|
te provoaca sa gandesti
odnoklassniki ru
Pentru uichendu' asta propun
- de
Florin Constantinescu
la: 14/04/2006 11:26:07
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) Pentru uichendu' asta propun spre studiu un alt rus, ca tot e la moda sa dam exemple cu rusi.
Vladimir Clavijo-Telepnev, pe care il gasiti numai bun de studiat la http://www.clavijo.ru/enindex.php Pai si ce facem? Nu legam nimic. Toate cele bune, Florin www.crosslight.ro
val
PĂCATUL ANCESTRAL
de V
- de
val manescu
la: 03/05/2006 06:49:00
(la: Sa ne amintim de copilarie si trasnaile pe care le faceam!) val
PĂCATUL ANCESTRAL de VAL Mănescu Cînd am ucis pentru prima oară, cred că aveam vreo cinci ani. Am făcut-o mai mult din spaimă, decît din sadism. Dădea din picioare ca apucatul, doar-doar o scăpa din strînsoare. L-am lipit de gardul lui Ichim şi i-am înfipt cu putere în spate, printre elitrele chitinoase, un ac de siguranţă care i-a perforat abdomenul. Continua să se zbată. Brusc mi s-a făcut frică şi mi s-a năzărit că nenumăraţii lui fraţi i-ar putea sări în ajutor. Am luat un bolovan şi l-am lovit pînă cînd n-a mai rămas din el decît un lichid albicios în care pluteau fragmente maro de tegument cuticular. Cred că am ţipat de emoţie şi de scîrbă. A apărut ca din senin, maică-mea, mai speriată ca mine. Mai întîi m-a mîngîiat, apoi m-a altoit părinteşte la fund, ca să ţin minte să nu omor niciodată o vietate, nici muscă, nici cărăbuş, că drept de viaţă şi de moarte asupra a tot ce mişcă pe pămînt, numai Dumnezeu are. Poţi să faci tu un cărăbuş? Numai ce poţi face tu, ai voie să distrugi, băiete! Altfel, e mare păcat. Cu altă chelfăneală m-am ales, nu mult după asta, cînd am adus acasă un briceag cu mîner argintiu în formă de peştişor. Îl găsisem în iarbă, dar briceag ca ăla nu avea decît Nicu Paşcu. I-l cumpărase taică-su, ceferist, de la Focşani, şi el era tare fudul, pe de o parte pentru că taică-su era singurul tată de pe strada noastră care ştia să pornească o locomotivă cu aburi, iar pe de alta, cu tăişul cuţitaşului atîrnat mereu la brăcinar. Cînd rămînea fără săgeţi la arc, era singurul dintre noi care şi le putea face repede din draniţă sau din ramuri de salcie. Toţi visam să ne facem mari şi să ajungem la Focşani, să ne cumpărăm şi noi bricege-peştişori şi să mergem ca Nicu pe mijlocul străzii, bălăngănindu-le de lănţişorul legat la curea. Şi să ne facem săgeţi, oricît de multe, de cîte ori am fi avut chef. Trebuie spus că, acum cincizeci de ani, Focşaniul era cam la fel de departe cum e acum Parisul de Bacău. Am ţinut briceagul ascuns şi am dormit cu el sub pernă. M-am trezit de vreo cîteva ori şi-am verificat dacă mai era acolo. A doua zi, l-am înfipt în pămînt de un milion de ori, am aruncat cu el la ţintă, mi-am sculptat o bîtă dintr-un lemn de brad, mi-am făcut douăzeci de săgeţi, am săpat o groapă pentru bilele de sticlă şi mi-am scrijelit numele pe o scîndură din gardul din fundul grădinii. După fiecare întrebuinţare, îl ştergeam cu batista şi mîngîiam solzii strălucitori ai prăselelor. Era briceagul meu. Aveam briceag. La masă, l-am scos din buzunar să tai pîinea. Io-te ce-am găsit eu pe deal! – am murmurat mai mult pentru mine. Soră-mea a uitat să mai înghită. Taică-meu s-a uitat pe sub sprîncene, a terminat de mestecat şi-a zis „ I-ai furat briceagul lui Paşcu! Bravo ţie, mă nelegiuitule! Băiatul meu e hoţ! Asta am crescut eu la casa mea: un hoţ, să mă facă de rîsu’ lumii!” M-a altoit, mi-a desfăcut nervos carabina lanţului de la brîu şi mi-a îndesat obiectul de metal în mînă: „Acu’ te duci, îi dai băiatului cuţitul înapoi şi-i spui iartă-mă, auzi, nu pleci de-acolo pînă nu-ţi iartă păcatul!” De bucurie că şi-a recuperat peştişorul, Nicu m-a iertat pe loc. A zis că sunt cel mai bun prieten al lui pe viaţă şi-a vrut să ne facem fraţi de sînge ca-n Huckleberry Finn. Numai că eu n-aveam nici un chef să-mi văd izvorînd sîngele şi i-am zis să amînăm ritualul pînă după Paşte, că eram în post. Iar el a pierdut briceagul la cîteva zile, definitiv. Între timp, descoperisem în pod o Carte de Cetire din anii douăzeci, plină cu pilde legate de cele zece porunci biblice. În paralel, Vică Paisa îmi furniza fascicole din colecţia Povestirilor ştiinţifico-fantastice, alt orizont excitant al imaginaţiei. Oscilam între concretul imaginar al viitorului şi credinţa în autoritatea supremă a creaţiei divine. Mîncam marmeladă sau halva cu pîine neagră şi învăţam să joc şah cu Costel Bobeică. Apoi am primit cu mîndrie cravata roşie de pionier. Cu timpul mi-am dat seama că, deseori, o minciunică face mai bine decît adevărul. Învăţam din mers, viaţa. De la cei mari. Bunica îmi tot spunea că e foarte hrănitoare marmelada. Profesorul Alexandrescu m-a învăţat să suflu în trompetă cele trei marşuri pioniereşti, obligatorii pentru demonstraţia de 1 Mai. Dacă nu le ştiai, nu erai om. Prin liceu adoptasem amuzat butada: eu nu sunt mincinos, pentru că nu spun minciuni inutile. Ca orice adolescent, mă grăbeam să fiu bărbat şi pufăiam din ţigară în pauze, trăgeam cîte o votdcuţă după ore, îmi poftea trupul după dragoste muierească. Păcătuiam nonşalant, mai mult cu gîndul, şi mi se părea că n-am să fiu niciodată pedepsit pentru asta. La organizaţie, americanii erau nişte ticăloşi, sovieticii erau deştepţi şi umani. Numai că, americanii aveau Corvette Sting Ray frumos şi Cadillac Eldorado alb, iar ruşii aveau Volga neagră şi Moskvici urît. Din est venea lumina corurilor revoluţionare alb -negru; din vest, Elvis era vesel color la Acapulco şi se săruta panoramic pe gură cu iubita lui. Apoi ni s-a administrat nechezolul din Codul principiilor şi echităţii socialiste, impunîndu-ne în fals sfinţenia ideologică. Dogma din noua biblie stabilea că noi suntem bunii şi capitaliştii sunt răii, iar noi ne întrebam mereu cum naiba, dacă la noi e atît de bine şi la ei atît de rău, de ce la noi e atît de rău şi la ei atît de bine ? Nu ştiu de ce, dar am senzaţia că, de cîţiva ani plătim facturile nelegiuirii: pentru cincinale şi revoluţie, pentru Bancorex, inundaţii, Iliescu, mineriade, molime, Cernobîl, Cîntarea României, Năstase, Vîntu, Băsescu, Becali, şi pentru alte şi alte catastrofe pe care le-am declanşat în timp, oridecîteori am luat în deşert legile sfinte ale onoarei, cinstei şi respectului, ca nişte oameni fără Dumnezeu, dintr-o ţară fără Dumnezeu. După părerea mea, căsnicie fericită nu există. Termenul de fericire mă duce cu gândul la perfecţiune, iar aşa ceva nu există. Într-o asemenea căsătorie faci sex de 4 ori pe zi, zi de zi (mamă, ce vremuri!), senzaţia de "porumbei" dăinuie mereu, totul e minunat, nu te cerţi, totul merge ca la carte...
Eo utopie asta. Pe când, într-o căsnicie reuşită (aşa i-am zis eu, tu spune-i altfel) se menţine un cât-de-cât, relaţia rezistă în timp, căruţa merge înainte, se fac acumulări, dragostea se transformă în ceva plăcut..., spre deosebire de nenumărate cazuri de divorţ, în care adesea au de suferit copii care sunt la mijloc. Chiar dacă poate n-am fost foarte... elocvent, sper să înţelegi şi tu, şi amicul picky despre ce bat eu câmpii pe aici... ___________________________________________________ Adio, dar rămân cu tine. Rece comentariul tău, mi se face frig...
Totuşi: cum să mă doară în cot dacă nu mă doare?! Că există situaţii pe care nu le pot controla - OK, dar ceea ce mă afectează, mă afectează. Şi mă refer, în special la ceea ne ni se întâmplă nouă, asta doare - dacă e să doară. Dacă văd, de exemplu, pe stradă un om în dificultate, e posibil să mă doară în cot, cum spui tu (să-mi fie ruşine, prin urmare...), deci nu pun la suflet, dar dacă păţesc eu ceva (mai ales când sunt judecat nedrept), ei asta mă doare. Nedreptatea şi minciuna, astea sunt două dintre lucrurile pe care nu le accept, iar când mi se întâmplă, mă consum şi pun la suflet. ___________________________________________________ Nimănui nu-i pasă. Am avut si eu o faza... bine, e hilara... adica nici urma de chestii "inalte", si cred c-am sa-mi atrag ironii... In fine.. sa fie!
Aveam o zi libera, prima de dupa cateva saptamani de lucru "in draci", si examene, si scris, si evenimente... toate odata, de ma naucisera. M-am trezit dimineatza, la 5, brusc. (dealtfel nu ma trezesc la ora aia nici sa ma pici cu ceara; mai degraba ma culc atunci ;)). Boon. Ma uit la ceas, trag cu urechea.. liniste si pace. Ma culc la loc.. nu trec doua minute si ma scutura cineva de umar: "Mey, vezi ca-n trei minute vine va'r-tu!" Fac ochii mari, ma uit in jur: nimeni (dealtfel nici nu era de asteptat; locuiesc singura), ma uit la ceas... 5:02. "What the fuck!? Ce vise tampite mai am! Si cum sa vina va'ru acum, cand stie tot familionul ca nu ma trezesc inainte de 10?" Evident, ma reculc... si iar ma scutura cineva de umar, ceva mai insistent, de data asta: "Mey, da' scoala-te odata si pune de cafea! Ca va'r-tu a luat deja tigari. Bine, sunt Viceroy lights, nu-s de care-ti plac tie... Oricum, vine incoace". La faza asta chiar m-am speriat de-a binelea. Ca era 5:04, ca nu era nimeni in camera, ca va'rul meu care nu fumeaza, de obicei imi tine discursuri despre sanatate, cand nu se limiteaza la a privi dezaprobator fiecare firicel de fum care intra si iese din mine. Clar, imi zburase somnul cat colo! Ma duc in bucatarie, dau drumul la filtrul de cafea si... cineva bate la usa. Deschid. -Mey, ce mai faci? Te-ai trezit? Ai o cafea? ...ca am condus toata noaptea. Dar de fapt nu prea mi-e somn si am chef sa stau de vorba cu cineva, ma ia varul meu "in primire", bine dispus. Dupa care, incaleca un scaun si scoate nonsalant din buzunar un pachet de Viceroy lights. Eu, evident, ma holbez aiurita la el si la tigari... -Ce-au? Nu-s bune? Stii ca ma enerveaza cand fumezi, dar azi chiar mi-a parut rau ca n-am fost atent ce marca iti iei... Cam asta a fost intamplarea. Cu ea a inceput si cu ea s-a incheiat "cariera" mea de persoana cu puteri paranormale.:) -------------------------------------------- He who laughs last thinks slowest. După părerea mea, căsnicie fericită nu există. Termenul de fericire mă duce cu gândul la perfecţiune, iar aşa ceva nu există. Într-o asemenea căsătorie faci sex de 4 ori pe zi, zi de zi (mamă, ce vremuri!), senzaţia de "porumbei" dăinuie mereu, totul e minunat, nu te cerţi, totul merge ca la carte...
Eo utopie asta. Pe când, într-o căsnicie reuşită (aşa i-am zis eu, tu spune-i altfel) se menţine un cât-de-cât, relaţia rezistă în timp, căruţa merge înainte, se fac acumulări, dragostea se transformă în ceva plăcut..., spre deosebire de nenumărate cazuri de divorţ, în care adesea au de suferit copii care sunt la mijloc. Chiar dacă poate n-am fost foarte... elocvent, sper să înţelegi şi tu, şi amicul picky despre ce bat eu câmpii pe aici... nush ce parere are 'amicul' picky, dar io-ti spun ca, din punctul meu de vedere, o casnicie care nu-i fericita pur si simplu nu exista. o casinicie 'reusita' e formata din cuplul de cretini care pozeaza cu succes in societate si/sau mai rau, in propriul lor for, mintindu-se cu tot atata aplomb si succes. o casnicie FERICITA are, in conceptia mea, de toate: rani, alune, fluturi, sex, fum, plozi, de unde fiecare-si ia ce doreste fara sentimentul vinovatiei. cu mare grija de-a pune la loc. sareaza cu niste respect de sine si c-un praf de masura si bun simt. Nu ai înţeles nimic, bag sama. Ori nu ştii română prea bine, locuind în Franţa?
Dar ce, vorbim de pete de cerneală care ies în timp? Mă găseşti atât de aerian încât să consider timpul ceva viu şi care repară de unul singur ce stricăm noi? Ce îţi spune ţie expresia "aici şi acum"? Cum să se schimbe ceva în timp dacă oamenii nu scimbă nimic! Poate anotimpurile! E iraţională concluzia ce ai tras-o... Tu ai citit ce am scris: "Vorbim despre ce, dacă şi cum putem schimba ceva în bine, nu despre "ce frumos ar fi dacă...""? Sincer, începe sî-mi fie ruşine că îţi răspund. O viaţă frumoasă! cum aţi sărit cu toţii pe Dreamer. Eu găsesc că are dreptate: învingătorii scriu istoria, ei apărând ca îngeri ai luminii / chevaliers sans peur et sans reproche, iar învinşii ca nişte odrasle ale iadului, creaturi naşpete predestinate să mănânce bătaie. Bineînţeles că învingătorii n-au comis nimic reprobabil d.p.d.v. al moralei comune, iar dacă au făcut şi ei ceva mai nasol, atunci au toate justificările posibile. În sensul ăsta e interesant să citeşti – dacă se mai găsesc prin casă – cărţile de pe vremea când părinţii noştri erau mici, iar bunicii aveau portretul lui Dej în sala de şedinţe.
Eu personal nu găsesc libera Americă mai cumsecade decât Germania nazistă. Eventual nemţii aveau un plus de sinceritate sau un deficit de PR, depinde de interpretare. Toate marile puteri sunt amorale. De fapt statele sunt în esenţa lor amorale, numai că alea mici au mai puţine ocazii să se manifeste ca atare. Îmi plac exerciţiile de istorie alternativă, numai că nu ştiu până acuma de vreo încercare literară de genul ăsta referitoare la spaţiul mioritic. Cred că România oricum ar fi ieşit prost din al doilea război. În cazul unei victorii a Axei amputarea teritorială ar fi fost cam la fel. Dar românii rămaşi / refugiaţi / câştigaţi ar fi avut o soartă mai bună. Dacă ne luăm după experienţa trăitorilor acelor vremuri interesante, nemţii nu ne tratau rău sau măcar ne–au tratat mai puţin rău ca ruşii - „rău a fost cu die, der, das …”. Dacă Reich-ul ăla s-ar fi menţinut stabil măcar vreo câteva sute de ani am fi fost într-o UE avant la lettre. Fără să contăm cine ştie cât, dar cu străzi curate, ordine şi un venit mai decent. Asta în ipoteza cea mai bună, s-ar fi putut de exemplu ca nemţii să fi învins, dar cu preţul unor distrugeri imense. Sau s-ar fi putut să ne revoltăm contra imperiului, deşi ni se garanta un blid plin. În fine, se pot lansa multe direcţii de istorie alternativă, dar cum spunea dq, n-au valoare practică.
vine week-end-uuuuuuuul
- de
gaga
la: 26/05/2006 14:16:24
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA) Fericiţi veti fi-n curând,
Şi veţi scrie rând cu rând. Unduioasele cadâne brune, Ne aşteptă chiar pe bune! Ne vom cafeli degrabă, Că în week-end n-avem treabă. Andre drăguţa, Să vină cu căruţa, Latu-i lat de oboseală, Să-l vindecăm de osteneală, Jeniffer cea frumuşică tare, Asteptă un Făt-Frumos călare. Cu tătiku ne vedem rar, Voi nota în calendar. Ooana cea simpăticuţă, Ne va delecta la muzicuţă. Anisia e cam chiulangioaică, O scuzăm acum, Poate-i dornică de drum. Intruder-ul e supărat, Căci de cafenea el e privat. Dacă am uitat vreun trăncănel, Mă scuzaţi, moncher, Mă cam grăbesc acum, Şi nu ştiu ce să mai spun.
Pe mine ma inebuneste scoala rusa...
- de
Dinu Lazar
la: 26/05/2006 20:51:12
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) ...of, scoala de imagine ruseasca... imi place enorm.
Pentru ca pastila nud de azi doarme la Romanica, va bag eu un link: http://www.alexeynikishin.ru/eng/ Mie mi se pare a fi acolo o colectie de imagini senzationale...
"pastila nud...."
- de
Narcis Virgiliu
la: 26/05/2006 23:56:43
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) Pastilutza nud de saptamana aceasta este tot una de import, venita tot din Rusia :-)) VLAD GANSOVSKI http://vladgans.ru/english.htm .
cu stima si fara somn, Narcis Virgiliu www.narcisvirgiliu.ro
evreii fac azima de Paşti cu sînge de copil creştin ?
- de
Muresh
la: 05/06/2006 06:32:58
(la: Bunicul Solomon) Bunicul
Era după război. Veniseră comuniştii şi-i închiseseră bunicului dugheana lui. "Capitalistule, neguţătorule, exploatezi poporul?" Şi numai bine zis şi comisarul, aceaşi persoană care îi luase bunicului plapoma cu 5 ani în urmă, "pt. eroii noştrii de pe front", spusese, îi trântise un pumn zdravăn tarabei bunicului, care, neavînd încotro, se prăbuşise cu mare ruşine în colbul ogrăzii. Bunicul numea şopronul acela "prăvălia". Vindea acolo aţă şi nasturi. "Vindea" vorba vine, că de vîndut vindea bunica. Şopronul acela era, de fapt, un fel de coteţ ceva mai mare de patru metrii pătraţi. Bunicul îl construise din scănduri şi tablă dobăndite la piaţa de vechituri. În spatele şopronului mai făcuse el o masă la care stătea mai tot timpul şi studia din cărtile lui. Chiar şi scrisese căteva comentarii asupra "Cabalei" care fuseseră bine primite de comunitatea evreiască şi de Rabinul Iaşului. Acum, dacă nu mai avea "prăvălia", bunicul se reprofilase. Învăţase de la cumnatul lui din Huşi meseria de "haham", adică se ocupa cu sacrificarea găinilor. Chestia asta cu sacrificarea mie nu-mi plăcea. După datină evreii n-au voie să consume sînge. Sacrificarea constă în a face o tăietură mică la gîtlejul găinii pt. ca tot sîngele să se scurgă afară. S-o vezi pe găina asta jucînd tontoroiul în colbul ţarcului nu e un spectacol pt. copii mici. Bunicul încerca să mă liniştească spunînd că găina suferă mai puţin decît dacă îi tai capul de tot. Mai tărziu am citit că aşa este. O fi,... aş întreba găina. Apropo, de chestia cu sîngele: pt. a face dispărut tot sîngele, gospodina o mai şi sărează şi o pune la uscat. Jmecherii ăia care susţineau că evreii fac azima de Paşti cu sînge de copil creştin (vezi pînă şi fraţii Grimm), vorbeau prostii. Şi-i spune într-o bună zi bunicul: "Hai nepoate la un şpaţir la Stefan cel Mare". Îi dau eu mîna ca să nu mă taie fere vreun car cu boi şi hai la şpaţir - plimbare, adică. Şi-l văd pe bunicul îngîndurat şi fără gust de vorbă. Tocmai înfloriseră copacii de tei şi eu aveam ceva nelămuriri pe chestia asta. Şi-l văd pe bunicul că tot aruncă priviri furişe în dreapta şi-n stînga. " Ce e bunicule?", întreb. "Poate dau de ăla care l-a ucis pe tătăne-tu în Pogromul de aici să-l rup. Numai 50 de creminali fac puşcăria. Unde-s toţi ceilalţi?" Muresh N-aş fi aşa de sigur referitor la valorile „legate”, mai ales că unele valori variază ţapăn de-a lungul secolelor.
Tot ruşii furnizează două exemple simpatice – pe de o parte cel vechi, literar, al propagandei oficiale: Pavlik Morozov – statul mai presus de familie, pe de altă parte cel real: Viktor Şeimov - comandantul KGB care a reuşit să fugă la americani cu familie cu tot. Şeimov e trădător, dar familist; un exemplar complet amoral i-ar fi lăsat pe ai lui în paradisul sovietic, în timp ce el şi-ar fi găsit o blondă la Miami. Între Morozov şi Şeimov gândirea celui de-al doilea mi se pare mai inspirată, întrucât familia e o valoare mai sigură şi mai perenă decât naţia. o parte din semnificatii si o parte dintre nume:
1. ABEL [ebraica] hebel = respiratie 2. ADAM [ebraica] om; [asiriana] adamu = a face; [ebraica] adam = a fi rosu; [ebraica] adamah = pamant. 3. ADELA [germana] adal = nobil 4. ADELAIDA [germana] Adalheidis: adal = nobil + heid = fel, tip. 5. ADELINA Varianta a numelui Adela. 6. ADINA [ebraica] delicat, subtire. 7. ADOLF [germana] Adalwolf = lup nobil 8. ADRIA Forma a numelui din Adriana 9. ADRIAN Provine din Hadrianus = din Hadria, oras din Nordul Italiei. 10. AGATA [greaca] agathos = bun 11. AGLAIA [greaca] splendoare, frumusete 12. AGNES [greaca] hagnos = cast 13. AGNETA Provine din numele Agnes. 14. AHMED [araba] de incredere 15. AIMĂE [franceza] iubit 16. ALAN [bretona] pietricica sau frumos 17. ALBERT [germana] Adalbrecht = nobilime stralucita 18. ALEXANDRU [greaca] Alexandros = aparatorul; alexein = a apara, a veni in ajutor. 19. ALFONS [germana] gata de lupta 20. ALFRED [engleza veche] elf = spiridus + red = sfat 21. ALI [araba] sublim, elevat. 22. ALICE [franceza] Forma scurta a numelui Adelais, ce provine din Adelaida. 23. ALIN [romana] Varianta romaneasca a lui Alan. 24. ALIN/ALINA [araba] nobil 25. AMALIA [germana] amal = munca 26. AMANDA [latina ] amando = indragit 27. AMBRA [araba] chihlimbar, auriu 28. AMELIA Forma a numelor Amalia sau Emilia 29. AMZA [araba] hamuza = puternic, sigur 30. ANA [ebraica] channah = favoare, mila 31. ANABELLA Combinatie a numelor Ana si Bella. 32. ANAMARIA Combinatie a numelor Ana si Maria. 33. ANASTASIE / ANASTASIA [greaca] anastasios = inviere 34. ANATOL [greaca] anatole = rasarit 35. ANCA [romana] Forma a numelui Ana 36. ANDRA Forma a numelui Andreea. 37. ANDREI [greaca] provine din Andreas, aner = al omului 38. ANDROMEDA [greaca] a te gandi la un om 39. ANEMONA [greaca] anemos = vant 40. ANETA Forma a numelui Ana 41. ANGELA [greaca] angelos = mesager 42. ANITA Forma a numelui Ana. 43. ANTON/ANTONELA [greaca] anthos = floare 44. ANTIGONA [greaca] anti = impotriva + gone = nastere 45. AFRODITA [greaca] aparut din spuma 46. APOLLO/APOLONIA [greaca] apelo = putere sau apollumi = a distruge 47. ARETA [greaca] arete = virtute 48. ARIADNA [greaca] cel mai sfant: ari = cel mai, adnos = sfant 49. ARINA Varianta ruseasca a numeui Irina. 50. ARISTIDE [greaca] cel mai bun fel: aristos = cel mai bun + eidos = fel 51. ARCADIE [greaca] arktos = urs 52. ARMAND [germana] on inarmat. Varianta franceza a numelui german Herman: heri = arma + man = om 53. ARNOLD [germana] putere de vultur. Compus din elementele arn = vultur + wald = putere 54. ARPAD [maghiara] samanta 55. ARTHUR [celtica] art = urs + viros = om 56. ASTRID [norvegiana] Varianta moderna a numelui Astrith: ass = zeu + frġťr = frumos 57. ATANASIE [greaca] athanasios = nemuritor: a = negatie + thanatos = moarte 58. ATENA [greaca] ather = ascutit + aine = rugaciune 59. ATTILA [gotic] atta = tata 60. AUGUST/AUGUSTIN [ latina] augere = a creste, mare, venerabil 61. AURA = aura (lumina distincta) 62. AUREL / AURELIAN [ latina ] aureus = aurit 63. AURORA [latina ] zori de zi 64. AVRAM [ebraica] hamon = tatal celor multi Litera B 1. BALINT [maghiara] Varianta a numelui Valentin 2. BALTAZAR [feniciana] protejati-l pe rege 3. BAPTIST [greaca] baphein = a scufunda, botez 4. BARBARA [greaca] barbaros = strain 5. BARTHOLOMEU [ebraica] brazdat 6. BEATRICE Varianta numelui Beatrix 7. BEATRIX [latina ] calator 8. BENEDICT [latina ] binecuvantat 9. BERNARD [germana] bern = urs + hard = curajos, puternic 10. BERTA [germana] beraht = faimos, stralucit 11. BERTOLD [germana] inteleptul conducator; beraht = stralucit + wald = putere 12. BIANCA [italiana] alb 13. BOGDAN [slava] dar de la Dumnezeu; bog = Dumnezeu + dan = dar 14. BORIS Forma scurta a numelui Borislav; [turca] scurt sau lup. 15. BRAD [engleza] board = larg, mare 16. BRIAN [celta] bruaich = deal sau bri = puternic 17. BRIGIT [irlandeza] inalta zeita Litera C 1. CALISTRAT [greaca] armata frumoasa; kallos = frumos + stratos = armata 2. CARL/CARLA Varianta a numelui Carol 3. CATRINA Varianta a numelui Ecaterina 4. CAMELIA [latina ] enorias 5. CARINA [greaca] mic si drag 6. CARMEN [spaniola] carmen = cantec 7. CAROL/CAROLINA [germana] om; [engleza] colind 8. CAZIMIR [slava] a distruge pacea; kazic = a distruge + mir = pace 9. CASANDRA [greaca] kekasmai = a straluci + aner = om 10. CASIAN/CASIANA [latina ] cassus = gol 11. CATALIN/CATALINA Varianta a numelui Ecaterina 12. CECILIA [ latina] caecus = orb 13. CELESTINA [ latina ] calelestis = ceresc 14. CELINA Varianta a numelui Selena sau prescurtare de la Marcelina 15. CELINE Prescurtare a numelui Marcelina 16. CEZAR / CEZARA / CEZARINA [latina ] caesaries = pletos 17. CHRIS Prescurtare a numelui Cristopher sau Cristian 18. CRISTIAN/CRISTINA [ latina] crestin 19. CRISTOFER [greaca] Purtandu-l pe Hristos; Christos = Heistos + pherein = a purta. 20. CIPRIAN [latina ] din Cipru 21. CLARA [latina ] clarus = clar, luminos 22. CLAUDIU [latina ] claudus = schiop 23. CLEMENT [latina ] Clemens = mila, compasiune 24. CLEOPATRA [greaca] Gloria tatalui; kleos = glorie + patros = al tatalui 25. CONSTANTIN / CONSTANTINA / CONSTANTA [ latina] Constans = constant, stabil 26. CONSUELA [spaniola] consolare 27. CORA [greaca] Varianta a numelui Corina 28. CORINA [greaca] kore = fecioara 29. CORNEL / CORNELIA [latina ] cornu = corn 30. COSMA / COSMIN / COSMINA [greaca] kosmos = ordine, decenta Litera D 1. DACIA / DACIANA [latina ] din Dacia 2. DAMIAN [greaca] daman = a domestici 3. DAN / DANA Prescurtare a numelui Daniel 4. DANIEL / DANIELA [ebraica] El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu 5. DAFNE [greaca] dafin, laur 6. DARIA Varianta din persana, DÄrayavahush: dÄraya = a poseda + vahu = bine 7. DAVID [ebraica] iubit, indragit 8. DELIA [greaca] din Delos , o insula greceasca 9. DELICIA [ latina] deliciae = deliciu, placere 10. DALILA [ebraic] delicat 11. DEMOSTENE [greaca] vigoarea poprului; demou = al poporului + sthenos = vigoare, putere 12. DENIS Varianta a numelui Dionisie 13. DESDEMONA [greaca] dysdaimon = fara noroc 14. DESIDERIU [ latina] desiderium = a dori 15. DESPINA [greaca] amanta, iubita 16. DIANA dues = divin, ceresc 17. DINA [greaca] puternic 18. DITA [ceha] dar scump 19. DIONISIE [greaca] Dios = al lui Dumnezeu + Nysa = numele unui munte 20. DOINA [romana] cantec romanesc 21. DOMINIC / DOMNICA [ latina ] Dominicus = al domnului 22. DORA Prescurtare de la Teodora 23. DORIN / DORINA [greaca] doros = dar; [franceza] auriu 24. DOROTHEA [ latina] Dorotheos = darul lui Dumnezeul doron = dar + theos = Dumnezeu 25. DORU/DOREL [romana] dor 26. DRAGAN Varianta a numelui Dragomir 27. DRAGOMIR [slava] valoros si pasnic; dorogo = valoros, de pret + mir = pace 28. DRAGOS Varianta a numelui Dragomir 29. DUMITRU [greaca] pamantul mama; de = pamant + meter = mama Litera E 1. ECATERINA [greaca] katharos = pur; hekateros = amandoi sau de la numele zeitei Hecate 2. EDGAR [engleza] ead = bogat, bine cuvantat + gar = sulita 3. EDITH [nordic] dar scump 4. EDMOND [engleza] ead = bogat, binecuvantat + mund = protector 5. EDUARD [engleza] ead = bogat, binecuvantat + weard = garda, aparator 6. ELEONORA [germana] Varianta a numelui Elena; [greaca] lumina 7. ELENA [greaca] helene = torta, foc sau selene = luna 8. ELIANA [greaca] helios = soare 9. ELISABETA [ebraica] Elisheba = Dumnezeu in juramantul meu 10. ELIZA - Varianta a numelui Elisabeta 11. ELLA [germana] ali = altul 12. ELVIRA [germana] Totul e adevarat; al = tot + wer = adevarat 13. EMANUEL [ebraica] Dumnezeu este cu noi 14. EMERIC [germana] reguli de munca 15. EMIL / EMILIA / EMILIAN [ latina] aemulus = rival 16. EMMA [germana] ermen = intreg, universal 17. EMANOIL Varianta a numelui Emanuel 18. ERIC / ERICA [norvegiana] ei = vesnic + rikr = conducator 19. ERNEST [germana] eornost = seriozitate, onestitate 20. ESMERALDA [spaniola] smarald 21. ESTELA [franceza] stella = star 22. EUGEN / EUGENIA [greaca] eugenes = bine nascut; eu - bun + genes = nascut 23. EUFROSINA [greaca] bucurie 24. EUSEBIU [greaca] eusebes = pios 25. EVE [ebraica] chavah = a respira sau chayah = a trai 26. EVELINA [ latina] avis - pasare Litera F 1. FABIAN - [ latina] faba = fasole 2. FELIX / FELICIA [ latina] de succes, norocos 3. FERDINAND [germana] fardi = calatorie + nand = gata, pregatit 4. FILIP [greaca] philos = prieten + hippos = cal 5. FIONA [galeza] alb 6. FLAVIA / FLAVIUS / FLAVIAN [latina ] auriu sau blond; flavus = galben 7. FLORA / FLOAREA / FLORICA [ latina] flos = floare 8. FLORENTA / FLORENTIN / FLORENTINA [ latina] florens = prosper, infloritor 9. FLORIAN / FLORIN [latina ] flos = floare 10. FRANCISC [latina ] Franciscus = francez 11. FREDERIC / FREDERICA [germana] frid = pace + ric = conducator Litera G 1. GABRIEL / GABRIELA [ebraica] Gabriyel = omul puternic al lui Dumnezeu 2. GÄŽSPÄŽR [maghiara] Provine de la numele rocii Jasp [persana] trezorier 3. GAVRIL - Varianta a numelui Gabriel 4. GENOVEVA [galeza] femeie din trib 5. GHENADIE - [greaca] gennadas = nobil, generos 6. GEORGE [greaca] georgos = fermier, lucrator al pamantului; ge = pamant + ergon = munca 7. GERALD [germana] stapanul sulitelor; ger = sulita + wald = putere 8. GERARD [germana] ger = sulita + hard = puternic, curajos 9. GERTRUDE [germana] sulita puterii; ger = sulita + ?ru? = putere 10. GILBERT [germana] garantie straluciuta; gisel = garantie, angajament + beraht = luminos 11. GILDA [germana] gild = sacrificiu 12. GIL [latina ] caprita 13. GINA Varianta a numelui Georgiana; [japoneza] argintiu 14. GIOCONDA [ latina] Jucunda = fericit 15. GISELLE [germana] garantie 16. GIULIA Varianta a numelui Iulia 17. GIUSEPPE - Varianta italiana a numelui Iacob 18. GLORIA [latina ] glorie 19. GORAN [slava] muntean 20. GRATIAN [ latina] gratus = gratie 21. GRIGORE [greaca] gregoros = atent 22. GRETA Varianta a numelui Margareta 23. GYULA [maghiara] Varianta a numelui Iuliu 24. GYURI [maghiara] Varianta a numelui Gheorghe Litera H 1. HARALD [scandinava] Varianta a numelui Harold 2. HAROLD [engleza] conducatorul ostii; here = armata + weald "= conducator 3. HARIETA - Provine de la numele Henry 4. HASAN [araba] bun, frumos; hasuna = a fi bun 5. HECTOR [greaca] echein = a poseda, a avea 6. HEIDI Varianta elvetiana a numelui Adelaida 7. HELGA [norvegiana] heilagr = prosper, de succes 8. HELIODOR [greaca] Heliodoros = darul Soarelui 9. HELMUT [germana] helm = casca + muot = minte 10. HENRY [germana] Heimerich = stapanul casei; heim = casa + ric = putere 11. HERBERT [germana] heri = armata + beraht = stralucit 12. HERMES [greaca] stalpi de piatra 13. HILDEGARD [germana] hild = lupta + gard = incercuire 14. HORATIU [latina ] hora = ora 15. HORTENSIA [latina ] hortus = gradina 16. HUSSEIN - Varianta a numelui Hassan Litera I 1. IACOB [ebraica] Ya'aqob - inlocuitor 2. IANCU [romana] Varianta a numelui Ion 3. IBOLYA [maghiara] violeta 4. IDA [germana] id = munca, lucru 5. IGNATIU [ latina] ignis - foc 6. ILDIKĂ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Hilda. [germana] hild = lupta 7. ILEANA [romana] Varianta a numelui Elena 8. ILIE / ILINCA [ebraica] Eliyahu = Dumnezeul meu este Yahweh 9. ILONA [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Elena 10. IMRE [maghiara] Varianta magjiara a numelui Emeric 11. INGRID [norvegiana] Ing este frumoasa (Ing era numele unei zeitati nordice) 12. INOCENTIU - [ latina] innocens = nevinovat 13. IOACHIM [ebraica] stabilit de Dumnezeu 14. IOLANDA [franceza] Violante = violet 15. ION /IOAN / IOANA [ebraica] Yochanan = Dumnezeu este milos 16. IOSIF [ebraica] Cel care va adauga 17. IRIMIA - [ebraica] Yirmeyahu = Dumnezeu s-a ridicat 18. IRINA [greaca] eirene = pace 19. IRIS [greaca] curcubeu 20. ISAC [ebraica] Yitschaq = cel care rade 21. ISABELA [ebraica] fiica lui Baal. varianta a numelui Elisabeta 22. ISOLDA [galeza] frumos 23. IUDITH [ebraica] Yehudit = femeie din Iudeea 24. IULIA / IULIU / IULIAN / IULIANA / JULIETA [greaca] oulos = barbos 25. IUSTIN / IUSTINA [latina ] just, drept 26. IVAN - Varianta slava a numelui Ion Litera L 1. LADISLAU - Varianta a numelui Vladislav 2. LALA [slava] lalea 3. LARISA [greaca] lerisai = cetate, citadela 4. LÄŽSZLĂ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Vladislav 5. LAURA /LAURENTIU [ latina] Laurus = lauri 6. LENA - Varianta a numelui Elena 7. LEO [ latina] leu 8. LEON [greaca] leu 9. LEONARD [germana] leu curajos; leon = leu + hard = curajos 10. LEONIDA [greaca] leon = leu 11. LEONTIN / LEONTINA [latina ] Varianta a numelui Leo 12. LEOPOLD [germana] liut "= popor + bald = oindraznet 13. LETITIA [ latina] bucurie, fericire 14. LIDIA [greaca] din Lidia, o regiune din Asia Mica 15. LILIANA [ latina ] lilium = crin 16. LINDA [spaniola] frumoasa 17. LISA - Varianta a numelui Elisabeta 18. LIVIA [ latina] liveo = a invidia sau lividus = invidios 19. LOLITA [spaniola] varianta a numelui Lola 20. LORENA -Varianta a numelui Laura 21. LUBOMIR [slava] lub = dragoste + mir = pace 22. LUCA [greaca] Loukas = din Lucania, o regiune din Italia 23. LUCIA / LUCIAN [latina ] lux = lumina 24. LUDMILA [slava] in favoarea poporului; lud = popor + mil = mila, favoare 25. LUDOVIC [germana] Hludwig = luptator de seama; hlud = faima + wig - luptator 26. LUMINITA [romana] lumina Litera M 1. MACARIE [greaca] makaros = binecuvantat 2. MADALINA Varianta a numelui Magdalena 3. MAGDA Varianta a numelui Magdalena 4. MAGDALENA Din Magdala (un sat din Galileea) 5. MAHOMED [araba] hamida = a lauda 6. MAIA [latina ] mare 7. MANOLE Varianta a numelui Emanuel 8. MANUEL / MANUELA Varianta a numelui Emanuel 9. MARA [ebraica] amar; [maghiara] Varianta numelui Maria 10. MARC [latina ] Mars = zeul Marte 11. MARCEL Varianta a numelui Marc 12. MARGARETA [greaca] margaritar, perla 13. MARGO / MARGOT Varianta a numelui Margareta 14. MARIA / MARICA / MARITZA [ebraica] mare de amaraciune, [egipteana] iubit 15. MARIANA / MARIAN Combinatie intre Maria si Ana 16. MARILENA Combinatie intre Maria si Elena 17. MARIN [ latina] marinus = al marii 18. MARIUS [ latina] Mars = zeul Marte 19. MARLENE Combinatie intre Maria si Magdalena 20. MARTA [ebraica] stapana casei, doamna 21. MARTIN [latina ] Mars = zeul Marte 22. MATEI [ebraica] Mattithyahu = dar de la Dumnezeu 23. MATILDA [germana] maht = putere + hild = lupta 24. MAURA [galeza] mĂłr = mare; [ latina] brunet 25. MAX Prescurtare de la Maximilian 26. MAXIMILIAN [ latina] maximus = cel mai mare 27. MEDEEA [greaca] a pondera sau istet 28. MELANIA [greaca] melaina = negru, intunecat 29. MELISA [greaca] albina 30. MERCEDES [spaniola] compasiune, mila 31. MICA Prescurtare de la Mihaela 32. MIHAI / MIHAIL / MIHAELA [ebraica] Miyka'el = Cine este ca Dumnezeu? 33. MILENA [slava] mil = mila 34. MIMI Prescurtare de la Maria 35. MINERVA [latina ] inteligenta 36. MIRA [sanscrita] prosper; [ latina] myrra = mir 37. MIRABELA [ latina] mirabilis = minunat 38. MIRANDA [ latina] mirandus = minunat, admirabil 39. MIRCEA [slav] mir = pace 40. MIRELA [provensala] mirar = a admira 41. MIRIAM [ebraica] varianta a numelui Maria 42. MIROSLAV [slav] mir = pace + slav = slava, glorie 43. MONA / MONICA [ latina] moneo = sfatuitor 44. MOISE [egipteana] mes = fiu 45. MUSTAFA [araba] alesul Litera N 1. NADIA - Varianta a numelui rusesc Nadejda = speranta; [araba] primul 2. NADINE - Varianta a numelui Nadia 3. NANA [japoneza] mar 4. NAOMI [ebraica] No'omi = neplacut 5. NAPOLEON [germana] Nibelungen = copiii cetii 6. NARCIS / NARCISA [greaca] narke = somn, amortit 7. NASTASIA - Varianta a numelui Anastasia 8. NATALIA [latina ] Natalia = Ziua de Craciun 9. NAZARIE [latin] Nazarius, = din Nazareth 10. NICOLAE [greaca] victoria poporului: nike = victorie + laos = popor 11. NICODIM [greaca] victoria poporului nike = victorie + demos = popor 12. NIKITA [ latina ] Aniketos = invincibil 13. NONA [latina ] Al noualea 14. NORA - Varianta a numelui Eleonora Litera O 1. OANA - Varianta a numelui Ioana 2. OCTAVIAN [latina ] al optulea 3. ODETTE [germana] od = noroc, avere 4. OFELIA [greaca] ophelos = ajutor 5. OLEG / OLGA [norvegiana] heilagr - prosper. Varianta ruseasca a numelui Helga 6. OLIMPIA [greaca] Olympus = muntele zeilor 7. OLIVER / OLIVIA [germana] Alfihar = armata de spiridusi; [latina ] oliva = maslin 8. ORESTE [greaca] orestais = muntean 9. ORLANDO - Varianta a numelui Roland 10. OSCAR [galeza] os = cerb + cara = iubit lover; [engleza veche] os = bun + gar = sulita 11. OTTO [germana] od = noroc, avere 12. OVIDIU [latina ] ovis = oaie Litera P 1. PAMELA [greaca] o dulceata; pan = tot + meli = miere 2. PARTENIE [greaca] parthenos = fecioara 3. PASCAL [latina ] Pascha = Paste 4. PATRICIA / PATRICIU / PATRICK [ latina] Patricius = nobil, aristocrat 5. PAUL [ latina] paulus = mic, umil 6. PAVEL - Varianta slava a numelui Paul 7. PEPE - Prescurtare spaniola a numelui Iosif 8. PETRU / PETRONELA [greaca] petros = piatra 9. POLIXENIA [greaca] polloi = multi + xenoi = straini Litera R 1. RADA, RADU, RADOVAN [slav] rad = fericit 2. RADOMIL [slav] rad = fericit + mil = mila 3. RADOSLAV [slav] rad = fericit + slav = slava, glorie 4. RAISA [greaca] rhaion = mai relaxat; [idis] = trandafir 5. RAMON / RAMONA - Varianta catalana a nunelui Raymond 6. RANDOLF [germana] rand = muchie + wulf = lup 7. RAFAEL [ebraica] Repha'el = Dumnezeu a vindecat 8. RAUL - Varianta spaniola a numelui Randolf 9. RAYMOND [germana] Reginmund: ragin = sfat + mund = protector 10. RAZVAN - Varianta a numelui Radovan. Nume adus din India de catre tigani, insemnand "aducator de vesti bune". [rus] razvati = a cauta un sens, un inteles 11. RENATA [latina ] renascut 12. RENĂ - Varianta franceza a numelui Renata 13. REYNOLD [germana] Reginold; ragin = sfat + wald "= putere 14. RICHARD [germana] ric = putere + hard = curajos 15. ROBERT [germana] hrod = faima + beraht = stralucitor 16. ROBIN - Varianta a numelui Robert 17. RODICA [slav] rod = fertil, rodnic 18. ROGER [germana] hrod = faima + ger = sulita 19. ROLAND [germana] hrod = faima + land = pamant 20. ROMEO [ latina ] trecator prin Roma 21. ROSA [latina ] trandafir 22. ROSALIA [latina ] trandafir 23. ROSALINDA [germana] hros = cal + linde = bland; [latina ] trandafir frumos 24. ROXANA [persana] zori de zi 25. RUDOLF [germania] hrod = faima + wulf = lup 26. RUPERT - Varianta a numelui Robert 27. RUXANDRA - Varianta a numelui Roxana Litera S 1. SABINA [ latina] locuitoare a unei regiuni centrale din Italia 2. SABRINA [galeza] Severn - rau din tara Galilor 3. SALOMEA [ebraica] shalom = pace 4. SAMANTA - Varianta a nunelui Samuel; [ebraica] ascultator 5. SAMSON [ebraica] Shimshon = soare 6. SAMUEL [ebraica] Shemu'el = numele lui Dumnzeu sau "Dumnezeu a auzit" 7. SANDA / SANDRA / SANDU / SASHA - Prescurtare de la Alexandra/Alexandru 8. SAUL [ebraica] Sha'ul = cerut, solicitat 9. SEBASTIAN [latina ] din Sebastia, un oras din Asia Mica; [greaca] sebastos = venerabil 10. SELENA [greaca] Luna 11. SEPTIMIU [ latina] al saptelea 12. SERAFINA [ebraica] seraphim - de foc 13. SERENA [latina ] senin, linistit 14. SERGIU [latin ] servitor 15. SEVER / SEVERIN [latina ] dur, autoritar 16. SIDONIA [ latina] din Sidon, un oras fenician 17. SIGISMUND / SIGMUND [germana] sige = victorie mund = protector 18. SILVESTRU [latina ] padurean 19. SILVIA [ latina] silva = lemn, padure 20. SIMION / SIMON / SIMONA [ebraica] Shim'on = a asculta 21. SMARANDA [romÄna] = privine de la "smarald" 22. SOFIA [greaca] intelepciune 23. SOLOMON [ebraica] shalom = pace 24. SONIA - Varianta a numelui Sofia 25. SOFRONIE [greaca] sophron = auto-control 26. SORIN / SORINA [romana] soare. Nume tipic romanesc 27. SOREL [germana] acru 28. SPIRIDON [latina ] spiritus = spirit 29. STAMATE [greaca] stamato = a opri, stop 30. STAN / STANISLAV [slav] stan = guvernare, putere + slav = slava 31. STEFAN / STEFANIA [greaca] stephanos = coroana 32. STELA [romana] stea 33. STELIAN [greaca] stylos = stalp 34. SUZANA [ebraica] shushan = crin, trandafir 35. SVETLANA [slav] svet = lumina Litera T 1. TAMARA [ebraica] date din palma 2. TEMISTOCLE [greaca] themistokles = gloria legii: themistos = al legii + kleos = putere, glorie 3. TEODOR / TEODORA [greaca] Theodoros = dar de la Dumnezeu : theos = zeu + doron = dar 4. TEOFIL [greaca] prieten al lui Dumnezeu; theos = Dumnezeu + philos = prieten 5. TEREZA/TEREZIA [greaca] theros = vara sau therizein = a strange roadele 6. TEODOSIE [greaca] theos = zeu + dosis = daruit 7. TIBERIU / TIBOR [ latina] de la Tibru, raul ce trece prin Roma 8. TIMOTEI [greaca] timan = a onora + theos = Dumnezeu 9. TITUS [latina ] titulus = titlu de onoare 10. TITZIAN / TITZIANA - Varianta a numelui Titus 11. TOMA [ebraica] Te'oma = geaman 12. TRISTAN [celtic] Drystan: drest = rascoala, tumult; [ latina] tristus = trist 13. TUDOR [celtic] Teutorigos = conducatorul poporului Litera V 1. VADIM Varianta a numelui Vladimir 2. VALENTIN / VALENTINA [ latina] valens = puternic, viguros 3. VALERIA / VALERIU / VALERIAN [ latina] valere = a fi puternic 4. VALTER [germana] wald = conducator + heri = armata 5. VANDA [slav] calatorie 6. VARVARA Varianta a numelui Barbara 7. VASILE [greaca] basileus = rege 8. VERA [rusa] credinta [ latina] verus = adevar 9. VERONA Numele unui oras din Italiua 10. VERONICA [greaca] Pherenike = a aduce victoria: pherein = a aduce + nike = victorie; [ latina ] Vera icon = imagine reala 11. VESPASIAN [latina ] vesper = vest sau seara vespa = viespe 12. VICTOR [latina ] victorie 13. VINCENT [ latina ] vincere = a cuceri 14. VIOLA / VIOLETA [ latina] violet 15. VIOREL / VIORICA [romana] de la numele florii viorea 16. VIRGIL Nume roman de familie 17. VIRGINIA [latina ] virgo = virgina, fecioara 18. VITALIE [latina ] vitalis = vital, al vietii 19. VIVIANA [latina ] vivus = viu 20. VLAD [slav] volod = putere 21. VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir = pace Literele X W Y Z 1. XENIA [greaca] ospitalitate 2. WILHELM / WILLIAM [germana] wil = vointa, dorinta + helm = protectie 3. WOLFGANG [germana] wulf = lup + gang = cale 4. YURI Varianta ruseasca a numelui George 5. YVONNE [germana] arc 6. ZAHARIA [ebraica] Zekaryah = Dumnezeu isi aminteste 7. ZAMFIRA/ZAMFIR [romÄna] = provine de la forma romaneasca a pietrei safir (zamfir) 8. ZENOVIA [greaca] Viata lu Dumnezeu: Zeno = dumnezeu + bios = viata 9. ZINAIDA [greaca] Zenais = derivat din Zeus = Dumnezeu 10. ZOE [greaca] viata 11. ZOLTÄŽN [greaca] provine din zoe = viata; [turca] sultan Pentru cai care au ochi sa citeasca si, mai ales, minte sa inteleaga, un citat din "Notes on Nationalism" de George Orwell:
"Nationalism is not to be confused with patriotism.... By 'patriotism' I mean devotion to a particular place and a particular way of life, which one believes to be the best in the world but has no wish to force on other people. Patriotism is of its nature defensive, both militarily and culturally. Nationalism, on the other hand, is inseparable from the desire for power. The abiding purpose of every nationalist is to secure more power and more prestige, not for himself but for the nation or other unit in which he has chosen to sink his own individuality. ...It does not necessarily mean loyalty to a government or a country, still less to one's own country.... A nationalist is one who thinks solely, or mainly, in terms of competitive prestige. He may be a positive or a negative nationalist - that is, he may use his mental energy either in boosting or in denigrating - but at any rate his thoughts always turn on victories, defeats, triumphs and humiliations. He sees history, especially contemporary history, as the endless rise and decline of great power units, and every event that happens seems to him a demonstration that his own side is on the upgrade and some hated rival is on the downgrade." Expunerea intreaga se poate citi aici: http://www.orwell.ru/library/essays/nationalism/english/e_nat Paianjene, ia pune tu mana pa Uoruel asta si explica-i tu, ca nu stie nimic... "Paianjene, o informatie pentru cultura ta generala (stiu, n-ai nevoie de informatii de la mine...): blah, blah blah..."
- Ai "stiut" bine: chestiile pe care le mentionezi mai departe le stiam deja si eu. "Un om inteligent si civilizat care nu este de acord cu Orwell spune ceva de genul 'nu sint cu totul de acord cu Orwell', si gata." - Iar bati cimpii... Inteligent sau obtuz, civilizat sau troglodit - eu sint de acord cu ce spune Orwell in link-ul indicat de mya: ( http://www.orwell.ru/library/essays/nationalism/english/e_nat )... ...dar aia nu invalideaza citusi de putin obiectia facuta de mine in #127331, de Paianjenul la Sun, 11/06/2006 - 19:16: "Termenul de 'nationalism' nu are obligatoriu conotatii negative atita timp cit atitudinea nationalista in sine nu degenereaza in xenofobie/şovinism". "Paianjene, daca tu nu vrei sa accepti ca definitia cea mai raspindita a nationalismului e cea data de mya, nu ai decit sa continui sa te impotrivesti. Ideea e ca nationalismul are in general conotatii negative." - Who gives a @#$% daca "definitia cea mai raspindita a nationalismului e (sau nu e) cea data de mya"?!... My point was: "Atita timp cit atitudinea nationalista in sine nu degenereaza in xenofobie/şovinism"... - ai inteles pina aici?... - ...atita timp, si definitiile fara conotatii negative (care continua inca sa apara in dictionare!...) ale termenului de "nationalism", ramin valide, alaturi de cele cu conotatii negative!... (...for God's sake!...) Ai inteles acum aspectul pe care-l discut eu aici?!... Dac-ai inteles... atunci e bine...
Noi nu suntem urmaşii Romei
- de
Muresh
la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .) Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună. Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.) Doctor Napoleon Savescu Edtura Intact Bucuresti - 2002 Noi nu suntem urmaşii Romei Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, … Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06) Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06) Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian. ….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi…. …au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica. Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,.. A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana, Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat. Astfel, cercetari fara reproş de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor. ’Pe daci îi ocupara acei viteji romani şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani! Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg??? Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg! Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri, Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri... Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare, Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare! Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.). Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei? Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?... ..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani. … impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala. … cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?... şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei! Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul, Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul? ’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci, La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci! Afirma Densuşianu şi asta totul schimba: Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba! La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris) Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau. Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val... Dar secole înainte cînd nu erau regat, O parte-acestor Traci spre vest au emigrat De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara, Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina! Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut, Ci mult mai înainte cautaţi un început! În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat ’Stramoşii înainte de romani’ a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca... Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola, provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)? Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba. …din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei. Cnd poetul roman Ovidiu a fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în: 1. limba latina culta (sau clasica) 2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul) 3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima limba vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica. o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata = gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara, pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca = jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea = muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika. Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya, treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta (centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa se extind Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci ei sunt urmaşii noştri. Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?... H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel mai numeros dintre toate popoarele. Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii, popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii. Mai existam şi astazi prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie, macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?... …în urma cu 2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile Olimpice pe motiv ca nu era grec, …regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon? …în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta. Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac, un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei, Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni, ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare ne vom dezdoi? ’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România) ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în ’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu. *Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România. Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel Mare: Dialect aromn-macedonean Cari-nîi bati, noaptea La firida mea, moi? Io huia, msata Marioara Nu-nîi ti-aspirea, moi. ooooooooooooo Scoal aprondîi lampa S-ti vedua fata ta, Fata ta tea alb-arosi Ca trandafila. Traducere în romneşte Cine-mi bate noaptea La fereastra mea, mai? Eu sunt, frumoasa Marioara Nu te speria, mai. ooooooooooooo Scoal’de-aprinde lampa Sa-ţi vad faţa ta Faţa ta cea alba-roşie Ca de trandafir. Sfirsit. Cules de muresh
epimeteu
- de
Simeon Dascalul
la: 27/06/2006 15:27:05
(la: Uniunea Europeana, intre mit si realitate.) Mai întâi că aderarea va avea loc, fie ne convine ori nu. N-are rost să ne facem sânge rău, suntem obişnuiţi cu imperiile şi am suportat altele si mai rele. Şi mă distrez încă de acum de năuceala ălora ce aşteptau să curgă râuri de lapte şi miere şi care-or să se întrebe confruntaţi cu realitatea: „de ce mă-sa ne-o trebuit aderare?”.
Apoi: care-i cultura europeană? Cea greco-romană, cea a renaşterii italiene, secolul de aur spaniol sau impresionismul francez? Turcia zgreapţănă şi ea la porţile Uniunii, cultura ei îi europeană au ba? Şi ce are cultura cu administraţia? Îmi plac romanele ruseşti, găsesc că-i faină arhitectura renaşterii slave, dar istoria ne-a arătat ce sănătoasă-i distanţa de Rusia. Cred că Uniunea nu poate fi acceptată decât prin comparaţie, în sensul că o ţară mică nu mai poate rezista economic sau militar singură şi îi preferabil să ţinem de ăştia, decât de ruşi sau să ajungem al n-şpelea stat american cum visează Băse. Probabil că în felul ăsta de coagulare în faţa duşmanilor au gândit şi ţările bogate, componentele iniţiale ale Uniunii. Nu mă pot transpune în mintea europenilor iniţiali, ca să ştiu sigur. La noi toate sentimentele pro-europene sunt alimentate de speranţa săltării din mizerie.
Iubesc arta rusa
- de
Dinu Lazar
la: 28/06/2006 22:21:41
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) Pe motivul asta va dati seama ca nu am sanse o mie de vieti la
Institutul cultural roman sau la Humanitas sau in alte locuri care mai de care cu sinecura si bani de la buget. Dar nu ma pot opri sa nu va readuc aminte - am mai vorbit de el - de prietenul meu Alexey Nikishin, care tace si face. Fotografia lui imi place mult, foarte mult... Are un blog de balamuc. Ala blog, fratilor. http://www.alexeynikishin.ru/eng/blog/2006.04.27/ http://www.alexeynikishin.ru/eng/blog/2006.06.28-2/ Ce lumina, ce atmosfera, ce meserie, ce profesionalism. Bravo, mai Alexey. Cine poate, face...
|
 loading... loading...cautari recente
"sac"
"pierre bourdieu ratiuni practice o teorie a actiunii" "ion druta daruri" "vreau sa plec in italia" "carla nemes mosilor" "iurie darie" "camp semantic al raiului" "declara葲ii" "ciorapi cu jartiere" "cuvinte cu sufixul oaie" "bulgare de zapada" "dis de dimineata" "vantul Irimia" "cuvinte pentru dusmani" "ion agarbiceanu la fan" "frumoasai moldova mea" "iubire dupa moarte" "cuvintnoie cu sens diferit pentru cuvantul broasca" "casă" "pleonasme" "pune-ti" "vocabular roman" "toamna poezii" "tarziu cu umbre ion" "o lume innebunita de seceta" "la luat" "faceam" "pe cei ce cauta" "insusiri cuvintului noua" "cuvinte cu sens opus cinstit" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Dreptul adolescentilor la intimitate)
De exemplu, ce te faci daca ti se îndrăgosteşte copilul ? e perfect normal, natural si nu văd de ce părintele ar ştii sau s-ar amesteca. Dar ce te faci când din cauza iubirii ăsteia scad notele la şcoală, orele de somn, apare uneori un anturaj mai dubios; si ce te faci cînd iubirea nu este împărtăşită si copilul suferă, şi-i este ruşine să spună de ce.
Este foarte greu de stabilit o graniţă a intimităţi la vârsta asta deoarece nevoia adolescentului de libertate este maximă, iar părinţii sunt primii duşmani care trebuiesc ţinuţi afară. Probabil singura modalitate de rezolvare ar fi încrederea. De ambele părţi.