comentarii

o simpla stare de spirit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
stare de spirit - de sarmi la: 26/11/2003 10:01:40
(la: Feng Shui sau armonia la domiciliu.)
Feng Sue este o stare de spirit.
Am citit citeva carti despre Feng Sue.Este un curent de armonizare de mii de ani, dar nu este aplicabil numai la exterioare.Armonia trebuie sa vina din interior.
Va spun asta pentru-ca am experimentat efectul Feng Sue pe pielea mea.de exemplu, oficiul meu este orientat N/W - foarte propice calculat in functie de tipul de persoana(apa) care sunt.de asemenea stiu ca a neavind un zid in spatele tau cind stai la birou confera instabilitate si nesiguranta.Multe elemente Feng Sue, cind aplicate cu inteligenta si armonizate cu vibrarea interioara pot determina o dezvoltare a nivelului de viata al individului.
Sunt multe de spus si multe de citit.

Dar in toate cazurile trebuie sa se tine cont te faptul ca, daca peroana nu exerseaza o armonie interioara, aranjamentul extern este inutil.
Am un exemplu: un prieten - intotdeuana am crezut ca putina cunoastere este periculoasa- a inceput sa compileze elemente Feng Sue in speranta ca il vor ajuta sa treaca peste deceptii sentimentale.Well, trebuie sa spun ca atita timp cit nu s-a spalat de mizeria interna , Feng Sue nu a avut nici cel mai mic efect pozitiv asupra lui.


o stare de spirit, nu o meserie - de argint viu la: 13/07/2006 19:19:15
(la: A fi sau a nu fi jurnalist?)
Ok. Nu credeam ca o sa am ocazia sa fac imediat un comentariu atat de personal, povestind atatea despre mine, cate o sa povestesc in urmatoarele minute.

Sunt romanca, si am plecat in 1991 in Franta unde am facut facultatea de jurnalism de la Bordeaux. Desi plecasem doar ca sa-mi fac studiile, si eram convinsa ca ma voi intoarce imediat dupa, pe parcursul studiilor am inceput sa nu mai gandesc asa. Si nu de alta, dar veneam des in Romania, si vedeam ca ceea ce invat eu la scoala nu se poate aplica in presa romana, ca sunt doua lucruri prea diferite. Ceea ce faceam si invatam, imi placea, devenise pasiune, nu meserie. Si realizam ca nu se putea aplica in Romania, si ca nici in viitorul apropiat nu s-ar putea aplica. Mai ales ca scoala de jurnalism asa cum am facut-o eu la Bordeaux, mi-a dat ocazia sa petrec mult timp in redactii, si nu la o "practica" din aceea cu numele, nu in stagiu de observatie, ci muncind cu adevarat, cot la cot cu ziaristii confirmati. Ceea ce-mi dadea ocazia sa vad adevarul profesiei, nu era o iluzie sau o imagine facuta din povesti.
Veneam in Romania foarte des (in primii sapte ani de 42 de ori), dar Romania devenea din ce in ce mai mult o tara in care veneam sa imi vad familia si prietenii, care-mi era draga, dar in care nu se potrivea meseria pe care incepusem s-o iubesc.
Dupa facultate, am lucrat 6 ani in presa franceza.
In toamna lui 2000, un accident petrecut in Romania in familie, m-a determinat sa vin. Naiva cum eram, credeam ca vin pentru cateva luni, rezolv problema, si plec. N-a fost sa fie asa. Problema s-a prelungit, pe scurt, a trebuit sa incep sa ma gandesc ca trebuie sa muncesc (chestie care nici nu-mi trecuse prin cap revenind). Cum singurul lucru pe care credeam ca stiu sa-l fac este jurnalismul, spre asta m-am indreptat. Prima experienta a fost dureroasa.... atat de diferita fata de ce iubeam eu, incat sincer, parca era alta meserie, de-a dreptul. Si atentie! n-am avut niciodata pretentia sa compar, n-am avut niciodata pretentia sa-i invat pe ceilalti cum trebuie sa faca, sunt de acord cu diferentele de cultura, de tara, de nivel, nu incerc sa impun altceva, nu mi se pare ca am mereu dreptate, sau ca sunt mai desteapta decat toata lumea. Sunt foarte flexibila si maleabila, si totusi era ceva aiurea rau.
Si nu vorbesc numai de chestiile pur materiale, de diferenta financiara enorma... Ci de chestii de esenta si de deontologie, de miezul profesiei.

ma rog... dupa acea prima experienta stranie, am persistat. Am cunoscut locuri si bune si rele, si mai bune, si mai apropiate de presa occidentala. Acum sunt departe de a face presa ca cea pe care o faceam in sudul Frantei, dar nu sunt nici foarte rau. Pentru mine profesia este importanta, esentiala, iar echilibrul meu ca individ tine mult de cariera. Deci n-as putea trai intr-un dezacord teribil cu ceea ce fac in viata profesionala, va spun astea ca sa intelegeti ca era vital sa ajung la un sentiment de implinire profesionala.

De fapt acum pot spune ca abia de cateva luni pot cu adevarat sa influentez ceva: sunt redactor sef al unei reviste. Incerc sa-mi fac meseria cel mai bine posibil, cel mai cinstit si mai apropiat de standardul pe care l-am vazut, incercand totusi sa adaptez ce stiu la particularitatile romanesti (nu e nici un sistem perfect, dar unele sunt bune si merg).
Cam asta e in cateva cuvinte, putem dezvolta, Jolie, daca vrei.

Morala: cred ca poti sa fii ziarist, daca in esenta esti ziarist. Tine de persoana. Daca nu, degeaba.
Si ca sa-l citez pe unul din indrumatorii mei spirituali: "aceasta profesie nu are orare. Daca esti jurnalist, esti jurnalist zi si noapte, nu esti de la 9 la 18."
As adauga: sa fii ziarist e o stare de spirit, nu o meserie.

p.s. si totusi, sa va mai impartasesc un secret: nu vreau sa ies la pensie din Romania.

"On ne peut être normal et vivant à la fois." Cioran
stare de spirit - de Ioana Alina la: 24/01/2007 20:06:48
(la: De ce atata ura ?)
Nu am avut niciodata pretentia ca as fi poet. Pana la urma am incercat sa transmit o stare de spirit. A mea. Si poate am reusit. Nu stiu, pentru ca ce am scris au ramas pana acum intr-un caiet. Din punctul tau de vedere, probabil era mai bine sa ramana acolo. E riscul meu, si criticile le accept. Doar ca nu sunt de acord cu sarcasmul.
#171017 (raspuns la: #170615) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
stare de spirit / trasatura de caracter? - de ioana86 la: 25/04/2007 12:46:49
(la: parfumuri)
nu as merge asa departe, cred ca-i numai chimie; de exemplu ce trasaturi de caracter sau stare de spirit ai avea daca-ti plac, de exemplu, parfumurile monoflorale?

iar alocarea pe zodii ma enerveaza, ca nu ma nimeresc niciodata - mie imi iesea cum ca ar trebui sa-mi placa Dune de la Dior sau Pleasures de la Estee Lauder - bineinteles ca nu mi s-a parut fain nici unul

sunt faine multe dintre parfumurile lui Serge Lutens: Un Lys, Chene, Tubereuse Criminelle, Encens et Lavande

siguratatea - de christa la: 14/05/2004 07:22:06
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Singuratatea nu e doar o simpla stare de spirit.Daca se "cronicizeaza", ea devine cu siguranta o boala.Rusinoasa, nu cred ca e cazul.
A avea o boala nu e o rusine. Depinde, in cazul singuratatii, de persoana care este in cauza.Daca ea alege sa fie singuratica, atunci putem vorbi de o oarecare rusine pentru ca oamenii prin natura lor sunt facuti sa traisca intr-o comunitate.
#15390 (raspuns la: #5858) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lafemme - de adina.petre la: 07/02/2009 12:48:23
(la: Anii...)
Ieri aveam o simpla stare de spirit .. :)

hehe - stiu, uneori nici eu :">
#403226 (raspuns la: #402891) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Abecedar - de adina.petre la: 14/04/2009 14:04:56
(la: O simpla stare de spirit)
Multzam. Dupa cum spuneam in titlu...e o simpla stare de spirit.
#426960 (raspuns la: #426945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tristetzea - de just.a.touch la: 14/04/2009 15:33:54
(la: O simpla stare de spirit)
nu e o simpla stare de spirit, din pacate. Este o consecinta .... in general a unor dureri. Sau a unor lipsuri. Lipsuri care pot fi personale sau doar sociale.
Tocmai pentru ca este o stare - de (anonim) la: 28/11/2003 11:46:14
(la: Feng Shui sau armonia la domiciliu.)
Tocmai pentru ca este o stare de spirit, cel care apeleaza la acest mod de a se cunoaste si de a gasi prin cunoastere si meditatie, linistea interioara, spera ca mediul, vibratiile exterioare, plasarea unor obiecte in spatiu, culorile folosite etc. , sa poata influenta si rezona cu spiritul sau interior . Cam greu de crezut, dar este o ipoteza pe care a dat-o toata filosofia taoista si mai da si rezultate. Depinde si de om. Personal cred ca adevarul este la mijloc, daca nu esti sensibil si nu te lasi sensibilizat de astfel de lucruri, daca nu crezi in ele si nu ai speranta unei vindecari prin acest mod nu are nici un efect asupra armoniei tale interioare, pe de alta parte cred ca exista o influenta cat de mica benefica, chiar daca suntem uneori inconstienti de ea.
#5471 (raspuns la: #5263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
-A fi blonda e o stare de spi - de SB_one la: 23/02/2004 15:33:26
(la: Femeia)
-A fi blonda e o stare de spirit!


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10393 (raspuns la: #10392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Destin - de Little Eagle la: 06/08/2004 07:25:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Am mai scris de cateva ori si iar repet pt. ca gandesc o mare intelepciune in cuvintele unui om sarac si simplu,care nu a vrut bogatii nici alte lumi si pamanturi,a ales de multe ori sa se retraga ,sa-si conduca tribul departe de lupte decat sa foloseasca el insusi un mod de a pedepsi pe invadatorii englezi,francezi ori...so called americans!Poate un fel de Mahatma Ghandi inainte ca acesta din urma sa se fi nascut.

Dear Destin,tu esti un om intelept,multi in cercul nostru la cafenea avem o inteligenta mare,nu suntem nici dobitoci nici ramasi in urma,desigur ca ne certam mereu unul cu altul/alta,sau altul cu altii si altii cu altul si in final unii cu toti ceilalti de parca there's no tomorrow!

Nu cred ca este necesar.Nu noi ne certam intre noi(ca suflet)ci lasam frau liber ego-ului sa -si exprime tot ce zace in el selfish si raul iese afara mereu,nu e bine.Daca cineva vorbeste si da ex. legate de Jesus,de ce oare trebuie sa critice pe un altul ca si cum este vinovat si ar merita luat la pietre si de ce nu crucificat...?De ce acela ce critica e mereu nervos si suparat impotriva lumii parca?
Atunci unde este pilda lui Iisus?Ce sfaturi si ce invataminte ar fi dat el discipolilor lui sau tuturor,daca i-ar fi luat la palme verbale si mereu urlat la ei si fiind nervos si suparat?Oare nu exista ceea ce se numeste compasiune si intelegere dar si rabdare pt. orice in viata?

Odata Iisus a mai spus ceva legat cu ...palma data pe un obraz si el ar intoarce pe celalalt....
Acum scriu nu neaparat tie Destin ori Enigmescu ori cine stie cine altcineva ci in marele general.Eu personal real as dori sa cred in Dumnezeu sa fiu ca Iisus de ex. dar stiu ca este mai mult decat f. greu,insa incerc si nu ma voi bate niciodata cu pumnii in piept ca sunt crestin de cutare ordin ori credincios in cutare religie sau credinta.
Pt. ca stiu ca a iubi pe Dumnezeu este aproape imposibil si totusi pt. o mana de oameni in tot acest univers nu a fost ori este nerealizabil,pt. ca daca vrei sa te consideri credincios in Jesus de ex. atunci...neaparat TREBUIE(imi pare rau de majuscule,real am dorit sa subliniez importanta)sa traiesti viata lui.....

Intreb de curiozitate daca cineva cunoaste ori a auzit de astfel de persoana?
De aceea sunt retinut si nu spun ca iubesc real pe Dumnezeu,stiu totusi cine este si invat mereu privind in jurul meu natura in care-l vad si mai greu dar incerc...sa-l vad si in oameni,cel mai greu!Pt. ca trebuie sa fii detasat de orice stare de spirit rea si sarenunti la orice manifestare a ego-ului ...e f. greu!!!!

Dar ,exista lucruri mai simple in drumul de a afla pe Dumnezeu si in fapt ...a-l descoperi in tine insuti.Si ele mereu au fost exprimate ca pt. mintea noastra de avatarii lumii,prin pilde si parabole,ca in trecut cand mintea umana nu era chiar asa de ridicata....dar azi inca nu este decat tare putin...si atunci ce face Dumnezeu?
Se coboara la mintea noastra si ne da ceva de gandit o regula,sa zicem in viata.El NU poate vorbi in limbajul lui real unora ca noi,vasta majoritate pe glob si univers,atunci misiunea lui ca avatar(cuvantul in trad din indiana=incarnare directa a lui Dumnezeu in forma umana)devine acea de dascal si te invata sa intelegi la acea anume viata din timp si istorie a lumii de ce a venit si revine si fiecare,pt. ca fiecare societate are un anume grad si nivel de dezvoltare materiala si spirituala,va avea in concordanta,anumite precepte pt. acea vreme,spuse de avatarul de atunci.

Iisus a fost acum 2000 ani,desigur,azi e alta viata si epoca,dar realul sens si mesaj este si va fi si a fost mereu acelasi spus in diverse forme,dar il vezi la fel si la primul avatar(Abraham),apoi Zoroaster,Rama,Krishna,Buddha ce au fost inaintea lui Iisus,si apoi si la Mohamed si in final Baba .Toti au trait intocmai preceptele sfinte,nu vei gasi niciodata in vietile lor o minciuna sau o greseala,astfel de "oameni" sunt avatarii lumii si ei formeaza un anume ciclu istoric,nimic in univers nu este intamplator!

Este destinat!
Sa fac o analogie simpla,gandeste ca tu esti profesor de facultate,oricare ar fi ea.Acum ai o varsta si o experienta de viata si munca si studii si cultura si intelepciune.Deodata te trezesti in fata unor copilasi de clasaIa primara si trebuie sa-i inveti ceea ce stii tu...oare crezi ca vei putea sa le explici in cuvintele tale si termenii la care ai ajuns in studii?In nici un caz!
Pt. ca NU te vor intelege,e ca si cum Einstein ar explica teoria lui unui copil de 7 ani!
Ce faci atunci sa fii inteles?Te cobori la mintea lui si folosesti....parabole,scurte istorioare,in cateva cuvinte(nu ca mine acum de scriu un roman deja!)sa fie pe intelesul lui si neaparat dai un ex. prin tine insuti altfel,la ce buna e vorba daca nu e sprijinita de fapta?

Si cam asa a fost mereu,mesajul mereu acelasi,f. simplu....dar omenirea nu s-a schimbat deloc!De aceea un avatar sa vina NU e de ajuns...

Vorbim mereu de Dumnezeu la cafenea si ce piosi suntem ori mistocari sau atotcunoscatori in toate....si de fapt inca si azi nu stim habar de nimic.
Eu zic asa: hai sa fim cu totii prieteni,sa ne iubim intre noi(hey!NU va ganditi acum la acel Ozzy din trecut fustangiu,okay?)si sa invatam unii de la altii si restul va veni de la sine.

E oare greu?De ce suparari si suferinte chiar aiurea?Oare merita efortul?Nu cred,ganditi acum ce-i mai important?Sa ne injuram unii pe altii ori sa ne iubim si daca odata soarta va fi sa ne puna fata-n fata pe unii din noi,ce fericire ar fi sa ne luam in brate !!!

NU am scris astea deloc cu idea si la adresa ta Destin ori Enigmescu ori oricine din lumea toata!Imi sunteti frati oricum si a va judeca nu-i bine,dar imi pot spune opinia si cine o accepta e okay.Nu am puterea de a judeca....sunt un nimica in acest univers dar asta sunt si chiar un nimica am dreptul sa vorbesc,dar niciodata ca un avatar!

Sper ca la un moment dat limbajul meu din trecut prin care am ofensat pe f. multi si pareri si opinii ce am avut nu au devenit treptat un mijloc de initiativa de exprimare pt. altii...stiu din experienta inca din...scoala generala...

Hey,acum nu vi-o luati in cap!Inca sunt mare fan al amicului Ozzy,port cele 4 perechi de shades(ochelari de soare pt. cei ce nu stiu slang american)trimise de Sharon,unii f. inchisi de soare puternic,altii albastii,altii purple altii pink.
Depinde cum e vremea ii port mereu,si in casa.
La fel imi place muzica lui,si rock si heavy metal si tech-industry,si desigur si The Doors,Motorhead etc.
Asta nu inseamna ca-s un depravat si drogat si antichrist!I am a free man si vreau in viata asta sa fiu cum sunt,in cea care vine poate voi fi cine stie in ce alta tara si poate femeie,poate saraca,poate f. bogata,doar karma stie si sanskaras,altadata va scriu ce-nseamna sanskaras ori samskaras.

Cert e ca sunt fericit cum ,sunt ca iubesc ca am trait din plin si gustat din multe placeri sexuale ale vietii,am suferit in Ro., am avut si clipe fericite acolo dar nu as mai trai acolo deloc.
Deci brothers and sisters,let's be friends,love is all you need...how right was John Lennon.also a Baba Lover!
De la cine credeti ca au venit ideile lui "give peace a chance"si altele?De la cine credeti ca i-au venit ideile si filosofie si politica lui Mahatma Ghandi?
Cine credeti ca l-a invatat sa-si iubeasca aproapele, sa fie simplu dar puternic in gandire si fapta si mai ales onestitate?Cine credeti ca i-a spus ca unica solutie este rezolvarea oricaror probleme pe cale pasnica si prin .....LOVE&PEACE?

Cum am scris la inceputul romanului meu,e vorba despre aceste cuvinte ce in final sunt rezumatul a tot ce am scris acum.
Din pacate nu simt nevoia sa traduc...sper ca cine stie engleza si toti stiti,sunteti inteligenti,vor accepta asta:

"We do not want churches because they will teach us to quarrel about God,
as the catholics and protestants do.We do not want to learn that.
We may quarrel with men sometimes about things on this earth.But we never
quarrel about God.We do not want to learn that."

Chief Joseph(Nez Perce/1840-1904/Iroquois nations)

Nu stiu de ce am scris atatea cand acest mare intelept indian si mare CHIEF a spus totul in cateva cuvinte?

Destin,stii cum sunt fratii mei?Intelegi ce vor sa spuna doar privindu-te in ochi si la fel ii intelegi si tu...putine vorbe,multe doar prin gesturi.Un european ca noi ori chiar si....asa zis american.,da din gura mereu,ca mine,chestia e ca in prezenta lor sunt f. mut,nu am de ce vorbi cand ne putem intelege perfect prin liniste....a fi tacut...e o arta in final...mai vorbim si nu crede ca te-am criticat,ori pe numeni de altfel,departe de mine!!!

LOVE&PEACE,
Ozzy




































































































#19146 (raspuns la: #19142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Camy, Uite au am prim - de mya la: 10/12/2004 17:25:07
(la: Lentile de contact..frima sau medical?)
Buna Camy,

Uite au am primit cadou acum ceva anisori...niste lentile de contact albastre (de ziua mea, de la o prietena haioasa, care are obsesia lentilelor). Tipa are toate culorile (si mov!) si le schimba zilnic.

In primul moment am fost incantat insa pe urma...Aratam sinistru cu ele. Tenul meu e destul de alb, deci...fata alba, lentilele deschise la culoare, pistrui...aratam precum un alien. Nu mai erau contraste in mutra. Trebuia sa-mi compun un machiaj al ochilor mai complicat, cu umbre, ca sa iasa ceva cat de cat interesant. Cainele meu m-a latrat cand m-a vazut cu lentile...:-(.

Nu le-am purtat decat de vreo trei ori (nu, nu la nunti :-) ) din simplul fapt ca nu le toleram, imi lacrimau ochii si era aiurea. Zac si acum pe undeva, in cutiuta lor la mama acasa. Au fost scumpe cica, tipa care mi le-a dat cadou are bani, nu gluma. Si pe urma...ochii nu mai au expresie, sunt morti. Nu mai stralucesc luminite in ei cand ti se schimba starea de spirit...se vede lentila aia albastra aiurea asa.

Hei Camy, zii ca nu ti-au placut ochii mei, astia proprii si personali? Lasa...nu tre' sa-mi raspunzi ca sa-mi ranesti sentimentele...;-).
#31337 (raspuns la: #31307) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre moarte... - de (anonim) la: 29/12/2004 19:43:37
(la: Despre viata si moarte)
pey sunt multe de spus despre moarte,ai doua variante:prima ar fi sa crezi intr-o lume extraordinara dincolo de viata ,in care ai parte de tot ce nu ai avut cat ai trait si a doua ar fi sa te ingrozesti si sa plangi ,ceea ce cred eu e o mare pierdere de sine. as vrea ca incontiuare sa puteti sa cititi ce am scris intr-o seara cand ma gandeam la moarte, e destul de banal poate dar depinde de cat de profund priviti.

Te sperie moartea?Te ingrozeste gandul k ai sa mori intr-un sicriu acoperit cu un cearceaf alb ... in jurul caruia o
sa stea multi oameni imbracati in negru?Si o sa planga precum niste copii? De ce ti-e frik ? Nu stii c vei devenii dupa
ce vei parasii aceasta lume?Si ma intreb de ce ti-e frica?Ti-e frica de faptul k vei scapa de aceast infern care se numeste
viata? Sau pur si simplu aceste ritualuri te fac sa te ingrozesti?Moartea...gandeste-te bine la cuvantul asta..cum fac si eu acuma
...ce simti?frica?tensiune?iti imaginezi culoarea neagra?Unde se va indrepta sufletul tau?Sufletul ..acea energie condensata, va parasi
corpul tau si se va indrepta spre o alta dimensiune p care nu ai cum sa o simti...Dar de lumanari ce zici?...intr-o camera intunecata
lumanari cu numar par ard si vegheaza sufletul mortului...o imagine mai mult de cat terifianta asha-i?Vezi ce prosti suntem?Ne
este impusa o frica de cuvinte?Moartea,Mort,cadavru,sicriu,cimitir,cruce...cine sunt cei care ne-au impus aceasta frica de niste simple
cuvinte care devin ganduri pline de fantezie ...stai si te gandesti noaptea la cat de infinit e Universul si unde se termina...?
si ti se face frica? Te ascunzi...in spatele acestor conceptii total gresite despre viata,care afecteaza nu numai subconstientul
cat si destinul nostru...cum ar fi sa iti skimbi conceptia despre moarte si sa crezi cu tarie ca ea e un nivel avansat in care sufletul
paseste atunci cand ii e dat sau depinzand de un anumit factor al existentei sale.uita-te in jurul tau...analizeaza bine
atat lumea cat si p tine...dak vrei sa iti invingi teama sau pur si simplu sa intelegi aceasta treapta a existentei tale k si o continuare
va trebui sa ai o credinta profunda in ceea ce inseamna DUMNEZEU...iubire,intelegere,acceptare,frumos,s.a.m.d. Sa te gandesti k te aflii
in mijlocul unui camp plin de flori unde soarele straluceste iar prin natura isi face loc si vantul care aduce o stare de spirit
excelenta...esti singur si te simti implinit iar nu iti pasa decat de clipa de fata...o traiesti la maxim si profiti de ea cat timp ti s-a
oferit...ai loc de multa imaginatie despre frumos si bine ...de ce sa apara uratul si frica in mintea ta? inlatura-le!gandeste pozitiv si profund
dak vrei sa fi multumit de tine si sa poti sa ai incredere in tine! asadar...moarte nu exista doar nivelul de care trecem pentru a ajunge undeva mai sus
si de a trece intr-o alta dimensiune! scopul...totul se invarte in cerc...totul inseamna perfectiune...e o lume sferica in care
orice ai face ajungi la acelasi punct...deci...


ce credeti ?
#32410 (raspuns la: #15550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Societati secrete si spirit... - de ampop la: 01/04/2005 07:39:24
(la: pendulul lui foucault)
Draga Alex
Vorbesti de societati secrete si templieri. Acestea au existat din cele mai vechi timpuri, de la arhitectul templului lui Solomon, Hiram pana in zilele noastre. Dar sa nu-ti inchipui ca aceste societati sunt doar intrunirile unor batranei cu sortulete, spade si manusi albe. Asta-i pentru cei cu IQ 100. Masoneria este mai degraba o stare de spirit, hai sa-i zicem o "masonerie a spiritului" ce nu poate fi monitorizata practic de nici un sistem. Pai daca ar fi doar lojile inregistrate la TMB, ar fi absolut hilara denumirea de "societate secreta", care este impanzita de agenti si colaboratori ai serviciilor speciale romanesti, care beau Chivas Royal si povestesc aventurile cu "fetite". .
De multe ori se intalnesc oameni cu trecut si origini diferite (sociale, etnice, rasiale etc) care "vibreaza" pe aceeasi frecventa, gandesc similar, au puncte de vedere comune. Vezi...ei fac parte din aceeasi "loja". Adevarata, spirituala...si sa-i zicem in gen high-tech "virtuala". Loja pe care nimeni nu poate s-o "tina in frau" sau s-o "dea pe brazda", dupa interesele de moment ale sistemului.
Jaques de Molay a putut fi ars pe rug de Philip dar spiritul lui a mers la Creator...
Mario
despre inocularea dragostei in vederea cunoasterii autentice - de George Avramescu la: 01/06/2005 10:32:33
(la: despre sustragerea dragostei in vederea cunoasterii autentice)
Judecand dupa spusele tale, s-ar parea ca indiferenta ne-ar putea face obiectivi; este o teza pe care as fi, subiectiv inclinat sa o impartasesc – pentru ca in adancul meu imi doresc sa iti dau dreptate. De ce? Findca in ce te priveste nu pot sa fiu obiectiv, dintr-un motiv pe care tu l-ai expus cu foarte multa ardoare. Ne face oare iubirea sa analizam comportamentul celor de langa noi in mod diferit? Cu alte cuvinte, sentimentul uman este o lupa care filtreaza perceptia noastra dand imaginii receptate o forma specifica starii noastre sufletesti? Foarte frumos ai argumentat tu: atat de logic se leaga lucrurile in ceea ce spui incat nu-mi ramane altceva de spus decat: NU!
Daca lucrurile ar fi dupa cum spui tu aceasta mizerabila urzeala numita societate ar fi guvernata de alte reguli, cu mult mai drepte. Plecand de la premiza ca cei de sus, nu ne cunosc, deci n-au cum sa ne iubeasca, ar fi firesc sa priveasca impartial la necesitatile noastre si sa ticluiasca legi care vin sa le satisfaca… Ca nu se intampla astfel, este un lucru mai mult decat usor de vazut. E un exemplu oarecum tampit, indepartat de realitatea noastra care-i un cerc ce se intinde pana la cateva persoane in jurul nostru. Am vrut insa sa-l dau intre primele findca nu putem sa vedem scoicile facand abstractie de mare. Ma rup acum de efectul lucrurilor, ca sa privesc nestingherit la cauzele sale. Asa ca strangandu-mi jucariile, peste tot intinse, vin eu, si ma asez langa mine aici, in fata acestui monstru cu monitor de 17”. Sunt singur… si in afara de tine pe care vreau sa te iubesc, restul vietii ma lasa rece tot mai mult, cu fiecare zi care urmeaza. A fost o vreme cand o iubeam cu toata puterea. Asta nu ma impiedica atunci sa vad cat de curva este. Astazi, nepasator cu ea si natura ei, de ce oare la fel o descopar? Pentru ca logic mi-as dori sa privesc lucrurile din prisma ta. Nu ma bucura sa te contrazic, fie si din simplul motiv ca lucrurile asa cum le afirmi tu imi confera o postura mai comoda in singuratatea mea – nu atat in sensul ca o cerebrala satisfactie ar putea sa umple un gol sufletesc, pentru ca sunt acestea doua, precum apa si uleiul. Dar, o satisfactie, perceputa cu oricare dintre simturi are menirea sa indulceasca in orice caz starea de spirit a individului.
Dar de ce oare vorbesc despre mine ca individ? As putea, defapt ar fi de dorit asa, sa ma autopercep disecat in sentimentele care ma compun… Sa luam de pilda nevoile mele: in mine, bulimic aproape simt de cand ma stiu, o foame. Ii caut originea in stomac si mi-e imposibil sa o gasesc printre boluri de mancare mai mult sau mai putin descompusa. Finalitatea insa e aceiasi: in cacat se termina si una si alta din satietatile noastre satisfacute.
Va urma…

"...noi, bună pace şi de n-o fi cu bănat..."
Lucico …aaa, pardon!…lu’ cico! - de maan la: 13/09/2005 12:29:52
(la: "Academia Cafeavencu")
el e omul meu, iar eu sunt vaca lui

om/vs/vaca nu mi-a sugerat o trimitere la uman/vs/animal, ci mai curand o forma subtila si-n acelasi timp extrem de sugestiva de-a insista asupra posesiei.
conform acestui unic vers, exista doua moduri de-a iubi, total diferite, dar nu mai putin intense.
e aici o dihotomie intre iubirea conditionata, cerebrala, profund umana – a lui, si cea neconditionata, primitiva si pura, ca a dobitoacelor - a ei.

mi-amintesc un cantec popular, pe care-l asculta bunicul in frageda mea pruncie:
“din bucata mea de paine
am hranit un om si-un caine
omul, ah, s-a suparat
de la mine a plecat
doar cu cainele-am ramas
ma apara la necaz”

si, mai incolo, despre caine: “il bat si il dau afara/ sare gardul, vine iara”!

revenind la versul care te-a descumpanit: autorul ar fi putut alege un caine, un cal, un porc, dar impresia n-ar fi fost atat de puternica.
ea-l iubeste deci, ca o …vaca, Ea e a Lui ca un animalut tampitzel, fara sa pretinda nimic, bucuroasa de ce primeste, cand primeste, adorandu-l atunci cand binevoieste sa-i ofere ceva …

asa cum l-am vazut eu – un vers reusit, care-a creat din cuvinte simple si goale de sens, o metafora puternica despre iubire.
bagatelizand spre vulgar, nu zice decat: “il iubesc ca o proasta, dar asta-i departe de-a ma deranja si chiar sunt mandra de iubirea mea”)))

nu voi spune insa ca n-ai inteles poezia si ca eu am priceput totul.
poezia e, sau ar trebui sa fie, locul unde oamenii nu-ar trebui apostrofati ca n-au inteles nimic.
sunt multiple tipuri de sensibilitate, care uneori coexista in aceeasi persoana, manifestandu-se insa conform starii de spirit.
eu una am preferat intodeauna textele care sugereaza mai mult decat spun si chiar altceva decat pare ca transmit.
vorbesc de-acele fragmente care-ti ofera cu darnicie cai multiple si halucinate de evaziune-n oniric, sau iti furnizeaza jocuri ale mintii in care esti suveran si intotdeauna castigator.
Acelasi joc – jucatori multipli, concomitenti sau succesivi, cu nici un looser.
de-aceea se spune ca poezia e calea cea mai sigura spre dumnezeire.
Cale unica, pentru subsemnata.
maan

ps. Spledinda conferinta, iar secventele citate-s absolut savuroase!

logica vazuta ca dialectica - de maan la: 11/03/2006 11:15:43
(la: Despre agresivitate)
Cu agresivii manusile nu cred ca servesc la ceva.
… daca raspunzi cu agresivitate unui gest furios, cu ce esti mai buna ca atacatorul?
Stiu, ai sa zici ca la tine-i autoaparare, numai ca am sa te-ntreb imediat cine esti tu ca sa decizi care-s atitudinile agresive caroara merita sa le raspunzi cu pumnul?

‘agresivitatea’-i un concept subiectiv a carui definite depinde exclusiv de cel care-l analizeaza.
De ce?
Fiindca o resimtim diferit, in functie de temperament, educatie, context.
Mai mult, nu-s de-acord cu afirmatia conform careia lipsa educatiei e trasatura definitorie oamenilor violenti, din simplul motiv ca agresivitatea nu se limiteaza doar la pumni si injurii, ci imbraca pe-alocuri forme mult mai laborioase, cand se conjuga frumusel cu uratenia sufletului si rautatea, avand finalitati clare de distrugere.
Ultimele –uratenia si rautatea - concepte cu grad identic de relativitate.

Nu ele ma intriga sau nu lipsa educatiei, ci ipocrizia.
Acea trasatura profound umana care vede buba doar la ceilalti, care se lamenteaza de nimicnicia lumii-n care traim si care, de pe pozitia de victima, agreseaza mediul inconjurator mai rau decat ar face-o acela care – de exemplu! – din postura unui om onest, refuza-n mod brutal sa socializeze.

Si- apoi, lipsa totala a agresivitatii-mi sugereaza o fiinta tarata, un inadaptat.

De-aceea “hai sa vorbim despre cat de agresivi suntem si de ce” – ar fi trebuit sa fie subiectul, iar autoarea ar fi trebuit sa-nceapa cu sine.
“unii sunt”, “cativa de pe forum” ma agreseaza la fel de mult ca un raspuns pe de-alaturi, de pe pozitia cunoscatorului, la o-ntrebare pe care-n mod evident n-ai inteles-o.

Prefer asadar sa vad nume si linkuri ilustrative, in asa fel incat sa stabilesc modul care interlocutorul judeca faptele, ca sa-l pot mai apoi combate sau aproba in cunostinta de cauza.

Altfel, vorbim mereu ‘despre altii’, nu evoluam decat in steril si nu schimbam in ceilalti decat stari de spirit.

#110786 (raspuns la: #110326) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de alex andra la: 16/03/2006 13:46:43
(la: Despre agresivitate)
"Personal, nu te-am banuit de ipocrizie, de dorinta de-a plati vreo polita, ori de-a castiga niste aliati."
Multumesc. Am avut impresia ca tocmai asta faci. Daca nu e asa, ma bucur.

"mi-e teama ca nu reusim de fiecare data sa descifram starea de spirit a celui care scrie si ca adesea receptam mesajul in mod eronat."
Da, asta se intampla mai tot timpul si nu numai in lumea virtuala. E vina noastra in masura in care producem cel mai adesea enunturi lacunare (n-o spun eu, ci cognitivistii), respectiv facem inferentze eronate, dar si a ambiguitatii funciare a limbajului.

Pe de alta parte, n-am inceput prin a defini agresivitatea dintr-o cauza foarte simpla: aceea ca aveam nevoie de mai multe "date" (citeste opinii) pentru a-mi clarifica mie insami notiunea. N-am pornit, deci, de la o certitudine sau de la vreo prejudecata, ci am plecat intr-un soi de explorare, care, iata, in ciuda accidentelor de parcurs, pare a fi aducatoare de lumina.

"Freedom is another word for nothing left to lose"
#111418 (raspuns la: #111339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce intru pe cafenea - de alex andra la: 14/05/2006 08:54:08
(la: de ce intru pe cafenea?)
1. Pentru mine cafeneaua este realmente un stimulent. Intr-un fel as putea spune ca m-a facut sa ma "redescopar", dupa ce "ma uitasem":)
2. Passe temps ? Nu. Latu are dreptate. Nu e simpla trecere, ci petrecere. Cu treceri prin diferite stari de spirit.
3. Nu este doar o barfa, dar poate fi si asta:)))))))
4. Este si culegere de informatii.
5.6.7. In general uit ca sunt citita si de altii decat cei carora ma adresez. Daca ma gandesc bine, parca as prefera un spatiu privat celui public in care vrem, nu vrem, ne invartim.
8.9. Nu sunt raspunsuri valabile pentru mine.

<->_____________________________
Lost without music in a world of noises
thorn bird - de Lady Allia la: 03/12/2007 09:04:26
(la: ninge linistit)
in primul rand iti multumesc pentru simplul fapt ca... m-ai citit :)iar apoi iti voi spune despre mine ca eu
de cand sunt pe cafenea am invatat ca si critica e sanatoasa - eu fiind o fire foarte sensibila ma necajeam inainte pentru fiecare critica in parte, dar am invatat de la cei mai buni ca e bine sa fi criticat... - inseamna ca oamenilor totusi le pasa, iar eu am luat amintet ca din critica uneori inveti sa vrei sa fi mai bun in ceea ce faci :).

"poate nici nu e locul meu aici pe cafenea, loc care se vrea pentru artisti consacrati sau in devenire"

locul fiecaruia dintre noi e acolo si alaturi de cine ne simtim noi bine :).
nu stiu cati dintre ei sunt artisti consacrati, dar stiu despre cativa dintre ei ca sunt oameni adevarati si prieteni buni, ca stiu cand sa iti traga cate o scatoalca si stiu cand sa te mangaie, iar asta pentru mine a fost deajuns ca sa raman :).
forumul e un site care ofera multe texte de calitate, dar si texte ca ale mele :D...cu mai putina calitate literara.eu doar scriu - pentru ca asa ma descarc eu si asta imi da o stare de spirit mai buna :).
ceea ce ma bucura uneori (si aici is rautacioasa poate) e ca sunt altele si mai varza :))).

"insa stau pentru ca imi plac totusi oamenii de aici si ma mai cultiv si eu putin, poate imi descopar o noua latura :) "

atunci inseamna ca stii de ce stai si stii ca intr-un fel sau altul si locul tau e aici :).

oricum eu iti doresc bine ai venit si la cat mai frumoasa sedere :).


#262274 (raspuns la: #261951) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...