comentarii

oameni care m au imbogatit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Am cautat astfel de oameni, n - de Alina Momanu la: 26/09/2003 06:48:20
(la: Viata gay romaneasca)
Am cautat astfel de oameni, nu i-am gasit inca.(Din lipsa de intuitie?)
Cautam raspunsul la asfel de intrebari tocmai pentru ca nu-mi permit sa judec ce inca n-am atins. Sa nu razi, probabil sunt inca la stadiul acela de cunoastere...sau am revenit aici, cand cineva a considerat ca o luasem prea repede in sus, arzand etapele...:)
Am auzit la TV pe cineva recunoscand prea fatis si mult prea curand, ca sa nu miroasa a regie,ca a experimentat relatii cu persoane de acelasi sex. Bravura? Erau usor sordide detaliile si nu mi-au raspuns la intrebari.
Una dupa alta, imi inchiui ca e greu sa fii atat de diferit de gloata. De mine lumea fuge acu’ ca dracu’ de tamaie. Sa le explic cat de contagios e un bolnav TBC? Tu stii?
Or fi si oameni cu insusiri p - de grigore la: 25/10/2003 12:41:45
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
Or fi si oameni cu insusiri paranormale, dar e plina lumea de sarlatani. Asa ca nu-mi vine sa mai cred in asa ceva.
I-as numi mai degraba oameni cu insusiri deosebite pentru ca au unele simturi mai dezvoltate.
intr-adevar au murit oameni i - de sorin1975 la: 07/11/2003 07:54:52
(la: ROMANIA)
intr-adevar au murit oameni in numele credintei...dar cei care ii omorau nu erau crestini...crestinul stie sa ierte, crestinul accepta, crestinul merge mai departe ducandu-si crucea sa...nu judeca pe nimeni, nu masoara nimanui faptele..."nu judecati ca sa nu fiti judecati caci cu judecata cu care judecati veti fi judecati si cu masura cu care masurati vi se va masura".....aceste cuvinte suna in urechile crestinului...nu razbunare, nu ucidere, nu judecata...aia ucideau in numele credintei dar pentru asi astampara setea proprie de sange...
Tunick : oamenii ca o turma - de Daniel Racovitan la: 14/11/2003 08:46:23
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Foarte interesant dialogul... Ideea de a prezenta oamenii ca pe o turma de animale lipsite de protectie, gasesc ca Tunick o transmite foarte sugestiv, deci din punctul asta de vedere arta lui e valabila (punct de vedere personal, fireste). Oare menirea artei nu e de a transmite (si) idei?
#4243 (raspuns la: #4223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O lume de oameni singuri - de Madalina la: 14/11/2003 20:16:57
(la: singuratate)
Se spune ca orice am face raminem o lume de oameni singuri...Poti fi singur si cind esti numai tu cu tine insuti, cit si daca esti inconjutat de multi altii...Pina la urma, nu cantitatea celor din jur conteaza, ci calitatea lor! Asta cred ca face pina la urma toata diferenta...
Legaturile dintre oameni - de (anonim) la: 27/11/2003 20:59:42
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Profit de faptul ca ai spus ca putem discuta despre orice. Iata ce anume ma preucupa pe mine: legaturile superficiale dintre oameni. Si cand spun asta merg pana la legaturile dintre persoanele aceleiasi familii. Probabil ca par caraghioasa punanad astfel de probleme, dar de atatea ori mi s-a intamplat sa vreau sa vorbesc cu cineva, si desi nu locuiesc pe varful muntelui, sa nu fie nimeni langa mine.
Apoi se intampla sa te casatoresti si realizezi ca suferi din nou de singuratate, de data asta de singuratatea in doi. Asa se face ca singurul refugiu iti sunt cartile care ti-au fost aproape intotdeauna, dar tu cu oamenii nu mai comunici de multa vreme, te izolezi treptat si devii un fel de ciudatenie pentru cei din jurul tau, care iti reproseaza ca te-ai "schimbat".
Cam acestia cred eu ca ar fi foarte pe scurt pasii spre singuratate.
Ma intreb daca nu cumva si Livia din "Un incident de Craciun", nu a simtit aceleasi lucruri, doar ca ea nu a mai ajuns la "singuratatea in doi".
Pe tine, Radu, sigur nu te-am facut sa zambesti, dar sper ca nici pe cei ce vor citi.
Scuze pentru faptul ca astazi nu am reusit sa-mi fac un nume de utilizator, dar voi fi Falfabeta, ca sa nu fiu chiar un anonim.
#5446 (raspuns la: #5355) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Suferinta oamenilor de rand - de Falfabeta la: 04/12/2003 13:48:12
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Observ ca discutiile despre politica acapareaza si acest forum. Nu este un lucru rau, doar ca in Romania nu este vorba despre politica, ci despre cine sa ajunga "mai primul la ciolan", ca sa exprim pe scurt exact ce gandesc despre acest lucru. Incerc sa fiu la curent cu se intampla in Romania pe plan politic si sa nu vorbesc "pe langa". Ultima data cand am crezut din tot sufletul ca se va schimba ceva a fost la alegerile din 1996. De atunci mi-am pierdut speranta total in asa zisa clasa politica. Si asta nu doar pentru ca in fruntea tarii este o satra, si la propriu si la figurat, ci pentru ca rubrica SOS din "Formula As" este din ce in ce mai lunga si mai plina de suferinta.
Va rog sa ma credeti ca dupa ce o citesc, aproape ca imi doresc sa nu mai vina nici Craciunul. Pentru ca sunt mult prea multi oameni care nu vor avea nici brad, nici cozonac si mai presus de orice, nu se vor putea bucura de Sfanta Sarbatoare a Craciunului, pentru ca pentru ei va fi doar o alta zi plina de suferinta.
#6006 (raspuns la: #5989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1) oamenii sunt oameni, o sit - de (anonim) la: 07/12/2003 10:24:48
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
1) oamenii sunt oameni, o situatie materiala buna e de preferat unei situatii de mizerie;
2) mândria ? de unde a aparut în discutie ?
3) ar fi revolutie în Franta, Germania, Suedia daca guvernul ar pune la rambursarea costurilor de studii pe studentii care dupa absolvire pleaca în alte tari (din UE sau Canada, SUA etc.). De ce crezi ca n-o fac ? Inca ceva, degeaba bagi niste bani în formarea unui student, daca studentul odata format nu are suport pentru a ramâne în tara. Se cheama ca statul s-a fraierit. Nu-i asa ?
#6093 (raspuns la: #6090) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oamenii strazii/subteranelor - de mapopescu la: 05/01/2004 16:22:49
(la: O seara de iarna in Montparnasse)
de cind sint la Paris, existenta lor mi se pare cea mai socanta experienta.

am admirat insa tenacitatea cu care oameni bine imbracati sau studenti suporta cu stoicism acel miros incredibil al mizeriei unui astfel de om aflat intr-o mare de oameni, la o ora de virf, in metrou.

si raspunsul unui coleg francez la o fraza exclamativa de genul 'cum pot unii domnule sa traiasca sau sa decada in halul asta?': te-ai gindit daca nu cumva a avut motive pentru a alege sau a ajunge sa traiasca asa? tragedii personale sau ...

mi se face pielea de gaina si acum - e prea diferit de cum sintem noi obisnuiti sa gindim.

Marius Popescu
Ma bucur ca sint si oameni de - de (anonim) la: 07/01/2004 20:02:00
(la: Clujenii din diaspora)
Ma bucur ca sint si oameni de genul asta...stiu ca au fost si ma bucur ca mai sint oameni care gindesc ca sint romini si ca sint datori sa faca ceva...Dar am o intrebare care citeodata nu ma lasa in pace...cu ce sint eu dator societatii rominesti existente? Nu din cauza "ajutorului" nepretuit dat de societatea actuala sint eu si multi altii in diaspora... Sa te intorci si sa faci afaceri in tara ta!...Suna superb! Dar trebuie intii sa reusesti intr-o tara straina ca sa faci ceva in tara la tine?!?! Majoritatea pe care-i stiu au plecat din tara caci modalitatea de reusita in tara nu se potrivea cu morala pe care o aveau...sau poate in unele cazuri nu exista o cale de reusita (de subzistenta)!
Eram in tara un tinar ca multi altii pe care nu-l prea baga nimeni in seama...statul in spetza...nici un program viabil pentru tineri...erai iute si cu relatiile necesare te descurcai fara probleme cel putin la inceput ...apoi...sint povesti multe ...ce vreau sa spun este ca nu se pune deloc valoare pe tineri si se pierd asa oameni valorosi care ar fi trebuit sa recladeasca societatea si sa transforme in realitate mitul(deocamdata): spiritul rominesc cu tot ce se intelege mai pur si mai bun prin asta!
Iti tin pumnii sa reusesti in afacerile tale in tara si sper din tot sufletul sa se adune cit mai multi si sa reusiti impreuna sa schimbati mentalitati...
dl Ovidiu Nahoi- Foisorul de Foc - de Catalina Bader la: 20/01/2004 07:26:04
(la: Tinara generatie, fascinata de “descurcareti” si “tupeisti”)
referitor la acelasi subiect afirma (fragment):

Sa ne temem!

,,O tara in care devalizezi banci si ramii cetatean onorabil, in care puterea se masoara adesea prin numarul si importanta legilor pe care le poti incalca fiind sigur ca nu vei pati nimic dupa aceea. Sau in care banul public nu este controlat de contribuabil, ci se afla in virful pixului unui baron local. O lume in care drumul de la conditia de simpla fata frumoasa si pina la cea de vedeta in show-biz trece de multe ori prin dormitorul unui nou imbogatit. Aceasta patria noastra, in care legile nu te ajuta si normele morale nu fac cit doua cepe degerate, in care cei tari n-au decit sa-i calce pe grumaz pe cei slabi.
Politicienii care-si fac un titlu de glorie din politicile lor de echitate sociala, care vorbesc cu gurile pline despre justitie si morala n-au decit sa mearga si ei in cartier ca sa vada rezultatele muncii lor. La fel si responsabilii din show-biz si din mass-media care promoveaza obsedant non-valoarea vopsita sclipitor si sponsorizata din greu. Poate ca unii dintre ei vor avea o sclipire de constiinta si vor intelege cit de adinc este raul, cit de mare este pericolul si cit de sumbru este viitorul.
Dar este greu de crezut ca acesti oameni chiar vor avea puterea sa se priveasca in oglinda. Si atunci, dumneavoastra, cei care faceti ochii mari atunci cind cititi ancheta despre modelele tinerilor de azi, aveti toate motivele sa va temeti. Romania poate deveni un loc si mai urit decit este.''
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Ce ne leaga pe noi, oamenii? - de (anonim) la: 25/01/2004 12:34:19
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Ce ne leaga pe noi, oamenii?
- specia
- rasa
- limba
-cultura
-educatia
- religia etc.
Dvs. ce credeti ?
#8450 (raspuns la: #7316) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu cred ca pe noi oamenii ne - de (anonim) la: 28/01/2004 03:25:27
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
eu cred ca pe noi oamenii ne leaga in primul rind rasa, cultura si educatia mai putin limba religia si specia, e f greu ca 2 persoane de rase diferite sa se inteleaga perfect,sotul meu e italian,eu romanca deci sintem latini dar daca ar fi fost neamt sau englez nu stiu daca as fi suporat calmul si raceala ce-i caracterizat
#8533 (raspuns la: #8450) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Evident ca exista oameni care - de Daniel Racovitan la: 09/02/2004 17:50:59
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Evident ca exista oameni care urasc evreii, la fel ca in autobuzul 116, in piata Matache, in USA sau in Burkina Fasso. Peste tot unde exista o comunitate se va gasi cineva caresa urasca evreii. De aici pana a afirma ca intreaga comunitate uraste evreii e distanta lunga.

Daca vreti sa stiti, eu sunt cel care filtreaza mesajele antisemite pe care ar fi vrut sa le publice diversi anonimi. De la deschidere nu au fost mai mult de cinci-sase.

Antisemitismul e perceput diferit de la persoana la persoana. Pentur unii, orice critica adusa politicii israeliene e calificata automat de antisemnitism, ceea ce e o derapare evidenta.


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9263 (raspuns la: #9258) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dintre toti oamenii pe care i - de Daniel Racovitan la: 17/02/2004 04:05:58
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Dintre toti oamenii pe care i-ai intervievat de-a lungul timpului cine ti-a facut cea mai buna impresie (in primul rand ca om)? Dar cea mai proasta?

..................................................................................
"Nobody is perfect; I'm nobody."
... dar e in firea oamenilor - de mapopescu la: 18/02/2004 07:00:54
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor)
... dar e in firea oamenilor :)
"Oamenii nostri idealizeaza m - de Daniel Racovitan la: 19/02/2004 08:47:41
(la: De ce vreau sa emigrez)
"Oamenii nostri idealizeaza mult prea mult "westul" fara sa intzeleaga lupta crunta ce trebuie s-o dai cu tine insutzi"

Asa este, foarte multi romani idealizeaza vestul. Dar de aici pana la a concluziona ca in vest se traieste prost, e cale luuunga.

..................................................................................
"nobody is perfect; I'm nobody"
#10045 (raspuns la: #10028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hexi, hai sa fim oameni seri - de SB_one la: 19/02/2004 09:07:16
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
hexi,
hai sa fim oameni seriosi; oricare dintre noi s-ar fi lipsit cu bucurie de aceste "bunatatzi"

NB eu sint unul care am avut "di toate" ; acolo( pina'n '88) si am si aici unde de locul de lucru trebuie sa pa preocup singur.
Sigur, fara politzie nu se poate; nu avem nevoie insa- in mod acut- de ea, cum nu avem nevoie de doctor sau de popa.


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10051 (raspuns la: #10041) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...