o zi din viata ca emigrant

negociaza cu moartea pentru inca o zi de viata...

tu ai asa de mult adevar in aceasta propozitie Myosotis! eu cred ca muribundul implora moartea pentru inca o zi de viata, poate chiar si pentru inca o ora de viata.

tu m-ai pus pe ginduri...si ma gindesc daca as primi acum vestea ca as fi muribunda...ce as face mai intai si mai intai? daca as mai avea doar o singura zi de trait ?

e trist acest gind , dar si necesar. eu cred ca acea ultima zi mi-as dori sa fie ziua in care ma indragostesc si simt si eu ce inseamna iubirea. eu nu am fost niciodata indragostita caci lumea sta departe de mine pentru ca eu sint mai altfel. multa lume crede ca sint ciudata.

eu in ultima zi din viata mea as vrea sa simt si eu cum este cind esti indragostita.

crezi ca gresesc Myosotis?

*****************************
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi!

Ce poate insenina ziua unui om?Din partea mea si pe pielea mea pot spune : faptul ca inca mai traiesc.Inca o zi in care ii dau un sut in c... mortii!Noi doi avem destule ca relatii impreuna de camaraderie,cam de vreo 5-6 ori ne-am lovit in coate,anul trecut trebuia sa fifost deja mort si mai recent cu 7 luni in urma.
Eu si Mr. Death suntem amici buni,uneori ne speriem unul pe altul.Ha!

Asa ca vremea si banii nu ma intereseaza si nu-mi schimba ziua.Am avut o zi proasta totusi dupa alegerile americane,nu mai vorbesc aici de ea.
Revelionul la Paris nu ma intereseaza,poate in alta zi in rest,la vita e bella.
Deci faptul ca am mai apucat o zi de viata e cel mai important lucru.Moartea are rabdare sa ne revedem altadata,de fapt ea este o simpla trecere din viata asta catre urmatoarea.Pana atunci mai fac purici in asta de azi.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Daniele, eu personal nu pot gasi decat un singur lucru sa regret:
ca n-am fugit mai repede.
In rest, absolut nimic.
Hai sa luam mult laudatul "drept la munca" Asta nu era de fapt un drept ci o obligatie de stat. De exemplu, eu nu am putut sa lucrez acolo unde aveam eu interesul. Sotia mea nu putea sa vina sa lucreze in orasul in care ma repartizase Partidul pe mine. Cand s-a dus in audienta la Partid, sti ce i s-a spus: "Dece nu divortezi, tovarasa?" Asa ca lasati-o mai moale cu "dreptul" la munca Comunist. Nu aveam nici un drept.
De fapt si la urma urmii, nici nu exista asa ceva ca dreptul la munca. Un job nu este dreptul tau, este un privilegiu pe care ti-l acorda patronul. Daca te place patronul poate ca te ia. Daca nu, poftim usa. Asa este si normal. Gresesc cu ceva?

Hai sa luam si "siguranta zilei de maine." Ce e asta? Stiai tu precis ce se va intampla maine? Puteai sa pleci in concediu cand vrei tu? Daca a doua zi era 23 August, puteai lipsi dela defilare? Nu erai tu stapan pe nici o zi din viata ta.

Anon

Stiu. Ar fi trebuit sa fie o poveste. Sa se spuna ce, cum, unde, cine, de ce, de cand si pana cand. Dar am fost blocat in proiect. Povestea spusa trunchiat o gasiti la http://www.paginiweb.com/blog/index.php?p=42 .

Fetepeu nu-mi merge, deci am pus la http://photobucket.com/albums/v497/kork/Casting/ cateva poje. Uitandu-ma la ele imi dau seama cat mai am de lucru ...

Eu abia astept sa se apuce sa traga pe pelicula sa vad si eu cum rezolva problema luminii si a diferentei de vreo 5-6 diafragme intre zona de maxim si minim. Cateva imagini am pus la adresa http://www.paginiweb.com/blog/index.php?p=44 .

Grozave poze faceti domnu` Nicolae; pacat.
Trebuie sa invatati totusi sa faceti imagini banale, prost expuse, prost compuse, ca sa priceapa lumea de specialitate ceva; pe bune.
Si ca sa fiti in ton cu ce e pe la noi.
Asa, o sa aratati un portofoliu cu pozele astea pe la Cinemagia sau pe la alte citeva din asa multele publicatii despre lumea filmului care mai apar pe la noi si ce o sa zica aia, vai de mama noastra, unde sunt imaginile plate pe care sa le intelegem si pe care le stim si pe care le promovam?
Eu am hotarit sa pun la aceeasi adresa www.fotografu.ro/filmu imaginile din cele citeva zile de filmare, cit ne-or lasa sa orbitam pe acolo, si sa nu depasesc 21 de poze, sa selectez si sa nu ramina decit un total de 21 de imagini.
Sigur, e greu cu lumina... ieri s-au facut poze la 1600 ISO si diafragma 2,8 si o patrime de secunda, din mina, ca cine te lasa sa pui trepiedu`... Si eu sunt foarte curios sa vad cum o sa iasa filmu` ca imagine. Ma gindesc ca totusi nu trebuie comparat cu ce mai vedem la eigibio pentru ca e alta lume si cred ca in subconstientul multor creatori din lumea filmului de la noi se incearca crearea unei scoli locale care sa aiba alta abordare a subiectului, nu neaparat sa copieze retete de succes cu lumini de fundal, ochi, pom, contur si expunere brici. Cred ca punind punctul pe i asistam de fapt la o lupta surda dar vizibila impotriva invaziei culturii vizuale clasice gen holywood; vom trai si vom vedea.
Cred ca este extrem de interesant de vazut si comparat abordarea tuturor celor care au avut posibilitatea sa asiste cu aparatul in mina la nasterea acestui film care eu tot nu stiu cum sau daca se numeste cumva, dar atmosfera e interesanta.
In mintea mea cam asa ar trebui sa inceapa promovarea unui film, cu intrebari si stari. Sa pui oamenii pe jar si sa intorci shumuroiu` de furnici cu aparatul foto.
Deocamdata, de cinshpe ani cinematografia romaneasca are treaba cu creatia si i se rupe de promovare si marketing, cu rezultate dezastruoase pentru actul cultural in sine.
In mod normal pozele de la filmare nu le vede nici dracu, situri ale filmelor romanesti nu exista, dosarele de presa daca exista sunt rusinoase, afisele filmelor romanesti sunt mizerabile, si uite asa tinem coada sus, dar asociatii de cineasti sunt vreo trei sau patru si in loc sa promoveze obiectul se bat intre ei pentru cashcaval.
Trist.
Mai e mult ( doua generatii??) pina la industria spectacolului care sa aiba nevoie de imagine buna.
La teatre, la fel. Dezastru. Si daca intrebi actorii romani de dosarul lor de imagini te iau la misto ca te-ai dilit.
Dar recunoastere si bani si succes vor; dar sa nu faca nimic pentru asta.
D`aia zic domnule Nicolae ca nu e bine ce faceti.
Sau nu e locu` care trebuie.
Oricum, traiasca Adrian tzitza de mitza! E un tip grozav.

Multumesc mult. Imi e greu sa raspund la aprecieri, nefiind obisnuit. Stiu sa raspund la comentarile cu "orizontul e inclinat", "incadrare e la mijloc", "imagine e neclara" , "eu as fi facut asa si pe dincolo" sau "nu inteleg ce ai vreut sa spui cu poza asta", dar pentru "grozave imagini" nu am pregatit nici o replica. Multumesc.

Tandarica e absolut demential. Pozeaza cu voluptate, zambeste din tot sufletul lui si se lasa modelat in cadru. Atmosfera e grozava, starea de stres si nervozitate amestecate cu surexcitarea nu fac decat sa te impinga la o concentrare maxima.

Nici eu nu strivesc corola de minuni a lumii, asa ca si eu pusei la slesh blog si gata.

nu stiu de unde-ati aflat voi despre porc, probabil din gluma care urmeaza si care-a circulat pe internet anul trecut, iar voi ati confundat cu realitatea

uite ca sa va amuzati
http://www.cafeneaua.com/node/view/1692#20965

stiati ca.....
#20965, de Belle la Fri, 03/09/2004 - 21:40


Daca tipi timp de 8 ani, 7 luni si 6 zile, o sa produci suficienta energie pentru a fierbe o ceasca de cafea.
(E greu de crezut ca merita sa faci asta)

La porci orgasmul dureaza 30 de minute.
(In viata viitoare as vrea sa fiu porc.)

Cand te dai cu capul de pereti utilizezi cam 150 de calorii pe ora.
(Inca nu pot sa-mi iau gandul de la chestia cu porcul.)

Oamenii si delfinii sunt singurele specii care fac sex de placere.
(Oare de asta zambeste Flipper mereu?...Si porcii au 30 de minute de orgasm? Nu pare corect...)

Persoanele dreptace traiesc, in medie, cu noua ani mai mult decat cei stangaci.
(Daca esti ambidextru se imparte diferenta?)

Furnica poate ridica de 50 de ori propria greutate, poate trage de 30 de ori propria greutate si intotdeauna cade pe partea dreapta cand se imbata.
(Dupa ce bea dintr-o sticla, mica-mica, ca...?)
(Au platit oare contribuabilii pentru aceasta cercetare??)

Dracii-de-mare au peste 27,000 papile gustative.
(Oare ce poate fi atat de gustos pe fundul apei?)

Puricele poate sari peste de 350 de ori lungimea trupului sau. Este ca si cum un om ar sari peste un teren de fotbal.
(30 de minute...poti sa-ti imaginezi?? Si de ce porcii?)

Un gandac de bucatarie traieste noua zile fara cap, dupa care moare de foame.
(Groaznic...Incepi sa te minunezi de cat de sadici si bolnavi trebuie sa fi fost cei care au urmarit asta.)

Masculul de calugarita nu se poate imperechea cat timp are capul atasat de corp. Femela initiza sexul prin taierea capului masculului.
(Iubito, sunt acasa. Ce zici de...) (Ei bine, cel putin porcii sar peste acest aspect...)

Unii lei se imperecheaza de peste 50 de ori pe zi.
(In viata mea viitoare inca imi doresc sa fiu porc...calitatea inaintea cantitatii)

Fluturii gusta cu ajutorul picioarelor.
(O, doamne...)
(La astia este mai rau decat la dracii-de-mare)

Ochiul strutului este mai mare dect creierul sau.
(Cunosc astfel de persoane.)

Steaua de mare nu are creier.
(Cunosc si astfel de persoane.)
(Dupa ce am citit aceste randuri, pot spune ... Porci Norocosi!)



copiata de la http://www.resursadefun.ro/pov_noi_stiati_ca.htm

pt gigi 2005 :in viata mea am cunoscut oameni foarte bogati si oameni mai mult decat foarte saraci...va spun eu ca nu toti oamenii care au ce pune pe masa zilnic sau care au milioane de dolari (si un singur stomac in fond), sunt fericiti...deseori suferinta il apropie pe om de adevarata sa esenta, ii deschide ochii spirituali, ii confera fericire...o fericire de alta natura, superioara celei trecatoare legata de posesiuni si ele trecatoare.cei mai nefericiti oameni sunt tot aceia bogati...bogatia aduce cu sine si multe neajunsuri,teste si tentatii ... ca in familiile din vest in care toata lumea muceste sa faca bani, au de toate dar uita s fie oameni, sa fie parinti, sa fie prieteni, sa fie ei insisi...sa respire, sa mearga desculti prin iarba, sa priveasca cerul, sa se bucure de frumusetea creatiei...daca fericirea ar sta intr-adevar in stomac, cum se face ca una din cele mai bogate tari din lume, luxemburgul, are si cea mai mare rata a sinuciderilor?

fericirea nu este conditionata de ce mananci maine si nici de ce ai si nici de ce rang detii in societate..fericirea este o Alegere..te trezesti dis de dimineata si ai doua optiuni: sa fii Nefericit, pentru ca nu ai una sau alta ( si lantul nefericii nu se va rupe niciodata pentru ca omul, cu cat are mai mult, cu atat doreste mai mult!) ori sa fii FFFericit, indiferent de circumstantele exterioare pe care oricum nu le poti controla intotdeauna, decat in mica masura. Insa oamenii cred intotdeauna, pentru ca asa le-au spus altii (asa am fost indoctrinati de mici) ca pentru a fii fericit trebuie Sa AI, Sa fii, sa Faci sa Dregi...si alearga in disperare si unii chiar au si cu cat au cu atat vor mai mult si Sunt si Fac si Dreg..si ,in final, ajung intr-un moment mort, intr-un punct de blocaj pentru ca realizeaza ca desi au si sunt si fac si dreg, totusi nu au reusit sa umple acel gol din interiorul lor...pentru ca au cautat intr-un loc gresit si au alergat dupa ce nu aveau intr-adevar nevoie...

cea mai frumoasa zi din viata mea dateaza din vremea cand eram saraci lipiti pamantului...asta asa ca fapt divers:)

Celalalt:"Fara progress, stiinta si inovatii, nu ar fi fost posibile multe lucruri care ne fac viata mai usoara si o prelungesc. Totusi acestea au fost posibile cu pretul pierderii unor calitati mai putin tangibile dar care sunt mult mai aproape de esenta omului cum ar fi: intuitia, iubirea, sentimentele, compasiunea, recunostinta, daruirea si multe altele pe care le punem in cel mai bun caz pe planul doi deoarece nu produc rezultate concrete si quantificabile."

Exemplu stau tarile civilizate unde oamenii sunt alienati unii de altii si chiar de ei insisi.frumos subiectul si totusi atat de ..delicat.

numai bine!

"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

Puterea de a invata sa o luam de la capat vine din noi. Din dorintele si visele noastre. Cineva spunea: "Fiecare dimineata valoreaza cat ziua intreaga pe care o primim din mana lui Dumnezeu. Dumnezeu ne ofera o zi pregatita special pentru noi. Nu e nimic prea mult si nimic insuficient, nimic indiferent si nimic inutil. E o zi extraordinara care merita sa fie traita. O privim ca pe o pagina din agenda noastra. O tratam ca pe o simpla foaie de hartie. Daca am putea sa scotocim lumea ca sa descoperim cum s-a format ziua si cum a venit la lumina din timpurile de demult, am intelege cat de mult valoreaza o zi din viata unui om." In fiecare zi speram ca vom gasi puterea de a ne implini visele si cred ca este o motivatie suficienta sa ne trezim in fiecare dimineata cu dorinta de a o lua de la capat.

cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

tot ceeace s-a scris despre canada e adevarat. nu oricine se poate adapta emigrarii si vietii de emigrant, am observat si eu in cei 24 de ani de cind am emigrat

cercetatorii romani si cei supra specializati nu trebuie sa paraseasca tara fara un contract de munca asigurat daca nu vor sa se aventureze in necunoscut

doctorii, inginerii si cei cu phd care spala pe jos sau lucreaza sub nivelul lor de calificare sunt sau delasatori sau nu vor sa mai dea examene sa invete si sa astepte prilejul, de aceea se multumesc sa faca orice si nu se mai straduiesc sa ajunga la pozitia la care au fost

cercetatorii in ale emigratiei spun ca unui emigrant ai trebuiesc intre 5-8 ani sa ajunga la acelasi standard de la care a plecat sau chiar la un standard mai bun

dar noi oameni suntem si unora nu le mai arde sa dea examene, sa invete si sa se lupte sa ajunga la standardul dorit

mai exista si efectul pendulului, pendulum effect, care se manifesta la unii emigranti si anume oscileaza dintr-o tara in alta si nu le mai place niciunde sau nu-si mai gasesc locul ptr ca atunci cind au emigrat si-au pierdut identitatea

eu cred ca daca pleci din tara trebuie sa pleci cu gindul ca te poti astepta la orice si ca trebuie sa nu dai inapoi de la nimic ca sa poti sa ajungi la o pozitie similara cu cea pe care ai avut-o sau mai buna

mai conteaza enorm si cu cine pleci si ce fel de caracter ai de felul tau

daca vezi numai nedreptate peste tot, te simti superior sau vrei neaparat sa fi acceptat in cercurile si cluburile bastinasilor sau crezi ca poti face ilegalitati ca sa faci bani fara consecinte, mai bine sa stai pe loc si sa nu pleci nicaieri

daca crezi ca viata inafara e la fel ca cea din romania, cu concedii lungi, prieteni pe care te poti baza, cercuri in care esti cineva si nu poti sa traiesti fara acestea atunci iarasi e mai bine sa stai pe loc

depinde cit de prietenos esti, cit de pregatit esti sa faci primul pas in relatiile cu oamenii, daca poti sa traiesti fara prejudecati, fara sa-i judeci pe altii, ce ai de oferit si daca esti multumit cu putin cind nu ai si cu mult cind ai si esti in general multumit

am citit comentariul unora care si-au facut afacerea lor, e ok, dar asta presupune talent la asa ceva, munca pe brinci, relatii pe care sa le cultivi, cunoasterea la perfectie a legilor a pietii etc. nu oricine poate sa faca afaceri profitabile sau sa treaca de la una la alta cu flexibilitate si s-o tot ia de la inceput

eu am vazut ca viata de emigrant este incomparabil mai grea si mai daunatoare decit cea a romanilor care stau in ro

nu vreau sa descurajez pe nimeni dar cred ca trebuie sa te analizezi bine inainte de a face acest pas iar daca l-ai facut sa nu te lasi si sa lupti cu viata oriunde te afli

dintre cei pe care i-am intilnit eu, si am intilnit foarte multi in 24 de ani, in 3 tari, numai barbatii crestini au ramas intregi la cap, femeile suporta emigratia mai bine decit barbatii si copii de emigranti de cele mai multe ori nu se mai considera romani si se identifica cu societatea in care traiesc

ps in australia s-a dat o lege in ianuarie 2005 in care esti primit cu rezidenta permanenta si toate drepturile daca stii limba engleza si ai o meserie cautata in australia (au ei o lista la ambasada)

odata venit, diplomele de profesori sunt recunoscute, ceilalti trebuiesc sa mai dea niste examene si posturi se gasesc, nu te pune nimeni la munca de jos

inalta societate si cluburile lor nu le-am frecventat dar nici nu le simt lipsa, nu m-au interesat

in toate orasele mari din australia exista comunitati romanesti mari cu care daca vi in contact poti afla multe lucruri de folos si care te pot ajuta la inceput daca esti om cinstit

in rest cu concediile si cu felul de viata trebuie sa te pregatesti sufleteste sa te adaptezi unui mod de viata complect diferit cu cel in care ai trait inainte de a emigra

Haideti sa ne jucam un pic si sa inversam rolurile.
Romaniei ii va merge in caest joc al nostru atat de bine, incat pe buzele tuturora se aude susurat, a usurare pentru mai vechile generatii, a indiferenta pentru cele noi, ¨ ce bine-i merge Romaniei¨.

La presiunile continue ale unei piete globale unde China isi triplica veniturile in fiecare an, aflata intr-o alianta economica europeana, Romaniei nu-i va mai ramane decat sa reduca numarul somerilor si a neintegratilor sociali.

Insa ce faci cu avalansa de emigranti asiatici si africani?
Ii poti integra? Ii poti asimila? La ce conditii ii vei supune pentyru a accepta modelul romanesc de viata, fara a-l contesta si fara a-l critica ca si ultimi veniti, pentru ca un emigrant nu trebuie sa-si impuna cultura din care a irumpt pe pamant, ci din contra.

Aici e problema.

Cazul canadian e asemanator cazului spaniol, american francez, de aici sau de aiurea, si in viata unui emigrant apar 3-4 etape clare.

1. in functie de statul social ocupat in tara de origine, va avea anumite asteptari. In general va incerca sa-si reproduca sau cel putin sa-i fie reproduse aceleasi conditii/standarde de trai. Lucru, evident imposibil.
E momentul critic, in care emigrantul compara, compara si analizeaza necontenit, rau face, insa continua: lucrul asta e asa, stramb din nas la celalalt, uite si la astia, dar ce spui de ceilalti etc.

2. cum orice emigratie presupune o dezradacinare, efectele resimtite sunt angustia, anxietatea. Dintr-o data ceilalti devin infernul, si de obicei acesti ceilalti sunt de obicei indigenii, care au drepturi mai multe ca tine, sau cel putin aparent, sunt mai protejati de un sistem care pe tine, in schimb, te striveste.

3. atunci te apuci sa strigi, sa comunici, sa eseizezi pe teme deloc fluide. Ramai blocat intr-un moment, ¨and you can get out of it¨
Nu experimentezi nimic nou, ci viata si experientele ei sunt o continua confirmare a raului zilnic. Cand necazurile tale nu-ti mai sunt de ajuns, te hranesti cu nefericirea altora.

O a patra etapa e momentul in care tot ceea ce ai lasat pana atunci, e imaginarul, e recuperarea nostalgica a ceea ce ai lasat. Intr-un fel subconstientul nostru suprasaturat, supraviolentat, se pacaleste cu un corn al abundentei pe care-l lasase canda in spate. Insa din rusine, sau din imposibilitate nu poate reveni, si ramane blocat definitiv in acelasi moment, pe care cei de la U2 il fredonau atat de ironic, si pe care eu l-am inganat la randu-mi de nenumarate ori, recunoscand cat se poate de sincer ca nu intodeauna viata, schimbul si noua existenta, cea de emigrant, nu mi-a priit.


Danila, personal te inteleg foarte bine, insa nu pot fi deacord. De altfel propozitia asta mi se pare chiar inoportuna: ¨De ce oamenii cu educatie si ani de experienta trebuie sa lucreze in sevicii inumane si degradante numai pentru ca nu s-au nascut in Canada?¨ spui tu, referindu-te la titratii Romaniei care sint transformati intr-un instant in ¨carnea de tun¨ai societatii canadiene.¨In emigratia spala wc-urile, imi amintesc ca majoritatea cazuse de acord ca nici o meserie nu e degradanta, (desi eu am banuiala ca ar fi una, cea de senior copywriter, dar ar fi alta discutie), si este asa doar din perspectivele tale de ins cu pretentii intelectuale, ranit in cel mai sensibil punct al ego-ului.

Politica unui stat care primeste emigranti e una transanta. E dureroasa ca oricare alta politica, pentru ca opereaza direct cu coeficienti economici si procente sociale. In spatele cifrelor nu mai e nimic. O eventuala bunastare generala sau nici macar asta, o conservare a pozitiei in lume, ca tara.
Altfel se asteapta o asimilare a emigrantilor si o integrare fara rezistenta a acestora.

Nu te ajuta cu nimic apologia unui rau canadian, ba dimpotriva. Conserva-te si tine minte ca din pacate traiesti intr-o lume individualista, liberala, pragmatica si rece. Unii canadieni sunt atat de reci pentru ca nu invatat sa fie altfel, si probabil ca nici in fata propriilor probleme nu asteapta vreo reactie de la cineva.

In fine, nu mai lungesc textul ca p-orma Belle nu-l mai citeste. Insa nu te mai consuma atat

pentru ca acum mai multi ani, mi s-a intimplat sa cunosc intr-un spital, un baiat tinar care era pe moarte si stia asta.
Facea deja chemioterapie,am intrat in vorba cu el,imi aduc aminte ca in fiecare zi se ruga sa mai aiba inca o zi de viata ca sa poata sa-ti termine cartea pe care o scria.
De sex nu stiu, dar nu mai putea sa calatoreasca.
Mi-a placut atitudinea lui in fata in fata cu moartea si m-a impresionat mult.

Ar trebui sa ne traim fiecare zi din viata ca si cum ar trebui sa murim maine...doar ca fiecare din noi mentine speranta, din pur instinct si egoism, ca momentul trecerii catre celalalt mal va veni cat mai tarziu. Si amanam atatea lucruri bune sau nobile pe care le-am fi putut face pentru noi sau pentru ceilalti...cu gandul ca, oricum avem suficient timp sa le facem!

Eu personal, daca as fi afectata de o boala incurabila sau cineva mi-ar prezice momentul iminent al mortii, mi-as scrie memoriile (sau un rezumat) si as face in asa fel incat sa-mi pot exprima fata de cei dragi toate sentimentele si opiniile neexprimate pana atunci. Macar asa as muri cu sufletul impacat ca nu mi-am irosit viata fara un scop nobil.
Cu siguranta nu as plati indulgente pentru salvarea sufletului sau as incerca sa fac tot ce nu mi-am putut permite pana atunci...sigur ar fi prea multe lucruri sau situatii pe care nu mi le-am permis in trecut!

Incerc pana in acel moment sa invat si sa exersez lipsa fricii de necunoscutul taram al umbrelor. E si asta o arta de a trai!

Nu conteaza deloc cati ani traiesti;40 de ani sau 90 sunt oricum prea putini ca sa poata face diferenta...prea putini continua sa "traiasca" in memoria colectiva dupa moarte, si asta nu se datoreaza duratei existentei lor ci a rezultatelor obtinute.......o viata inutila este o moarte timpurie.
Sa stii ca esti pe moarte, si ca mai ai cateva zile/saptamani/luni e cel mai rau lucru posibil; orice activitate ai mai desfasura ar parea fortzata, artificiala, la fel ca atitudinea tuturor celor care iti cunosc situatia... practic ultimele zile sunt pierdute, ultima zi de viata in adevaratul sens al cuvantului e cea in care aflii cat mai ai de trait....trist.

Da-mi si mie reteta. In cazul in care intelegem acelasi lucru prin asteptari. Asteptarea include obligatoriu o componenta de anticipare, de proiectie in viitor. A gandi exclusiv in prezent si in real nu e un dat, dupa parerea mea. Mai ales atata vreme cat inteligenta e foarte strans asociata cu imaginatia, deci cu proiectiile de tot felul. A renunta, a nu astepta nimic, sunt atitudini care se apropie foarte mult de filosofia buddhista. Ii admir nespus pe cei care reusesc, dar inca nu mi-e deloc clar nici cum fac si, mai ales, ce placere au in asta :) Glumesc. Insa cred ca occidentalul din ziua de azi nu poate trai fara asteptari. Tot ceea ce facem se bazeaza pe asta - creditele pe care le luam de la banca, mobila pe care ne-o cumparam intr-o casa de inchiriat, cunostintele si prietenii pe care ni-i facem. In ce priveste viata afectiva, cred ca ea se bazeaza cel mai mult pe asteptari. Asteptarea e cea care naste dulcea iluzie...Si de multe ori amara dezamagire. Din punctul asta de vedere au dreptate buddhistii...nu iti faci iluzii, nu esti dezamagit si nici nu suferi. Dar noi nu stam in Tibet si pare-mi-se ca filosofia noastra de viata e radical diferita. Poti sa arati cu degetul spre "maya" dar nu prea poti sa te rupi de ea. La extrem, ar insemna sa iti traiesti fiecare zi din viata ca si cand ar fi ultima, si asta e doar un slogan.
Reversul cu daruitul e la fel de subiectiv. Tie ti se pare ca dai totul, si poate chiar ai golit recipientul, insa pentru altul poate ca recipientul e, pur si simplu, nesemnificativ...Nimeni nu vrea sa primeasca orice si oricat. De asta poate ca n-are sens nici sa daruiesti orice si oricat.

Ba ti-a reusit destul de bine, si am inteles. :)
Da, am si eu tendinta asta de a-mi aminti lucrurile mai putin placute in defavoarea celor placute, dar din fericire nu se intampla foarte des. desi, daca se intampla doar de 3 ori pe an, dar in situatii care sunt de importanta vitala, poti sa spui ca e la fel de rau daca ai face asta tot timpul. Dar, asa cum spui, exista un echilibru care lasa loc si pentru lucruri bune in vietile noastre.

Cat despre oameni, as minti daca te-as indemna puternic sa continui sa ai incredere in ei; mai degraba as spune cauta sa te increzi in instinctele proprii si sa crezi ca de multe ori lucrurile nu sunt ceea ce par a fi.

Si acuma sa revin un pic la motivul pentru care am scris aici la subiectul tau: cand am inceput sa citesc ce scrisesei tu despre un lucru care era "absolut nepoetic si necreativ: o zi din viata ta", am avut un puternic sentiment ca stiu exact despre ce vorbesti, desi nu am fost niciodata exact in situatia descrisa de tine. Probabil am fost intr-una similara din anumite puncte de vedere.
Cumva in adancul inimii speram, in timp ce citeam, ca in josul paginii o sa gasesc un comentariu total opus celui de la inceput, adus la fel de bine din condei, dar despre sentimente total diferite, de optimism si multumire si entuziasm.

Iti doresc tot binele din lume!

gabi, calypso, pasagere :)

calypso, splenda e indulcitor facut din zahar
http://www.splenda.com/

pasagere, bancul tau imi aduce aminte de asta :)

http://www.cafeneaua.com/node/view/1692#20965

Stiati ca....

Daca tipi timp de 8 ani, 7 luni si 6 zile, o sa produci suficienta energie pentru a fierbe o ceasca de cafea.
(E greu de crezut ca merita sa faci asta)

La porci orgasmul dureaza 30 de minute.
(In viata viitoare as vrea sa fiu porc.)

Cand te dai cu capul de pereti utilizezi cam 150 de calorii pe ora.
(Inca nu pot sa-mi iau gandul de la chestia cu porcul.)

Oamenii si delfinii sunt singurele specii care fac sex de placere.
(Oare de asta zambeste Flipper mereu?...Si porcii au 30 de minute de orgasm? Nu pare corect...)

Persoanele dreptace traiesc, in medie, cu noua ani mai mult decat cei stangaci.
(Daca esti ambidextru se imparte diferenta?)

Furnica poate ridica de 50 de ori propria greutate, poate trage de 30 de ori propria greutate si intotdeauna cade pe partea dreapta cand se imbata.
(Dupa ce bea dintr-o sticla, mica-mica, ca...?)
(Au platit oare contribuabilii pentru aceasta cercetare??)

Dracii-de-mare au peste 27,000 papile gustative.
(Oare ce poate fi atat de gustos pe fundul apei?)

Puricele poate sari peste de 350 de ori lungimea trupului sau. Este ca si cum un om ar sari peste un teren de fotbal.
(30 de minute...poti sa-ti imaginezi?? Si de ce porcii?)

Un gandac de bucatarie traieste noua zile fara cap, dupa care moare de foame.
(Groaznic...Incepi sa te minunezi de cat de sadici si bolnavi trebuie sa fi fost cei care au urmarit asta.)

Masculul de calugarita nu se poate imperechea cat timp are capul atasat de corp. Femela initiza sexul prin taierea capului masculului.
(Iubito, sunt acasa. Ce zici de...) (Ei bine, cel putin porcii sar peste acest aspect...)

Unii lei se imperecheaza de peste 50 de ori pe zi.
(In viata mea viitoare inca imi doresc sa fiu porc...calitatea inaintea cantitatii)

Fluturii gusta cu ajutorul picioarelor.
(O, doamne...)
(La astia este mai rau decat la dracii-de-mare)

Ochiul strutului este mai mare dect creierul sau.
(Cunosc astfel de persoane.)

Steaua de mare nu are creier.
(Cunosc si astfel de persoane.)
(Dupa ce am citit aceste randuri, pot spune ... Porci Norocosi!)