mediul respectiv. Dar in fond exista si critica constructiva asa ca...fiecare cu parerea lui, sigur ca da.

Daca nu aveti, nu-i bai. Uite...azi sunt 24 de grade C si soare fara nori (ca de obicei) la Los Angeles...meserie, nu? Cum e sa te plimbi la Pacific si sa te uiti asa...spre Japonia?
#23359 (raspuns la: #23268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
23407 - de mya la: 26/09/2004 15:39:35
(la: Despre Sua si americani.)
Bun asa! Adevar graiesti cand zici ca America (adica Sua) e altceva. Europenii comenteaza (critica adica) ce nu le place la America din punctul lor de vedere (adica prin prisma perceptiilor lor de europeni). Dar nu stiu cum e sistemul american, habar nu au. Il critica doar.

Americanii pe de alta parte, nu critica sistemul european. Zic ca ei nu vor ca statul sa le zica cum sa-si conduca viata (precum in Europa) si cu asta basta. Daca voiau asta, pai votau asa, isi schimbau sistemul ce mare smecherie?

Am citit pe multe forumuri (de romani, nemti si francezi...emigrati in Sua) cum se plang de expresia "How are you?" folosita de americani (la magazine, pe strada...in parc cand isi plimba cainii, etc.). Ziceau ca americanii sunt superficiali si ca te intreaba asa...de complezenta, ca-i doare in toc de fapt de ce le raspunzi.

M-am apucat sa-i raspund unui roman (pe forum) despre expresie. Ca are doua semnificatii: ceva de genul "Buna, cum iti merge...adica ce mai faci?" folosita intre persoane care nu se cunosc. La asta...tre sa raspunzi : "Fine, thank you/Not so bad, thanks/Pretty good..."d-astea...chiar daca tu tocmai ai avut un infarct. Tre´sa le raspunzi asa! Nu sa le povestesti despre Adam si Eva sau cum ti-a iesit zacusca. E un fel de salut de-al lor dar ceva mai personal oarecum. Pe urma cand expresia e folosita intre persoane care se cunosc si sunt prieteni pe bune (cunoscuti, etc.) ...eiiii, atunci incep chiar sa-si zica ce fac, ce si cum...ce mai face nevasta, copilul sau mama soacra. Romanul de pe forum mi-a raspuns ca fac pe desteapta (taran!).

Uite...pe forumul nemtesc, neamtul mi-a raspuns cu multumiri si m-a intrebat de unde stiu. I-am zis ca am citit toate astea intr-o carte de gramatica (o luasem de la biblioteca cand eram in State) da´ca poate sa faca o cautare pe Google si sa bage expresia in cauza si ...bingo - ii iese rezultatul cu explicatiile de rigoare. Intrasem la nemti pe forum ca se conversau despre expresia asta...si ce aiurea li se pare. Zicea Fritz ca s-a intalnit cu unul care-si plimba cainele in parc de vreo trei ori si ca de fiecare data cand ala il intreba ce mai face el incepea mereu sa-i povesteasca una alta (americanului adica). Da´ americanul se intorsese deja si plecase de mult dupa caine...neamtul ramasese sa vorbeasca singur. Misto, nu? Da´omul spumega de furie.

Asa si cu altele...E stupid sa faci comparatie intre mere si pere cand nu ai vazut mere in viata ta si ai mancat doar pere de cand esti pe lume.

Americanii sunt mai dezinvolti si dezghetati din punctul meu de vedere (adica cum imi place mie!). Si nu vor sa para altceva decat sunt. Peste tot in lume exista chestii pozitive si negative, nu e Sua de vis si Germania...sa zicem ...de doi lei. Nu! Da´nici sa zici acum ca tot ce e american e aiurea din moment ce tu ai alte criterii, alta educatie si alte standarde (de la tine din Vascauti sau din Paris...zic si eu...).

Sanatate multilateral dezvoltata!

#23427 (raspuns la: #23407) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
util - de desdemona la: 29/09/2004 17:35:37
(la: Supermarketul viitorului)
Cred si eu ca va fi util un astfel de sistem, cand ma gandesc numai cat timp pierdem in fiecare saptamana la supermarket, si cat efort depus sa plimbam kilograme intregi de produse pe banda rulanta, sa le incarcam iar in carucior. Daca te duci in perioadele de 'varf' la cumparaturi, stai cate o jumatate de ora la coada, si cand credeai si tu ca ai ajuns, hop! la persoana din fata la la ultimul articol era rupta pe jumatate eticheta cu codul de bare, si suna operatoarea pe colega de la sectia respectiva, si alearga saraca angajata pana in celalalt capat de magazin sa caute acul in carul cu fan, si vine gafaind dupa zece minute cu un alt produs care din fericire are codul de bare citibil. In locurile unde trebuie sa iti cumperi si apa de baut (cea de la robinet fiind execrabila) un carucior se umple repede chiar numai la doua persoane. Dar la 6 ?

Desdemonovici
Scumpele - de Ivy la: 30/09/2004 01:15:06
(la: Trancaneala Aristocrata)
sa mor de ciuda nu alta cind am vazut ca nu am fost si eu la trancaneala. Lemencica e dragutza cu ce spune ea ca ar trebui facut dupa orele de lucru. Suna chiar grozavieeee, pe cuvind de onoare..As schimba eu ceva totusi, si as pune pe sot sa faca un masaj total nu doar la timple cu cremutza aia de ai spus tu..:-)) Ziceam si eu...

Nu e rau nici ce spune Bella, care intotdeauna ne trezeste la realitate, adica ce atitea luminarele, creme si alte povesti..:-) laundry neica, si dinner...ca deh avfem copii..ufff Dar oricum programul nu e rau..

Pai oare eu ce am sa fac, azi dupa orele de munca..eu am sa combin ce a spus lemecica cu ce a spus belle..well, mai intii recuperez copilul de la antrenamente, apoi normal..ajungem acasa unde speram ca sotul, baiat minunat va prepara cina, apoi avem ceva homework, discutii despre scoala, facut ceva laundry printre caietele de french, math, dictare..etc, etc,pus copiii la somn, cu povestile de rigoare normal...si apoi e timpul meuu..deci urmeaza o cada minunata cu ceva uleiuri, luminarele..apoi masajul..show-rile preferate la tv (si sunt cam 2)..nu le vad niciodata pe amindoua..dar ramin totusi preferate..:-))...

chiar suna a plan...bun sau mai putin bun..who knows..dar e un plan..

Na ca am sarit si eu ca musca'n lapte si va spusei ce am de gind sa fac..se cheama asta odihna..? ca tare am nevoie de o vacanta...oriunde, da sa nu gatesc si sa dorm si sa ma plimb..:-)0
Vreti si voi la fel??

va pup pe toate si sa aveti o Joi minunata..ca doar e inainte de vineri
#23756 (raspuns la: #23750) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ivy si vacanta - de dinisor la: 30/09/2004 18:54:31
(la: Trancaneala Aristocrata)
mai ivishor, pai daca tot ai chef de vacanta si nu ai timp si loc sa te deplasezi...de ce nu faci simplu: cand ajungi acasa il anunti frumos pe omul tau ca incepand de azi esti in vacanta. si ca tot ce inseamna activitati administrative intra in atributiile lui pentru o saptamana. tu ai chef sa te odihnesti si asa vei face. iti iei frumos puradeii la plimbare, la joaca in parc, la film...you name it. si 'mnealui sa faca de-ale casei intre timp. cand piticii merg la nanii te duci frumos la sala, sau la spa clinic, sau la barfa cu fetele. nu trebuie decat sa iti folosesti imaginatia...
ar fi o minivacanta imbinata in viata de zi cu zi...
ce zici?
#23809 (raspuns la: #23756) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Camyb1981, Am o rugaminte. - de mya la: 03/10/2004 11:03:18
(la: ABSOLUT NEPOETIC SI NECREATIV:O zi din viata mea…)
Camyb1981,

Am o rugaminte. Poti sa scrii repede de tot, fara sa te gandesti prea mult 10 chestii care iti plac sau pe care iti place sa le faci in viata? De exemplu: iti place verdele, iti place ciulamaua de ciuperci, iti place sa canti la nai, sa citesti romane politiste, sa asculti Bach, sa te plimbi prin padure toamna...etc. Vrei?

Numai bine!
#24065 (raspuns la: #23679) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dar trancaneala proletara ? - de desdemona la: 06/10/2004 11:42:52
(la: Trancaneala Aristocrata)
Cand s-o deschide un subiect si cu trancaneala proletara ? Ca unii sunt pe invers si cand aud de 'sange albastru', vor sange portocaliu, si proletarii vor si ei sa isi manifeste dreptul de-a trancani. Ca la usa cortului tare bine zaci (dupa ce ai sapat un sant) si daca ai cu cine trancani si mai bine, relaxarea e in toi, chiar daca in loc de canapele si covoare ai iarba sub coaste!
Adesea mi-e dor de un santier arheologic, unde dai la lopata ca un proletar, manaci ca lupu' si seara (dupa o plimbare in sus si-n jos printre balarii, stai cu prietenii la usa cortului si) vorbesti verzi si uscate, in timp ce deasupra rasar una dupa alta 'stele mii'. Nu credeam ca o sa cad in butoiul cu melancolie pentru o seara de trancaneala la usa cortului.

Desdemonovici
Belle mama, - de Crisa_ la: 06/10/2004 17:55:10
(la: despre barbati ... fara suparare :))
Nu te supara, nu te ambala. Intreaba-l numa' pe SBoanul ce rumos a fost cand a pornit el subiectul cu femelele... asa ca..laisse tomber si sa-i dam inainte!


Intra James Bond in magazinul de costume pentru diverse ocazii.
- Trebuie sa merg la un actiune mascat si as vrea sa merg costumat ca Adam!
Vine tipa de acolo cu o frunza, tipul refuza:
- Prea mica!
Vine cu o frunza mai mare, la fel:
-Prea mica!
Ii aduce tipa o frunza mare de palmier:
- Prea mica!
La care tipa:
- Auzi, campionule, atunci mai bine ti-o pui pe umar si mergi ca pompa de
benzina!

Intra celebrul James Bond intr-un bar la barman.
Se aseaza si ii spune in stilul sau caracteristic:
- Bond..., James Bond.
La care tipa:
- Off, F..k Off!

Intr-o zi se duc trei barbati la o plimbare prin padure. La un moment dat,
soarta fatidica ii pune fata in fata cu un grup de canibali sadici care ii
incercuiesc si liderul lor le spune celor trei:
- Va dau 10 minute sa mergeti in padure si sa va intoarceti cu 10 fructe de acelasi fel. Daca incercati sa scapati, o sa va prind, va garantez, si va omor in chinuri.
Zis si facut, cei trei se reped in padure sa caute fructe. Dupa vreo 2
minute si ceva, apare primul dintre ei cu 10 mere, iar capetenia
canibalo-sadica ii spune:
- Daca reusesti sa iti bagi toate cele 10 mere in fund fara sa scoti nici un
sunet, te las sa pleci. Cum ai scos cel mai mic sunet, te-am halit.
Incepe asta si dupa vreo 4 fructe inserate cu greu, nu mai rezista si scoate un icnit de durere. Canibalul aude si il mananca.
Apare si al doile dintre ei cu 10 cirese. Dupa aceeasi reteta, incepe sa isi
insereze fructele. Cam pe la a 8-a, acesta pufneste in ras si canibalul il
mananca si pe el.
Dupa ceva timp, cei doi "mancati" se intalnesc in drum spre Rai, iar cel cu
merele il intreaba pe celelalt, intrigat:
- Ma, prost esti. Cum naiba, taman tu cu ciresele ai fost mancat? Ce s-a
intamplat?
- Pai cand incepeam sa imi bag a 9-a cireasa, m-am uitat in spate si l-am
vazut pe al treilea dintre noi venind cu 10 ananasi in mana...

No offence, da' daca acuma mi-au picat numa' "cu barbati" in mana...
vara indiana.. - de Jimmy_Cecilia la: 08/10/2004 21:03:57
(la: Palavre de week-end...)
o vara prelungita pe Coasta de Azur...ploua si e frig peste tot, aici e cald si frumos.. :))

pentru cei care vor sa faca o mica plimbare virtuala pe Coasta de Azur, la Nice si Monaco (Monté Carlo), am pus cateva poze...
profitati bine! :))

http://groups.msn.com/photosdevoyage/nicenissa.msnw

http://groups.msn.com/photosdevoyage/lacornichedenicemonaco.msnw?albumlist=2



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...