comentarii

om intre oameni


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Omul este Dumnezeu. - de sami_paris74 la: 19/12/2009 15:03:53
(la: Omul se vrea, din nou, Dumnezeu)
Pentru ca Dumnezeu este tot ceea ce reprezinta omul,noi oamenii de pe pàmint si cu toate vietatile pe care le vedem in natura, suntem legati printr-o conexiune directa,noi il reprezentam pe Dumnezeu! pentru ca biblia nu a fost scrisa de Dumnezeu ,ci de noi oamenii care ne transformam uneori in diavoli,alteori ne transformam in Dumnezeu.(perpetum mobile)e facile!
Atita timp cit ne-a mai ramas,atita timp cit inca mai putem comunica,atita timp cit nu suntem inca diavoli,suntem oamenii care-l iubesc si-l sustin pe DUMNEZEU.(adica pe noi)....
#508413 (raspuns la: #508412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
INCHIN - de Catalina Bader la: 08/11/2003 04:36:35
(la: ROMANIA)
acest capitol - ISTORIE
Domnului profesor EMIL MARIAN.
un om intre oameni
care ne-a invatat ISTORIA POPORULUI NOSTRU.
Dumnezeu sa va binecuvanteze.
realizarea - de Catalina Bader la: 22/11/2003 09:15:38
(la: Iubire...liceu...parinti...viitor)
in plan profesional este importanta
si este o etapa
in a te realiza
pe tine, ca om.
A te cunoaste, asa cum esti, pentru a cunoaste ce poti schimba ca sa devii un om intre Oameni
mi-am mai amintit de o carte - de mama la: 25/11/2003 02:31:37
(la: "Sa nu ucizi!")
Mizerabilii...
un om fugarit prin mlastini.
haituit de caini care nu mai stiau cine le era adevaratul stapan
datorita educatiei primite
era un criminal el oare?
pentru ca, muritor de foame fiind
FURASE o bucata de PAINE?

extrapoland
imi amintesc de cineva inchis in Romania noastra
pt ca furase o rata
in timp ce adevaratii hoti
se lafaie in hoteluri de lux
la adapostul banului
pe care ni l-au furat.
de la cei care ti-au luat painea de la gura
tie si copilului tau.
si te-au lasat la pensie
muritor de foame
si fara putinta de a te readapta
intr-o societate
in care valoarea si-a pierdut esenta...
si atunci ma intreb?
politicieni romani
ce faceti voi
pentru a reda demnitatea
natiunii romane
care tribunal suprem ne va ierta
pe noi
traitori in aceste timpuri
ca ne-am lasat parintii
sa moara in rusine
si in mizerie.
si pleaca in necunoscut
cuprinsi de disperarea
de a nu fi reusit
sa-si incununeze destinul
cu lumina.
De ce ii lasam pe parintii nostri
sa plece enigmatici si cuminti
si doborati de soarta
si de disperare...
Ce partid politic poate sa raspunda
cu mana pe inima
ca asta e viitorul Romaniei?
nu de altceva
da eu nu stiu cu cine votez
la urmatoarele alegeri.

Ce presedinte isi va lua angajamentul
ca ne va reda demnitatea
de a fi oameni.

Eu nu vreau vorbe goale.
vreau un raspuns curat.

EU TE VOI SUSTINE.
si mama mea.
si fratele meu.
si strabunii mei.

sa nu crezi ca ma poti insela
caci nu te voi ierta
si te voi blestema
sa nu mai vezi in viata ta
lumina soarelui
si zambetul copiilor tai.
si nu glumesc.
si ruga mea se va urca la cer
deoarece nu e ruga unui magar.

Ce-ti doresc eu tie?
viitor presedinte al Romaniei:
sa ai puterea sa te scuturi de tristeti
si de coruptie
sa cladesti case pentru oamenii batrani
sa aduni copiii strazii.
si sa fii om intre oameni.
si sa ne ajuti pe noi
sa redevenim oameni.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!
scuze sincere pt. neatentie! - de enigmescu la: 22/06/2004 04:28:11
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
sunt curios, doar curios: daca ai fi gasit materiale publicate de mine anterior ti-ai fi facut o alta impresie? chiar crezi ca e asa de important aspectul? am scris destul de mult la viata mea, chiar daca n-am "publicat" nimic. asta nu inseamna ca am scris doar pt. mine fiindca, poate acest lucru l-ai observat totusi, nu incerc sa vorbesc singur ci sa leg unele discutii- ca acestea se pot transforma in controverse...nu-i nici o problema pt. mine, din ele pot iesi mai usor adevarurile la lumina.
"Cine decide calificarea de om al lui Dumnezeu?...sau cine decide calitatea de inselatori?" este ceea ce ai scris tu cu manutele tale. in aceasta fraza sunt in primul rand doua greseli de exprimare, daca-mi dai voie sa-ti spun. trebuia sa te exprimi cam asa: cine decide CALITATEA de om al lui Dumnezeu si cine decide CALIFICAREA de inselatori? raspunsul meu a fost pe cat de sincer si, nu ma indoiesc, bazat pe niste realitati pe care nu le-ai negat(dealtfel nici un singur punct nu ai negat din cele scrise de mine), deci pe cat de sincer pe atat de realist.
ca sa putem intelege ce-i cu "fragmentul muratorian", pe care nu-l contest dar a carui origine nu o cunoastem totusi(nu stim cine si de ce l-a scris, cu ce scop), trebuie sa avem in vedere mai intai evolutia bisericii primare in acele trei secole de dupa Hristos. stim ca a fost o perioada extrem de tulbure si de zbuciumata. in parte pt. ca uneori chiar si Sf. Ap. intre ei au avut unele ezitari sau neintelegeri privitoare la anumite aspecte ale Scripturii, apoi pt. ca au existat inca de atunci o multime de secte si de curente filosofice care au incercat sau sa minimalizeze importanta Evangheliilor, sau sa submineze autoritatea apostolilor. cei mai interesati de aceasta au fost evreii, ei au incercat cu orice pret sa ascunda adevarul despre crestinism. un alt argument ar fi ca apostolii n-au fost interesati de raspandirea unui "canon". sau cel putin nu la inceput. dar cand s-au vazut asaltati de tot felul de scrieri apocrife, de pareri personale referitoare la dogme si traditie, au trebuit sa tina cont de autenticitatea scrierilor. dealtfel daca dai un search pe net despre "muratori" pe care mi l-ai recomandat tu si citesti cu atentie ce scrie despre el este imposibil sa nu-ti dai seama ca el este sau poate sa fie o prima forma de exprimare scrisa a canonului de astazi. tin sa precizez insa ca autoritatea in materie de texte biblice n-a avut-o nici papa, nici patriarhul, nici vreun imparat sau rege, nici vreun alt om "pamantesc". "oamenii ceresti" au avut aceasta autoritate! si aici ma refer la cei care au participat la sinoadele ecumenice. stii cum se proceda la acestea? se supunea dezbaterilor o problema legata de dogma, de cult sau de administratie si apoi se trecea la un fel de vot. dar acest vot trebuie inteles cam asa: toti aveau acelasi gand si erau purtati de acelasi duh- asa marturiseau despre ceva ca este sau nu este bun. asta i-a si ferit de greseli, la fel cum s-a intamplat si in cazul scrierii bibliei. gandeste-te numai: erau intre 150 si peste 300 de episcopi din toata lumea crestina de pana atunci la o singura adunare, nemaipunand la socoteala membrii insotitori ai fiecaruia in parte. iar ei nu veneau in nume propriu la sinod ci in numele bisericilor pe care le pastoreau. "marturisirea de credinta" sau "simbolul de credinta/CREZUL" a fost redactat in primele doua sinoade ecumenice(Niceea si Constantinopol). asadar Sfintii Parinti au avut grija sa STATORNICEASCA invatatura de credinta si canoanele ei pt. posteritate. unii imparati si episcopi, renegati de biserica si condamnati la excomunicare, au dorit sa-si impuna hegemonia si interesele prin adoptarea de noutati in cult sau in dogme dar mereu a fost cineva sa ia apararea bisericii. Sfintii Ioan Damaschin, Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura-de-Aur au fost unii dintre ei. ei au vorbit cu autoritatea specifica unor apostoli.
revenind de unde am plecat in pledoaria mea, sunt convins ca o multime de alte texte asemanatoare celui muratorian s-au distrus in timp, unele poate chiar mai vechi decat acesta. dar sincer, pe mine nu ma intereseaza mai mult o scriere apocrifa decat una biblica sau din sfinti parinti. si la urma urmei nu trateaza decat problema canonicitatii, nu vreo problema de dogma sau de credinta. ai sa-mi zici ca e f. important. e adevarat, nu neg acest lucru, e f. important sa stii ca urmezi o cale a adevarului si nu una a minciunii. dar atata timp cat acelasi canon de astazi s-a tinut inca din primele veacuri fara a fi schimbat de cineva pt. ca n-ar fi fost bun si ar fi dus la pierzare si la necunoasterea adevaratei Scripturi, da-mi voie sa ma indoiesc de autoritatea autorilor de diferite manuscrise care vin in contradictie cu autoritatea Sfintilor Parinti.
nu mai comentez despre Septuaginta pe care dealtfel chiar eu am mentionat-o. e de ajuns sa spun ca si la ea s-au incercat unele modificari, nereusite din fericire. si ca sa nu-mi uit o idee: VT a fost si a ramas doar "umbra celor viitoare"; dar cand a venit Hristos-lumina lumii ne-am lepadat de intunericul necunostintei.
faci in final o afirmatie fara nici un suport. e ca si cum ai zice ca tu poti cunoaste adevarul numai din vazute. eu iti spun ca se poate si din auzite! poti studia tone de manuscrise si carti dar n-ai sa ajungi niciodata la concluzia ca istoria bisericii nu se invata in biserica. tocmai Traditia ei tine de istorie, cultul in sine este incarcat de istorie. a desparti biserica de istoria ei e ca si cum ai scoate scoica din cochilie. liberatatea de gandire nu trebuie inteleasa ca libertinaj in cuget si n-ar trebui, cel putin teoretic, sa duca la mistificarea adevarului ca de aproape doua mii de ani biserica se slujeste de acelasi suport moral ca si in zorii crestinismului. a pune asta sub semnul indoielii nu e intelept! intai pt. tine insuti, care vezi dar cu ochii larg...inchisi, apoi pt. cei care iti citesc mesajele- te faci direct responsabil fata de sufletele lor! stiinta nu l-a negat intotdeauna pe Dumnezeu, au fost cazuri cand chiar L-a adorat. si inca n-a raspuns intrebarii: de unde vine ea???
cu acelasi respect si sper sa nu existe vreo urma de resentiment.
Catalin R. S.
just me
#16558 (raspuns la: #16552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
domnule Herjeu, inca din tit - de gabriel.serbescu la: 12/08/2004 13:17:32
(la: Vreau dreptul la mandria de a fi roman!)
domnule Herjeu,
inca din titlul textului dumneavoastra, se porneste de la premisa ca cineva, sau ceva, vi-a interzis dreptul de fi mandru ca sunteti de nationalitate romana. Practic, titlul dumneavoastra e un manifest, vreti sa fiti roman ca o eliberare.
Continuand lectura textului se intelege o frustrare, aceea a neintegrarii. Atunci probabil ca se naste intrebarea ¨noi de ce nu?¨ si atunci incepeti o evaluare: va simtiti cand jenat, cand rusinat ca sunteti roman
si incepeti sa scoateti din boblioteca prafuita diverse personaje istorice, artisti sau voievozi.
Exista un mecanism uman care se manifgesta in momente de presiune, de frustrare (caci despre asta vorbeam), e o pacaleala si se numeste nostalgie.
Ca sa aduc un exemplu adiacent, est germanii fosti ddr.isti sunt acum nostalgici dupa vremurile comuniste, si despre studiul asta puteti gasi mai multe detalii in Le Monde Diplomatique nr 106/augst
Acolo se vorbeste cum de la incercarea de integrare in structurile capitaliste, exista un cert regres nostalgic catre valorile si traiul de viata fost ddr.ist si se manifesta prin filme, evenimente evocatoare, reaparitia de produse cu vechile denumiri si continuturi etc.
Cu siguranta asta inseamna din nou gadilarea unor identitati diferite de cele germanice si asa mai departe.
Revenind la discutia noastra, dumneavoastra va e rusine ca sunteti roman, dar va ganditi ce rusine ar trebui sa va fie sa fiti germanic, avand pata holocaustului pe cazierul istoric. Atunci reveniti la ceea ce ar putea sa fie un prilej de mandrie si cadeti in pacatul cliseelor culturale. Exagerati numind personalitati istorice drept Oameni, ca si cum ar fi personaje din Kipling, si aveti tendinta de a hiperboliza o natie, doar din frustrarea de a o vedea la pamant.

Ca sa va rapund pe puncte la ultimul post:
1 nu extista in istorie Oameni, asta e poezie, ori noua ne lipseste PRAGMATISMUL
2ar trebui sa rasfoiti constitutia japoneza, ati putea intelege astfel de unde provine colectivismul asta nipon. Probabil ca nu ar trebui amintiti nicodata ca exemple, istoric si spiritual nu se afla mai sus sau mai jos ca alte natii, sunt pur si simplu aparte.
3 ¨sentimentul de apartenenta la o natie bogata in Oameni¨... Domnule Herjeu, probabil ca daca v-ati fi nascut in Franta acum v.ar fi pleznit pipota de atat mandrie si orgoliu.
4.Mihai Viteazu a fost ceea ce este, adica Viteazu. Fiti si dumneavoastra mai critic un pic, ca prinde bine igienei intelectuale cum zice Plesu
5.¨. ¨Dupa parerea mea, Marin Preda este unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii¨ #15607, de Radu Herjeu
7nu incerc sa distrug, dar va aflati in situatia extremistului de tip slav, care personifica tara ca pe o Mama, dar in acelasi timp o reneaga, prin simplu fapt ca-si mai pune intrebari despre ea.
8.in Europa, natiile au trait pana prin anii 70-80. De ce nu va incercati condeiul, condeiul ala ca o arma, impotriva unor lucruri mai importante si mai evidente decat orgoliile stoarse de natie intre natii, sau cum va place sa folositi de OM intre OAMENI?! Lasati-l pe Brancusi. De ce nu scrieti de cineastul care a luat nu stiu ce premiu la Berlin, cu un scurt metraj? Sau de ce nu deplangeti soarta intelectelor care se baga in publicitate, acolo iau premii europene, si contributia lor spirituala se reduce? sau de alti oameni insa ACTUALI!!! domnule draga, ca aici sta prtoblema. Noi romaniii ne luam hainele demodate din dulap si inca ne mai imaginam ca suntem eleganti. Actualizati-va! Si ajuta-ti si pe altii sa o faca. Numai bine


¨lumea este egala cu suma cunostintelor pe care le avem despre ea¨
michel houellebecq-particulele elementare

#19641 (raspuns la: #19585) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parerea mea... - de yrch la: 04/04/2005 15:39:53
(la: De ce e televiziunea de rahat?)
Eu cred ca lucrurile stau in felul urmator. Televizorul reprezinta un mijloc de educatie formidabil. Daca ar fi folosit pentru educarea oamenilor, pentru instruire s.a.m.d., ar avea rezultate nemaipomenite (cati copii, si nu numai, nu fac tampenii pentru ca "asa am vazut la tv"?). Dar asta ar insemna sa se ridice nepermis de mult nivelul omului mediu, oamenii ar incepe sa-si puna intrebari, sa mai gandeasca si ei! Si asta nu poate fi acceptat, nu-i asa? Asa ca, pentru a scapa de pericolul asta, se suprasatureaza programele tv cu emisiuni tampite cu valoare educationala zero (sau chiar negativa). Din cauza asta "elitele" lumii de azi fac parte din categoria artistilor. Nu spun ca este cu totul rau, dar mai exista si alte lucruri pe lumea asta in afara de distractie, nu?
Pitagora:legi politice. - de ADAM la: 31/05/2005 03:05:13
(la: Cod moral pentru persoane cu functii publice)
Poporule!Daca iti doresti o buna randuiala in ce priveste politica, fereste-te de:
-1)o organizare fara vlaga;
-2)o administrare fara putere,
-3)de luxul ospetelor.
Acestea trei dau totdeauna nastere vrajbei in viata civila si in gospodarii, si au ca urmare imediata naruirea statului si a familiilor. 948.

==Crotonieni!In functii publice numiti cetateni nici prea bogati, nici prea saraci.1062.

==Cerceteaza omul, nu oamenii.1324.

==Magistrat al unui oras liber! Nu ingadui bogatului sa dea, nici celui sarman sa primeasca;
Libertatea si egalitatea nu vor decat munca si rasplata. 1433.

==Acolo unde avuturile sunt inegale, nu vorbi de egalitatea in drepturi. 1438

==Luptati-va deschis si cinstit cu dusmanii;Nu le urmati pilda cea lasa,cautand sa aduceti discordia in mijlocul lor, si folosindu-va de maini viclene.
Nu deveniti nemernici pentru ca asa sunt ei. 1440.

==Tineti poporul intre bogatie si lipsuri;sarac e josnic, bogat e obraznic.1455.

==Orice lege, chiar si cea mai buna,este un jug.
Sa nu aveti legi multe;
O multime de legi sufoca intotdeauna libertatea. 1476.

==Oameni de stat!In fiecare zi dati-i poporului portia de paine si de dreptate. 1520

==Omule de stat!Da-i poporului legi intelepte, nu libertate!
Oamenii nu mai sunt demni de a fi liberi,din momentul in care simt nevoia legii. 1607.

==Italieni!Cinstiti cu totii numele lui Licurg! acesta nu ingaduia poporului sa aiba aur si argint,pricina tuturor crimelor. 1711

==In politica faceti in asa fel incat saracul sa nu fie magistratul bogatilor,nici bogatul magistrat al saracilor. 1726

==Nu raspandi vestea unei fapte rele;
Faceti in asa fel incat sa-i dispara cat mai curand si cele mai mici urme;
Lasati raul sa moara. 1810

==Legiuitorule!Nu lasa ca doctorii sa fie platiti. 1813

==Nu lasati ca prea mule maini sa se atinga de carma republicii;
Putini sunt in stare sa o carmuiasca;
Stiinta de a carmui e o adevarata pansofie. 2244.

va continua
homo homini deus.
racoriti-va - de Sadeth la: 19/08/2005 10:26:10
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Om si .. oameni buni.. (cico &company) mi se pare mie sau ce se intampla aici n-are nimic de-a face cu polemica (care e un schimb de idei, contradictorii, se intelege, dar retineti.. de idei!)? Imi pare rau ca va spun dar senzatia pe care o lasa mesajele voastre e aceea de orgoliu inflamat si de intepatura rautacioasa (ironie, observatie caustica si altele de genul).Nu shtiu in ce masura conversatia pe tema asta va mai face sa ganditi sau provoaca pe altii s-o faca (a propos mai citeshte cineva zilele astea motto-ul "Clubul de conversatie. Te face sa gandesti"?).
#66488 (raspuns la: #66476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
?? - de Ivy la: 25/08/2005 22:44:08
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
unde-i om, mai oameni buni..ca a disparut..
asa fara sa ne spuna gubay..una alta..hmmm
#68037 (raspuns la: #68034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
averea nu conteaza - de daria89 la: 20/09/2005 20:38:24
(la: Averea)
Este important ca niciodata sa nu uiti ca esti OM. Si oamenii adevarati nu fac parada cu ceea ce tine de sfera materiala.

Este foarte important ca fiecare dintre noi sa ajunga sa cunoasca acel nivel de bunastare care sa-l faca sa constientizeze ca averea nu este deloc importanta!
Macar de ar realiza asta in timp util pentru a-si trai cu adevarat viata!
alex andra - de Cri Cri la: 17/06/2006 11:31:16
(la: Anunţul tău.. AICI!)
Cedez iluzia, accept comedia umana
Regina a damnatilor, caut un om intre oameni pentru drum sangeros catre moarte. Asigur mic dejun la Tiffany
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
#128397 (raspuns la: #128370) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Poate Dumnezeu nu a facut ni - de rational rose la: 04/08/2006 22:34:14
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
"Poate Dumnezeu nu a facut nimic. Poate Dumnezeu e totul. E cam tampita ideea ca Dumnezeu a creat lumea, in sensul ca Dumnezeu este cauza iar lumea efectul. Ca atunci stam sa ne gandim, ce era inainte sa existe Dumnezeu? Ceva trebuie sa fi fost, spatiu..ca altfel unde ar fi aparut Dumnezeu daca nu exista un spatiu. Rational nu poti gandi decat in trmenii astia: cauza-efect, premisa-concluzie, scop si mijloace. Dar poate ca Dumnezeu transcende aceste aspecte. Si cum le tanscende, mintea nu poate sa-l inteleaga."

Daca l-am putea explica si intelege complet pe Dumnezeu, ar insemna ca suntem ca El nu? Si cred ca e clar ca nu suntem. Nu putem intelege decat anumite lucruri despre Dumnezeu, iar altele ne-au fost descoperite de El.


"POate Dumnezeu nu are un inceput, nu are un sfarsit, este spatiul, vidul si este de asemenea si plinul, totul, lumea.
Daca vom consdiera ca, creatorul nu e ceva distinct de creatia sa, atunci totul este Dumnezeu, inclusiv omul, inclusiv spatiul ce l-a "precedat". Si cum ar putea fi Dumnezeu distinct de creatia sa?! Daca ne uitam la om - creatia sa, nu? Observam cat de imperfect este. "

Si de ce am considera asta? Parca spuneai mai sus ca nu putem intelege...


"Poate ceva perfect sa creeze ceva atat de imperfect precum omul?Pai se pare ca poate.."

Depinde ce intelegi prin "perfect". Omul a fost creat perfect. Tocmai fiindca era perfect, avea si posibilitatea de a alege. Si a ales gresit. De atunci, Dumnezeu incearca in toate chipurile (fara a incalca vointa libera) sa aduca oamenii la statutul initial.


"si atunci probabil ca Dumnezeu, ca esenta este cu totul altceva decat perceptia noastra despre el."



"In viziunea mea, mintea omului este singurul lucru care e departe de Dumnezeu. Mintea e ca o bariera sau ca un ecran care distorsioneaza realitatea. "

E vorba doar despre mintea altora? :-)
E putin ciudat "rationamentul" tau... incerci sa ne explici cu mintea ta, ca mintea ta nu e capabila sa explice... :-)

Daca citesti mai atenta Biblia, Dumnezeu vrea sa ne pastram mintea "nedistorsionata", sa respectam o igiena, corporala, alimentara si mai ales a mintii...


"Cate idei isi fac oameni despre lucruri! Inclusiv Dumnezeu. Iar apoi pretind sus si tare ca ei il cunosc. Doar fiindca si-au facut niste idei despre el sau au citit despre el. Parca in Vechiul testament cica zicea Dumnezeu "sa nu ai alti dumnezei in afara de mine...eu sunt un dumnezeu foarte gelos". Sa fie acesta Dumnezeu? :) Mai degraba mi se pare ca ar fi ideea celui care a scris, care a proiectat asupra lui Dumnezeu propria sa pornire..gelozia. Auzi, Dumnezeu gelos! :))

Ce ti se pare asa ciudat?? Fidelitatea? Pai asta e tocmai ca sa ne pastram mintea "nedistorsionata". Dumnezeu nu apreciaza "curvia" in nici un domeniu al vietii, nici cea fizica, nici cea intelectuala, a mintii.


"Pare mai degraba un tip autoritar, posesiv si maruntel care tuna si fulgera, ii obideste pe oameni, ii chinuie pe evrei timp de 40 de ani prin desert si asa mai departe. Dumnezeul din vechiul testament este departe de oameni, ii conduce, dar nu-i iubeste, este rece, necrutator, neiertator."

Ce-ar fi sa citesti mai atenta... si sa nu mai distorsionezi realitatea :-)
Citeste de ce au avut nevoie evreii de acea lectie, cred ca daca era altcineva in locul lui Dumnezeu ii omora pe toti, dupa cate prostii faceau, si asta dupa ce au fost salvati in chip miraculos.


"Discrepanta e mare fata de noul testament. Am avut noroc ca a venit Isus, fiindca el a adus iubirea, iertarea. "

Nu e nici o discrepanta, Isus a venit sa implineasca ceea ce a fost spus si aratat in Vechiul Testament prin atatea simboluri. Iertarea si iubirea erau si in Vechiul Testament pt ca era acelasi Dumnezeu.


"El nu a judecat pe nimeni... "

Hai sa nu distorsionam Biblia, ca sa ne convina...
Ia citeste de cate ori a mustrat, si pe ucenici, si pe altii. Si ia mai citeste (in Noul Testament) pentru ce o sa vina Isus a doua oara: pentru JUDECATA. Legea (cele 10 porunci) data in Vechiul Testament capata valente mult mai largi (in sensul strictetii) in Noul Testament. Nu numai ca nu trebuie sa poftesti ceea ce este al aproapelui tau (inclusiv nevasta), dar nu trebuie nici sa gandesti asta. Nu numai ca nu trebuie sa ucizi (literal), dar nu trebuie nici sa "ucizi" cu vorbele, sau sa gandesti rau despre cineva, sau sa-i vorbesti urat etc Isus a venit tocmai pt ca sa implineasca Legea, si sa ne arate cum trebuie sa traim respectand aceasta Lege. "Cine ma iubeste, pazeste poruncile Mele"


"Din pacate si iubirea adusa de el, a fost otravita de biserica. Biserica...nu concepe sexul premarital, de altfel nu concepe multe. Adica nu conteaza daca eu iubesc, e un pacat sa am relatii intime cu omul iubit. Nu, eu trebuie sa trec printr-un ceremonial inventat de om ca sa nu fie pacat. Amuzant de-a dreptul. Ce sa faca un om in aceste conditii? Eu am dat curs pornirilor firesti si am constatat ca nu este nici un pacat sa faci dragoste cu omul iubit. Dimpotriva, este o mare bucurie. Sexul este sursa vietii, iar Dumnezeu nu este impotriva vietii, poate este viata insasi. "

Desi ai oarecare dreptate ca oamenii au denaturat crestinismul, gresesti fundamental in continuare. In primul rand, nu trebuie sa te iei dupa oameni. In al doilea rand, ce inseamna pentru tine "iubirea"? De unde iti iei definitia pt iubirea asta? Si pedofilii pot sa zica ca "iubesc", nu te supara. Iubirea nu inseamna libertinaj. Iar familia este "inventata" de Dumnezeu, nu de om.

Multi oameni nu inteleg cum Dumnezeu este si IUBITOR, dar si DREPT, in acelasi timp.

Ar mai fi multe de spus, dar lucrurile devin taaaare confuze in textul tau... cum spui chiar tu: "mintea umana este doar o insiruire haotica de ganduri, este lipsita de consistenta"...

Trebuie sa privim mai mult la noi si sa ne comparam cu standardul, nu cu altii, fie ei preoti sau altceva. Generalizarile astea sunt gresite, si despre preoti, si despre "oamenii simpli". Daca vedem ceva bun la cineva, putem invata, daca nu.... il putem ajuta sa se corecteze. Critica neconstructiva e pierdere de timp.
#137442 (raspuns la: #137103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru ondine - de casandra_radu la: 07/08/2006 11:26:12
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
Stiu eu de ce nu m-am casatorit :)
Sunt cu persoana pe care o iubesc. Daca nu iubesc pe nimeni, sunt singura.
Nu se pune problema intre a alege casnicia sau iubirea vietii. Cand iubesti pe cineva si depinde de tine sa fii cu acea persoana, cu ea esti.
Daca nu, iti creezi o dilema, ca vai vezi Domane m-am indragostit, “dar cum sa dau cu piciorul casniciei, cum sa imi ranesc partenerul..” care de altfel o fi foarte “fericit” cand de fapt nu e iubit. Deseori in asemenea “indecizii” in numele iubirii, cel care e casatorit dar totusi indragostit alege calea cea mai jalnica, a unei relatii paralele. Asa, ca sa aiba si capra si varza...care iubire?!
Dimela nu exista cand iubesti. Esti cu persoana iubita. Ca e sotul/sotia sau ca este altcineva. Si esti doar cu acea persoana, nu mergi in paralel, nu minti si nu te minti.
Cand renunti, niciodata nu renunti la iubirea vietii. Nu se poate renunta la asa ceva decat daca nu a fost iubire. Mai exact in asemenea situatii, nu e vorba ca renunti, e vorba ca alegi altceva – alegi sa fii cu cel cu care te-ai casatorit. Si alegi asta din diverse motive – siguranta, confort, obisnuita, frica de schimbare, bani sau alte avantaje. Fiecare are motivele sale personale. Dar sa sustina ca au renuntat la iubirea vietii lor mi se pare chiar o prostie. Dar ce sa faci, e greu sa fii sincer si cu tine insuti, darmite cu altul.
Daca ramai cu sotul/sotia, iubind o alta persoana, ce bine ii faci? Se spune, cinic ca ceea ce un om nu stie nu ii poate face rau. Poate ca si acea fiinta are dreptul de a fi iubita, iar tu stai langa ea, o amagesti cu falsa ta iubire si mai rau, poate mai ai si o relatie extraconjugala. Ce viata ti-ai construit, ca inima ta bate pentru altcineva? Lucrurile sunt mereu schimbatoare. Poate la inceput ai iubit persoana cu care te-ai casatorit, dar iubirea a trecut, a ramas atasamentul. Da, exista un aorecare confort. Dar nu este multumire, nu este iubire. Si e firesc sa-ti doresti iubire, asa ca vei cauta in alta parte ceea ce nu ai...si intr-o buna zi te indragostesti de altcineva.

Sa vedem ipotezele propuse – daca ma indragostesc de un barbat casatorit., Nu reprim nimic, nu am de ce. Insa depinde de el ce va hotara, daca ma iubeste si alege iubirea sau ramane cu sotia, alegand cunoscutul, confortul, siguranta. Chiar daca altii ar suferi – in acest caz sotia – pana la urma adevarul este adevar si mai bine il infruntam decat sa traim in minciuna. In nici un caz nu accept sa ma iubesc clandestin. Aceasta nu face decat sa sporeasca sirul mincinilor si al prefacatoriei. Sa stiu ca el isi ia gentuta de antrenament si ii spune suav celei de acasa: draga mea, ma duc la antrenament, vin mai tarziu. Si apoi vine la mine si-mi declara iubire si...restul. Mai bine ne vedem fiecare de ale noastre. In acest caz baratul are o pasiune, isi doreste o aventura. Daca nu ma iubeste, asta e, imi ramane doar sa accept realitatea si sa imi vad de viata mea.
A doua ipoteza – in ce ma priveste, partenerul meu nu ar ajunge sa traiasca iubirea vietii lui, fiind in acelasi timp cu mine. Daca simt ca lucrurile nu merg, il provoc la o conservatie sincera in care sa ne spunem totul, oricat de dureros ar fi. Daca as afla asa ceva, trecand peste durerea pe care as simti-o, i-as spune ca daca o iubeste pe ea, cu ea trebuie sa fie, nu cu mine. Si chiar daca este indecis, eu mi-as face bagajele si as pleca. Ce rost are sa stau cu un om care nu ma iubeste? Poate ca am sansa sa intalnesc si eu iubirea vietii mele, dar asta sigur nu se va intampla daca stau cu un om care iubeste pe altcineva. Nu am cum sa nu tin, cel putin, la partenrul meu. Chiar daca nu mai suntem un cuplu, ramanem, in ce ma priveste amici. La mine va gasi un sprijin, o vorba buna, pentru ca am avut o viata impreuna, pentru ca tin la acel om si asta nu are legatura cu faptul ca nu mai suntem impreuna ca si cuplu ori ca iubeste pe altcineva.
Nimeni nu poate spune cand o iubire este adevarata. Cel mai adesea nu aflam niciodata cat de adevarata este iubirea celuilalt pentru noi. Insa putem sti cat de adevarata este iubirea noastra pentru acea persoana. Daca avem curajul de a lasa prostiile la o parte si a ne privi pe noi insine si a recunoaste ceea ce simtim cu adevarat.
Cat despre celula de baza a societatii...pai daca intr-o familie nu este iubire, atunci familia aia este degeaba si mai ales copii au de suferit. Ei sunt sensibili, ei simt atat de multe! Cum e mai bine? Ca un copil sa locuiasca doar cu un parinte sau cu doi parinti care nu se iubesc, se inseala, se cert..poate se si bat?!
Daca nu iubesti si nu-ti face placere sa fii cu celalat, atunci familia devine o sura de conflicte si de nevroze. Nu e de mirare ca societatea e bolnava, de vreme ce familia-celula sa de baza – este deseori o chestiune de convenienta, de confort, de inertie, cand oamenii nu mai simt mai nimic unul pentru celalalt.
Nu mi-as dori, in nici un caz, ca omul pe care-l iubesc sa fie cu mine, desi iubeste pe altcineva. E trist si pentru el si pentru mine. Daca imi spune: iubesc pe altcineva, chiar eu il ajuta sa-si faca bagajele. Ce rost are sa ma cramponez de el?
Casnicia este un act, o convenienta. Iertarea mea nu vine ca urmare a tentativei de a salva ceva artificial. Daca s-a ajuns pana acolo incat sa ma insele, cred ca lucrurile vorbesc de la sine si e cazul ca fiecare sa isi vada de viata lui. Il iert. Dar iertare nu presupune o continuare a relatiei. Nici nu-l cert, nici nu-l blestem, dar nici cu el nu mai stau.
Legile morale nu au nici un fel de valoare, nici in lipsa iubirii, nici in prezenta ei si nici in ceea ce o priveste. Sunt lucruri total diferite, situate in planuri diferite. Depinde de fiecare in ce plan alege sa traiasca.
Casatoria nu are nici un fel de legitimitate. Este o conventie sociala inventata de om. Doi oameni se iubesc fara a fi casatoriti, daca se casatoresc se pot iubi in continuare (desi de cele mai multe ori raturnari itneresante de situatie urmeaza acelui act, mai exact ideii ca te-ai legat printr-un act), iubirea nu are nimic de-a face cu casatoria. Casatoria nu presupune iubire, asa cum iubirea nu presupune casatorie. Planuri diferite...
Nu e vorba ca mariajul s-ar putea baza exclusiv pe o promisiune, pe o obligatie, pe constrangeri, pe mustrari de constiinta ori sentimentul de vinovatie. In realitate, deseori pe asemenea chestiuni se bazeaza, precum si pe alte considerente: bani, statut social, diverse avantaje, fuga de singuratate asociata cu obisnuinta, etc.
Da, iubeste si fa ce vrei, fiindca atunci cand iubesti nu faci rau. Da, faci rau, insa doar in ochii altor oameni. Nu in ochii lui Dumnezeu.
Misto citatul lui Kierkegaard.
In orice caz, citatele pot si comentate in ambele sensuri..depinde ce sens dorim sa le atribuim.
Nu cred in asa zicele “motive de despartire”, pana la urma totul ar trebui sa vina de la un simplu fapt: iubesc sau nu iubesc acea persoana. Sa faci asa cum simti. Multi vin si invoca diverse motive, diverse aspecte neplacute ale celuilat pe care le stia si cand s-au cunsocut, cand il iubea. Asa ca este vorba despre faptul ca iubirea nu mai este. Iar cand nu mai este, devine foarte trist sa o substituim cu aparenta de iubire, minciunile, fatarnicia si prefacatoria pe care le implica.
Pana la urma totul se reduce la o chestiune de optiune personala.
Sancho - de Baloo_ la: 01/07/2007 20:00:27
(la: Nod gordian)
'ntzeles! Atunci a intrebat om corect. Oameni si oameni.
Mie personal, daca i l-am dat lui, cititorului, m-ar fi intreresat daca i-ar fi adus oareshceva. Abia atunci avea valoare. Daca nu era pentru el nu il dadeam. In afara ca ma foloseam de el ...
#211753 (raspuns la: #211749) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
HStultus, - de Intruder la: 06/09/2007 10:20:15
(la: doi in patul de jos)
iertata fie-mi comparatia dar cand ma gandesc la antropologie, vad o gramada de oase intr-un muzeu, depuse intr-o vitrina. oasele astea sunt golite de rostiri asa cum sunt golite de carne si sunt prea multi oameni vii, ca sa-mi pese de fosile.
ce este omul, ce nu este omul? noi oamenii, nici macar nu cautam ceva anume, credem ca ne cautam pe noi intr-o gramada de oase, intr-o picatura de apa sau sapand dupa fosile.
cum se pierde un om? firesc.
se pierde din prima secunda a nasterii sale, devine o fiinta cu nume, cu parinti care au si ei la randul lor un nume, cu un loc in spatiul si-asa prea stramt, cu o adresa trecuta in actele parintilor.
din momentul nasterii sale, omul e luat imediat in primire de medici pediatri, de parinti si rude, de scoli, de societate, de mici bucurii sau de necazuri.
asa se pierde omul: prin trecerea lui ca o minge de volei, de la un jucator la altul, de pe un teren pe altul. la randul lui, el, omul, izbeste alte mingi si nici macar nu-si da seama ca participa la un mare haos.

Omul se pierde prin cautare.
"Stii cine esti?"

da, eu nu te contrazic...omul se cauta prin toate cotloanele pamantului si-a gandirii si gaseste diamante mici. le slefuieste si vede ca-s la fel cu altele.
mai gaseste cate-un diamant mare dar il prelucreaza in laboratoare obscure si-l transforma si pe asta in alte diamante la fel de mici.
divide et impera, la scara redusa.
omenirea, in schimb...omenirea s-a intrecut pe sine si-apuca tot filonul dar nu despre omenire e vorba, nu?
gandirea umana (e pleonasm, stiu!) se aseamana cu valurile la tarm...inainteaza conform legilor fizicii, se-mprastie pe plaja si-apoi se retrag sa faca loc altora. nici un val nu-mpietreste si nici marea nu sta in incremenire.
nu, nu venim de nicaieri si nici nu ne-ndreptam spre nicaieri, chiar si daca ne-nvartim in cerc. invartitul in cerc, presupune un punct fix de pe circumferinta lui- locul plecarii si alt punct (poate acelasi, poate altul) care-i punctul sosirii. aaaa...sigur, invartitul asta in cerc ne poate deruta la un moment dat dar s-au inventat instrumente de masura pentru timp, spatiu si vieti.

Omul este acea vietate care "omeneste".
"omeneste" nu ca vietate, ci ca spirit si ca parte integranta din omenire.
ca vietate, omul este un animal inteligent plin de instincte si temeri.

Doi in patul de jos, asta ne caracterizeaza cand pierdem omul printre semne de intrebare.
nu prea am inteles eu bine cum e cu paturile, dar imi inchipui un fel de ierarhie, unde toti vor sa doarma jos, crezand ca sus se-njosesc.
patul de jos le da un oarecare statut in cercul acela unde se-nvart, un fel de aura filozofica si ei cred ca acea aura le da dreptul sa divida caratele diamantului mare.
...si totusi, in paturile de sus poate sunt filoane dar omul e doar o vietate inteligenta, plina de instincte si temeri.

inca ceva si-nchei: patul de sus iti poate da o cu totul alta perspectiva, daca nu suferi sau crezi ca suferi de rau de inaltime.
piscurile de aia sunt piscuri, sa fie urcate!

*** - de Intruder la: 12/12/2007 12:31:45 Modificat la: 12/12/2007 12:33:16
(la: Cum "citim" viata)
nu exista individualism pur, pentru ca suntem legati sine qua non, de societate.
uneori, individualismul e calea catre afirmare dar pentru afirmare, iarasi e nevoie de societate.
egoismul e varful de lance al individualismului si aseaza individul in centrul universului...de fapt, individul se aseaza singur crezand ca locul i se cuvine de jure si de facto.
individualismul aseaza individul in centrul lumii lui, creata de el pentru el.
colectivismul aseaza indivizii intr-o lume subreda, la distante egale unul de altul. ei, indivizii, se afirma in grup, pentru grup si meritul este tot al grupului (societatii).
prefer individualismul infatisat de Ayn Rand, unui colectivism de colhoz.
"civilizatia este procesul de eliberare a omului de oameni." (A.Rand)
sunt influentat de Adam Smith si de "teoria sentimentelor morale".

mi-e imposibil sa devin un Gregor Samsa din "metamorfoza" lui Kafka si nu cred ca m-as putea ridica la valoarea altruismului sau. (intelegand familia = societate)
#264891 (raspuns la: #264889) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
deci... - de Intruder la: 12/12/2007 12:59:54
(la: individualism de moda noua)
nu exista individualism pur, pentru ca suntem legati sine qua non, de societate.
uneori, individualismul e calea catre afirmare dar pentru afirmare, iarasi e nevoie de societate.
egoismul e varful de lance al individualismului si aseaza individul in centrul universului...de fapt, individul se aseaza singur crezand ca locul i se cuvine de jure si de facto.
individualismul aseaza individul in centrul lumii lui, creata de el pentru el.
colectivismul aseaza indivizii intr-o lume subreda, la distante egale unul de altul. ei, indivizii, se afirma in grup, pentru grup si meritul este tot al grupului (societatii).
prefer individualismul infatisat de Ayn Rand, unui colectivism de colhoz.
"civilizatia este procesul de eliberare a omului de oameni." (A.Rand)
sunt influentat de Adam Smith si de "teoria sentimentelor morale".

mi-e imposibil sa devin un Gregor Samsa din "metamorfoza" lui Kafka si nu cred ca m-as putea ridica la valoarea altruismului sau. (intelegand familia = societate)

(din greseala, am scris initial pe alta confa. am reparat si declar ca sunt dependent de colectiv. precizez ca n-am baut, decat cafea.) :))
#264900 (raspuns la: #264847) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex andra - de zaraza sc la: 29/01/2008 12:31:17
(la: 29.01.2008)
frumos spus

...si pus la bookmarkuri. Intr-un moment de ragaz am sa citesc si am sa spun multumesc, Doamne, uite ca aveam pentru ce sa-ti multumesc, dar mai uita omul, ca oameni suntem si mai gresim...

giordano bruno - de furnic la: 14/04/2008 15:45:14
(la: scrisoare de bun ramas!)
atunci scopul meu a fost atins.nu sunt decat om...si nu am avut niciodata pretentia sa fiu considerata mai mult.tot ce ma intereseaza este omul din mine,omul din tine,omul din oameni...si nu imaginea afisata in societate:mare afacerist,mare scriitor,doctor de renume,proprietar al unui audi A8 sau...lista este lunga.ma intereseaza ce ramane cand toate astea dispar.iar dc tu reusesti ma intelegi ca om inseamna ca tii mai mult la omul din tine decat la imaginea ta in societate.ceea ce e mult!!!
#302656 (raspuns la: #302648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...