comentarii

omuletii de lemn


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Lucruri de-ale Mamei" - de maria de las maravillas la: 05/07/2008 19:50:06
(la: POVESTIRI CU TALC( II))
O scurta istorieta povesteste ca Sf. Petru, foarte preocupat cand a observat prezenta catorva suflete ce nu-si aducea aminte sa le fi lasat sa treaca in cer, s-a pus sa cerceteze pana cand afla locul pe unde intrau.
S-a dus atunci la Iisus si i-a spus:
- Doamne, vazand ca sunt aici cateva suflete carora nu-mi amintesc sa le fi deschis poarta pentru a intra sa se bucure de eterna fericire, am facut cateva investigatii si am aflat o spartura prin care intra. As vrea sa vezi.
Accepta Isus sa-l insoteasca si vazu ca din acel loc cobora catre pamant un imens Brau (Rozariu), pe unde constant urcau multe suflete. Alarmat ii spuse Sf.Petru:
- Cred Doamne ca ar trebui sa inchidem acesta intrare de ..
- Nu, nu, raspunse Iisus, lasa-l asa, ... astea sunt lucruri de ale Mamei...

Recompensa pentru povestioara cu omuletii de lemn care mi-a placut mult
ESTI SPECIAL(2) - de Tot Areal la: 29/09/2009 12:02:20
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
- Nu este mare lucru, ii raspunse ea. In fiecare zi ma duc sa il vad pe Eli.
- Pe Eli?
- Da, pe Eli, tamplarul, imi place sa stau cu el in atelier.
- Dar de ce?
- Ce ar fi sa descoperi singur? Du-te la el sus pe deal! Si cu aceste cuvinte, Lucia se intoarse si pleca.
- Dar crezi ca-i va face placere sa ma vada?!?, striga el dupa ea.
Insa Lucia nu-l mai auzii. Asa ca Pancinello se intoarse acasa, se aseza la fereastra si incepu sa se uite cum alergau omuletii de colo-colo, lipindu-si etichetele unul pe celalalt.
- Dar nu este drept!, isi spuse el suparat. Si pe loc se hotari sa mearga le Eli.
Se indrepta spre deal si urca pe cararea stramta pana ce ajunse in varf. Cand intra in atelier, facu ochii mari de uimire. Toate obiectele erau URIASE. Scaunul era cat el de inalt. Ca sa vada ce se afla pe bancul de lucru trebui sa se ridice pe varfuri. Ciocanul era lung cat bratul lui! Inghiti in sec si isi zise:
- Eu aici nu raman!, si se indrepta spre iesire. Dar chiar atunci isi auzi numele:
- Pancinello, tu esti?, se auzi un glas patrunzator. Cat ma bucur sa te vad, Pancinello! Vino mai aproape, vreau sa te vad mai bine!
Pancinello se intoarse incet si il privi pe mesterul tamplar, un barbat inalt, cu o barba stufoasa.
- Stii cum ma cheama?, il intreba Pancinello.
- Bineinteles ca stiu, doar eu te-am creat! Eli se pleca, il ridica de jos si il aseza langa el pe banca. Hmm… Se pare ca ai adunat ceva etichete…
- Nu am vrut, Eli! Am incercat din rasputeri sa fiu bun!
- Pancinello, copilul meu, in fata mea nu este nevoie sa te aperi! Mie nu-mi pasa ce spun ceilalti despre tine!
- Chiar nu-ti pasa?
- Nu, si nici tie nu ar trebui sa-ti pese! Cine sunt ei – sa imparta etichete bune sau rele? Si ei sunt tot omuleti de lemn ca tine. Nu conteaza ce gandesc ei, Pancinello. Conteaza doar ceea ce gandesc eu, Iar eu cred ca esti o persoana tare deosebita!
Pancinello incepu sa rada:
- Eu, deosebit? De ce as fi deosebit? Nu pot sa merg repede, nu pot sa sar, vopseaua mi se duce. De ce as insemna ceva pentru tine?
Eli se uita la Pancinello, isi puse mana pe umarul lui micut si spuse incet:
- Fiindca esti al meu, de aceea insemni foarte mult pentru mine!
Nimeni… niciodata… nu-l mai privise astfel pe Pancinello… si in plus, cel care-l privea astfel era chiar creatorul lui! Nici nu mai avea cuvinte…
- In fiecare zi am sperat ca vei veni la mine, continua apoi Eli.
- Am venit fiindca m-am intalnit cu cineva care nu avea nici un fel de etichete, raspunse Pancinello.
- Stiu, mi-a povestit despre tine.
- De ea de ce nu se prind etichetele?
- Fiindca a hotarat ca este mai important ce gandesc eu despre ea, decat ce gandesc altii. Etichetele se lipesc de tine doar daca le lasi!
- Cum adica?
- Etichetele se lipesc doar daca le consideri importante. Dar cu cat te increzi mai mult in dragostea mea, cu atat mai putin iti pasa de etichetele pe care ti le pun ceilalti oameni. Intelegi?
- Pai, nu prea…
- Vei intelege cu timpul. Acum esti inca plin de buline negre. Deocamdata iti va fi de ajuns sa vii la mine in fiecare zi, iar eu iti voi aduce aminte cat de important esti pentru mine.
Eli il puse jos pe Pancinello. In timp ce acesta se indrepta spre usa, Eli ii spuse:
- Nu uita, esti o persoana deosebita fiindca eu te-am creat! Iar eu nu gresesc niciodata!
Pancinello nu se opri din mers, dar gandi: “Cred ca Eli chiar vorbeste serios. Poate are dreptate!”
Si chiar in clipa aceea cazu de pe el o bulina…
de Max Lucado
http://www.maxlucado.com
#486040 (raspuns la: #486039) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dulshia si frumoasa limba moldovineasca di lemn - de mapopescu la: 01/03/2004 06:51:18
(la: Va place formatia Zdob si Zdub?)
"...Membrii formaţiei au fost decoraţi de către preşedintele RM, Vladimir Voronin, cu medalia “Meritul Civic” pentru succese în creaţie, măiestrie interpretativă şi activitate concertistică prodigioasă."

a se citi: "lemn" au fost decorati de către preşedintele RM, "lemn", cu medalia "lemn" pentru "lemne".

dulshia si frumoasa limba moldovineasca di lemn.

nu te supara belazur, nu m-am putut abtine, altfel mie imi plac foarte mult zdubii.
#10997 (raspuns la: #10953) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limba di lemn... - de belazur la: 01/03/2004 07:32:32
(la: Va place formatia Zdob si Zdub?)
Limba di lemn ca limba di lemn (cred ca va dati seama ca este exact textul care a fost citit atunci cand au fost decorati - adica e textul "di la insusi Prisidintili"?).

Informatia insa este FOARTE interesanta: Zdob si Zdub au si inceput sa faca propaganda electorala pentru Voronin (vedeti al doilea articol despre ei, unde scrie ca MC Vasile a injurat partidele "de dreapta" din RM) - o reciprocitate de invidiat intre artist si putere. Mai ales in conditiile de la noi: lumea de creatie din RM, cu mici exceptii, printre care si Zdubii, este in opozitie cu teoria "di stat" a "moldovenismului primitiv".
#11002 (raspuns la: #10997) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De la Fahrenheit la limbajul de lemn??? - de Bufnitza la: 19/11/2004 16:08:15
(la: Fahrenheit 9/11 in Romania)
Ei, stii ce-i, draga Belle(amour cumva)???
1. Daca vrei sa stii, nu am televizor acasa, tocmai ca sa nu aud toate aberatiile simandicoase ale celor care lucreaza si gandesc pentru si dupa altzii.
2. Exista situatii (ca si asta in fapt), in care nu poti exprima un lucru mai bine decat folosind limbajul de lemn atat de urat de toti, si atat de controversat si de spurcat, lepadat (vai, doamne, eu nu folosesc niciodata limbajul de lemn etc.)
3. Nu suntem la nici un fel de concurs literar sau jurnalistic, suntem doar intr-o cafenea si ne spunem ideile, parerile despre diferite lucruri, ei bine, si in cazul asta nu cred ca trebuie sa ne oprim a folosi acele cuvinte care in acceptiunea noastra explica cel mai mult starea de fapt si ceea ce gandim si SIMTIM atunci!!!
La revedere, Belle(profeseur/e)
#29241 (raspuns la: #28790) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limba de lemn persista - de rebecca la: 02/02/2005 12:55:05
(la: de ce atat de putini romani citesc ziare?)
daca ar fi sa dai crezare presei in cele mai multe cazuri ai fi un om dezinformat sau prea putin informat. A fi obiectiv si a privi lucrurile la rece e mare lucru. stirile din ziare sunt rumegate si aruncate in pagini cu scopul de a fi direct inghitite de cititori. or, asta nu e presa! ca sa nu mai vorbim de autenticitatea informatiilor si veridicitatea lor, lasa de dorit. insa presa nu e singura vinovata. stau si ma gandesc de ce unele ziare demne de tot dispretul mai rezista pe piata. simplu, pt ca lumea e atat de besmetica si lipsita de apreciere incat atunci cand cumpara un ziar nu stie sa aprecieze valoarea respectivei publicatii pe piata. noi cititorii ar trebui sa fim cei ce permit unei publicatii sa traiasca sau nu. noi ar trebui sa stim ce e bun ce merita si ce trebuie citit. atata timp cat noi nu stim ce inseamna o stire curata, un articol demn de apreciat mai putem astepta inca vreo 15 ani. limba de lemn persista, cenzura din redactii la fel. si pana la urma cred ca lumea nu cumpara ziare din comoditate si prea multa ignoranta. pacat.
drum lung pana sa zicem si noi ca occidentalii:"cred pt ca am citit in ziare, am auzit la TV etc"! ziarele noastre sunt prea putin credibile iar noi prea putin interesati.
3 zile - de stefan dinu la: 13/04/2005 11:24:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Il ajut un pic pe George cu linkurile promise de el.

Costin Vasiliu - Ziua 1: http://dreamz.ro/blog/?m=20050411

Subsemnatul - Ziua 1: http://03days.fotopic.net/c499410.html

Intrarea in satul Cetateni, aflat ca un simbol parca, tot pe malul Dambovitei, a fost un soc. Un sat ignorat de civilizatie, o intoarcere in timp. O paranteza in Realitate.
Dupa ce am trecut de podul jumatate fier-jumatate lemn, nu am mai gasit nimic familiar. Nimic din ce am gasit acolo nu imi era cunoscut si totul imi parea exotic.
Din pacate, fotografiile noastre, nefiind cu caracter documentar, nu arata exact cum se traieste acolo si cum arata acel loc. Stancile imense cazute de pe deal printre casele incropite, drumul catre manastire marcat de cruci pe post de borne kilometrice si oamenii mirati ca la ei in sat s-au ratacit trei omuleti cu niste jucarii pentru copii mari la ochi.
Prezentul era sugerat numai de pasta de pix de pe mainile unora dintre puradei si de faptul ca fiecare dintre ei isi revendica un personaj din "Numai Iubirea".
Asaltati fiind de un card de copii galagiosi nu am putut sa ne miscam prea mult. Ne-au acaparat de tot si nu s-au mai dat din fata obiectivelor. Cand s-au prins ca se pot si vedea pe un ecran mic in spatele aparatului, a fost prapad. (Nu stiu care din noi s-a dat de gol, dar ne-a sabotat pe toti).
Ceea ce stiu sigur acum, este ca voi reveni acolo curand, cu o alta abordare. Acum, fara toti dracusorii aia pe langa mine, am prins curaj. Data viitoare o sa ii infrunt si o sa fotografiez ce ne-a scapat acum. Stay tuned!
A forma un omulet este o ma - de munteanu rodica la: 26/07/2006 13:57:39
(la: Educatia cu bata si pumnul)
A forma un omulet este o mare responsabilitate.Nu stiu daca as mai reusi dar stiu ca prioritar este cuvintul si rabdarea.Nu am dat nici o palma copiilor mei dar am dat"tone"de explicatii si mi-am stors mintea
incercind sa-i inteleg si sa ma fac inteleasa.
In Romania a ramas bine impamintenit acea mentalitate invechita ,cu
"cel mai bun ,cel mai destept ,cel mai frumos.
Multi copii sint crescuti si educati pentru a satisface orgoliul parintilor
(vezi capra vecinului)iar corectile sint aplicate mult prea usor si uneori fara discernamint.Acei parinti nu inteleg insa ca de fapt greseala e la
ei , la modul lorr de a pricepe.
Si atunci a avut dreptate cine a spus ca ar trebui inceput cu educatiia celor care vor sa fie parinti.
Craciunul taietorului de lemne - de Intruder la: 13/12/2006 02:32:58
(la: 'CONCURS' POVESTIRI ULTRA-SCURTE DE CRACIUN)
"ninge cu fulgi mari, iubita mea si tu stai tacuta ca zapezile din Alpi...
pentru tine, am taiat un car de lemne...am taiat trei paduri si-acum ma privesti piezis cum zac pe canapea ca o carpa; sunt obosit, dar ce-ti pasa?
nu te gandi c-o sa facem ca anul trecut, sa ne iubim in baie sub dus...mama ta nu mai sta la noi, patul poate sa scartaie pana-n zori...
uiti ca avem baia mica, ca n-aud ce-mi spui prin ureche, cand gelul de dus imi inunda timpanele si- mai ales- uiti ca s-au dezlipit atunci trei placi de faianta verde cu romburi...
stai tolanita ca o pisica torcand, iti place sa stai la caldura sobei...
degeaba ai trecut la al treilea pahar, asta-i vin nu coca-cola...ai ganduri mari in noaptea asta, eu am doar o durere de oase si cinci bataturi in palme de la toporul de taiat lemne...
degeaba iti arati coapsele albe ca niste coloane gotice, degeaba te-ai descheiat neglijent la primii trei nasturi de la bluza, eu n-am putere sa continui...
focul arde, trupul tau arde si eu ard de nerabdare sa dorm, sa dorm, sa dorm...
esti inconstienta cand bei vinul asta tare, esti inconstienta daca tu crezi ca te pot mangaia cu palmele-mi batucite de munca si ger...
la multi ani, iubito...si dormi...poti sa te dezbraci sau s-astepti sa rup eu hainele de pe tine, poti sa te nasti a doua oara sau sa mori cu mine de gat...
muzica ta m-adoarme si s-ar putea sa nu ma mai trezesc pana la Craciunul viitor cand voi taia alte paduri si vom povesti de Craciunul asta ratat..."

______________________________________
"It is only with one's heart that one can see clearly. What is essential is invisible to the eye."
razi ca curca-n lemne! _____ - de Intruder la: 01/02/2007 02:18:32
(la: ha-ha-ha-ha-hahahahahahahahahahahahahahahahahahahahahahahaha:))
razi ca curca-n lemne!
______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.



PLUGUL DE LEMN ( I ) - de Grigore Rotaru la: 19/04/2008 15:28:16
(la: Afla despre Trecut!!!)
Plugul de lemn cu brazdar de fier este un subiect incitant; Un subiect interesant : plugul de lemn ( cu brazdar de fier ). Brazdare de fier aduse de romani exista mai multe, dar se stie ca si dacii confectionau – local – asa piese. Interesant ! Cine este in tema este rugat sa intervina cu unele explicatii – eventual de specialitate. Subsemnatul a descoperit din intamplare un brazdar din fier : ansamblul se realiza printr-un sistem pana , este de fapt un jgheb lat de 15-18 cm si lung de 20-24 cm ; marcinile jgheabului face cu platoul jghebului un unghi ascutit cu scopul sa ajute pana sa se intepeneasca incat brazdarul sa nu se miste in complexul format de coarnele de lemn, osia de lemn si protapul ( axul central) tot de lemn. Numai greutatea brazdarului ( fierul) ajungea la 15 kg – destul de masiv ; atunci cand era batuta pana – fierul sa nu fisureze. Au fost descoperite brazdare care au stat in pamant 1000 – 1500 ani si scoase la lumina s-au dovedit functionale.
#304548 (raspuns la: #304508) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PLUGUL DE LEMN ( II) - de Grigore Rotaru la: 19/04/2008 15:30:04
(la: Afla despre Trecut!!!)
Un asemenea plug era tras de minimum patru boi, deci propietarul era instarit. Vorba lui Platon : acestea toate mi le-a povestit bunicul meu cand aveam 5 ani si el 97 ani si spunea ca le-a auzit de la bunicul lui care…. < Cum intorcea brazada, am intrebat eu.> < Nu o intorcea, a zis bunicul, numai rama, scorolea pamantul.> Deci, nu sunt specialist, am vrut sa comunic ceea ce stiu, cea ce am auzit sau am citit, mai ales ca am vizitat Muzeul – Colti si, in alte muzee am vazut brazdre de fier ale plugului de lemn. Fie ca e dacic , fie ca este roman – acest obiect de valoare ar merita sa ajunga intr-un muzeu. Piesa a fost descoperita intr-o comuna a Carpaţilor de curbura : Colti. Dacz cineva cunoaste care este diferenta dintre plugul de lemn cu brazdar dacic şi plugul de lemn cu brazdar roman .
#304549 (raspuns la: #304508) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cei doi tăietori de lemne: Istorioară pentru suflet - de Areal la: 13/12/2008 16:02:55
(la: POVESTIRI CU TALC (IV))
Doi oameni munceau în aceeaşi pădure taind lemne. Copacii erau mari, puternici şi vânjoşi. Cei doi tăietori de lemne îşi foloseau securile cu aceaşi măiestrie, dar cu metode diferite: primul lovea trunchiul cu o constanţă de neînchipuit, lovitură după lovitură, fără să se oprească decât câteva clipe pentru a-şi mai trage răsuflarea.
Cel de-al doilea făcea o mică pauză la fiecare oră.
La apus, primul tăietor de lemne era la jumătatea trunchiului. Era lac de sudoare şi n-ar mai fi rezistat nici cinci minute în plus. Al doilea, să vezi şi să nu crezi, terminase! Începuseră în acelaşi timp şi cei doi copaci erau la fel!
Primul tăietor de lemne nu-i venea să-şi creadă ochilor!. "Nu mai înţeleg nimic! Cum ai reuşit să termini când te opreai la fiecare oră?"
Celălalt zâmbi: "Tu ai văzut că mă opream după fiecare oră, dar n-ai văzut că profitam de pauză şi pentru a-mi ascuţi securea."

Spiritul tău e asemenea securii. Nu-l lăsa să se ruginească. Ascute-l puţin în fiecare zi!
#372377 (raspuns la: #371984) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Batutul in lemn... - de adynet1 la: 14/02/2009 13:34:44 Modificat la: 14/02/2009 13:46:37
(la: Intre superstiţii, până la... interstiţii)
e un obicei viking...Piratii vikingi care-si pierdeau picioarele-n lupte,rezolvau lipsa, cu o proteza de lemn scobit.
In golul de la mijloc, ascundeau aur si bijuterii si din cand in cand verificau daca mai sunt acolo, batand in lemn...
Cu timpul, gestul a fost interpretat ca bunastare, noroc si prosperitate...
Daca eram Sami, mai adaugam un "sa mor eu !"...:)
#406344 (raspuns la: #406329) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ESTI SPECIAL(1) - de Tot Areal la: 29/09/2009 12:01:43
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Locuitorii din Wemmik, eroii povestirii noastre, erau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar pe nume Eli. Acesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg satul.
Fiecare omulet era altfel. Unii aveau nasul mare, altii aveau ochii mari. Unii erau inalti, altii erau scunzi. Unii purtau palarie, altii purtau costum. Insa doua lucruri le erau comune: toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi sat.
De dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt. Fiecare omulet avea o cutie plina cu stelute aurii si o cutie plina cu bulinute negre. Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe celalalt.
Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti intotdeauna primeau stelute, dar aceia din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline.
Tot stelute primeau si cei talentati unii; puteau ridica greutati deasupra capului, altii puteau sarii peste cutii inalte. Mai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece frumoase. Acestora toata lumea le dadea stelute aurii. Asa se face ca unii omuleti aveau trupul plin de stelute… Ori de cate ori primeau cate o steluta se simteau atat de bine incat isi doreau sa mai faca ceva ca sa poata primi inca una.
Altii insa nu stiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline. Pancinello era unul dintre acestia din urma.
Tot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca altii dar intotdeauna cadea la pamant. Iar cand ceilalti il vedeau jos se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. Iar dupa aceea cand incerca sa le explice omuletilor de ce cazuse mereu spunea cate o neghiobie si toti se ingramadeau sa lipeasca si mai multe buline pe el.
Dupa un timp avea atat de multe incat nu mai vroia sa iasa pe strada, se temea ca va face iar ceva anapoda: cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o balta… si imediat o sa primeasca bulinute!!!
Adevarul este ca avea atat de multe buline incat ceilalti omuleti veneau si ii lipeau altele fara nici un motiv.
- Merita multimea asta de buline negre, isi spuneau omuletii unii altora.
- Este clar ca nu e bun de nimic!
Dupa un timp Pancinello a ajuns sa creada ce se spunea despre el: „Asa este, nu sunt bun de nimic!”, isi spunea el.
In rarele dati cand iesea din casa statea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simtea mai in largul lui.
Intr-o zi, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti: nu avea nici stelute, nici buline. Era din lemn si atat. Era o fata pe nume Lucia.
Sa nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etichete si pe ea! Incercau numai ca nu ramaneau lipite ci cadeau. Fiindca nu avea nici o bulina unii o admirau atat de mult incat se grabeau sa-i lipeasca o steluta. Dar nici una nu statea lipita. Altii insa o priveau cu dispret fiindca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa ii lipeasca o bulina dar si aceasta cadea imediat.
- Ca ea vreau sa fiu!, ii trecu prim minte lui Pancinello. Nu mai vreau sa primesc etichete de la ceilalti!
Asa ca o intreba pe Lucia cum se face ca ea nu are nici o eticheta.
pt. alt cioplitor de lemne - de philo la: 04/02/2010 11:48:16
(la: Premiul Nobel pentru pace 2010)
io sunt cioplitor de lemne, propun premiul Nobel la al' de'a inventat coada de topor.
#522781 (raspuns la: #521996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lingura de lemn - de lory78 la: 14/10/2010 08:54:25
(la: Misterele tiganilor)
E si aici Nea Sami lingura de lemn. Pe euro :-) Ehi, cat despre strabunica mea, D-zeu sa o ierte, o bag in roman :-) ca merita. Una ca ea se naste odata la 1000 de ani, crede-ma!
#574374 (raspuns la: #574112) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
exista un loc unde se invata limba asta de lemn? - de zaraza la: 23/05/2011 15:50:14
(la: "Ce-o mai face domnu' Melcu?")
wtf, bla-bla in limbaj de lemn, combinatia ideala! cititorii tre' sa fie in delir.

si am un feeling ca acest mirific comentariu a fost scris de un "scriitor", asa-i?
#613921 (raspuns la: #613917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ALUAT de ECLER - de JCC la: 06/10/2003 13:10:47
(la: DESERT si DULCIURI)
Aluat de ecler sau Pâte à choux

120 ml lapte
120 ml apa
5 gr sare fina
( gr zahar cristalizat
110 gr unt inmoiat la temperatura camerei
140 gr faina
5 oua
zahar pudra fina

intr-o oala cu fund gros se pun laptele, apa, zaharul cristal, sarea si untul; se aduce la fierbere

se ia de pe foc si se varsa in ploie faina, amestecand cu o lingura de lemn;
se re-pune pe foc, amestecand cca 1 minut

se muta aluatul fierbinte intr-un saladier si se adauga oule unul câte unul, in timp ce se amesteca energic cu un batator, pana ce aluatul devine lis si omogen

se pune aluatul destul de moale intr-o punga cornet si se fac gramadutze rotunde sau lungi (ecler) pe o tava de cuptor acoperita de hârtie sulfurizata (da rezultate mai bune decat tava unsa cu ulei)
se presara cu zahar pudra si se coc in cuptorul deja incalzit prealabil (220°C-termostat 8), cca 15 minute, apoi se reduce incalzirea cuptorului la thermostat 6 (190-200°C) si se mai coc alte 15 minute

IMPORTANT : in tot timpul coacerii la cuptor, usa cuptorului se mentine deschisa putin (exemplu : cu coada unei furculitze), pentru a lasa sa iasa excesul de vapori de apa

cand s-au racit, se taie in doua si se umple cu crema de vanilie, frisca, etc
Atunci, vant bun! - de Alice la: 08/10/2003 04:22:13
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Pentru mine libertatea n-are metafore. Cum as putea cand tot ce ma-nconjoara poate oricand muri? Ai sa zici: acelasi lemn, alta flacara. Da, dar cenusa-i tot aceeasi: doar incalzeste, pe cate unii...
Si tu crezi ca ciobanul ala s-a resemnat? Neee!...Sa-ti amintesc ca el privea in alt fel viata? De unde stiu? Iau balada la puricat: iaca, mie oile nu vor sa-mi vorbeasca! Moartea ciobanului (moldovean!ca de-aia zice un ne-nteles ca ei sunt cei mai poeti dintre romani, nu fiindca scrie versuri pe buda la McShit!Ma Scuzati!) moartea ciobanului, ca sa revenim,e o nunta, Sanjuro!
#897 (raspuns la: #893) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...