comentarii

om nu trebuie sa incerce decat ce poate face


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Gabi, - de maimuta la: 14/11/2005 19:31:17
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
cred ca asta e cadoul de Craciun, am fost ata de cuminte, incat mosul a venit mai devreme. chiar am fost cuminte anul asta:))))
incerc sa-i arat lu' mosu ca pot sa fiu si mai cuminte decat atat, poate mai vine odata anul asta.
#87530 (raspuns la: #87519) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tot lui om - de anisia la: 17/11/2005 23:47:16
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
nu as numi caritate. am dat de multe ori fara sa astept nimic in schimb. c-asa sunt eu facuta. imi place sa daruiesc. cand s-o goli sacul, am sa ma ascund, caci voi fi altfel si nu-mi va place.

si iara, da-mi voie sa te contrazic. imi aleg prietenii nu pragmatic, ci dupa afinitati comune, si mod de a vedea viata asemanator. om fi noi femeile altfel decat voi?
___________________________________________________
daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit...
#88538 (raspuns la: #88458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu numai ca nu ma supar, dar - de Cassandra la: 19/11/2005 19:35:19
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Nu numai ca nu ma supar, dar sint optimista ca in ciuda tuturor aparentelor, viitorul omenirii este rational si laic. :)
Teoria evolutiei a fost si va fi criticata pentru ca orice teorie stiintifica este supusa criticii si testarii in timp. Este respinsa insa de cei care fara sa o inteleaga, nu vor sa o accepte pe motive religioase si ca urmare a propagandei anti-evolutie care s-a facut inca din momentul in care teoria a fost elaborata. Gresesti, creationismul nu este deloc tinar, in nici un caz nu este mai tinar ca teoria evolutiei. Creationismul “stiintific” este doar masca pseudo-stiintifica pe care si-au pus-o partizanii religiei pentru a lupta impotriva laicizarii educatiei.

Ca teorie stiintifica, teoria evolutiei ofera explicatii satisfacatoare (de altfel singurele explicatii consistent stiintifice satisfacatoare pina in prezent) despre diversitatea lumii vii pe pamint, explicatii bazate pe evidenta si predictii. Teoria a putut fi testata prin diferite metode si pina in prezent predictiile s-au confirmat, nu exista observatii care sa contrazica teoria evolutiei. Teoria creationismului “stiintific” nu este altceva decit o constructie in jurul nucleului mistic-religios care prin insasi natura sa isi exclude caracterul stiintific, pentru ca cum poate fi stiintifica o conceptie bazata pe premize fantastice si mistice? Acesta este si motivul pentru care a aparut teoria Inteligent Design-ului (ID) care deghizata ca “stiintifica” nu recunoaste si se fereste sa pronunte numele creatorului, in speranta de a reusi sa razbata ca teorie stiintifica predata in clasele scolare.

Da, se vorbeste de micro- si macroevolutie. Unii creationisti le neaga pe ambele, altii accepta microevolutia dar nu si macroevolutia. Exista insa evidenta stiintifica care le sprijine pe ambele, iar negarea macroevolutiei este consecinta unor vicii de gindire si intelegere a ceea ce reprezinta stiinta in general. Cei care negau sfericitatea pamintului aduceau ca probe contrarii faptul ca locuitorii de la antipozi ar fi trebuit sa cada de pe Pamint!

Spui: “Numarul si soliditatea probelor care sustin evolutionismul este rivalizat de numarul si soliditatea probelor care sustin creationismul.”

OK, este o afirmatie care s-a mai facut pe aceasta conferinta dar nu am vazut si dovezile care sa o sprijine. Tot ce pot sa-ti spun este ca pina in momentul de fata creationistii au publicat un singur articol intr-o revista stiintifica cu garantie de seriozitate (peer reviewed journal). UNUL SINGUR. Iti spune asta ceva? Deci unde este numarul si soliditatea aceea, din punct de vedere stiintific desigur?

”Pentru ca este atat de important conceptul de evolutie pentru bunastarea omenirii si intelegerea lumii, asta nu inseamna ca trebuie sa il acceptam ca atare, ci, dimpotriva, ca trebuie sa il cercetam in diferitele lui semnificatii. Daca una dintre acestea cade, va trebui sa construim bunastarea omenirii si sa intelegem lumea pornind de la concepte alternative.

Poti fi linistit pentru ca conform spiritului stiintific, odata ce o teorie nu se sustine ea inceteaza sa mai existe ca atare. Concepte alternative ale bunastarii omenirii zici. Exista diferite explicatii ale lumii si diferite moduri de a privi bunastarea omului, doar trebuie sa alegi. E la alegerea ta ca atunci cind tu si cei dragi tie va imbolnaviti, sa fiti tratati de un medic care practica medicina bazata pe evidenta, unul care o practica dupa ureche sau chiar sa te duci la vraci, chaman, vrajitoare, sau te duci la Biserica si il rogi pe Dumnezeu pentru vindecare. Atit religia cit si stiinta sint produsul mintii umane, si tot omului ii revine sa decida propria bunastare.


Cu aceasta conferinta intentia mea a fost sa atrag atentia asupra unui fenomen important, acela in care o serie de anti-evolutionisti din interese proprii incearca sa defaimeze teoria evolutiei si sa-si impuna propriile idei religioase ca fiind “stiintifice”. Daca cineva vrea cu adevarat sa deschida ochii, exista o bogata literatura stiintifica pe care o poate consulta si sa se convinga ca toate cliseele de tipul: “teoria evolutiei este doar o teorie”, “nici oamenii de stiinta nu cred in ea”, “teoria evolutiei este o teorie care nu se mai sustine” si multe altele, sint afirmatii false pe care cei interesati le propaga din pacate cu succes, in favoarea creationismului. In SUA exista un adevarat razboi declarat de creationisti impotriva laicitatii invatamintului.

Parerea Vaticanului nu este cu nimic relevanta din punctul de vedere al stiintei. Era doar o dovada a faptului ca evolutia a fost acceptata si de un anumit sector al crestinismului.







________________________________________________________
"We are not to introduce divine revelations into science, nor scientific opinions into religion." Isaac Newton.
#88988 (raspuns la: #88873) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Corupţía - de Joho la: 19/11/2005 21:43:22
(la: " INCORUPTIBILII ")
La apariţia primelor legi ce tratau cu "paşi modeşti" proprietatea privată, cu maximele şi minimele sale, în funcţie de părerea liderilor politici tocmai la putere, am început să mă adâncesc mai mult în această temă, proprietatea privată, cu toate aspectele pe care un proprietar le are în viaţa cotidiană.

"Anii lumină", au cam şters valoarea acestui termen, din limbajul, din conştiinţa celor mai mulţi cetăţeni ai acestei ţări, ce au avut "onoarea" de a trăi câteva decenii în lumina, întunecatului regim comunist.

Cuvântul de proprietate, era ceva negativ, urât non conformist, împotriva timpului, totul era al statului, tu erai numai sclavul acelui stat, pe care trebuia să-l slujeşti, vrei nu vrei. Asta a fost norocul românului, pus în situaţia de nu mai trebui să gândească, gândea partidul pentru el, el avea obligaţia de a lucra pentru partid, sclavul partidului.

Dogma, bine împachetată de activiştii regimului, nu-ţi dadea loc la comentarii, ce-i puţini care s-au încumetat, au tras consecinţele. Dar despre asta atât, toţi ştim ce a fost..., sau poate numai credem că ştim ?

Este de notorietate că foarte mulţi, dintre cei convinşi, deplâng şi azi, anii frumoşi când, partidul gândea pentru tine şi mai şi împărţea porţia de carne şi de pâine, că doar toţi eram infantili, sau sclavi?

Şi pentru că excepţia întăreşte regula, am văzut că o serie de cetăţeni nu se împăcau cu gândul de a fi sclavii regimului, a partidului, a conducătorului iubit. Această masă de cetăţeni, după cum am văzut deloc neglijabilă, în mare s-a împărţit în cei ce au plecat, au părăsit ţara, ajungând prin lumea mare şi cei ce au rămas, ori s-au supus aparent dar, n-au încetat să cugete, să gândească, să uneltească, în felul acesta folosindu-se un trend ce se arăta la orizont, anume că regimurilor totalitatare, în Europa le-a cam expirat timpul, s-a reuşit şi în România, să se ajungă la o aşa numită revoluţie, mai mult sau mai puţin reuşită.

Nereuşita, se datoreaza poate faptului că pe plan internaţional, iară a rămas singură ţara. Toţi erau ocupaţi cu propriile revoluţii. În felul acesta, fostei nomenclaturi, i-a fost mult mai uşor să "fure" revoluţia pe care ei au mocnit-o, dar era cât pe ce să le scape din mână.

Cu mică sacrificare, a câtorva mii de vieţi tinere, o nimica toată, dacă luăm în considerare miza ce era în joc, PUTEREA, posibilitatea de a ţine în mână hăţurile ţării. Pentru asta aveam şi avem instituţii ale statului, specializate, care asigură siguranţa unei ţări, a unui guvern, sau a unui grup ce încearcă să o conducă.

Pentru reuşită, nimic nu e scump, cel mai ieftin este viaţa cetăţenilor, care dacă sunt pierdute, în interesul unei idei, la care nu pot unii să renunţe, că li s-ar goli altfel mintea, ei nu au învăţat altceva, de la Moscova, până la băncile de laŞtefan Gheorghiu, iar "cozile de topor" erau la îndemână, că securişti erau peste tot şi parcă erau la un moment dat fără de muncă, aşa că s-a inventat rapid teoria "teroriştilor", o idee bombastică, originară, apărută numai în România, (pentru ce-i ce nu ştiu, în nici o ţară europeană, care a răsturnat guvernele totalitariste în aceşti ani 90, nu au existat "terorişti").

Ideea e originală, este o idee românească, a politicului românesc, ce-i ce au tras sforile în revoluţia din 89, fără "terorişti", ar fi ajuns probabil în faţa unui pluton de execuţie, similar cu cel organizat în cinstea lui Ceauşescu.

Rezultatul a fost uciderea a zeci de vieţi omeneşti, care cică se luptau cu teroriştii, culmea este numai că nu s-a găsit nici un terorist...!? Între timp ştim cine sunt ei, unde a ajuns ţara asta, în ultimii "15 ani post lumină", de ce a involuat şi s-a creat o societate în mijlocul Europei, o societate care n-are nimic comun cu o lume normală, unde în mod paradoxal, tot ce este normal în Europa, ei bine, în România este anormal şi invers.

De aceea au ajuns expresii cum , corupţia , miciuna, hoţia, ş.a.m.d. cuvite şi expresii, care se asociază cu ţara asta. Este trist, dar şi foarte adevărat.

Faptul că se întâlneşte corupţie, hoţie ... şi în alte ţări, chiar membre UE, nu desculpă gradul masiv în care este infectată ţara românească.

Revin la o idee pe care am început-o, mai sus, prin anul 1998 am întâlnit un vechi prieten al familiei, care m-a impresionat prin profunzimea analitică pe carea făcut-o, apropo de justiţia din România. Eram nedumerit cu blocajele la nivele instanţelor româneşti a unor cazrui de revendicări imobiliare, unde magistraţii dădeau nişte sentinţe de te durea capulşi nu mai înţelegeai lumea. Într-o asemenea situaţie, l-am întrebat pe bătrânul prieten, ce ar trebui să fac, să mituiesc un judecător ? sau pe cine ?, răspunsul genial al bătrânului nu-l pot uita. Foarte clar şi fără echivoc mi-a spus, că sunt pe din afară şi că trebuie să reţin că în acestă ţară nu se mituieşte un judecător, - aici judecătorul trebuie "corupt" ! ca să obţii dreptatea ta.

Aşa cum spune şi gluma despre culmea justiţiei ? - este să crezi că ţi se face dreptate.

Raţionamentul bătrânului domn era foarte simplu. Dacă justiţiarul are un salar de mizerie şi vede că prin sentinţa pe care ar trebui s-o dea, te face pe tine un "om bogat" (auzi, el te face bogat !?) poate cu o casă două, sau mai mult, nu-l lasă inima s-o facă, că aşa-i românul. La acea vreme pentru o casă în valoare de 100.000 DM, a trebuit să-l corupă pe justiţiar, cu un garaj ultracentral în valoare de peste 10.000 DM. Dar asta e istorie şi dacă nu ştiţi a devenit ceva normal.

Da corupţia, a devenit o stare normală, unde românul nici numai poate concepe viaţa cotidiană, fără corupţie, fără să dea mită, de la funcţionarii publici care au o cât de mică putere de decizie, la portarul de spital care e platit în post ca să aibă şi el un salar, care fiind de mizetrie şi-o mai completează dându-se important, la poartă, până la medicul care nu se uită la tine dacă nu-i bagi plicul în buzunar, ceva să fie, la chirulgul care te lasă pe masă dacă ajuns în comă sub cuţitul lui, nu ai avut diligenţa, (nesimţitule ), să-i dai "Cezerului ce-i a Cezarului".

Cu toate că la tema proprietate, după anii 90, instanţele au început să soluţioneze, încet, dar totu-şi au început să se câştige procesele de revendicare, situaţie care a enervat anumite fosile vii, a vechiului regim, care l-a un moment dat a avut o ieşiere clasică şi după un "rânjet larg", a declarat că "proprietatea este un moft", instruind instanţele s-o lase mai moale cu restituirile. "Cozile de topor" au reacţionat promt, şi prin recursul în anulare, (delicateţe juridică, made in Romania), procurorul general a anulat o serie de sentinţe definitive şi irevocabile.

Nota de plată soseşte acum în cascade, returul vine de la Strassburg, care a condamnat România la plata unor daune de milioane de euro şi asta e numai începutul.

Tot o vorbă din bătrâni, spune că "o rândunică nu aduce primăvara", mă întreb cât de convinşi sunt guvernanţii de azi, când afirmă cu atâta convingere că vor eradica corupţia din ţară. Mă întreb, la o corupţie generalizată, instituţionalizată, nu ştiu dacă nu ar fi mai uşor de schimbat ţara !?

Şi ca să rămân la vorbe bătrâneşti, se zice că la 18 ani e normal să fii comunist, (să gândeşti roşu), dar dacă la 40 tot comunist eşti înseamnă că-i bai, că baţi pasul pe loc, că involuezi. Generalizând şi după anii pe care i-a petrecut România în comunism, apare evidentă involuţia ţării, ce să mai zic de cei ce azi la vârsta de 70 de ani nu se pot debarasa de această gândire, mă gândesc la nivelul lor de evoluţie, păcat numai că a tras cu el o naţie întreagă şi s-au mai pierdut încă 15 ani preţioşi, vedeţi să nu revină ?! că nu se lasă, altceva nu ştie....aşa-i şcoala de la Moscova.

Dar atunci, corupţia nu mai are nici o importanţă....
doctore:)) - de anisia la: 08/01/2006 19:50:11
(la: Prietenie/dragoste pe internet)
esti optimist, daca ai impresia ca e posibil. eu nu cred ca se poate asa ceva! adica sa treci din lumea virtuala, in cea reala. sa faci pasul cu pricina iti trebuie mai mult decat "curiozitate". iar conversatiile cu oameni pe internet se nasc din curiozitate, nu? pai vezi? baza de pornire nu e suficient de solida.hai sa-ti spun o poveste... mie imi place sa spun povesti, cand si cand. deci, listen:

au fost odata ca niciodata un baiat si o fata. baiatul purta pantaloni in carouri, camasa in dungi si cravata cu romburi. fata purta un sarafan de stamba, bluza inflorata si dresuri de PNA. intr-o zi dau unul peste altul pe o alee...bang, cap in cap se lovesc! se uita curiosi unul la altul, isi cer scuze pe aceeasi limba si pleaca fiecare in treaba lui. cu un simplu click pe o masinarie a timpului, aleea dispare, baiatul si fata asijderea, viata merge mai departe.
dupa cateva zile, un noua intamplare are loc si cei doi iata ca se nimeresc iara pe aceeasi alee. intra ei in vorba, incet , incet... frângându-si palmele de jena, ori ascunzandu-si ochii sub priviri in pamant. vorbele sunt stopate de acelasi click pe aceleasi masinarii ale timpului. aleea dispare de fiecare data, luand cu ea si cuvintele lor.
timpul trece. aleea devenise de-acum un loc de intalnire, nerostit. vorbele zburdau in vazduh precum farfuriile zburatoare. o noua lume era inventata. lumea cu o singura alee...
din pacate, o vorba rostita si uitata a picat pe neasteptate si a sapat o prapastie imensa chiar in mijlocul aleii. distanta dintre baiatul cu pantaloni in carouri si fata cu bluza-nflorata a devenit deodata atat de mare, incat vorbele s-au pierdut pe drum, iar lumea cu o singura alee s-a naruit.

_________________________________________________________
"iau viata in piept, vânez bucurii, caut raspunsuri, alung dureri..." (Marita Golden)
anisiei - de maan la: 15/01/2006 17:22:33
(la: Prietenie sau dragoste?)
cum ai remarcat deja, n-am facut decat sa prezint o alta prespectiva de abordare, si-anume din punctul de vedere al aceluia careia ii este adresata marturisirea.
mi-am imaginat ca ‘ea’ ar putea avea un iubit si ca cei doi si-ar face chiar planuri de nunta. O vad pe femeia aia fericita si ma-ntreb ce fel de prieten ar fi barbatul care i-ar strica fericirea aceea, venindu-i pe nepusa masa cu marturisiri socante.
E cu atat mai cumplit raspunsul, cu cat el ar sustine ca o iubeste.
Cat sunt de inselatoare semnele, in acest caz?
Nu se vede clar cand o femeie e fericita si ca acela nu esti tu?

Sunt omul care intreb direct

si eu, in principiu.
Dar, cu timpul, mi-am dat seama ca desi folosim aceleasi cuvinte pentru notiuni, ni le reprezentam diferit.
Uneori suntem confuzi, alteori ne e teama, alta data nu credem in ce simtim si-s momente cand ‘direct’ ar putea insemna pentru unul ‘onestitate’ si pentru altul ‘agresiune’.
De obicei lucrurile nu-s atat de simple ca: ea-libera, el-liber si de-odata el: “te-ai gandit vreodata la noi doi, impreuna, ca un cuplu?” ea: “esti nebun?” el: “serios, eu am inceput sa ma gandesc si-am crezut ca trebuie sa stii…”

Drept pentru care, cand nu inteleg, intreb. Direct. La obiect

si de cate ori ai primit raspunsul “direct” si “la obiect”?
semnele nu-s niciodata inselatoare daca te cunosti suficient, daca nu te grabesti si esti pregatit pentru adevar, anisia.
la o-ntrebare ca “zi, ma iubesti?” venita pe nepusa masa, as tacea ingrozita.
sa fiu lasata bunaoara sa-mi dau seama, sa nu fiu bruscata si intr-o zi vin singura si spun.
n-ai de facut decat sa-mi demonstrezi, de partea ta, cat de mult insemn pentru tine.
Sunt o gramada de moduri de-a intreba fara cuvinte. Presupun aici ca il cunosti foarte bine pe omul ala, fiindca nu cred decat in atractie la prima vedere nicidecum in iubirea la prima ocheada.
Cand am vorbit de semne, nu m-am gandit o secunda la modul cum iti strange mana, la cum iti raspunde cateodata, ci la atitudini, la maniera complexa in care fiinta celuilalt se raporteaza la tine.
#100426 (raspuns la: #100372) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rac - de Andre29 la: 17/01/2006 15:47:34
(la: Tăcerea nu-i de aur)
Rac, nu era ironie... si acesta poate fi un exemplu pentru momentele in care doi oameni trebuie sa discute decat sa taca, pentru ca fiecare intelege altceva si nici unul nu a avut intentia de a fi ironic.


________
"Singurătatea şi sentimentul că eşti nedorit este cea mai teribilă sărăcie." - Maica Tereza
Contrastul modelat - de Dinu Lazar la: 18/01/2006 18:32:48
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Interesante imagini, interesant modelul, si cu dezbracatul,
ce sa zic - cine trebuie poate face cui trebuie o imagine uluitoare
si daca e cu haine si daca nu e.
Si starea mini sedintei de fotografie se pare ca a fost OK;
ce ma scirtzie putin e treaba cu lumina.
Pe vremuri, la imagine, cind inca se facea carte si meseria era meserie,
profesorul meu de maiestrie - care nu era un geniu al operatoriei dar
era excelent pedagog - ne obliga sa mincam la cursul de imagine, pictura pe piine.
Pentru ca inca in picturile anilor 1600 distingem:
- o lumina principala, care poate fi contrastanta sau blinda,
rece sau - de cele mai multe ori - calda, dar care dicteaza ceea ce numim "cheia" de lumina;
- o lumina de umplere, care modeleaza contrastele mai mult sau
mai putin si vine din partea opusa luminii principale
- o lumina de fundal
- o lumina de efect ( lumina de contur sau un spot sau un reflex sau o chestie asemanatoare)
- o lumina apicala ( aia din ochi, sclipirea care da viata portretului)

Ei, la aceste portrete, lumina e cam plata, adica modelarea formei fetzei, cam lipseste.

Aici ar trebui jonglat; de vazut si de amestecat lumina existenta,
care poate fi aleasa ca lumina principala sau nu, care sa vina si
din mai lateral, sau chiar din spate, cu blitul de pe aparat, pus la minus doua diafragme.

De altfel, la o sesiune de portret, e bine sa incercam cit mai multe
solutii tehnice si estetice si sa alegem pe urma ce si cum. De iluminari
nu mai zic - trebuie sa incercam cit mai multe variante din jurul celei pe care o credem nimerite.

Dar, imaginile, altfel, par OK.

Ma rog, sunt mai multe abordari in fotografie; una e sa muncesti pina chelesti
si sa inveti imagine la greu si maiestrie si compozitie si sa experimentezi
si normal, inafara de niste ametiti din domeniu sa nu vada nimeni,
si alta cale sa fii mare geniu in fotografie
ar fi sa pui prima oara mina pe un aparat, sa faci citeva declansari
la marea abureala, sa le maresti, sa faci un album si o expozitie si sa te dai
artist, si sa faci si vinzoleala printre intelectuali ( daca ma lauzi tu te laud si eu).

...nenumarate sunt caile domnului...
#100978 (raspuns la: #100966) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
erika, alex andra - de clody la: 22/01/2006 21:03:42
(la: Iubim oamenii sau ideea de iubire?)
Sa ierti e usor, e mai greu sa uiti. Posibil sa nu se intample niciodata. Sigur ca persista in suflet aceleasi sentimente, dar daca ai constientizat ca nu le merita acea persoana, e inceputul vindecarii. Si ramai cu gandul ca nu ai iubit omul, ci doar te bucuri ca poti sa iubesti. Si ce progres mai mare decat asta poate exista?
Cunosc persoane care dupa o suferinta, refuza orice apropiere sufleteasca ce ar putea conduce din nou la o iubire oarba.
#101692 (raspuns la: #101638) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carnal vs spiritual - de angelis la: 30/01/2006 20:34:36
(la: CARNAL vs SPIRITUAL)
Poate nu te-ai adresat celor care doreau sa "auda" ce ai de spus.
Incearca la "Religie si credinte".
Intamplator te-am "zarit". Sau poate nu.
Si eu am multe de exprimat dar ma abtin, nu stiu daca este cazul sa ma adresez si "celorlalti".
Astept ceva. Si cred ca stiu ce astept. Un salt in masa critica.
Tu nu filosofezi. Te deschizi catre ceilalti.
Nu fii dezamagita. Exista destui care au preocupari spirituale.
Daca vrei statistici incurajatoare, ar fi cam 7-8 milioane de oameni care sunt deschisi catre Sine (nu numai in Romania ma refer).
Dar poate ca multi sunt timizi si nu indraznesc inca de teama de a nu fi ridiculizati sau mai stiu eu ce.
Nu cred ca ar trebui sa separi carnalul de spiritual.
Suntem un tot si trebuie sa ne acceptam in intregul nostru.
Ca unii exacerbeaza anumite parti nu trebuie sa ne intereseze.
Important este ce simtim noi ca este bine pentru noi.
Multi dintre cei care exacerbeaza carnalul "simt". Dar nu au ocazia s-o exprime si inca, nu considera necesar sa o faca.
Nu toata lumea se dezvaluie asa cum este in realitate, majoritatea prefera sa traiasca in fictiune doar de dragul de a "afisa".
Ce este in sufletul lor numai ei stiu, si sigur este ceva mai mult decat afiseaza.
Poate ca nu este nimic rau nici a exagera, poate ca este doar o nevoie de a experimenta a multora dintre noi, de a se gasi pe Sine si poate ca asta este calea lor, modalitatea lor de a se "afla", de a se descoperi.
Nu exista modele pentru gasirea Sinelui, iar acum, in anii in care traim sper ca nu crezi ca dogmele religioase pot fi modele.
Nu pot fi modele pentru ca practic, nu au demostrat acest lucru. Si au avut 2000 de ani sa o faca.
Cred ca acum, fiecare isi poate permite sa faca ce vrea.
Stii cum se spune: "Capul face capul trage".
Si eu imi permit sa cred ca, intr-o buna zi, lumea se va schimba si ca acest lucru este mai aproape decat ne imaginam noi.

daria - de dragosmp la: 10/02/2006 19:39:56
(la: Divortul, un esec?)
Lucrul cu care nu sunt de loc de acord este ca "pentru totdeauna" ar fi o greseala. Poate te referi ca nu e corect din punctul de vedere al omului care stie ca unul din parteneri poate sa ajunga intr-un loc cu verdeata mai repede ca altul. "Pentru totdeauna" macar o viata trebuie sa fie posibil.
Oricum, eu vad divortul ca pe un esec, poate fix chestia la care nu ar trebui sa dai cu bâta-n balta. In viata ce te face fericit? Poate banii? Functia? Femeile? Barbatii? Seara cand ajungi acasa e bine sa gasesti pe cineva alaturi.
#105069 (raspuns la: #73447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oare...doar mamifer - de Homo Stultus la: 19/02/2006 19:58:39
(la: Omul, mamifer monogam ?)
azi e mai bine in bine decat ieri. azi e mai rau in rau decat maine.

Poate omul sa iubeasca sau nu? exista iubirea ca dimensiune nec plus ultra a fiintari? Daca raspunsul este da atunci avem raspuns potrivit si pentru intrebarea dumneavoastra.
Biologic vorbind ....nu se poate vorbi. Omul volens nolens are si ratiune si ...sentiment. Nici o alta vietuitoare nu are sentimente. Chiar fara sentimente sunt anumite vietuitoare care sunt...hmmm monogame (lebedele par example). Acum lasand la o parte (dupa cerintele de mai sus) orice norma morala imi permit o intrebare> Ati iubit vreodata? Atunci cand iubesti simti nevoia instinctuala de a face amor cu altcineva decat cu persoana iubita? Daca da atunci dati`mi voie sa ma indoiesc de sinceritatea iubirii domniei voastre. Sa dam deci o dimensiune a problemei... Omul vrea sa fie monogam atat timp cat iubeste. Iubirea este exclusivista. Adica ea se indreapta catre un chip anume.
Autenticul sentiment de iubire te obliga sa fi monogam. Spune`ti ati suporta ideea ca sotul/sotia, prietenul/prietena sa se culce si cu altii? La randu`i partenerul iubindu`te nu poate accepta ca tu sa fi si cu altcineva. Intr`adevar in societatea contemporana se pare ca se incearca tot mai mult sa se prezinte comportamente deviante ca fiind naturale. Daca au acceptat homosexualitatea si alte asemenea de ce sa nu acceptam si incestul sau pedofilia? Chiar atat de mult ne`am golit de sentiment? Fara sentiment sexul nu mai are nimic sfant. E doar o forma de reproducere si nici macar atat*. Chiar biologic vorbind exista mamifere care atunci cand isi pierd partenerul intra in depresie si mor, ori noi care suntem...cele mai evoluate mamifere... cu atat mai mult. Biologic ar trebui sa fim monogami. Prin alterarea sa`i zicem ...spiritualului din noi ne este din ce in ce mai greu sa accedem la iubire si astfel se nasc intrebari de genul celui de mai sus. Personal imi este mila de cel ce incearca sa dovedeasca ca tu ca persoana nu ai nici o valuare . Daca in ochii celuilalt ai fi un capat de relatie atunci in mod cert ca el ti s`ar dedica. Daca as sustine ca noi oamenii nu suntem monogami ar insemna ca eu ca persoana nu exist fiind doar un individ al unei specii avand ca dimensiune ultima a existentei perpetuarea.
Omul nu este doar un mamifer ci este un homo sapiens sapiens (chiar daca eu sunt doar homo stultus). Astfel incat putem spune ca atat timp cat omul incearca sa acceada la iubire el este monogam.
misescu - de om la: 03/03/2006 22:15:01
(la: Caricaturile lui Mahomed)
multam mult pentru raspunsuri...da-mi voie sa recapitulez ce am inteles din mesajele tale:
-desi sotul tau este de alta confesiune decat musulmana poate preda (si supravietui) la o univ in care se promoveaza uciderea neinchinatorilor catre Allah !?!? Sper ca nu a predat el acel curs, desi pentru bani aia este tentant ;)
-din 2005 de cand au intrerupt cursul ... au devenit mai toleranti cu necredinciosii, deci este si mai bine acolo !?!? Atunci ce este cu zvonul ca au devenit si mai fanatici !?!?
-inteleg ca locuiti in zone rezidentiale speciale pentru straini in care normal fiecare isi face ...legea/religia!Pe strada, chiar daca esti straina trebuie sa respecti legea lor si sa porti burca? Daca porti burca te amesteci cu celelelte, dar daca nu poti ... te simti vanata ca esti straina? sunt agresivi cu tine? Dar cu barbatii straini?
-femeile straine pot lucra, dar cele autohtone nu !?!?
Multam anticipat pentru rabdarea acordata, este o mina de aur pentru ignoranta mea :)))
#109462 (raspuns la: #109440) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex andra - de sierva la: 19/03/2006 12:07:03
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Ei, un pic de auto-ironie n-a omorat pe nimeni, zic eu. Multumesc pentru aprecieri :)
"As fi ipocrita sa afirm ca fizicul eventualului partener imi este indiferent, ca frumusetea spirituala si caracterul reprezinta totul. Un hidos, fie el inteligent, bun, spiritual, generos, nu cred ca m-ar putea cuceri vreodata."
E clar, alex andra: nici una din noi n-am putea fi protagoniste in "Frumoasa si bestia".
"Frumusetea si uratenia fizica sunt, pana la urma, relative. Nu vi se intampla sa intalniti persoane care la o prima vedere sa vi se para frumoase sau, dimpotriva, urate, iar in timp sa le percepeti altfel?"
Aici intervine tocmai caracterul celuilalt. Sub un exterior agreabil se poate ascunde un monstru, caz in care perceptia mea se schimba considerabil.
Ca o concluzie: "La om totul trebuie sa fie frumos, de la haine pana la suflet" - spunea Cehov.

#112264 (raspuns la: #112060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"omul stie mult mai multe dec - de Alexandros la: 26/03/2006 11:44:07
(la: Cat din viata noastra ne apartine?)
"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler

"Cand se simte ca ultimul scop pe care oamenii il urmaresc fara preget intreaga viata cu eforturi de neinchipuit, cu pericole si greutati, este de a se ridica in ochii celuilalt; cand se observa ca nu numai functiile, titlurile si decoratiile, chiar si averea stiintei, arta vor fi dorite in principal pentru a obtine respectul si consideratiunea celorlalti, toate acestea arata din nefericire cata exagerare nebuna ne caracterizeaza.
A da prea mare importanta parerii altuia este o greseala comuna, care i-si are originea fie in natura umana, fie in relatiile omului cu civilizatia si societatea din care face parte. Oricum, ea exercita asupra tuturor actiunilor noastre o influienta preponderenta si contrarie fericirii noastre. Spaima, dependenta permanenta fata de parerea semenilor, ii impindge pe oameni la gesturi necugetate, sacrificandu-si pentru gloria viitoare, odihna, sanatatea si chiar viata." Arthur Schopenhauer.





Cri cri - de Alexandros la: 01/04/2006 10:37:59
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Nu stiam cum se comporta el. Acum am inteles mai mult. Mie mi-e clar ca te iubeste, dar tu vrei mai multa comunicare. Nu toti barbatii sant asa deschisi. In timp, daca vei reusi sa-l cunosti mai bine, sant convins ca vei primi tot ce-ti doresti de la aceasta relatie. Inteleg ca nu actiunile lui te exaspereaza ci pasivitatea lui. Nu incerca sa-l schimbi ci sa-l intelegi.

"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
#114759 (raspuns la: #114547) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cassandra - de Homo Stultus la: 01/04/2006 20:46:19
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
"Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya

Imi place faptul ca din mesajul meu singura parte care ti-a intrat in atentie este una neesentiala din perspectiva problemei pe care o abordam. Ai interpretat din nou intr-un mod convenabil ceea ce spun. Din acest motiv revin cu un comentariu in care incerc sa lamuresc pozitia mea. Nu te obliga nimeni sa primesti interpretari gata preparate sau sa primesti pur si simplu interpretari. Totusi pentru a intelege mesajul in adanc este nevoie de o abordare stiintifica. Asta spuneam. Sciindarea intre gruparile neo-crestine vine din faptul ca sunt asa de multi pseudoexperti in textul biblic. In mod clar textul Bibliei a fost scris intr-o perioada sau alta deci intr-un tip de societar sau altul. Pentru a putea fi inteligibil autorul inspirat se folosea si de realitatile acelui tip de societar. Ca sa intelegi exact trebuie sa intelegi contextul. Mai este si problema limbajului. Mi se pare destul de sanatoasa cu privire la acest aspect pozitia lui Tertulian. Un anumit tip de hai sa le zic eretici incercau sa atace Biserica cu texte din Noul Testament. Pe de alta parte textul Noului Testament s-a format in Biserica. Ori ei isi sustineau dogma pe Noul Testament. Situatia era cel putin bizara. Pe de-o parte sustineau ca Biserica este corupta, pe de alta parte isi argumentau pozitia pe Textul Noului Testament care se alcatuise in interiorul Bisericii. Oricum am deviat de la subiect.
Putini cerceteaza cu adevarat spui tu... Exista o armata de oameni care studiaza textul biblic. Si asta nu numai din domeniul teologiei. Istorici, arheologi, filologi sunt doar cateva exemple. Sa expun cateva elemente. Biblia spune ca regele Solomon avea in grajdurile sale 40.000 de cai. Toata lumea a crezut ca asta este o exagerare. Chiar si din mediul teologic existau astfel de voci. Totul pana intr-o buna zi cand s-au descoperit ruinele acestor grajduri.
Chiar azi am vazut un documentar despre Ramses al II-lea (Cel Mare) faraonul Egiptului in perioada exodului. Foarte interesant.
De asemenea sunt gasite urmele potopului. S-au facut sapaturi in palestina. Si sapa oamenii gasesc tot felul de artefacte. Dintr-o data mal (namol) uscat. Ce sa fie ce sa fie... Sapa in acest mal. Sapa un metru sapa doi, dupa noua metrii stratul inceteaza. In mod normal asta trebuia sa se aseze in milioane si milioane de ani. Deci sub strat nu trebuia gasit nici un artefact. Surpriza surpriza. Chiar imediat sub ies la iveala o gramada de ramasite ceramice cu nimic diferite de cele de deasupra stratului. Si as putea sa dau astfel de exemple pana dimineata (chiar o sa revin cu un comentariu pe tema asta - Biblia vazuta de arheologi). Biblia nu este o poveste cum se incearca a fi prezentata de oameni mai mult sau mai putin bine intentionati.
Un credincios simplu gaseste in textul Bibliei acea parte suficienta pentru salvarea sa. Omul de stiinta insa trebuie sa incerce sa patrunda mai adanc. Si ceea ce voiam eu sa induc in mesajul anterior este faptul ca cei ce contesta textul Bibliei au foarte rar pregatirea necesara pentru a merita sa fie bagati in seama. Ce ar zice un profesor de fizica atomica daca se duce la el un specialist in limba chineza sa-i dea indicatii? Ar zice vom discuta dupa ce o sa ai pregatirea necesara.
Din punct de vedere religios se recomanda lectura Bibliei fiecarui credincios la nivelul sau de intelegere. Daca vrei sa ai o abordare stiintifica iti trebuie insa pregatire de specialitate. In acest moment mi-as dori sa fiu un astfel de specialist. Din pacate nu sunt de aceea am si facut acele trimiteri.
#114889 (raspuns la: #114851) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cri Cri! - de Alexandros la: 07/04/2006 19:38:50
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Cri Cri! Pragmatica nu ai devenit. Poate e doar intentie. Si daca tu stii de umerii "imbibati" ai prietenilor, cineva a vrut sa afli asta. Daca suferea o facea altfel. Cred ca e un razboi al nervilor intre voi. Sper sa castigi tu. El te cunoaste foarte bine. Da-te si tu "offline" un timp si pentru el si pentru sursele lui de informatii. Poate ca daca nu mai are toate stirile la zi, cu ce simti tu, se va face o schimbare in comportamentul lui.

"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
#115884 (raspuns la: #115669) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mao - de alex andra la: 08/04/2006 23:04:40
(la: Omul, o greseala?)
"Ar fi putut Dumnezeu sa greseasca? – pentru creationisti "

Vezi teoria ratiunii suficiente a lui Leibniz: Dumnezeu e perfect, creatia sa nu poate fi decat perfecta, deci traim in cea mai buna dintre lumile posibile. Prin urmare, omul, si el creatia lui dumnezeu, nu poate fi, la randul lui, decat perfect. Altfel ar nega insasi perfectiunea divina.

Sa mori de ras, impreuna cu Voltaire, de atata perfectiune:)))))

Lost without music in a world of noises
ce poate sa faca............... - de Alexandros la: 10/04/2006 19:45:12
(la: Ce poate sa faca un om de 61 de ani)
De ce sa te faci util unei societati care te respinge?
Te poti face util numai fiind salariat?
Vrei sa te faci util din altruism, ori ai nevoie de asta pentru un venit suplimentar?
Am vazut ca ai nenumarate pasiuni. Acum ai timp pentru ele.


"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
#116390 (raspuns la: #116362) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...