comentarii

oameni caractere


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pentru mine - de munteanu rodica la: 31/08/2008 10:20:16 Modificat la: 31/08/2008 10:20:40
(la: oameni moderni)
"problema" este simplă.
Daca nu -mi place ceva,sau nu sunt multumită ,în nici un caz nu încerc să impun regulile mele.Am doua posibilitaţi,ori încerc să înţeleg,ori mă dau deoparte.
Faptul că sunt un fel sau altul de oameni(caractere)este doar o constatare.Iar Furnic doreşte aprobarea
constatărilor ei fara a-şi pune deloc
intrebarea daca greşeala nu este la ea.
Si da, sunt tot felul de oameni, nu are rost să înşir acuma.Insă e vorba mai mult de perceperea limitelor
fiecaruia si acceptare.Inceputul sfirşitului este dat de cele mai multe ori de încercarea de a schimba pe cineva după ce l-ai acceptat aşa cum este.
#337617 (raspuns la: #337607) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am cautat astfel de oameni, n - de Alina Momanu la: 26/09/2003 06:48:20
(la: Viata gay romaneasca)
Am cautat astfel de oameni, nu i-am gasit inca.(Din lipsa de intuitie?)
Cautam raspunsul la asfel de intrebari tocmai pentru ca nu-mi permit sa judec ce inca n-am atins. Sa nu razi, probabil sunt inca la stadiul acela de cunoastere...sau am revenit aici, cand cineva a considerat ca o luasem prea repede in sus, arzand etapele...:)
Am auzit la TV pe cineva recunoscand prea fatis si mult prea curand, ca sa nu miroasa a regie,ca a experimentat relatii cu persoane de acelasi sex. Bravura? Erau usor sordide detaliile si nu mi-au raspuns la intrebari.
Una dupa alta, imi inchiui ca e greu sa fii atat de diferit de gloata. De mine lumea fuge acu’ ca dracu’ de tamaie. Sa le explic cat de contagios e un bolnav TBC? Tu stii?
Or fi si oameni cu insusiri p - de grigore la: 25/10/2003 12:41:45
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
Or fi si oameni cu insusiri paranormale, dar e plina lumea de sarlatani. Asa ca nu-mi vine sa mai cred in asa ceva.
I-as numi mai degraba oameni cu insusiri deosebite pentru ca au unele simturi mai dezvoltate.
intr-adevar au murit oameni i - de sorin1975 la: 07/11/2003 07:54:52
(la: ROMANIA)
intr-adevar au murit oameni in numele credintei...dar cei care ii omorau nu erau crestini...crestinul stie sa ierte, crestinul accepta, crestinul merge mai departe ducandu-si crucea sa...nu judeca pe nimeni, nu masoara nimanui faptele..."nu judecati ca sa nu fiti judecati caci cu judecata cu care judecati veti fi judecati si cu masura cu care masurati vi se va masura".....aceste cuvinte suna in urechile crestinului...nu razbunare, nu ucidere, nu judecata...aia ucideau in numele credintei dar pentru asi astampara setea proprie de sange...
4000 de caractere despre cenzura de la Luneta - de M.PAMFILIE la: 11/11/2003 06:25:15
(la: 4000 de caractere despre cenzura de la Luneta)
Da,in ce ma priveste,daca a-ti fi scris de mai multe ori 4000 de caractere despre.../;personal,placerea e de partea mea,am asimilat citeva invataminte de care am sa tin cont in viata. Sper sa mai gasiti timpi scurti si sa scriti cit mai mult!!!

doar succese,cu omenie romaneasca,
m.pamfilie
Tunick : oamenii ca o turma - de Daniel Racovitan la: 14/11/2003 08:46:23
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Foarte interesant dialogul... Ideea de a prezenta oamenii ca pe o turma de animale lipsite de protectie, gasesc ca Tunick o transmite foarte sugestiv, deci din punctul asta de vedere arta lui e valabila (punct de vedere personal, fireste). Oare menirea artei nu e de a transmite (si) idei?
#4243 (raspuns la: #4223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O lume de oameni singuri - de Madalina la: 14/11/2003 20:16:57
(la: singuratate)
Se spune ca orice am face raminem o lume de oameni singuri...Poti fi singur si cind esti numai tu cu tine insuti, cit si daca esti inconjutat de multi altii...Pina la urma, nu cantitatea celor din jur conteaza, ci calitatea lor! Asta cred ca face pina la urma toata diferenta...
Legaturile dintre oameni - de (anonim) la: 27/11/2003 20:59:42
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Profit de faptul ca ai spus ca putem discuta despre orice. Iata ce anume ma preucupa pe mine: legaturile superficiale dintre oameni. Si cand spun asta merg pana la legaturile dintre persoanele aceleiasi familii. Probabil ca par caraghioasa punanad astfel de probleme, dar de atatea ori mi s-a intamplat sa vreau sa vorbesc cu cineva, si desi nu locuiesc pe varful muntelui, sa nu fie nimeni langa mine.
Apoi se intampla sa te casatoresti si realizezi ca suferi din nou de singuratate, de data asta de singuratatea in doi. Asa se face ca singurul refugiu iti sunt cartile care ti-au fost aproape intotdeauna, dar tu cu oamenii nu mai comunici de multa vreme, te izolezi treptat si devii un fel de ciudatenie pentru cei din jurul tau, care iti reproseaza ca te-ai "schimbat".
Cam acestia cred eu ca ar fi foarte pe scurt pasii spre singuratate.
Ma intreb daca nu cumva si Livia din "Un incident de Craciun", nu a simtit aceleasi lucruri, doar ca ea nu a mai ajuns la "singuratatea in doi".
Pe tine, Radu, sigur nu te-am facut sa zambesti, dar sper ca nici pe cei ce vor citi.
Scuze pentru faptul ca astazi nu am reusit sa-mi fac un nume de utilizator, dar voi fi Falfabeta, ca sa nu fiu chiar un anonim.
#5446 (raspuns la: #5355) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Suferinta oamenilor de rand - de Falfabeta la: 04/12/2003 13:48:12
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Observ ca discutiile despre politica acapareaza si acest forum. Nu este un lucru rau, doar ca in Romania nu este vorba despre politica, ci despre cine sa ajunga "mai primul la ciolan", ca sa exprim pe scurt exact ce gandesc despre acest lucru. Incerc sa fiu la curent cu se intampla in Romania pe plan politic si sa nu vorbesc "pe langa". Ultima data cand am crezut din tot sufletul ca se va schimba ceva a fost la alegerile din 1996. De atunci mi-am pierdut speranta total in asa zisa clasa politica. Si asta nu doar pentru ca in fruntea tarii este o satra, si la propriu si la figurat, ci pentru ca rubrica SOS din "Formula As" este din ce in ce mai lunga si mai plina de suferinta.
Va rog sa ma credeti ca dupa ce o citesc, aproape ca imi doresc sa nu mai vina nici Craciunul. Pentru ca sunt mult prea multi oameni care nu vor avea nici brad, nici cozonac si mai presus de orice, nu se vor putea bucura de Sfanta Sarbatoare a Craciunului, pentru ca pentru ei va fi doar o alta zi plina de suferinta.
#6006 (raspuns la: #5989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1) oamenii sunt oameni, o sit - de (anonim) la: 07/12/2003 10:24:48
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
1) oamenii sunt oameni, o situatie materiala buna e de preferat unei situatii de mizerie;
2) mândria ? de unde a aparut în discutie ?
3) ar fi revolutie în Franta, Germania, Suedia daca guvernul ar pune la rambursarea costurilor de studii pe studentii care dupa absolvire pleaca în alte tari (din UE sau Canada, SUA etc.). De ce crezi ca n-o fac ? Inca ceva, degeaba bagi niste bani în formarea unui student, daca studentul odata format nu are suport pentru a ramâne în tara. Se cheama ca statul s-a fraierit. Nu-i asa ?
#6093 (raspuns la: #6090) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 - de SB_one la: 13/12/2003 14:11:36
(la: Codex Rohonczi)
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 iulie, 2002


Tue, 16 Jul 2002 03:46:46 EDT

...In legatura su caracterele scrierii din Codex pot sa comunic urmatoarele: eu am studiat ceva sanscrita, chiar ceva ebraica, ceva limba greaca,slava veche si ma descurc in astfel de semne si caractere nelatine. Parerea mea este ca acest Codex Rohonczy foloseste si unele semne care se aseamana cu caracterele scrierii in care a fost scrisa Biblia.Se spune ca aceste caractere sunt luate din scrierea feniciana.

In scrierea ebraica, vocalele sunt puse nu alaturea de consoane,ci
sub consoane sau deasupra consoanelor,cum punem noi,de exemplu,caciula
lui a sau i, sau sedila sub t,ca sa-l facem ts,sau sub s , ca sa-l facem sa se
pronunte ca in conjunctia si, sau ca in substantivul scoala. Textul Rohonczi
foloseste astfel de smne "diacritice",.daca le-am putea numi asa, pentru a
indica silabele.

La randul meu,eu am putut singur descifra aceasta scriere si am observat
ca Doamna Enachiuc in mod aproximativ corect a transcris caracterele origi-
nale ale textului in caractere latine, ceea ce este un mare merit al Doamnei
Enachiuc. Eu de asemenea ma descurc in a citi in vreo 15 limbi straine,
printre care rusa, polona, slava veche, maghiara, germana, franceza, engleza,
latina, greaca veche, italiana, spaniola, si am constatat ca nu am
gasit aproape deloc cuvinte care macar sa semene pe departe cu vreuna
dintre limbile citate mai sus. Consider, deci, ca limba in care a fost scris Codex Rohonczy este o limba foarte deosebita de limbile europene.

Ma indoiesc ca textul acestui Codex ar fi o insirare fantezista de grupuri de
sunete, fara nici un inteles, asezate sub forma de cuvinte. Se pare ca
acele grupe de caractere sunt cuvinte reale dintr'o limba necunoscuta, greu
accesibila cunostintelor noastre, a celor educati in cultura europeana.

In legatura cu arhitectura bisericilor desenate in miniaturi, cred ca
interpretarea Dv. este cat se poate de aproape de adevar. Mai trebuie sa
tinem seama ca religia lui Zamolxis, cat si alte religii precrestine au dainuit
pana prin secolele XV si XVI. Lituanienii, mi se pare, au inceput sa se
crestineze prin secolul XV, iar in actuala Cehie sau Slovacie, care in secolul
XV apartinea de Imperiul Habsburgic, niste romani de acolo au fost condamnati la galere pe viata de autoritatile austriace pentru ca se inchinau inca lui Zamolxis! Se gasesc documente istorice in legatura cu aceasta intamplare.

Deci este de inteles ca aceste miniaturi contin foarte multe simboluri ale
unei religii precrestine. Ramane de vazut cat de corect am inteles noi si
daca aceste miniaturi contin si simboluri crestine. Parerea mea este ca
miniaturile acestea contin foarte putine, sau deloc, simboluri crestine. Este
chiar posibil ca unele simboluri religioase precrestine sa semene cu cele
crestine si sa ne induca in confuzie.

Avand la indemana acest pretios document, in care caracterele
originale ale textului sunt fotografiate cat se poate de clar, oamenii
de stiinta din zilele noastre, atat romani cat si cei apartinand popoarelor
care locuiesc in jurul nostru, vor avea un bun prilej sa afle in ce limba a
a fost scris acest tezaur inestimabil, care intr'adevar nu este nici
cronica, nici vreo istorie, ci poate fi vreun poem sau vreo carte de cult
al unei religii precrestine.

Eu consider ca transcrierea caracterelor Codexului in caractere latine este aproximativ corecta, dar traducerea se pare ca este departe de a fi reala si dupa textul original. Pentru a intelege sensul cuvintelor acestei limbi, cred ca imaginile, simbolurile si catacterele de pe miniaturi ne pot fi de mare folos. Aici este punctul de la care putem incepe sa intelegem misterioasa limba in care a fost scris Codex Rohonczy.

http://www.dr-savescu.com/codex/
#6518 (raspuns la: #6482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

O "definitie" simplista - de (anonim) la: 05/01/2004 05:49:19
(la: Derbedei sau artisti?)
"Este suficient ca actul sa fie recunoscut ca arta de un singur om, pentru a fi clasificat (drept)arta."

Nu stiu daca aceasta "maxima" reprezinta parerea ta personala sau este doar o exaltare de moment, dar dar nu este nicidecum suficient ca o imagine, o materializare a unei angoase, sau o viziune, sa fie recunoscuta drept arta de un singur om pentru a o calasifica drept arta autentica.

Aceasta ar fi o negare a esteticii si o promovare directa a unui egoism de tip dadaist. Oricum ceea ce sustii tu este o aberatie din punct de vedere logic pentru ca intotdeauna va exista cineva care va sustine si recunoaste actul de creatie ca fiind o expresie artistica
- creatorul. Este foarte adevarat ca arta este egoista si de cele mai multe ori unilaterala ba chiar am putea sustine ca "valoarea" expresiei este inversproportionala cu numarul celor ce o pot decripta, dar de aici pana la promovarea unui haos estetic, in care orice nimic poate fi sustinut drept opera de arta este un drum lung.


“In orice chip şi prin orice mijloace s-ar raporta o cunoaştere la obiecte, totuşi modul prin care ea se raportează la ele nemijlocit şi spre care tinde orice gândire ca mijloc este intuiţia. Dar această intuiţie are loc numai dacă ne este dat obiectul; ceea ce însă, la rândul său, nu e posibil, cel puţin pentru noi oamenii, decât dacă obiectul afectează simţirea într-un anumit mod. Capacitatea (receptivitatea) de a primi reprezentări prin felul în care suntem afectaţi de obiecte se numeşte sensibilitate.Prin intermediul sensibilităţii deci ne sunt date obiecte, şi ea singură ne procură intuiţii;dar ele sunt gândite cu ajutorul intelectului ş din ele provin conceptele. Dar, orice gândire trebuie sa se raporteze în ele din urmă, fie direct (directe), fie pe ocolite (indirecte), cu ajutorul unor anumite caractere, la intuiţii, prin urmare, la noi, la sensibilitate, fiindcă altfel nici un obiect nu ne poate fi dat.
Efectul unui obiect asupra facultăţii reprezentative, întrucât suntem afectaţi de el, este senzaţia. Intuiţia care se raportează la obiect cu ajutorul senzaţiei se numeşte empirică . Obiectul nedeterminat al unei intuiţii empirice se numeşte fenomen .
Immanuel Kant : “Critica raţiunii pure” - Ed. IRI ; Bucureşti, 1994

#7611 (raspuns la: #4252) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oamenii strazii/subteranelor - de mapopescu la: 05/01/2004 16:22:49
(la: O seara de iarna in Montparnasse)
de cind sint la Paris, existenta lor mi se pare cea mai socanta experienta.

am admirat insa tenacitatea cu care oameni bine imbracati sau studenti suporta cu stoicism acel miros incredibil al mizeriei unui astfel de om aflat intr-o mare de oameni, la o ora de virf, in metrou.

si raspunsul unui coleg francez la o fraza exclamativa de genul 'cum pot unii domnule sa traiasca sau sa decada in halul asta?': te-ai gindit daca nu cumva a avut motive pentru a alege sau a ajunge sa traiasca asa? tragedii personale sau ...

mi se face pielea de gaina si acum - e prea diferit de cum sintem noi obisnuiti sa gindim.

Marius Popescu
Ma bucur ca sint si oameni de - de (anonim) la: 07/01/2004 20:02:00
(la: Clujenii din diaspora)
Ma bucur ca sint si oameni de genul asta...stiu ca au fost si ma bucur ca mai sint oameni care gindesc ca sint romini si ca sint datori sa faca ceva...Dar am o intrebare care citeodata nu ma lasa in pace...cu ce sint eu dator societatii rominesti existente? Nu din cauza "ajutorului" nepretuit dat de societatea actuala sint eu si multi altii in diaspora... Sa te intorci si sa faci afaceri in tara ta!...Suna superb! Dar trebuie intii sa reusesti intr-o tara straina ca sa faci ceva in tara la tine?!?! Majoritatea pe care-i stiu au plecat din tara caci modalitatea de reusita in tara nu se potrivea cu morala pe care o aveau...sau poate in unele cazuri nu exista o cale de reusita (de subzistenta)!
Eram in tara un tinar ca multi altii pe care nu-l prea baga nimeni in seama...statul in spetza...nici un program viabil pentru tineri...erai iute si cu relatiile necesare te descurcai fara probleme cel putin la inceput ...apoi...sint povesti multe ...ce vreau sa spun este ca nu se pune deloc valoare pe tineri si se pierd asa oameni valorosi care ar fi trebuit sa recladeasca societatea si sa transforme in realitate mitul(deocamdata): spiritul rominesc cu tot ce se intelege mai pur si mai bun prin asta!
Iti tin pumnii sa reusesti in afacerile tale in tara si sper din tot sufletul sa se adune cit mai multi si sa reusiti impreuna sa schimbati mentalitati...
Ce ne leaga pe noi, oamenii? - de (anonim) la: 25/01/2004 12:34:19
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Ce ne leaga pe noi, oamenii?
- specia
- rasa
- limba
-cultura
-educatia
- religia etc.
Dvs. ce credeti ?
#8450 (raspuns la: #7316) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu cred ca pe noi oamenii ne - de (anonim) la: 28/01/2004 03:25:27
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
eu cred ca pe noi oamenii ne leaga in primul rind rasa, cultura si educatia mai putin limba religia si specia, e f greu ca 2 persoane de rase diferite sa se inteleaga perfect,sotul meu e italian,eu romanca deci sintem latini dar daca ar fi fost neamt sau englez nu stiu daca as fi suporat calmul si raceala ce-i caracterizat
#8533 (raspuns la: #8450) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Evident ca exista oameni care - de Daniel Racovitan la: 09/02/2004 17:50:59
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Evident ca exista oameni care urasc evreii, la fel ca in autobuzul 116, in piata Matache, in USA sau in Burkina Fasso. Peste tot unde exista o comunitate se va gasi cineva caresa urasca evreii. De aici pana a afirma ca intreaga comunitate uraste evreii e distanta lunga.

Daca vreti sa stiti, eu sunt cel care filtreaza mesajele antisemite pe care ar fi vrut sa le publice diversi anonimi. De la deschidere nu au fost mai mult de cinci-sase.

Antisemitismul e perceput diferit de la persoana la persoana. Pentur unii, orice critica adusa politicii israeliene e calificata automat de antisemnitism, ceea ce e o derapare evidenta.


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9263 (raspuns la: #9258) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dintre toti oamenii pe care i - de Daniel Racovitan la: 17/02/2004 04:05:58
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Dintre toti oamenii pe care i-ai intervievat de-a lungul timpului cine ti-a facut cea mai buna impresie (in primul rand ca om)? Dar cea mai proasta?

..................................................................................
"Nobody is perfect; I'm nobody."
... dar e in firea oamenilor - de mapopescu la: 18/02/2004 07:00:54
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor)
... dar e in firea oamenilor :)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...