comentarii

omografe engleza


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Kinkade/ Alma-Tadema - de Florin Firimita la: 03/01/2004 22:48:57
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Comparatia dintre Alma-Tadema si Kinkade....Desi nu pot spune ca prefer kitsch-ul englezesc celui american, cel putin pictorul englez a avut ceva urme de talent, in timp ce Kinkade este ceea ce in Romania am fi definit drept "pictor de bilci." Alma-Tadema, de care nimeni n-a auzit astazi, a fost foarte popular in timpul vietii. A fost fascinat de Egiptul antic, si in general, de viata grecilor si romanilor antici. Prin 1850, englezii cultivau acesta sentimentalitate dulceaga, teatrala, reprezentata prin fecioare cu obrajii roz pe fundalul unor tufisuri de trandafiri, figuri androgine cintind la harpa, etc, un alfabet visual conceput pentru a le justifica tendintele decadente mai mult sau mai putin latente. Una dintre caracteristicile kitsch-ului este tendinta de a cenzura originalul, de a inlocui originalul cu o copie daca se poate mult mai “draguta,” mai populara. Kinkade si Alma-Tadema se intilnesc pe planul acesta, pentru ca ambii trivializeaza trecutul, natura, etc. Ambii au fost propulsati de avaritie. Daca Alma-Tadema n-ar fi fost "descoperit" de un dealer belgian care i-a comandat zeci de picturi pentru piata engleza...daca n-ar fi inceput sa picteze pe banda rulanta....cine stie, poate ca Thomas Kinkade n-ar fi existat astazi.
In Statele Unite, felul in care arta lui clasicista a fost imbratisata si interpretata a avut o influenta enorma asupra felului in care Hollywood-ul a reprezentat antichitatea in productiile siropoase de la prima jumatate a secolului trecut pina in ziua de azi (“The Finding of Moses,” are toate ingredientele unei procesiuni tipice unor filme de genul “Quo Vadis”, produs de MGM in 1951, ”Ben-Hur,” sau chiar recentul film al lui Ridley Scott, “Gladiator.”)
Pictorii de tipul lui Alma-Tadema au fost generatori de pseudo-mitologii care au avut foarte putin de-a face cu adevarul istoric. Roma sau Grecia antica recreate in picturile lui, sint decoruri de teatru. Ambele s-au materializat in cele din urma intr-un peisaj care nu se sfieste sa incorporeze gladiatori care-ti parcheaza masina sport, chelnerite care-ti amintesc de regina Nefertiti, pirati si gondolieri, in Las Vegas, (la care Anglia Victoriana nu s-ar fi sfiit deloc sa se uite prin gaura cheii).

#7566 (raspuns la: #7564) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu totul intamplator am dat - de Dinu Lazar la: 04/01/2004 08:51:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Situl www.creanum-belgium.be este condus de un mare prieten al fotografiei europene, Louis Stevigny; acesta conduce un portal fotografic european interesant, unde pot fi vazute multe fotografii extrem de interesante; tot acolo este o importanta lista de discutii foto (in limba franceza).
Domnul Stevigny m-a invitat sa pun si eu citeva fotografii pe situl respectiv; mai sunt prezenti si alti fotografi romani, intregindu-se altfel o imagine destul de cuprinzatoare a fotografiei europene de factura clasica, academica, pentru ca mai sunt si alte ramuri ale fotografiei si nu toti participantii la munca pe cimpul asta sunt conciliabili sau adunabili intr-un for, de prea multe ori existind orgolii si tot felul de bisericutze, desigur la noi mai mult ca oriunde.
Spre deosebire de alte tari, Romania nu are la aceasta ora un muzeu al fotografiei sau macar un sit unde sa poate fi vazute fotografiile celor mai buni fotografi din diverse timpuri; in acest context mi se pare extrem de interesanta initiativa unui domn din Romania, care a adresat de curind mai multor fotografi si foruri de fotografie urmatoarea epistola; poate exista lunetisti care il pot ajuta in proiectul dumisale - sa il contacteze personal.
Iata emailul domnului Portase:
===================================================================
Tuturor impatimitilor de fotografie,
Va salut si va doresc numai bine pentru anul 2004 !
Am urmarit cu interes opiniile pro si contra despre arta fotografica
postate de Dvs. pe diverse site-uri si forumuri...
Va multumesc pentru sfaturile bune si uneori cu tonuri dure, dar daca nu pui intrebari nu primesti raspunsuri...
OK... am o propunere catre Dvs. si alti profesionisti din domeniul foto.
Vreau sa sponsorizez un site despre arta fotografica romaneasca,
istoric, mari maestri, galerii foto vechi si noi, forumuri de discutii
despre arta fotografica veche si noua, bursa foto, fotografia de stoc, agentie de vanzare foto, ... etc...etc....
dar acest proiect nu se poate realiza de o singura companie, am nevoie
de ajutorul vostru al profesionistilor in domeniu...
In acest sens va adresez invitatia de a colabora cu noi,... va asteptam parerile, propunerile etc.
Mentionez ca toate costurile de gazduire, nume de domeniu, web design si administrare vor fi suportate de compania mea,
( APIS Romania www.apis.ro ),
rolul Dvs. este de a participa activ la dezvoltarea acestui proiect
national.

Inca nu avem un nume pentru site, asteptam propuneri...

Eu am gasit libere:
artafotografica.ro ( Arta Fotografica din Romania sau arta fotografica romaneasca )

fotografiaromaneasca.ro

fotografi.ro( Fotografi din Romania sau fotografi romani )

etc.

Prima etapa este de prezentare a istoriei artei fotografice din Romania, vrem ca marii maestri ai Romaniei
generatia veche si cei contemporani, sa fie cunoscuti, urmarim sa facem site-ul bilingv (roman-englez).

Astept propuneri din partea Dvs.

Numai bine !

Cu prietenie,

Adrian PORTASE

adrian@portase.net
#7582 (raspuns la: #7548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este un caz remarcabil care nu se descurca fara un minim sprijin - de (anonim) la: 05/01/2004 02:00:00
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Este greu de crezut ca a invatat engleza citind pe cutiile cu cereale, dar ideea este interesanta pentru unii care nu ineleg ce este in spatele acestei povesti spumoase.
Si rudele mele au fost persecutate de comunisti, dar pe mine nu m-a gasit inca nici un serviciu de emigrari sa ma sprijine.
Succes in critica artistica, adica in ce muncesc altii!
Sa stii ca ginerele fostului rege Mihai este consilierul premierului Romaniei si nu a fost nevoit sa emigreze.
un eventual raspuns... - de Socaciu Ela la: 05/01/2004 05:52:08
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Buna Dane,

Iata unul din acele cuvinte: "good" in engleza, iar in germana "gut". Cuvintele au aceeasi semnificatie: "bun", iar citirea lor este aproape identica.

Pe viitor poate si altele...
Ela.
#7612 (raspuns la: #19) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anonimii - de core la: 06/01/2004 10:02:01
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
anonim wrote: "Este greu de crezut ca a invatat engleza citind pe cutiile cu cereale, dar ideea este interesanta pentru unii care nu ineleg ce este in spatele acestei povesti spumoase."

De ce nu ne luminati din spatele anonimatului confortabil? Il cunoasteti personal pe dl. Firimita si puteti infirma in cunostinta de cauza marturisirile domniei sale? Daca nu, atunci nu sunteti credibil, iar interventia dvs. e pur rautacioasa si calomnioasa.
Aici vorbeste ignoranta.

"Si rudele mele au fost persecutate de comunisti, dar pe mine nu m-a gasit inca nici un serviciu de emigrari sa ma sprijine."

Aici vorbeste invidia. Imi pare rau pentru dvs ca n-aveti inca green card, succes in continuare.

"Succes in critica artistica, adica in ce muncesc altii!"

Aici vorbeste limba de lemn. Puteati sa va feriti de ridicol daca ati fi accesat linkurile oferite si ati fi vazut ca dl. Firimita este pictor inainte de toate, si inca unul valoros.
Curios cum dispretuiti o ocupatie onorabila ca aceea de critic tocmai dvs, suferindul de criticism. Al dvs e marunt insa.

Cordial.

#7670 (raspuns la: #7606) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fir personal ? - de mapopescu la: 06/01/2004 15:06:45
(la: O noua denumire pentru "blog"?)
de la englezescul thread.
poate un corespondent romanesc al lui "feed" ar fi si mai bun.
Sunt de acord ca te simti mai - de Andrea M. la: 07/01/2004 11:35:53
(la: Viata in Germania)
Sunt de acord ca te simti mai bine intr-un loc in care esti acceptat si apreciat. dar nu vad cu ce te-ar ajuta "spiritul latin" in acest sens. Ca mergi la o bere mai des? Asta nu inseamna sa fii acceptat. Sunt de 4 ani in Germania si pot spune cu mana pe inima ca am fost primita foarte calduros pe unde am fost. Dar cred ca asta depinde de cum esti tu. Nemtii sunt suspiciosi, dar nu absurzi! Daca ei vad ca esti corect, placut, etc. atunci si atmosfera se "dezgheata".
Dupa cum se mai spunea, si cunoasterea limbii joaca un rol important. In functie de mediul in care te "invarti" te poti descurca si cu engleza (oricum mai bine decat in Franta, din cate am auzit de la amici care au trait in ambele tari)

Deci nu ma luati cu "mentalitatea latina" care de multe ori se dovedeste a fi mai degraba superficialitate!
Pentru Alice - de Adina D la: 07/01/2004 21:29:12
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Draga Alice

Acum chiar ca mi-am amintit de acasa; injuriile tale, tonul de jelanie agresiva si neputinta care razbate din cuvintele tale mi-au recreat tabloul post-comunismului. Eu nu am luat nimic cu mine cind am pleacat, inafara de imbratisarea parintilor mei. Nu am plecat ca sa denigrez nimic, nu am plecat sa fiu umilita si apoi sa reusesc, ca sa dovedesc cuiva din Romania ca pot. Am plecat pentru ca eram datoare fata de mine sa imi traiesc viata in demnitate. Umilintele pe care voi le percepeti ca umilinte din Romania, aici in Canada nu sint considerate injositoare. Am muncit tot felul de munci cu zimbetul pe buze, am progresat si mai progresez inca. Dar cel mai important este ca la jumatatea vietii nu sint blazata, nu sint descurajata si drumul meu spre mine insami inca nu s-a terminat. Ma simt linistita, sint respectata si nu denigrez Romania. Am avut dreptul sa aleg si am ales unde vreau sa traiesc, nu trebuie sa dau socoteala nimanui.
Puterea pe care ne acuzi pe toti ca am fi 'furat-o' la plecarea din Romania, la mine a venit din dragostea parintilor mei. Si din prieteniile pe care le-am legat, cu romani, cu englezi, cu americani, canadieni, rusi, francezi, belgieni.

Injuriile tale vin din neputinta, dintr-un suflet sfarimat. Eu inteleg, si tolerez.
Deci aveam dreptate ... - de Alice la: 09/01/2004 06:15:25
(la: Frumosii invinsi, Leonard Cohen)
cand ma gandeam ca in romaneste o sa sune ca-n butoi.
E greu de tradus, artizanul, trebuie sa ai "je ne sais quoi" ca sa-l pricepi, nu-i de-ajuns sa stii englezeasca.

Din cate cunosc, traducerile in franceza au avut aprobarea autorului ... nu cred ca si la noi!:)))
Candva am citit in paralel (engleza-franceza) cateva poezii - am avut sentimentul ca l-au "imputinat".

Cred ca asa stau lucrurile cu orice mare poet, pana la urma!
Trebuie gustat in original.

Merci, Daniel, parolistule!:)
Cohen - motiv real sa trec p-aici!
Multumesc. Frica te invata repede. Banuiesc ca toti cei care am emigrat am fost propulsati de frica la un moment dat. S-a scris cumva o istorie a imigrarii, care sa includa toate momentele de groaza si bucurie, micile victorii si marile iluzii care sint acum parte din existenta noastra cotidiana?
#7898 (raspuns la: #7891) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intrebarea daca lucrarile dumneavoastra vor fi cit de cit "vizibile" pe piata americana...foarte greu de raspuns. In primul rind: veti pleca in SUA pentru: 1.studii? 2.ca emigrant? 3.ca turist? In al doilea rind, se pare ca aveti dedicatia, si sper timpul si banii ca sa gasiti o fereastra in piata americana. Banii nu va vor cumpara un loc pe piata americana, pentru ca, in cele din urma, calitatea artei vorbeste de la sine, dar va trebui sa munciti foarte mult, de la timbre, pina la diapozitive. In Statele Unite traiesc o multime de artisti. Doar in New York City, de exemplu, locuiesc o suta de mii de artisti plastici. Zeci de mii de absolventi ale facultatilor de arte inunda piata americana in fiecare an. In 2001, artistii reprezentau aproape 2 la suta din forta de munca americana, cu vreo 2 milioane si jumatate de americani care declara ca sint "artisti." Doar 3 la suta dintre acesti artisti traiesc din vinzarea operelor de arta.

Ce v-as sfatui:
1. In ce fel credeti ca arta dumneavoastra e unica? Daca descoperiti asta, va va fi mai usor sa va explorati posibilitatile. Nu trimiteti portofolii peste tot. Analizati piata, tipul de galerie care v-ar putea reprezenta. Ceea ce e popular in New York nu se vinde in California. Scena artistica din Los Angeles e foarte diferita de cea din Texas. Una dintre greselile pe care le-am facut aici a fost acea de a trimite diapozitive la toate galeriile pe care le-am putut gasi in listele revistelor de arta de aici, fara sa ma interesez in ceea ce erau specializati. Banuiesc ca multe dintre portofoliile pe care le-am trimis au ajuns in cosul de gunoi foarte repede. Ar fi bine sa aveti pe cineva aici, in USA, care va poate ghida prin labirintul galeriilor si sistemului legal.
2. Revizuiti website-ul. Imaginile sint bune, prezentarea interesanta, dar sint multe greseli gramaticale in text, pe care cineva cu o foarte buna cunoastere a limbii engleze (americane) si romane le poate rectifica usor. Directorii de galerii primesc sute de portofolii in fiecare zi. Nu se uita la nimic care nu este aproape perfect. Editorii de reviste procedeaza la fel. Am avut o povestire care a stat timp de doi ani si jumatate pe biroul editoarei unei mari reviste din New York. Dupa doi ani si jumatate, povestirea a fost publicata, si chiar am primit un check substantial. Mai tirziu, editoarea mi-a spus ca ei citesc tot ce primesc, ceea ce inseamna aproape o mie de manuscrise pe saptamina! Invatati sa aveti rabdare de broasca testoasa si piele de rinocer.
3. Aveti rabdare si tineti evidenta a tuturor contactelor pe care le faceti.
4. Sper ca aveti un portofoliu solid, si multe seturi de diapozitive. De cele mai multe ori, nu le ve-ti mai vedea inapoi, deci pregatiti-va sa cheltuiti (iarasi) bani.
5. Nu intrati in nici un contract legal fara sa va sfatuiti cu un avocat familiar cu problemele de arta.
6. Nu platiti NICIODATA ca sa expuneti. Multe galerii (prestigioase sau nu), cer mii de dolari in avans pentru expozitii. Inainte de a incerca sa trimiteti lucrari galeriilor de aici, expuneti in locuri mai putin prestigioase (restaurante, librarii, etc).
6. Nu uitati ca nimeni nu va asteapta cu flori, nimeni nu este gata sa va "descopere."
Cu putin noroc, si multa munca.....cred ca va ve-ti putea face arta "visibila."
#8118 (raspuns la: #8104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acte casatorie - de (anonim) la: 17/01/2004 02:09:20
(la: Casatorie in Franta)
noul certificat de nastere pe care_l poti ridica de la primarie
este in 3 limbi ;romana , franceza si engleza(te duci cu vechiul certificat si spui ca iti trebuie unul nou pt casatorie)
ai grija este valabil doar 6 luni
de la primaria din franta iti da toate detatliile in legatura cu actele necesare
apoi de la ambasada(depinde unde locuiesti, cauta pe net)daca nu ai fost casat , un certificat de celibat, si un certificat de cutuma
dar cauta site_ul ambasadei si pune direct lor intrebarile ca sa fii sigur, si intreaba si de costuri
sunt in aceeasi situatie:))))))))iti doresc bafta, ma numesc marinela
#8156 (raspuns la: #3387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
macabepalestino - de (anonim) la: 20/01/2004 08:23:28
(la: ZIDUL RUSINII)
Parea mea este ca toate aceste premii au fost doar falsele si prefacutele acte de pace care nu au rezolvat cu nimica problema care exista astazi in Orientul Apropiat ci doar au facut dimpotriva mai incurcata situatia cand au revenit evreii la locurile lor.Ce s-ar intampla dupa parerea mea daca ar in america ar fi alungati englezii care au venit peste un alt popor? ar fi ceva absurd nu?Tot asa eu cred ca ar trebui gandit un plan prin care cele doua parti sa traiasca intr-un singur teritoriu cu drepturi comune si civile fiecare dar acest lucru nu se va intampla niciodata si o spun cu incredere.Premiile Nobel au fost acordate mai mult unor oameni care au participat la unele "tratate de pace" regionale care nu au avut un impact important asupra lumii.De ce nu ar fii fost bine examinata aceasta problema?Sunt si alti oameni care sunt pe deplin vrednici sa le primeasca pt. multe lucruri pe care le-au facut importante pt. lume?
#8224 (raspuns la: #2840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din JN - de (anonim) la: 23/01/2004 07:17:58
(la: Mostenirea regala : "un document cu cantec")
Intre familia ex-suveranului Mihai 1 si Guvernul
Romaniei se poarta, de mai multe luni, tratative
privind retrocedarea domeniilor Casei Regale
si/sau acordarea unor despagubiri banesti. Uzand
de Legea 10/2001, Mihai 1 a solicitat, asemeni
multor expropriati, restituirea bunurilor. Potrivit
inventarului facut de noua putere, dupa abdicarea
lui Mihai 1, acesta a detinut castele, mosii, vile,
parcuri de vanatoare si cabane. Si, desigur, perla
patrimoniului romanesc, Castelul Peles.
VALENTIN ZASCHIEVICI

Numarul proprietatilor revendicate de familia regala in baza Legii 10 nu este cunoscut. Cert e ca intretinerea anumitor proprietat i - precum Pelesul - ar usura considerabil vistieria regala. De aceea, in schimbul a circa 35 de milioane de dolari, Mihai 1 ar fi dispus sa renunte la aceasta proprietate (dupa ce mai intai o va fi dobandit), sa o cedeze statului, dar cu conditia ca, la anumite evenimente, sa o poata folosi.
Antonescu a recunoscut datoria

In schimbul acestor despagubiri, fostul suveran ar fi dispus sa renunte si la datoria statului roman catre el, de 2 milioane fraci elvetieni (20 de milioane, actualizat), ce dateaza din anul 1941. Aceasta datorie pare sa se regaseasca, documentar, in Decretul-Lege nr. 615, semnat de maresalul Antonescu, si insumeaza drepturile de creanta asupra indemnizatiei de expropriere (act incheiat de Carol al II-lea in 1939) plus contravaloarea unor terenuri din mosia regala ce au fost vandute.

Acest aspect este acum negociat de Andrew Popper, emisarul Casei Regale in relatia cu Executivul de la Bucuresti.

Regele, ca orice alt cetatean

Legal, ne spun specialisti in drept precum avocata Anca Diculescu, Mihai 1 are dreptul, ca orice alt cetatean, sa primeasca ceea ce i-a apartinut de drept. Negocierile cu Guvernul pot fi concretizate insa dupa ce fostul suveran va fi pus in posesie. Si Legea 10 specifica, la art. 1, alin. 2, ca in situatiile in care bunurile nu pot fi restituite in natura, proprietarul va fi despagubit baneste.

Iata cateva dintre dorintele Casei Regale, asa cum reies, potrivit unor surse confidentiale, din tratativele purtate in aceasta perioada cu Executivul: -Guvernul trebuie sa recunoasca ca Domeniul Regal Peles a fost confiscat de comunisti ilegal si abuziv, fara titlu.

Ocazii de familie

-Majestatea Sa Regele Mihai va ceda in integrum Domeniul Regal Sinaia catre statul roman, care il va administra ca pe un bun national, insa doreste sa foloseasca, in anumite imprejurari deosebite, Castelul Peles, Foisor sau Pelisor, in conditii stabilite de comun acord cu Guvernul. Ocaziile in care Familia Regala va folosi aceste proprietati sunt cele de familie sau cu simbolistica deosebita. Conditiile vor fi mutual acceptate printr-un document aditional.

-In schimbul cedarii Domeniului Regal, Familia Regala solicita de la statul roman suma de 35 milioane dolari, suma considerata nu foarte mare fata de valoarea de patrimoniu inestimabila.

-De asemenea, Familia Regala se obliga sa renunte la suma de 20 milioane franci elvetieni, recunoscuta ca datorie publica prin actul legislativ din 1941.

-Guvernul Roman va ajuta, in masura posibilitatilor, ca Familia Regala sa intre in posesia intregului Domeniu de la Savarsin si sa recupereze alte proprietati minore, care au fost notificate.


Ce proprietati ar putea revendica fostul suveran

Potrivit inventarului intocmit de expertii noii Puteri instaurate dupa abdicarea regelui Mihai, fostul suveran detinea urmatoarele proprietati, ce aveau sa fie confiscate:


Domeniul Busteni - Azuga - Predeal, din judetul Prahova, fost proprietatea regelui Mihai, cu o suprafata de 11.971,15 ha padure, cuprinzand:

-21 corpuri de cladiri urbane, compus din 83 de incaperi si dependinte;

-6 corpuri de cladiri rurale, compus din 42 incaperi si dependinte;

-4 terenuri urbane a 4,94 ha;

-2 parcuri (cu terenuri sportive, a 3,94 ha);

-2 intreprinderi industriale - Fabrica de salam Azuga si Fabrica de sticlarie Azuga.


Domeniul Savarsin, din jurul localitatii Savarsin, judetul Arad, proprietate a fostului rege Mihai, avand:

-o suprafata de 4.669 ha padure;

-un castel compus din 4 corpuri cu 26 de camere;

-10 corpuri de cladiri rurale, cu 11 camere;

-1 parc (cu teren sportiv) cu o suprafata de 19,5 ha.


Domeniul Capalnas - din localitatea Capalnas - judetul Severin, proprietate a fostului rege Mihai cu:

-o suprafata de 2731,46 ha padure.

-Imobilul din Strada I.L. Caragiale nr. 32 din Bucuresti:

-cu 1 corp cladire urbana, compus din 8 incaperi si dependinte. Imobilul din Str. Budisteanu nr. 16, Bucuresti:

-cu 3 corpuri de cladiri urbane, compus din 46 incaperi si dependinte.

Lot parcelarea Blank din Parcul Jianu, municipiul Bucuresti, cu o suprafata de 1.298 mp.

Castelul Peles - localitatea Sinaia, fosta proprietate a regelui Mihai, compus din:

-cladirea veche cu 100 de camere;

-aripa noua cu 66 de camere;

-19 corpuri case urbane cu 393 camere, astfel:

-Castelul Pelisor, 99 camere;

-Casa Cavalerilor, 21 camere;

-Castelul Foisor, 43 camere;

-Cladirea Economat, 52 camere;

-Garajul nou, 7 camere;

-Garajul vechi, 31 camere;

-Uzina electrica, 6 camere;

-Garajul de jos, 19 camere;

-Casa noua cu gradini, 17 camere;

-Cazarma si spalatoria, 72 camere;

-Arhitectura, 8 camere;

-Garda de la poarta, 5 camere;

-5 cabane de turism cu 14 camere si stana regala;

-Ferma de vulpi argintii, sere de flori si casa veche a gradinii;

-Un parc, suprafata 60 ha.

Acestea sunt doar bunurile consemnate a fi apartinut fostului suveran. Proprietatile altor membri ai familiei regale nu intra in discutie.


Casa Regala vrea sa faca la Savarsin un paradis turistic

Cel mai important proiect din ultima jumatate de secol, demarat in judetul Arad, are in prim-plan castelul de la Savar sin. Agricultura ecologica, turism si investitii de milioane de euro - acestea sunt planurile Casei Regale pentru localitatea Savarsin. Cu sprijinul Marii Britanii, Casa Regala vrea sa transforme comuna Savarsin intr-un loc cu sute de ateliere mestesugaresti si puncte de tractie pentru turisti. Numele proiectului: Savarsinul regal. Primele investitii la Savarsin vor fi in domeniul agriculturii ecologice. Serele regale vor fi modernizate cu fonduri obtinute de la Uniunea Europeana prin programul Sapard. Impreuna cu unul dintre cele mai mari colegii din Marea Britanie, Writtle College, Casa Regala vrea sa investeasca in Savarsin in urmatorii 5 ani, 10 milioane de euro. Banii pot fi obtinuti de la investitori privati interesati sa deschida o afacere in domeniul turismului, mestesugariei sau al sanatatii. Principesa Margareta de Roma nia a declarat ca ea crede in acest proiect, fara de care prezenta familiei regale nu se justifica la Savarsin, iar demersul este facut atat pentru comunitate, dar mai ales pentru bunica ei. Writtle College din Marea Britanie va asigura consultanta pentru toate proiectele ce se deruleaza la Savarsin. Experienta in acest domeniu este remarcabila. Colegiul are o activitate de peste 100 de ani si ofera consultanta pentru Guvernul Marii Britanii, dar si pentru guvernele locale, a declarat Jamie MacAskill, prorector al Universitat ii. Marea Britanie sprijina toate proiectele de investitie. Secretarul comercial al Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, care a fost prezent la Savarsin, sustine ca acest program va fi prezentat si oamenilor de afaceri englezi, in ideea atragerii de fonduri. In opinia sa, nu exista nici un obstacol decat acela ca tara noastra nu este perceputa in regat asa cum ar trebui si cum merita de fapt. Programul Savarsinul regal este sprijinit si de Guvernul Romaniei.
De fapt si noi facem acelasi lucru - de Unchiul Ion la: 23/01/2004 18:34:45
(la: imaginea romanilor peste granite)
De fapt si noi facem acelasi lucru. Am citit anterior un comentariu despre budele din Londra. Este adevarat ca stirile despre lucruri rele circula cu viteza mult mai mare decat cele despre lucrurile bune, insa diferenta este ca englezii nu vor sa se compare cu nimeni si nici nu vor sa demonstreze ca sunt mai buni decat altii. Desigur au si ei uscaturile lor pe care nu reusesc de multe ori sa le stapaneasca vezi "huligans" si ce s-a intaplat de atatea ori la meciurile de fotbal.

Totusi meteahna noastra e ca ne irosim energia si resursele prin a arata cu degetul defectelor si mizeriile altora si nici decum sa nu ne vedem de treaba noastra, sa punem umarul sa miscam "corabia" inainte.
#8397 (raspuns la: #7348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
asa e - de (anonim) la: 23/01/2004 21:18:12
(la: PRINTUL CHARLES)
Ai mare dreptate despre Charles, mai ales exemplul dat tarii si copiilor sai. Iar de Camila nu mai vorbesc. E oribila si la aspect si la modul in care se afiseaza in fata englezilor. Nici nu ar trebui sa existe Casa Regala. Nu isi are rostul. Mai bine din salarul lor, ar da copiilor sa manance.
Iar asta e parerea mea! Am fost fan Diana, si inca ma mai consider.
#8398 (raspuns la: #4074) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - - de SB_one la: 26/01/2004 13:37:26
(la: Jos palaria!)
Diaspora in direct
"Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes"
-interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA

Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga.

-Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America?
-Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat.

Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale.
-Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA?
-In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile.

Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate.
-Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru?
-Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral.
-Cum arata o zi din viata dv.?
-Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate.
- Sunt multi romani valorosi in America?
-Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)".
-Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania?
-Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul.
-Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei?
-Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata...
-Cum incercati sa ajutati Romania?
-Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste...
-Mai aveti timp pentru hobby-uri?
-Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai...

RUXANDRA CONSTANTINESCU



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8482 (raspuns la: #8457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Referitor la "iadul" din Toronto - de Dantimis la: 27/01/2004 12:49:05
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Am locuit in Toronto vreo 5 ani. Curios, mie mi s-a parut ca si raiul pe pamant. Din punct de vedere al imigrantului cel putin. Pentru ca are o populatie asa de colorata (numai 48% din populatia din Toronto e nascuta in Canada), este locul unde un imigrant se poate integra cel mai usor. Nimeni nu te judeca daca vorbesti engleza cu accent. Sunt bucurosi daca te pot intelege! Am cunoscut multi romani care au venit in Toronto din Germania datorita faptului ca acolo aveau probleme de integrare.

In Timisoara castigam 150 marci germane/luna si plateam chiria la o garsoniera 120 marci/luna. Dupa ce am lucrat 3 ani ca inginer proiectant, aveam acelasi salariu aproape ca la inceput, datorita inflatiei. Deci problema nu a fost de ce sa plecam, ci cum? Cu bani imprumutati, ca si anonima de mai inainte. Pana si banii de avion, tot ce aveam, era imprumutat.

Ajuns aici, observi ca nimeni nu iti ia in considerare experienta din Ro, iar unii dintre noi vin cu meserii cu care e foarte greu sa razbesti aici.
Am fost destul de norocos si am prins un job intr-o fabrica mica cu $12/ora. Sotia inca si azi mai are de dat examene de echivalare a diplomei de medic. Dar mai are un pic si va fi medic in Chicago...

Am inotat doua ierni prin nametii din Toronto (care nu au fost mai mari decat cei din Romania acum), pana am putut sa-mi iau o masina (dupa ce am terminat de platit datoriile din Ro, binenteles).

Nici o clipa nu mi s-ar fi parut ca in Toronto a fost iadul... dimpotriva. Nu m-as fi intors in raiul din Ro nici daca tara s-ar fi mutat brusc la Ecuator si mi-ar fi fost oferit un post de ministru. Nu ma intelegeti gresit: nu urasc Ro, dimpotriva, mi-e dor de tara. Dar urasc saracia si degradarea sociala la care am fost supus cata vreme am stat acolo.

Multi romani foarte destepti vin aici si se asteapta ca toata lumea sa se inchine in fata geniului lor. Si pana cand isi dau seama ca aici (de fapt oriunde in lume cred) conteaza mult mai mult perseverenta decat geniul, se multumesc sa gaseasca pe cine sa arunce vina esecului lor: rude care nu au ajutat, prieteni care nu au sfatuit, tara care nu le-a oferit totul pe gratis, etc.

Sfatul meu pentru anonima de mai inainte e ca sa mai astepte un pic, caci in mai putin de doi ani va putea sa isi ia cetatenia si apoi ar fi foarte recomandabil sa-si incerce norocul din nou in Ro. Cu experienta de viata care a castigat-o aici s-ar putea sa-i fie mai usor acolo decat i-a fost prima data, inainte de a veni aici. Caci daca, dupa mai bine de 3 ani de stat aici, inca va mai considera ca aici e iad, atunci cu siguranta ca nu e locul lor aici. Iar cetatenia canadiana oricum le va da posibilitatea de a se putea intoarce la nevoie (cu coada-ntre picioare) dupa ce-o vor mai da o data in bara si-n Ro (Doamne fereste, nu le doresc asta, dar e cel mai plauzibil rezultat). Sau daca nu le mai place continentul nord-american, se vor putea stabili oriunde in Europa. Dar cel mai important: nu mai da vina pe rude, prieteni sau tara pentru esecurile personale. Grow up, please, you're not living with your parents anymore!

Multa bafta!

Dan

eu cred ca pe noi oamenii ne - de (anonim) la: 28/01/2004 03:25:27
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
eu cred ca pe noi oamenii ne leaga in primul rind rasa, cultura si educatia mai putin limba religia si specia, e f greu ca 2 persoane de rase diferite sa se inteleaga perfect,sotul meu e italian,eu romanca deci sintem latini dar daca ar fi fost neamt sau englez nu stiu daca as fi suporat calmul si raceala ce-i caracterizat
#8533 (raspuns la: #8450) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
holocaust - de cristi_r la: 31/01/2004 03:30:07
(la: A existat holocaust in Romania?)
Este interesanta discutia despre holocaust. Eu fac parte dintr-o generatie care nu stia prea multe despre acest subiect, dar in ultimii ani in Romania apar din ce in ce mai multe informatii si stiri despre acest fenomen. La inceput prima reactie a fost de curiozitate la informatie,apoi de mirare asupra insistentei spre acest subiect. Incep deja sa trag primele concluzii, cred ca poporul evreu a fost in special persecutat de nazisti,posibil si in Romania. Si ce daca,dupa trasarea hartii geopolitice in 1945 aproape un miliard de oameni a fost persecutat de Stalin,ar trebui sa cerem despagubiri americanilor si englezilor ca ne-au hotarit soarta?
Nu am fost si nu sunt antisemit,dar nu mi se pare corect ca sa vina alt popor sa-mi hotarasca cum sa-l privesc pe Antonescu,daca ii fac sau nu statuie,sa scoate din nu stiu ce muzeu din Austria un exponat,sa existe in SUA un muzeu al holocaustului (de ce nu in tara lor).Peste tot in lume sa se vaicare dupa 60 ani de la evenimente,toata lumea sa fie datoare material,moral,de parca istoria cu ceilalti a fost dreapta si neteda.Oare este o idee buna ca sa fim astfel agresati moral de un popor tranformat in victima tuturor?Ce au de cistigat? Parerea mea e ca reusesc sa stea in privirea tuturor,generatii care privesc poporul evreu ca un popor ca oricare altul incep sa se uite cu mirare la ce se intimpla,viitorul este un lucru aleator.Daca in viitor printr-o conjuctura istorica nefericita se declanseaza al III-lea razboi mondial,un viitor nebun ca Hiltler isi va aduce aminte ca in timpul vietii a fost bombardat si atacat de informatii despre un popor continuu nemultumit,oare nu se ajunge la aceeasi situatie.Ar trebui chiar ei sa-si reconsidere pozitia in citeva puncte:
-Nu sunt un popor ales,religia crestina a pornit de la ei si a avut un succes istoric pentru ca vremurile asa cereau,si acum se intimpla evenimente de importanta deosebita care vor fi marcate de istoria universala
-Au fost persecutati in al II-lea razboi mondial de nazisti,nu pentru ca erau vinovati de ceva ci pentru ca erau pe platforma electorala a unui nebun si si-a gasit el o motivatie ca sa distruga poporul german.Eu sincer i-as compatimi pe rusi care au pierdut in perioada lui Stalin peste 25 mil de cetateni tot in lagare si inchisori (nu mai zic de romani si nu stiu de ce nu zic pentru de abia asta ar fi problema noastra).
Deci chiar nu inteleg inversunarea asta, cu care agresind prin victimizare pe fiecare tara in parte, care aduce mai mult prejudicii poporului evreu decit avantaje.Si este si ceva nou pentru mine,in jurul meu nici un cunoscut evreu nu imi spune nimic de holocaust chiar daca il intreb,vad ca incradreaza perioada respectiva intr-un context istoric,trece peste moment isi vede de treaba.
Poate imi explicati mai clar ce se intimpla
#8661 (raspuns la: #7729) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...