comentarii

o prietena de-a mea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
intre teatru si prietenie - de (anonim) la: 25/04/2004 06:55:42
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
A merge la teatru, a trai prin teatru a devenit pentru mine un mod de a fi. Partea proasta este ca prietenii au ajuns sa-mi reproseze pe buna dreptate ca nu mai am timp pentru ei.
De curand, prograsem o intalnire cu o prietena foarte draga intre un film, pe care voiam demult sa-l vad -Frida- si o piesa de teatru.
Dupa filmul pe care-l vizionasem impreuna, ma indreptam cu sufletul la gura spre teatru. Deodata, am auzit vocea prietenei mele: „Opreste-te! Cu mine cand mai vorbesti? Teatru. Teatru. Teatru. Nu mai aud altceva de la tine!"
M-am oprit... M-am dus intr-o cafenea cu ea si am stat de vorba. Nici asa nu a fost bine: „Stai cu mine si gandul iti este la nenorocita aia de piesa...” mi-a spus la un moment dat. Era adevarat ( ma apasa ca nu eram la piesa pe care voisem sa o vad...)
Intamplarea pe care v-am povestit-o m-a pus serios pe ganduri...
Cum sa ma impart intre oamenii la care tin (si care poate au nevoie de mine!) si o pasiune, care a ajuns sa insemne totul pentru mine?
Este egoist daca simt ca trebuie sa ma daruiesc intrutotul teatrului?
Cu prietenii, cu mama mea pe care nu m-am dus sa o vad de Craciun, pentru ca scriam o carte de teatru, cum ramane?
ma doare ca nu stiu cum sa aleg....
Despre prietenie - de (anonim) la: 04/12/2004 19:09:45
(la: Prietenia in zilele noastre)
Imi cer scuze dar eu n-am gasit-o niciodata,si niciunde si nu cred in ea;cei pe care i-am crezut prieteni m-au lasat atunci cand mi-a fost fff greu, uitand ca eu i-am ajutat cand le-a fost greu...Cred in Dumnezeu care m-a salvat dintr-o situatie foarte grea in care am fost iar acum El este singurul meu prieten si familia mea....restul sunt niste marionete care se prefac- nu exista prietenie,ci numai interes in lumea asta... cu bine si sanatate
#30718 (raspuns la: #4897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hello. Am emigrat dintr-o mi - de My la: 07/01/2004 21:48:25
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Hello.
Am emigrat dintr-o mie de motive, cred ca deja sunt clasice: viata mai buna, pentru copii, pentru ca nu se mai putea, etc etc. As putea scrie doua pagini de motive dar nu cred ca ati citi ceva nou.
De fapt am emigrat pentru ca mi se parea firesc.
Sutul definitiv în fund l-am primit în clipa în care au iesit parintii la pensie. Nu am mai putut sa ne descurcam, familie de doi tineri medici, cu doua salarii, sa platim o chirie de garsoniera confort II si întretinerea si mâncarea, fara ajutor. Asa ca am fost obligati sa trecem peste frica si incertitudinea viitorului necunoscut care ne astepta printre straini, si sa plecam. Alternativa ar fi fost sa locuim sub pod sau sa începem sa luam spaga. Din fericire am putut pleca...

De la bun început am stiut ca plecarea este definitiva.
De întors nu poate fi vorba. Nu e vorba numai de banii care nu-i aveam pentru supravietuire, e vorba de toate principiile si cerintele pe care le are un om de la viata, de la societate, de la el. Acum avem tot ce am putut visa vreodata, ne bucuram de viata si ne consideram cei mai mari norocosi ca am putut scapa din România. N-a fost simplu, nici acum dupa aproape doi ani nu e simplu, dar rasplata este pe masura eforturilor si nu ne zgârcim la eforturi.
Ne-am integrat foarte bine printre straini, iar centrul universului, casa noastra, este de acum aici. Nu ma tenteaza deloc sa emigrez în România, motivele care m-au alungat de acolo sunt la fel de dominante si în prezent. Cu tristete a trebuit sa remarc faptul ca un stat strain te respecta mai mult decât statul al carui cetatean esti, iar locuitorii din alta tara sunt mai saritori si mai respectuosi fata de un strain decât proprii mei conationali.
Si apoi, de ce sa emigrez, daca am casa mea, prietenii mei, meseria mea, regiunea mea în care sunt atât de bucuros ca traiesc ? Trecutul e trecut, eu privesc în viitor. Viata mea si aspiratiile mele se afla în Franta.
Parinte, - de (anonim) la: 03/10/2004 23:17:53
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Parinte,
Imi cer mai intai scuze ca ma bag direct in discutie fara sa citesc ce s-a scris mai inainte. Pe scurt, eu am parasit biserica ortodoxa acum cativa ani, pentru ca eram dezamagita de ce am vazut (imoralitate, bisericile, credinciosii si preotii nu urmau scriptura - dupa parerea mea) si am gasit o comunitate mica, de orientare neo protestanta careia m-am alaturat. Am parasit de doua luni Romania. Acum ma aflu la Oxford unde am gasit o comunitate devotata de ortodocsi. Prima data cand am fost la biserica a fost doar pentru a intalni alti romani, dar incep sa merg acolo pt ca sa ma apropii de Dumnezeu si, pentru prima data de multi ani, ma bucur sa fiu intr-o biserica ortodoxa. In biserica sunt oameni de toate nationalitatile, nu doar romani, iar preotii sunt englezi. Credinciosii din parohie sunt chiar dedicati lui Dumnezeu, ceea ce nu prea am intalnit in bisericile din tara, unde majoritatea sunt crestini doar cu numele. Sa-mi fie iertat daca gresesc, e doar punctul meu de vedere.
Asta a fost doar un comentariu.
Intrebarea ar fi - daca lucrurile stau chiar atat de rau cum le vad eu (si am intalnit si ortodocsi care sa fie de acord cu mine) ce face biserica pentru a schimba ceva in bine? In biserica de care apartin acum (Biserica lui Hristos), organizata, ce-i drept pe sistem american, exista o stransa legatura intre membrii bisericii, care se ajuta intre ei spiritual si material. Nu sunt tolerate abaterile crase de la normele Bibliei - pe ideea: daca nu vrei sa te supui, esti liber sa faci ce vrei, dar in afara bisericii (adica nu ca membru). Copii si memebrii mai noi ai bisericii participa la lectii de catehizare. Se organizeaza regulat studii, discutii biblice si grupuri de rugaciune. Din cauza ca noi credem ca credinta noastra ne aduce la mantuire, incercam sa le spunem si celor care nu cred si sa il facem cunoscut pe Dumnezeu. Am vazut activitati de genul acesta si in biserica ortodoxa din Oxford, dar in Romania, o prietena de-a mea ortodoxa, care a propus organizarea unui grup de rugaciune a fost acuzata de "sectarism". Ce este de facut pentru ca biserica ortodoxa romana sa nu mai fie in starea jalnica de acum? Repet, poate e doar parerea mea. Daca e asa, va rog sa argumentati. Poate imi deschideti ochii.
Deasemeni, as vrea sa-mi spuneti parerea dvs. despre ecumenism.
Si inca o intrebare: Ce terbuie sa facem ca sa ne mantium? Sunt, din punctul dvs. de vedere, crestinii din alte confesiuni mantuiti?
Va multumesc pentru ca ati avut rabdare sa cititi un mesaj atat de lung.
Andreea Serban
Ro-whatever - de LMC la: 05/10/2004 19:05:52
(la: O noua limba de circulatie internationala)
Paianjene cred ca asta este prima data cind sintem pe aceeasi unda. Si eu sint foarte suparata cind vad unele familii de Romani care nu-si invata copii sa vorbeasca Romaneste. Este adevarat ca copii nascuti in America sau stiu eu pe unde le vine mult mai usor sa vorbeasca in limba tarii adoptive decit Romaneste, dar ceea ce ma scoate din toti papucii este cind vad parintii ca se chinuie sa vorbeasca cu ei in Engleza in loc sa-i fi invatat pe copii sa vorbeasca Romaneste de cind au fost mici. Familia noastra este in America de 19 ani si fratele meu mai mic avea numai 4 ani cind a venit in America. Eh, pot sa va spun ca vorbeste foarte bine Romaneste, desi in Romania nu a facut nici macar gradinita. A invata singur sa scrie si sa citeasca. Mai venea pe la mine sa-i spun cum se citeste cuvintele care contineau "ce", "chi", "ge" sau "ghe", ma rog, cuvinte care erau mai lungi, dar se prindea imediat si asa a invatat sa citeasca, iar mai tirziu cind a inceput sa intre pe chaturile romanesti si-a perfectionat scrisul. Cind a mers in Romania vorbea cu accent de American, dar toti se mirau de el cum de vorbeste asa bine Romaneste, ca cica altii care erau plecati de numai 3, 4 ani abea scoteau o vorba in Romaneste. Da, mai exista si din astia care nu fac efort sa vorbeasca Romaneste, dar acestia sint probabil cu multe alte vicii care ii pun intr-o categorie complect separata de noi ceilalti care vorbim din obisnuinta intr-o limba rogleza. Mi-am adus aminte acuma de o faza mortala. Cica nu stiu cine s-a dus in Romania dupa vre-o 5 ani de stat in America si printre altele vroia sa explice de ce a venit in Romania, zicea: I came to fac ceva pe-aci in Romania. Ginditi-va ca respectivul era in fata unui grup de oameni mare de tot unde i sa dat cuvintul sa se prezinte. Nasol de tot, ca toti care cunosteau limba engleza au inceput sa rida pe sub scaune, ca propozitia avea doua intelesuri. Dar cum v-am spus nu toti Romanii sintem asa, si ma mindresc sa spun ca am si prieteni de virsta mea care s-au nascut in America si care vorbesc Romaneste foarte bine, cu accent si mai greoi, dar foarte bine.
#24252 (raspuns la: #24211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dupa cum am spus cateva mesaj - de Horia D la: 05/11/2004 04:13:27
(la: Alegerile in USA)
Dupa cum am spus cateva mesaje mai jos, am pierdut 2 prieteni dragi pe 9/11... David Alger a fost (si inca mai este) mentorul meu. El m-a format si m-a ajutat sa devin ceea ce sunt astazi, iar Janet Alonso (2 copii mici au ramas fara mama) a fost o buna prietena de-a mea... god rest your souls. Your memory will live forever in my heart and in my mind.
Si faptul ca acum bubuim cativa teroristi, so be it...
Nota pentru liberali: am spus teroristi, si nu towel heads, ori sand niggers, ori camel lovers.. deci am fost politically correct...


The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
Cred ca giocondel ne-a lamurit foarte clar ... - de camyb1981 la: 18/01/2005 13:03:11
(la: Parinti si copii)
Intr-adevar, asa ar trebui sa ne crestem copiii, eu asa imi doresc... inca nu am copii, dar sper sa reusesc sa fiu o astfel de mama si sa conving cu argumente, nu cu forta...

In ce ma priveste, in calitate de copil as putea sa ma dau contra-exemplu;dar tot ce urmeaza sa va povestesc se refera doar la tatal meu, mama avind cele mai bune intentii dar fiind o fire prea slaba sa-l infrunte; n-am avut niciodata dreptul sa negociez nimic; sistemul "accepti sau pleci"; rareori indrazneam sa-mi spun parerea pentru ca mi s-a repetat infinit ca sint o proasta, si-atunci cine eram eu sa sustin contrariul?n-am auzit decit jigniri si amenintari, niciodata nimic apreciativ, desi nu am creat probleme de nici un fel, iar rezultatele la scoala (pentru ca viata mea in casa parintilor nu s-a rezumat decit la scoala) au fost mereu foarte bune.

Nu aveam voie sa merg nicaieri, nu aveam voie sa am prieten ... si viata mea a devenit un lant de interdictii carora m-am supus nu din umilinta, ci dintr-o placere ciudata de a sfida toata povestea si din dorinta de razbunare intr-o zi cind se vor inversa rolurile.

Cu timpul a devenit revolta, am inceput sa arunc reprosuri si amenintari, nemaicontind o palma in plus sau in minus, am invatat sa duc dezamagirea in ghiozdan; acum nu mai e nici macar setea de razbunare, e doar asa, un fel de amaraciune, tinjesc dupa ce-as fi putut sa fac, dupa micile bucurii pe care, chiar daca acum mi-am acordat singura libertatea de a le avea, nu mai au acelasi farmec si nu mai pot fi traite la fel...

Spuneti-mi si mie, cum sa mai merg la 24 de ani la propriul bal al bobocilor din liceu, care pe-atunci mi-a fost interzis cu desavirsire?

M-am impacat oarecum cu trecutul meu, dar din cauza lui acum sint mult mai tematoare, mai sceptica, si uneori nedreapta.

Asa ca, parinti, aveti grija ce faceti si ce spuneti copiilor; nimic nu se uita niciodata, totul se sedimenteaza ca pe albia unui riu, iar mai devreme sau mai tirziu iese la suprafata, chiar daca intr-un loc diferit si mai indepartat...

Numai bine!
1998-2000 - de giocondel la: 21/02/2005 06:37:29
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
intre acesti ani am cunoscut o fiinta fantastica si am dezvoltat cea mai profunda si frumoasa prietenie din viata mea.

"Knowledge is a  single point, but the ignorant have multiplied it."
-The Seven Valleys -
Mi-am dat toata viata-la 24 de ani ? - de Mi7haela la: 02/03/2005 08:19:27
(la: suflet ratacit)
E greu-greu cind esti atit de tinar. Viata este inaintea voastra. Si a a ta, rxnota, si a ta, Laleaua neagra (lalelele, :), florile mele preferate). Si viata nu inseamna numai sa ai un barbat linga tine. Am cunoscut si eu teama asta: ce ma fac singura? La mine a fost mai usor de inlaturat, dar o buna prietena de-a mea face compromisuri de atita timp, incit nici nu-si mai da seama ce traieste...Apoi desigur ca si partea materiala conteaza foarte mult. E greu sa spui cuiva ce sa faca. Dar trebuie sa aveti incredere in voi, sa vedeti ce frumusete este in jurul vostru, sa nu va mai ginditi atita ca ati gresit -toti gresim, iartati-va si pe voi, asa cum pe altii ii iertati mereu. Iubiti-va un pic mai mult. Nu e o lectie de egoism, dar traiti un pic si pentru voi! Si nu uitati ca sinteti minunat de tinere si cel mai frumos ar fi ca peste ani, cind va uitati in urma sa zimbiti cu caldura si amuzament si sa va spuneti "Cit eram de tinara!"
n-as stii ce sa spun despre A - de Honey in the Sunshine la: 22/03/2005 22:23:51
(la: Copii romani in SUA)
n-as stii ce sa spun despre America...dar aici, in Italia, unde am destui prieteni de varsta mea, am observat ca, chiar daca drogurile sunt mult mai populare decat in Romania, chiar daca si aici sunt multi adolescenti care merg pe strada si au priviri si fete de parca ar fi pe moarte, totusi o mare parte duc o viata absolut normala, nu fumeaza, nu consuma alcool, nu se drogheaza...Se feresc de eccese in general.Si multi au principii care pe mine, born and raised in Romania, ma surprind prin seriozitate si responsabilitate.
If Jesus paid for our misstakes, let's make his money worth!
Bors - de fefe la: 20/04/2005 18:55:25
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Da Belle, si io am vazut pe la Rusi in Sacramento si pe la Arabi in
Los Angeles, dar nu m-am indurat sa dau $3 pe un pliculet din ala mic
cit ala de ceai. In schimb o prietena de-a mea a plecat acuma in
Romania si-mi aduce de acolo doua cutii mari de tot cu cite 50 sau
poate chiar mai multe pliculete in ele. Unul il dau la mamica ca ea face
tot timpul. De fapt cred ca-i dau 1.5 ca sa aibe ca mie nu-mi trebuie
chiar asa de multe.
oameni model? - de anisia la: 27/04/2005 10:33:41
(la: wwjd)
nu chiar! nu in sensul in care ai pus tu intrebarea...adica sa ma gandesc cam cum ar fi reactionat x sau y in locul meu, ce ar fi facut...
in schimb am incercat sa invat ce-i mai bun de la fiecare. in sensul ca am invatat sa am rabdare cand trebuie de la batranul, sa fiu blanda si sa-i ocrotesc pe cei mai mici de la strabunica. o buna prietena de-a mea mi-a aratat cum este o mama prietena cu puii ei, o alta amica mia- demonstrat ca "prietenul la nevoie se cunoaste". un bun prieten m-a invatzat ca prietenia poate dura indiferent de timpul si distanta ce stau intre doi oameni, iar "sora" mea de suflet mi-a aratat ca vointa umana poate face minuni.
la ananghie insa, nu m-am gandit niciodata cum sau ce ar face vreunul dintre ei. i-am intrebat pur si simplu, punand cap la cap parerea fiecaruia pentru a-mi face o imagine de ansamblu si a gasi solutia cea mai optima.
nu as putea sa numesc oamenii din jurul meu "oameni pe care i-am luat ca model". dar pot sa afirm ca sunt persoane de la care am invatat multe lucruri bune :)
don - de irma la: 13/05/2005 19:29:06
(la: ...)
merci, dar si eu am auzit-o undeva, nu mai stiu unde

Eu am fost prietena cu mama mea (si sunt si acum) :)
#48629 (raspuns la: #48621) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iti inteleg pe deplin nemultu - de MODU la: 18/05/2005 16:08:35
(la: Procesul de regularizare a imigrantilor din Spania – 2005)
Iti inteleg pe deplin nemultumirea. Simt ceea ce inseamna sa fii straini pe aici si sa nu ai nici un fel de ajutor, dimpotriva, niste legi frumoase, care iti dau o gramada de drepturi, dar care au in spate o gramada de conditii . Intri intr-un cerc vicios din care nu poti iesi. Insa legea iti da toate drepturile! Ha! Ha!
E adevarat ca legalizarea este mult mai usoara pentru cei care sunt analfabeti si se presupune ca nu vor avea aspiratii prea mari, decat pentru cei care au studii si care, intr-o zi o pot lua inaintea spaniolilor. Este adevarat ca nu ti se da nici o oportunitate de a dovedi ceea ce poti. ESte adevarat ca te uiti in jur si vezi cum incompetenta si incultura sunt premiate, in timp ce tu suferi ca nu poti lucra ceea ce vrei . Eu personal am avut foarte mare noroc si nu am avut nici o zi de ilegalitate, insa o prietena de-a mea a vazut cum cererea ei de rezidenta a fost refuzata, desi avea contract si lucra de trei ani la negru, nu avea nici o problema cu legea, arata ca o spaniola, vorbeste perfect. Avea insa niste defecte: slujba pe care ar vrea sa o aiba spaniolii, nu ceva ce este sub nivelul lor si ii face sa se simta bogati, interesanti, stapani, superiri, etc.
N-avem ce face! Atata timp cat avem tigancile cu copii in brate langa noi, cat la stiri anunta de bande de hoti din Romania si la un semafor iti fura din masina romanasii care vor sa iti murdareasca parbrizul, nu vom putea sa ne bucuram de alt fel de tratament.
Le multumim ! Va multumim hotilor pentru ca ne faceti viata mai grea! Multumim hotilor din Romania ( cei mari, de prin guvern) ca fac viata mai grea parintilor nostri! Este vremea voastra! Ce pacat ca nu m-a facut mama pungasa si hoata si nemernica!
hai ca am resolvat problema.. - de Horia D la: 20/05/2005 17:07:51
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
hai ca am resolvat problema... o prietena de-a mea s-a oferit voluntara sa fie babysitter:))) asa ca eu o intind la lac in vreo 2-3 ore:))
#50037 (raspuns la: #50030) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
N-am avut cosmaruri dintre ce - de Honey in the Sunshine la: 21/05/2005 22:35:19
(la: Ce cosmaruri aveti?)
N-am avut cosmaruri dintre cele care se depasesc cu ani de sedinte la psiholog, nimic spectaculos. De fapt, cred ca in general oamenii cu probleme (psihice, emotionale etc.) au cosmaruri dinastea marcante si repetitive... O prietena de-a mea a avut niste necazuri in copilarie si inca viseaza ca e injunghiata in intuneric.

Personal as zice ca cele mai suparatoare sunt alea in care fugi si parca ai greutati la picioare... iar inamicul e mereu in spate, foarte aproape :)

Der Zeit ihre Kunst, der Kunst ihre Freiheit
cico - de gigi2005 la: 25/05/2005 19:31:09
(la: Minciuna - pana unde poate merge)
Da, ai dreptate, involuntar fara ghilimele. Sunt de acord cu asta. In seara aceea subiectul imi picase greu pentru ca tocmai ma intalnisem cu fata victimei, buna prietena de-a mea, care imi spunea despre autorul accidentului ca e bine-mersi, n-are nici-o apasare pe suflet sau pe creier... Ma rog, eu am alte pareri, care probabil difera de ale multora...
Eu nu mi-as putea impaca constiinta.
Uite, sa-ti spun o intamplare apropos de oameni beti (jur ca 100% adevarata, intamplata mie nu din auzite): Mergeam de la Bucuresti la Pitesti pe autostrada, cu viteza, de! ca pe autostrada. Era noapte si la un moment dat simt asa... nu stiu... un val de aer rece care m-a cuprins.
Incetinesc cam la 60 km/h si peste cateva secunde in bataia farurilor apare ceva negru transversal pe sosea. Am tras pe dreapta cu cativa metri inainte. Era un om, beat manga, culcat acolo. L-am trezit, era sa ma ia si la bataie, ca el vrea sa moara...L-am dus pe marginea soselei sa se culce in sant. Am dat telefon la politie si le-am spus de betivan si ca daca nu-l iau de acolo il vor gasi chisalitza daca trece vreun TIR.
Vreau sa-ti spun ca au trecut 5 ani de atunci si tot ma mai gandesc ce-as fi facut daca dadeam peste el.
#51164 (raspuns la: #51039) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt Rodi - de HateFree la: 30/07/2005 06:28:23
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Stiu ca (mi-)am promis sa nu-ti mai raspund la nici un comentariu, dar am o singura curiozitate: ai spus de nenumarate ori pe forum ca ai foarte multi prieteni homosexuali, mai multi decat Zaraza. Si prevalandu-te de prieteniile tale sustii ca stii foarte bine ce/cat/unde/cum doresc/gandesc homosexualii de toate varstele, ba chiar ne-ai dat exemplu si o poveste "inconstienta" a unuia dintre prietenii tai...

Intrebarea mea: daca le-ai traduce prietenilor tai homosexuali comentariile tale de pe aici de pe forum, ca in realitate banuiesc ca nu ai curajul sa le spui ce scrii pe-aici, crezi ca ei te-ar mai considera prietena lor?
Ca eu nu pricep cum vine treaba...si se tot vorbeste pe aici de politically correct/incorrect...


- Stăi, Făt-Frumos, nu mă săgeta, că mult bine ţi-oi prinde vreodată.
Făt-Frumos îl ascultă şi lăsă arcul în jos.
(folclor romanesc)
#62438 (raspuns la: #60920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
america este exclusa acum in octombrie. din motive tehnice. ne gandeam sa ajungem prin zona aia la anul, ca tot naste o prietena de-a mea si sa vedem si progenitura :)
#63710 (raspuns la: #63635) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Amintiri din iepoca de aur - de Tofan Ana Isabella la: 21/09/2005 08:43:05
(la: Amintiri din Iepoca de Aur)
Imi amintesc cand eram soim al patriei,pionier,cum participam (cam fara chef) la adunari,la tot felul de manifestatii in cinstea tovarsului si tovarasei, "Trei culori",cantat in fiecare dmineata,orele de informare politica care ii placeau in mod deosebit domnului nostru diriginte,PTAPul,revista " Cutezatorii",careele din fiecare dimneata cand toata scoala cu mic, cu mare facea sport,cartile citite cu asiduitate(eram insetata de carte), programul de doua ore de la televizor,papusile muppets,cenalcul "Flacara",statul la rand la lapte dela 3 dimneata,la ness, la portocale.Tin minte ,copil fiind aveam eu si o prietena de-a mea "placerea "de-ane scula de dimineata ca sa mergem la lapte,etc.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...