comentarii

opusul cuvantului severitate


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
go... - de latu la: 17/09/2010 20:31:53 Modificat la: 17/09/2010 20:35:07
(la: Sun(t)nu-s...)
... nu, că l-ai înțeles foarte bine și nu mă... precipit decât la aciditate cu iz de fală... pe nesimțite (amândouă!)
Cand ai timp mai mult, tradu te rog ce-ai vrut sa zici cu sirul de vorbe pe care l-am citat.
Poti sa te si inspiri, daca vrei. Eu am facut-o in "cautari recente", in dorinta de a-ti veni in ajutor.

De altfel:
Cu "vraji si ritualuri de iubire", nu poti injgheba nici "scrieri istorice" si nici "poiezi de dragoste", nici in "o suta sase zeci" de incercari.
Poti doar, in "zile cu noroc" sa gasesti "locutiuni pcare contin cuvantul manca". Iar asta suna a "demisie". Iar o "demisie" are sens, doar daca poti afirma "ma simt pustie" si prin urmare "weekend ul acesta va avea loc la agafton".
In ce priveste "val", "regionalisme", spun doar atat: "imi place o fata", "romani plecati" si sa citesc tratate "despre saracie", care in fond ar "trebuii" sa inceapa intr-o etapa anterioara, scriind o "compunere cum se va imbraca o persoana fericita".
Astfel ajungem la intrebarea cheie: "ce este caf"?
Unii vor raspunde: "sufletul". Altii se vor limita sa scrie tot "despre saracie", cautand prin memoria ravasita "opusul cuvantului mincinos", sperand ca daca nu-l vor gasi, ceilalti vor spune: "IN CAZ CONTRAR V-OM URMA". Ceilalti insa vor spune: "ai schiopata de teama sa nu il strivesti". Si asta-i tragedia.
Nu pot afirma, ca "am invatat" sau ca "sa mutat" sfera de interese. Insa in loc de poeme, poate ca o "compunere pe tema frumoasa si bogata esti patria mea%22" ar fi un exercitiu nimerit, chiar daca din "casnicia" asta n-ar ramane decat raspunsuri la intrebari ca: "cat timp se fierb cartofii" sau "placi o fata"?

In rest: "casatorie vasta" !!
#568582 (raspuns la: #568579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvantul isi are originea in - de maan la: 03/01/2005 17:47:31
(la: pagânismul: cât si de ce?)
cuvantul isi are originea in latinescul 'paganus', care, la randul lui a fost tradus in mod diferit: 'strain', 'rustic', 'civil' (opus lui 'militar') sau chiar 'badaran' ('necioplit') , ca sa ajunga a fi asimilat cu 'ne-crestin' (chiar 'pre-crestin' sau 'anti-crestin').
prin urmare 'paganismul' tau se va raporta la vechile religii politeiste, la aborigeni, la atei, la agnostici sau la ...wicca ori alte religii neopagane, necunoscute mie?
Despre mizantropie - de Puiu Constantin la: 24/08/2003 08:59:35
(la: Mizantropia)
Pentru a intelege mai bine termenul ar trebui sa-i aflam intai etimologia.Oricum opusul mizantropului este bonomul care poate fi si el deasemeni bonom din egoism,mai bine zis se poate afisa o grija si un interes fata de semneni ca tehnica in atingerea unor scopuri personale.Mizantrop va fi mai intai acel om care considera ca are niste dezavantaje fata de semenii sai.Acestea ar putea fi saracia,boala,pozitia sociala inferioara,lipsa talentului,ghinionul. Aceste neajunsuri il vor face sa ii urasca pe cei din jur ,si in lipsa puterii de a trece peste aceste handicapuri le va dori celorlalti sa ajunga la nivelul lui.Subliniez ca va deveni mizantrop acea persoana care CONSIDERA ca are aceste neajunsuri.Pentru ca un om bolnav poate fi fericit pentru ca inca mai traiesete,saracul se poate bucura enorm daca mananca o friptura,muncitorul se poate bucura vazand ca ministrii nu pot dormi de griji iar violonistul ratat se poate consola castigand un meci de biliard.Secretul este in arta de a te multumi cu ce ai ,fara a te limita la atat.

De aceea nu cred ca putem asocia termenul "mizantropie" cu "egoism" ci mai degraba cu "frustrare".De fapt termenul "egoism"poate fi indelung comentat,el fiind asociabil aproape oricarui cuvant ce defineste un sentiment uman si in primul rand termenului "iubire"
Nici un cuvant nu are magia - de Alice la: 06/10/2003 00:39:08
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Nici un cuvant nu are magia lui "gratis". GRATUIT! Si incetezi sa mai gandesti!
Beneficii vs probleme - de papadie67 la: 07/10/2003 03:02:18
(la: Scoli mixte sau unisexe?)
Incercand sa raspund la blogul (ce pocitanie de "cuvant") de-nceput, ma regasesc in ceata.
Am vietuit cu sex-opus-ul din clasa-ntaia pana la sfarsit, la terminarea facultatii.
E-adevarat ca fetele erau mai avansate, sexual si comportamental vorbind, cam tot mereu, de printr-a sasea incepand. Ei, si?
E-adevarat, deasemeni ca n-am cum sa fac o comparatie cu ce nu am trait, si-anume despartirea sexelor in scoli.
Nu vad de ce-ar fi bine de-a le desparti, atata timp cat nu am sesizat, la vremea mea, probleme cand toti eram gramada, la un loc.

A ne complica nu-nseamna-n mod necesar a avansa.
breasla ziaristilor si uscaturile - de zabriski la: 25/10/2003 05:29:02
(la: de ce atat de putini romani citesc ziare?)
In cazul scandalului din vara aceasta de la The New York Times - pornit de la faptul ca un jurnalist, Jason Blair, copiase pasaje dintr-un articol publicat in alt ziar - reactia ziarului a fost prompta si purificatoare: o investigatie interna foarte severa si o corectie de patru pagini intregi(!) de ziar in care erau analizate toate greselile descoperite in articolele celui vinovat. Ziarul isi cerea, in felul asta, scuze de la oamenii pe care ii inselase. Nu mai vorbim de faptul ca si editorul, si adjunctul lui au demisionat, la presiunea redactiei indignate.
Acolo, breasla se curata de uscaturi. Cate corectii prompte, oneste, publicate la loc vizibil ati vazut in Romania?
Cat despre plagiat - ca tot e un subiect la moda - ce sa mai vorbim? Eu traiesc in Iasi, citesc ziarul azi, si miine vad in presa "centrala" aceleasi texte, copiate cuvant cu cuvant de corespondentii locali, corespondenti care nici n-au fost de fata, nici n-au vazut ceea ce descriu cu lux de amanunte, nici n-au discutat cu cei pe care ii citeaza. Plagiatul de presa e o practica curenta in Romania.
#2127 (raspuns la: #2102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"dragoste", cuvant cu multe n - de Daniel Racovitan la: 07/11/2003 08:58:31
(la: despre dragoste)
"dragoste", cuvant cu multe nuante, "dragoste de viata", "dragoste de bani", "dragoste de aproape", etc.

despre care dragoste vrei sa discutam?
Coralie,4827 - de anita47 la: 21/11/2003 06:17:23
(la: Ce este antisemitismul?)
In primul rand vreau sa stabilesc ceva!
Cand mi te adresezi mie,te rog sa nu raspunzi altor 20 de insi.Asta duce nu la un ghiveci ci la o adevarata....tocanita!
Acesta este si unul din motivele pentru care eu si numerotez raspunsurile(acest lucru duce la o conversatie mult mai clara,fara interpretari gresite!)
1)Din pacate "Elecra" nu o mai pot accesa,dar Sarbu nu este in discutie aici ci ceeace a scris el despre antisemitism(in legatura cu "operatia ta de cauza si efect" ar trebui sa specifici si pana unde in istorie doresti sa ne duci!)
Eu unul prefer sa discut "istoria moderna".
Pacat ca te-ai obosit sa-mi dai atatea "surse de informatii franceze",nu citesc aceasta limba si pot sustine acelasi lucru sustinut de tine despre sursele de informatii romanesti.
Cat despre sursele de informatii pe internet(site-uri,linkuri si nu ziare sau reviste,cred ca ai destule informatii cum sunt "create aceste surse" si cata "supraveghere" exista asupra lor.Chiar si cele Guvernamentale au de multe ori "iz" de propaganda)
Doarece suntem pe un forum romanesc,raman la ideia mea.Fa un rezumat scurt si da sursa!Daca doresti sau ai timp!Daca nu,risti sa se piarda firul discutiei(stii ca exista si "bancuri numerotate" la care "unii" se prapadesc de ras).
Nu exista interdictie de a cita forumuri care nu sunt in limba romana,dar chiar si in "regulile acestui forum" exista niste indicatii privin limba Scrisa aici.Si tot cum nu exista "interdictia",tot asa nu exista nici obligatia mea sa citesc lucruri intr-o limba pe care nu o cunosc!(Totusi ma intereseaza sa-mi comunici cine este acel Igal din declaratia lui Theodorakis!De multe ori am gasit pe forumuri romanesti niste "personalitati israeliene de care nu am auzit in cei 40 de ani de cand sunt aici.Ba mai sunt si prezentati ca "niste membrii marcanti" ai conducerii israeliene!Tot ce stiu e ca in peroada aceea,conversatii cu Fatah erau pasibile cu pedeapsa in Israel si ca a existat un singur personaj ,particular, care a si facut puscarie pentru acest lucru.AIBYE NATHAN)
2)Desigur ca Anti-sionismul nu este o manifestare rasista!Cand am spus asa ceva?(poti cita?)Dar aici noi vorbim despre antisemitism(care DA este o manifestare rasista!!)
De altfel,nu toti evreii sunt sionistii.Iar cei care sunt "cei mai atcati"(pe baza de "popor ales" samd),sunt religiosi radicali care sunt mai Anti-Sionisti decat tine!
Observi pana unde se ajunge cu "tocanita" cand sunt amestecate "definitiile"?
3)Nu am dat nici un inteles textului lui Sarbu!L-am citat "cuvant cu cuvant" precum a fost redat si la alt subiect ,aici pe forum.
Asta era motivul pentru care ti-am cerut in mod insistent "citatul meu".Daca tu ai inteles ca eu am vrut sa spun altceva si ai folosit acea expresie,asta se numeste ca "mi-ai pus cuvinte'n gura".Si e problema de de credibilitate,nu a mea!(apropo,unde este mesajul in care'l avertizai pe JCC de mine?Il caut si vad ca a disparut!Era un bun exemplu de "jucat la persoana si nu la minge"!)
4)Fii atenta la ce scriu,Coralie!!Cand am discutat de cele 22 de tari nu am amintit macar de "o majoritate" ci de un "vot automat"!Exista o mica diferenta!Eu nu cred ca politica celor 22 se va schimba.
Dar in curand vom putea "testa" acest lucru.Am citit ca Irlanda pregateste la ONU o motiune care(pentru prima data in 55 de ani!) condamna antisemitismul!Numai avem mult de asteptat!Sper ca TU sa ai dreptate in privinta celor 22!Eu nu am nici o iluzie(despre paragrafele 6 si 7 ale ONU nu te mai intreb ca "nu ai timp".)
5)Despre coruptie si ziare!!(poate fi Haaretz sau cine doresti tu).
Eu cunosc doua lucruri:
-In caz de coruptie,Justitia da verdictul final(si sunt pentru condamnarea severa a celor "dovediti")Iar in privinta politicienilor "prinsi" sunt pentru dublarea sau triplarea pedepselor(doar exista si o definitie a coruptiei data de Banca Mondiala).Pana atunci,ziarele pot scrie orisice,ei au grija in primul rand sa-si mareasca tirajele!Iar o stire cum ca "toate semafoarele din Ierusalim functioneaza perfect" nu le va mari tirajul!
-In caz de alegeri,rezultatele oficiale sunt adevaratul sondaj.In rest,numai speculatii!(cunosc un politician care si-a "cusut cateva costume de PM dupa rezultatele "sondajelor".Dar nu a fost ales "nici o data"(in 5 candidaturi depuse!!!).
Numai bine si sper sa-ti mai faci timp pentru noi,anita47.
#4833 (raspuns la: #4827) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marea Minciuna - de SB_one la: 14/12/2003 07:04:41
(la: Irak)
Iata un articol mai lung...dar merita citit

Marea minciuna
din spatele atentatelor asupra americii


Mass-media a spus poporului american o Mare Minciuna despre atacul de la 11 septembrie. A mintit intentionat in legatura cu motivele pentru care el a avut loc, pentru a acoperi adevaratele semnificatii ale atacului. Neintelegerea motivelor reale pentru care am fost atacati va costa America pierderea altor vieti omenesti, a prosperitatii si, in cele din urma, ar putea sa ne coste insesi libertatile noastre.
Intrebarea cea mai importanta pe care trebuie sa ne-o punem acum in legatura cu atacul terorist este: de ce? Este important sa stim cine a facut-o, dar si mai important e sa aflam de ce a facut-o. De ce s-a ajuns in situatia ca atatea milioane de oameni din intreaga lume sa urasca atat de mult America? De ce creste numarul celor dispusi sa-si sacrifice vietile ca sa ne loveasca? Chiar daca-i vanam si ucidem pe toti cei raspunzatori fie si indirect de teroarea din septembrie, daca nu gasim cai de a reduce ura mondiala crescanda la adresa noastra, vor aparea alti kamikaze care sa le ia locul. America se va scufunda intr-un tot mai intens ciclu al violentei si al fricii.
In cuvantarea lui de ramas-bun, George Washington ne-a prevenit sa nu ne amestecam in treburile strainatatii. Si eu, la randu-mi, am avertizat ca, daca America varsa sange peste hotare, in cele din urma se va varsa sange si in tara noastra. Nu gasesc nici o satisfactie in faptul ca am avut dreptate. Confirmarea prevestirii mele nu-mi alunga durerea pentru aceasta uriasa pierdere de vieti ale americanilor.
Ragazul introspectiei

Noi, americanii, avem tot dreptul sa fim revoltati impotriva teroristilor. Dar trebuie sa ne distantam de revolta cu un pas, caci atunci cand in viata unei persoane, sau chiar a unei natiuni, se intampla un lucru ingrozitor, este necesar un ragaz de gandire. Trebuie sa avem curajul de a ne intreba oare ce am facut ca sa devenim vulnerabili in fata unor atacuri de o asemenea atrocitate. Iar gandirea de acest gen presupune, uneori, curaj.
Lumea functioneaza dupa un principiu simplu: acela al cauzei si al efectului. In situatia de fata, trebuie sa examinam posibilele cauze ale motivatiei acelor oameni de a lovi America.
Astfel, putem constata ca orice natiune care bombardeaza o alta isi creeaza in mod firesc milioane de dusmani furiosi. In ultimii ani, America a facut acest lucru in repetate randuri. Ne-am implicat de o parte sau de alta in conflicte straine, am oferit arme si asistenta militara, ba chiar am si bombardat alte natiuni. Actiunile noastre au cauzat pierderea a mii si mii de vieti omenesti, printre care si mii de civili. Multe dintre natiunile pe care le-am bombardat n-au facut niciodata rau unui singur american, nici nu au actionat in vreun fel impotriva intereselor Statelor Unite.
De exemplu, acum dam partial vina pe Afghanistan pentru ceea ce s-a intamplat in 11 septembrie. Ne e foarte comod sa uitam ca am bombardat Afganistanul (ucigand multi civili nevinovati) in urma cu trei ani, cand am incercat sa-l omoram pe Osama Bin Laden. Ori, Afganistanul este condus de aceiasi oameni pe care in trecut i-am ajutat impotriva sovieticilor. Pe-atunci, am sprijinit efectiv activitatile teroriste ale lui Osama Bin Laden si ale colaboratorilor acestuia contra sovieticilor. Mai tarziu, cand Osama Bin Laden s-a intors impotriva noastra, am incercat sa-l ucidem, bombardand Afganistanul.
Am vazut reactia americanilor fata de atacul asupra World Trade Center. Care ar fi reactia americanilor fata de orice natiune care ar trage cu rachete de croaziera si ar arunca mii de bombe asupra Americii? Dupa ce Clinton a bombardat Afganistanul, talibanii au jurat razbunare impotriva Americii. Atacul de la 11 septembrie poate reprezenta aceasta razbunare.
Am bombardat Irakul dupa ce invadase Kuweitul, in conditiile in care l-am sprijinit cu bani si arme pe Saddam Hussein cand era in razboi cu Iranul. In acelasi timp, am continuat sa ajutam financiar si militar Israelul, chiar si dupa ce acesta a invadat Libanul, ucigand zeci de mii de civili libanezi. Am sustinut statul sionist cu toate ca acesta tortureaza mii de detinuti politici in inchisorile sale. Sprijinul american a ajutat efectiv Israelul sa se auto-purifice etnic de sapte sute de mii de palestinieni.
Bush afirma ca trebuie sa-i doboram pe teroristi oriunde s-ar afla, in lumea intreaga, dar a baut ceai la aceeasi masa cu primul ministru al Israelului, Ariel Sharon, unul dintre cei mai brutali si mai sangerosi teroristi ai lumii. Sharon a comis un numar de crime contra umanitatii, printre care si masacrarea a doua mii de barbati, femei si copii in lagarele de refugiati de la Sabra si Shatila, in Liban. Domnul Bush nu l-a doborat pe domnul Sharon, ci i-a strans mana.
America le-a furnizat arme si bombe separatistilor musulmani din Kosovo, impotriva crestinilor iugoslavi. Dupa aceea am bombardat orasele iugoslave pline de civili, cand tara lor a incercat sa reprime pe cale militara revolta pe care noi o incurajaseram.
Va rog sa intelegeti: nu cred ca aceste acte de razboi ale Americii au reprezentat vointa poporului american. Dimpotriva, marea majoritate a americanilor, cel putin pana la 11 septembrie, s-au opus aproape tuturor implicarilor americane in razboaie din strainatate. De exemplu, o majoritate covarsitoare a populatiei americane s-a impotrivit ultimei interventii militare din Iugoslavia. Dar America este tinuta in chingi de liota Noii Ordini Mondiale, care o foloseste pentru a-si pune in aplicare politica de hegemonie globala.

Moartea a cinci sute de mii de copii
Cred ca majoritatea americanilor ar fi coplesiti daca ar cunoaste masura deplina a suferintelor cauzate de politica externa a Americii. De exemplu, cei mai multi americani nu stiu nimic despre efectele embargoului nostru asupra alimentelor si medicamentelor pentru Irak care a cauzat moartea a cel putin o jumatate de milion de copii. Asa e, repet: suntem direct responsabili de moartea a cinci sute de mii de copii! Unii dintre dumneavoastra s-ar putea sa nu credeti. Ei bine, iata un extras dintr-o intrevedere intre Leslie Stahl, de la CBS si Madeline Albright, pe vremea cand aceasta din urma era Secretar de Stat al SUA. Segmentul se intitula "Pedepsirea lui Saddam", iar Stahl intreba daca moartea a cinci sute de mii de copii era un pret onorabil pentru a pedepsi un singur om.
Leslie Stahl, vorbind despre sanctiunile SUA impotriva Irakului: "Am auzit ca au murit o jumatate de milion de copii. Mai multi chiar decat cei morti la Hiroshima. Si...ma intreb: oare merita pretul?"
Madeleine Albright: "Este o alegere foarte grea, insa da, credem ca merita acest pret."
Ce parere aveti despre o persoana dispusa sa cauzeze moartea a cinci sute de mii de copii pentru a pedepsi un singur om?
Cum de nu putem intelege de ce atat de multi oameni urasc Statele Unite, cand propriul nostru Secretar de Stat spune ca asasinarea a cinci sute de mii de copii, citez, "merita"?
Marea Minciuni din 11 septembrie
In mod ciudat, in mass-media s-a discutat foarte putin despre motivele pentru care a avut loc atacul. Oamenii politici si personalitatile mediatice ne-au oferit explicatii complet ina-decvate asupra motivului pentru care doua duzini de tineri s-au dat prada mortii de buna-voie, pentru a ne lovi. Mai mult, ne-au spus o serie de minciuni absurde, pentru a-i impiedica pe americani sa inteleaga adevaratul motiv al atacatorilor.
Ni s-a spus ca atacatorii nu erau decat niste nebuni lasi care au comis, citez, un "atac neprovocat". Mijloacele de informare si purtatorii de cuvant ai guvernului ne-au asigurat in repetate randuri ca aceste atacuri "nu au avut nici o legatura cu sprijinul acordat de America Israelului". Opinia oficiala, asa cum a exprimat-o Presedintele in fata Congresului SUA, este aceea ca teroristii ne-au atacat pentru ca urasc libertatea noastra! Iata un extras din cuvantarea presedintelui Bush in Congres: Americanii intreaba: "De ce ne urasc?" Urasc ceea ce vad chiar aici, in aceasta camera: un guvern ales democratic. Liderii lor sunt auto-numiti. Urasc libertatile noastre (...).
Nu doresc sa fiu nerespectuos, insa aceasta argumentare este atat de ridicola, incat nici chiar acest Presedinte, contestat intelectual, nu poate sa creada cu adevarat asa ceva! Chiar crede Bush ca o banda de tineri si-ar abandona familiile si caminele si s-ar autoincinera intr-un imens glob de flacari, numai fiindca ne urasc democratia? Tot inainte, domnule Presedinte! Data viitoare, vom auzi ca niste kamikaze islamici s-au prabusit cu avioanele in Islanda, invidiosi pe sistemul lor democratic!
Domnul Bush cere Americii sa sustina un razboi masiv in urmatorii zece ani. Ni se cere sa sprijinim un conflict enorm, ale carui costuri imense vor aduce America la faliment, provocand pierderea unui mare numar de vieti americane. Inainte de a putea lua o decizie atat de cruciala, meritam sa stim tot adevarul cu privire la acest eveniment catastrofic. Ori, domnul Bush nu ne-a spus adevarul; el n-a facut decat sa repete Marea Minciuna avansata de mass-media americana. Afirmatia ca aceste acte s-au nascut din ura la adresa libertatii noastre este o minciuna calculata pentru a ne abate gandul dinspre asocierea dezastrului din 11 septembrie cu sprijinul acordat de noi Israelului.
Caci, trebuie sa intelegeti, a asocia atacul cu politica noastra pro-israelita ar afecta negativ relatiile cu statul Israel si cu lobby-ul evreiesc. Ultimul lucru pe care-l doresc ei este ca poporul american sa-si dea seama ca sprijinul neconditionat pe care l-am acordat si il acordam Israelului a dus in mod direct la acest dezastru.
Daca poporul american intelege clar acest lucru, oamenii ar putea incepe sa puna o intrebare similara cu aceea formulata de Leslie Stahl: "Oare sprijinul nostru pentru Israel chiar merita?"
Pentru a-i impiedica pe oameni sa puna aceasta intrebare evidenta, mass-media a scornit Marea Minciuna ca teroristii de la 11 septembrie nu erau decat niste nebuni lasi care ne urau libertatea si democratia!
Adeviratul motiv al atacului
Pana si data aleasa de teroristi pentru acest atac arata adevaratele lor motivatii. Data de 11 septembrie 1922 reprezinta prima masura concreta luata spre a implementa Declaratia Balfour si infiintarea statului Israel.
De ce a ascuns mass-media poporului american acest amanunt esential? Raspunsul e simplu: pentru ca mijloacele de informare americane sunt complet dominate de evrei! Multi americani banuiesc ca evreii detin o influenta disproportionata in presa, dar actuala lor putere este incomparabil mai mare decat isi ima-gineaza majoritatea oamenilor. Daca doriti dovezi atestate documentar despre enorma lor putere mediatica, vizitati pagina mea de web, www.davidduke.com, si cititi capitolul "Who Runs the Media" din cartea "My Awakening" (in editia romaneasca - David Duke, "Trezirea la realitate", Editura Samizdat, Bucuresti, 2001(n.red.).
La fel cum evreii adepti ai suprematiei Israelului domina mass-media, Congresul si Presedintele sunt si ei influentati de lobby-ul israelian. Oricare american s-ar infuria sa afle ca cel mai puternic lobby din Congres este in serviciul unei natiuni straine. Si totusi, imensa putere a lobby-ului evreiesc este o realitate dovedita si nimeni din Capitol Hill n-ar indrazni sa sfideze acest lobby atotputernic. Chiar si unul dintre cei mai puternici senatori din istoria americana, William Fulbright, a afirmat fara menajamente, in emisiunea "Face the Nation" - "In fata natiunii" (n.tr.) de la CBS, ca "Israelul controleaza Senatul SUA".
Recent, in data de 3 octombrie, un post de radio ebraic din Israel, Kol Yisrael, a transmis ca in timpul unei discutii contradictorii, cu ocazia unei intruniri a cabinetului israelian, Shimon Peres l-a avertizat pe primul ministru Ariel Sharon ca, daca nu accepta cererile americanilor pentru un acord de incetare a focului cu palestinienii, ar putea face America sa se intoarca impotriva Israelului. Intr-un acces de furie, Sharon i-a raspuns lui Peres: "Ori de cate ori facem cate ceva, imi spui ca America va face cutare si cutare (...). Vreau sa-ti spun foarte clar un lucru: nu-ti mai face griji cu presiunile americane asupra Israelului. Noi, poporul evreu, controlam America, iar americanii o stiu".
Magnatii presei si politicienii vanduti Israelului cunosc adevaratele motive care stau la baza acestor acte teroriste. Au citit interviurile lui Osama Bin Laden. Si el, si aproape toti ceilalti adversari islamici ai Americii, au pus sprijinul american pentru Israel in fruntea celor zece motive de a uri America. Bin Laden si milioane de oameni din lumea musulmana acuza atacurile contra Libanului, Libiei, Iranului, Afganistanului si Sudanului ca reprezentand un rezultat direct al controlului exercitat de Israel asupra Americii.
Acesti oameni subliniaza ca numeroasele masacrari ale palestinienilor de catre israelieni, torturarea continua a miilor de prizonieri, folosirea asasinarii adversarilor politici, bombardarea lagarelor de refugiati si razboaiele costisitoare lansate de Israel impotriva vecinilor sai arabi, toate aceste crime ale israelienilor, sunt complet dependente de ajutorul american neconditionat. De asemenea, ei considera moartea celor cinci sute de mii de copii irakieni, asa cum a recunoscut-o fostul nostru Secretar de Stat (de origine evreiasca), un rezultat direct al controlului exercitat de evrei asupra Americii.
Cetatenii americani, aflati sub bombardamentul unor mijloace de informare subiective, pot sa nu constientizeze controlul evreiesc asupra politicii externe a Statelor Unite, dar palestinienii si aliatii lor, ca Bin Laden, il inteleg cu totii - si, din acest motiv, ne urasc.
De fapt, aceeasi mass-media care propaga Marea Minciuna conform careia motivatia teroristilor ar fi "ura contra libertatii" este in mod clar constienta de adevaratele motivatii ale lui Bin Laden. Pot dovedi cu usurinta adevarata motivatie a lui Bin Laden si mai pot dovedi ca mass-media a stiut tot timpul adevarul. Astfel, in luna mai a anului 1998, Bin Laden a fost intervievat de reporterul John Miller, de la ABC. In acest interviu, Bin Laden vorbeste despre motivul pentru care cauta sa atace America. Il puteti gasi pe website-urile ABC sau PBS. Iata cateva citate textuale din declaratiile lui Bin Laden:
"De peste o jumatate de secol, musulmanii din Palestina sunt macelariti, asaltati si jefuiti de proprietatile si onoarea lor. Casele lor au fost spulberate, culturile le-au fost distruse..."
"Acesta este mesajul meu pentru poporul american: sa caute un guvern serios, care sa se ocupe de propriile lui interese si sa nu atace tarile altor popoare sau onoarea acestora. Iar ziaristilor americani le spun sa nu intrebe de ce am facut-o, ci sa se intrebe ce a facut guvernul lor pentru a ne sili sa ne aparam (...)."
"Prin urmare, le spunem americanilor, ca popor, si le spunem mamelor de soldati si mamelor americane in general ca, daca pretuiesc vietile lor si pe ale copiilor lor, sa-si gaseasca un guvern patriotic, care va sluji interesele lor, nu pe ale evreilor (...)".
"Le spun ca s-au pus la discretia unui guvern neloial, iar acest lucru se vede cel mai limpede in administratia lui Clinton (...). Consideram ca aceasta administratie reprezinta Israelul in interiorul Americii. Observati unele institutii decisive, ca Secretariatul de Stat, Secretariatul Apararii si C.I.A., si veti constata ca sunt dominate de evrei. Ei se folosesc de America, spre a-si pune in aplicare planurile pentru intreaga lume (...)."
Nici in acest interviu, si nici cu vreo alta ocazie in viata lui, Bin Laden nu a scos o vorba despre opozitia fata de principiile democratice. Asadar, acum stim adevarata motivatie a lui Bin Laden. Nu ne-a atacat fiindca "uraste democratia", ci pentru ca, dupa parerea lui, Israelul controleaza America si se foloseste de ea ca sa-i atace pe musulmani. Daca reiese ca Bin Laden este autorul actelor tero-riste, faptele lui sunt de neiertat. Din partea mea, merita sa fie starpit fara mila pentru ca a ucis atat de multi americani. De ce a trebuit insa ca mass-media si guvernul sa inventeze aceasta minciuna enorma si absurda despre motivul pentru care am fost atacati in 11 septembrie?
Marea Minciuna, desigur, este menita sa ascunda un adevar evident. Ea are scopul de a-i impiedica pe americani sa asocieze atacul cu poli-tica noastra israeliana. Fiindca, in caz ca s-ar intampla acest lucru, oamenii ar putea incepe sa se intrebe daca e cu adevarat in interesul nostru sa le dam israelienilor miliarde si miliarde de dolari.

Prin urmare, amarul adevar este acela ca am suferit teroarea din 11 septembrie din cauza sprijinului pe care l-am acordat politicii criminale a Israelului. Ne-am lasat tara sa fie controlata de un lobby strain, care a actionat impotriva intereselor poporului american.
Israelul a dovedit in repetate randuri ca nu ne este cu adevarat prieten. A desfasurat activitati teroriste sub acoperire impotriva Americii, cum ar fi afacerea Lavon, din Egipt. A atacat cu deliberare nava U.S.S. "Liberty" cu torpiloare si avioane fara insemne, cauzand moartea a o suta saptezeci si patru de marinari americani, intr-o incercare de a arunca vina pe Egipt si a atrage sprijinul american, in timpul razboiului din 1967. Ne-a spionat si ne-a furat cele mai importante secrete, ca in afacerea Jonathan Pollard. A vandut comunistilor chinezi tehnologii americane secrete. A indus America in eroare spre a o determina sa bombardeze alte natiuni, ca in atacul din 1986 asupra Libiei. Si as putea continua la nesfarsit cu lista tradarilor israeliene la adresa Americii.
Iar acum, sub conducerea lobby-ului israelian si a mijloacelor de informare controlate de evrei, sionistii pregatesc America pentru a le administra o lovitura masiva tuturor dusmanilor de moarte ai Israelului, intr-un razboi global. Se discuta deja nu numai despre bombardarea, ci despre invadarea si ocuparea unor tari intregi, ca Libia, Iranul, Siria, Irakul si Afganistanul. Asa ceva ar provoca un imens val de ura si razbunare impotriva Americii, pe tot globul. Costurile unui asemenea razboi s-ar transpune in nenumarate miliarde de dolari din partea poporului american si, foarte posibil, moartea a mii de americani. In sfarsit, un asemenea razboi nu ar pune capat terorismului, ci n-ar face decat sa provoace si mai multe acte de terorism contra noastra.
Adevaratii atacatori ai libertatii
Primul pret foarte scump al acestui nou razboi a fost deja platit: un atac direct asupra drepturilor constitutionale ale americanilor.
Liderii mediatici si guvernamentali ai Americii ne spun acum ca trebuie sa luptam pentru a apara libertatea. Dar, daca nu le e cu suparare, cum intentioneaza ei sa lupte pentru libertate? Planuiesc cumva s-o faca inlaturand libertatile poporului ame-rican? Ni se spune sa nu ne facem griji, ca nu va fi decat o masura temporara. Si totusi, s-a intamplat vreodata ca un guvern, dupa ce i-a luat poporului drepturile, sa i le inapoieze de buna-voie? Odata ce un guvern retrage drepturile civile, a astepta sa le restituie e totuna cu a-i pretinde unui caine sa miaune!
Frati americani, va rog, deschideti ochii! Prima masura a lui Bush, dupa 11 septembrie, a fost aceea de a finanta cel mai mare aparat de politie secreta din istoria lumii! Daca v-ati intrebat vreodata cum arata un stat politienesc, faceti bine si uitati-va repede, caci vine drept spre voi ca o locomotiva scapata de sub control!
Si care sunt sansele ca terorismul sa se reduca, dupa ce, in razboiul contra terorismului, vom cheltui miliarde fara numar si vom sacrifica nenumarate vieti americane si straine?
Un razboi care nu ne va apara
Mijloacele de informare evreiesti imprastie neobosite ura. Emisiunile de actualitati nu mai relateaza despre multe stiri vrednice de atentie, din America si de peste hotare, ci s-au transformat intr-un neintrerupt spot publicitar pentru un razboi sangeros, masiv si prelungit.
Aceasta propaganda a si inceput sa-si faca efectul. Cand canalele de televiziune CBS si CNN au efectuat sondaje de opinie in randurile populatiei americane, intreband daca ar fi cazul sa-i atacam pe cei suspectati de a fi dusmanii Americii, chiar si cu, citez, "pretul a mii de vieti ale unor oameni nevinovati", aproape sapte-zeci la suta din cei intervievati au raspuns afirmativ.
Ma doare inima cand ma gandesc ca o vasta majoritate de americani au acum exact aceeasi opinie fata de vietile unor oameni nevinovati ca aceea a teroristilor din 11 septembrie.
Cum credeti ca va privi restul lumii America, la vederea rezultatelor acestor sondaje de opinie? Pana acum, n-am auzit pe nimeni, nici macar pe unul dintre marii moralisti mediatici, dintre conducatorii cultelor religioase, pe Presedintele Statelor Unite sau pe oricare alta persoana cu autoritate, sa aiba curajul de a atrage atentia asupra acestei flagrante ipocrizii morale.
In 1986, israelienii le-au oferit americanilor probe false contra Libiei, determinandu-ne sa bombardam aceasta tara. Am bombardat deci o natiune, ca sa "combatem terorismul", pentru o crima pe care nici macar nu o comisese! Un an mai tarziu, doi membri ai unei grupari radicale din Libia au facut sa explodeze cursa 103 Pan Am deasupra localitatii Lockerbie din Scotia, cauzand una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldata cu moartea a doua sute saptezeci de oameni.
Noi ne razbunam cu bombardiere B-1, ei o fac cu bombardieri sinucigasi.
Nu exista nici o cale de a ne apara complet impotriva atacurilor de acest gen. Chiar si un singur fanatic, daca e destul de hotarat pentru a accepta sa se sinucida, poate arunca in aer foarte usor, cu o cantitate mica de exploziv plastic (nedetectabil), un avion cu patru sute de oameni la bord. Traim intr-o epoca in care agentii biologici de distrugere in masa, cu efect mortal, pot fi pregatiti in subsolul casei oricui.
Daca judecata limpede nu va avea castig de cauza, ne vom angaja intr-un asa-zis razboi contra terorismului, care ar putea ucide mii de oameni nevinovati, escaladand si mai intens ciclul violentei.
11 septembrie a schimbat pentru totdeauna fata lumii
In ziua de 11 septembrie, lumea s-a schimbat pentru totdeauna.
S-a dovedit ca o mana de oameni, cu putini bani si nici o arma, exceptie facand cateva deschizatoare de conserve, pot provoca distrugeri majore si haos in cea mai puternica natiune de pe Pamant. S-a demonstrat cat de vulnerabila este fiecare natiune - chiar si a noastra - in fata terorismului.
Prin urmare, cum ne vom putea apara de terorism in viitor?
Daca nu remediem motivatia de baza a terorismului si nu inscriem America pe un nou fagas, fiecare racheta si bomba noua pe care o trimitem se va intoarce impotriva noastra. America se va scufunda tot mai mult in incertitudine si teama.
Trebuie sa ne pastram judecata limpede si sa intrerupem acest ciclu al violentei. Trebuie sa intelegem de ce s-au produs aceste evenimente si cum putem eradica ura impotriva natiunii noastre.
Multi tradatori din guvernul nostru au sustinut activitatile criminale sioniste, nu adevaratele interese ale poporului american. Ei au generat ura contra Americii care a dus la aceste acte cumplite. Sunt la fel de respon-sabili pentru carnagiul din 11 septembrie ca si cum ei insisi ar fi pilotat acele avioane care s-au transformat in bombe.
Momentul 11 septembrie a fost posibil intrucat guvernul si mass-media americane sunt conduse de cei ce pun interesele Israelului mai presus de ale Americii. Daca influenta aceastei puteri straine asupra noastra nu este anihilata, americanii vor fi urmariti de un tot mai accentuat spectru al terorismului.
Poate ca singurul rezultat pozitiv al tristelor evenimente din 11 septembrie este cresterea sentimentului patriotic in America. Daca americanii ar fi dat dovada de acelasi patriotism si in ultimii ani si nu ar fi permis ca o putere straina sa ne controleze, acum nu ne-am confrunta cu un viitor atat de nesigur.
Intelegand motivul pentru care avem acum in fata spectrul terorismului, putem elabora un plan pentru a preveni asemenea acte teroriste in viitor. Iata cei cinci pasi pe care trebuie sa-i faca America pentru a pune capat, atat imediat cat si pe termen lung, amenintarii teroriste.
Cinci pasi spre securitatea si libertatea Americii
In primul rand, trebuie sa recunoastem ca politica americana externa de intaietate a Israelului a fost atat gresita moral, cat si imens de pagubitoare pentru Statele Unite ale Americii. Ne-a costat sute de miliarde de dolari sub forma de ajutoare directe, de-a lungul anilor, si trilioane de dolari sub forma de daune economice, ca acelea provocate de cresterea preturilor la petrol. O consecinta directa a politicii americane pro-israeliene este teroarea pe care am cunoscut-o in 11 septembrie si probabilitatea unei cresteri a terorii asupra poporului american.
In al doilea rand, trebuie sa incepem prin a cauta sa exercitam presiuni diplomatice si economice pentru a obtine extradarea, judecarea si executarea legala a celor responsabili de teroarea dezlantuita asupra americanilor. Daca aceste masuri nu reusesc, trebuie sa intreprindem operatiuni de precizie chirurgicala pentru a-i captura si pedepsi pe cei raspunzatori de terorism. Dar nu trebuie sa lasam lobby-ul evreiesc sa ne manevreze spre o extindere a razboiului. O asemenea actiune n-ar putea duce decat la o accentuare a terorismului in America.
In al treilea rand, trebuie sa protejam cu strictete drepturile constitutionale ale poporului american. Eroziunea drepturilor constitutionale ne expune unor pericole si mai mari decat orice act de terorism individual. Retragerea drepturilor constitutionale in lupta contra terorismului echivaleaza cu a ne da foc hainelor ca sa ne aparam de frig. Benjamin Franklin a avut dreptate cand a spus: "Oamenii care renunta la libertate pentru securitate le pierd pe amandoua".
In al patrulea rand, nu trebuie sa mai permitem niciodata unei puteri straine sa aiba influenta monetara sau de orice alta natura asupra politicii interne americane. Toate lobby-urile politice in folosul natiunilor straine trebuie sa fie interzise cu desavarsire.
In al cincilea rand, trebuie sa anihilam influenta evreiasca asupra mijloacelor de informare americane. Americanii trebuie sa aiba dreptul la o presa cinstita si nepartinitoare, care sa nu slujeasca decat adevaratelor interese ale poporului american, si nu obiectivelor unei minoritati devotate suprematiei evreiesti.
America in primul rand!
America trebuie sa dea curs cuvantarii de ramas-bun a Parintelui Natiunii - George Washington - si "sa evite amestecurile in treburile strainatatii".
N-am fi ajuns intr-o situatie atat de incurcata, daca guvernul american ar fi pus intotdeauna interesele Americii pe primul plan. Singura cale pentru a scoate America din actualul pericol este aceea de a aplica acest principiu cu cea mai mare strictete.

David Duke


#6552 (raspuns la: #6494) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dictionar - de SB_one la: 07/03/2004 14:44:39
(la: Femeia)

ARHITECT = cineva care n-a fost destul de 'macho' ca sa devina inginer, dar nici destul de 'homo' ca sa se faca designer vestimentar.

BANCHER=cineva care iti imprumuta umbrela lui cand afara e soare si apoi ti-o cere inapoi cand incepe sa ploua.

BOY SCOUT = un copil imbracat ca un tampit sub comanda unui tampit imbracat ca un copil.

CONSULTANT = cineva care foloseste ceasul sotiei tale, iti spune cat e ceasul si apoi iti cere bani pentru asta.

DIPLOMAT = cineva care-ti spune sa te duci dracului intr-un fel care te face sa-ti incepi ziua cu dreptul.

ECONOMIST = un expert care va sti maine de ce ceea ce a prezis ca se va intampla ieri nu s-a intamplat azi.

PRIETEN = definitia unei persoane de sex opus care are acel 'Nu stiu-ce' care elimina orice dorinta de a incerca vreodata sa te culci cu el/ea.

PESIMIST = un optimist cu experienta.

PROGRAMATOR = cineva care rezolva o problema pe care nu stiai ca o ai intr-un fel pe care nu-l intelegi.

PSIHOLOG = cineva care se uita la oricine altcineva cand o femeie frumoasa intra in incapere.

STATISTICIAN = cineva care e bun la cifre dar nu are pic de personalitate ca sa fie inginer.

PREOT = cineva caruia toti ii spun 'parinte', in afara de copiii lui, care ii spun 'unchi'.

DRAGOSTE (LOVE) = cuvant din 4 litere, 2 vocale, 2 consoane si 2 idioti.

DANS = Frustrarea verticala a unei dorinte orizontale.

DURERE DE CAP = metoda contraceptiva cea mai des folosita de femei.

INTELECTUAL = cineva capabil sa se gandeasca mai mult de 2 ore si la altceva decat la sex.

NANOSECUNDA = fractiune de timp intre momentul in care lumina devine verde si masina din spate te buseste.

NIMFOMAN = termen aplicat de fiecare barbat oricarei femei careia ii place mai mult sexul decat lui.

MUNCA IN ECHIPA = posibilitatea de a da vina pe altii.

INTERVIU = ceva ce poate fi vazut intre picioarele celei intervievate.

USOR = termen aplicat oricarei femei care are aceeasi morala sexuala ca a unui barbat.

FOTBAL = ceva cu care toate femeile s-au maritat fara sa stie.

HARDWARE = partea uni calculator pe care o lovesti cand apar probleme de software

NERABDARE = a astepta grabit.

INDIFERENTA = atitudine adoptata de o femeie catre un barbat care n-o intereseaza; interpretata de barbat ca 'se da greu de cucerit'.

INFLATIE = a trebui sa platesti preturile de la anul cu salariul de anul trecut.

FIZICA CUANTICA = un negru, se uita in penumbra dupa o pisica neagra care nu e acolo...


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#11552 (raspuns la: #11551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
The Passion - de (anonim) la: 09/04/2004 14:05:12
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)

Am vazut filmul si regret. De-acum incolo o sa-ncerc sa-mi infrang curiozitatea
in ceea ce priveste filmele cu Isus. Dumnezeu nu este un bun de consum, iar
Isus nu este un supererou hollywood-ian, cum au unii impresia.


The Passion e extrem de violent, violenta explicita, o baie de sange,
un film de groaza.
Oare de ce Evangheliile nu spun mai nimic despre
aspectul violent, sangeros, al rastignirii lui Isus? Nu cumva pentru ca suferinta
Lui fizica reprezinta cea mai mica parte din mesajul pe care a vrut El sa ni-l
transmita?


Intr-adevar, Isus a suferit si a murit pentru noi, dar daca El nu a
considerat important sa ne transmita o descriere a suferintei sale pentru ca
sa ne "impresioneze", dupa cum nu a considerat important nici sa lasa
vreo urma materiala pe pamant, pe ce baza ne permitem noi sa facem altfel?


Oamenii au incercat si incearca tot timpul sa-l aduca pe Dumnezeu la nivelul
lor, sa aiba un dumnezeu pe care sa-l poata atinge, vedea, simti... desi Biblia
avertizeaza ca asta este o blasfemie.


Ce mesaj religios poate sa transmita un film "ne-recomandat minorilor"??
Violenta super-abundenta din film subliniaza cel putin doua lucruri:

1. Sangele si violenta vand filmele (dupa cum au vandut si "Braveheart"
si "The Patriot".

2. Credinta lui Gibson in mantuirea prin suferinta si autoflagelare, chiar rastignire,
practicata de unii catolici.


'The Passion' NU respecta relatarea biblica, nici in spirit, nici in
litera. O foloseste doar ca pretext.
Cine crede altfel demonstreaza
ca se bazeaza pe folclor sau pe "teologia" invatata de la televizor,
din ziare sau alte filme. E usor de cazut in 'capcana' autenticitatii, filmul
este vorbit in latina si aramaica si aceasta sugereaza ca ceea ce spun actorii
sunt chiar ceea ce s-a spus atunci. Insa dupa cum si Gibson declara, filmul
este inspirat in cea mai mare masura din scrierile mistice ale unei calugarite
catolice, Anne Emmerich, apoi tradus in latina si aramaica.


Cateva scene dintre cele mai S.F. scene care NU se regasesc in Biblie:


- la inceputul filmului, cand Isus este arestat in gradina Ghetsemani, nu scrie
in Biblie ca a fost batut, ci doar ca a fost arestat si dus la marele preot.

- in drum spre casa marelui preot, Isus cade de pe un pod si ramane suspendat
in lanturi. Scena 'artistica' pusa pentru spectacol, nu exista in Biblie asa
ceva. De remarcat lanturile enorm de lungi - o alta exagerare 'artistica'.

- Maria si Maria Magdalena sterg cu niste cearceafuri sangele care a ramas pe
jos dupa ce Isus a fost dus din locul de unde a fost biciuit, nu exista asa
ceva in Biblie, si nu inteleg de ce-ar fi facut munca asta patriotica. Poate
ca sa pastreze relicvele si sa le vanda peste cativa ani - scuzati-mi sarcasmul.

- scena de la Golgota, cand un corb mare vine si incepe sa ciuguleasca din ochii
talharului rastignit care isi batuse joc de Isus e din nou pusa iarasi de dragul
spectacolului, o scena groaznica, nu apare in Biblie si e total opusa caracterului
milos al lui Isus care pe cruce fiind, a spus: "Tata, iarta-i, caci nu
stiu ce fac".

- camasa lui Isus e rupta de soldatii de romani in timp ce il dezbracau, desi
in Biblie scrie ca era o camasa facuta dintr-o singura bucata, si romanii au
tras la sorti pentru ea, ca sa nu o imparta in doua si sa o strice.


Mai sunt si multe altele, mai subtile.


Biblia NU SPUNE ca toti evreii l-au rastignit pe Isus sau ca evreii
ca natiune sunt vinovati de moartea Sa.
Conducatorii evreilor, marele
Preot si Sinedriul au fost cei care au planuit omorarea lui Isus, pentru ca
le lua 'enoriasii'. Totusi unii dintre farisei, ca Nicodim, il simpatizau, ca
si multimile care-i ascultau predicile. La fel unii romani - cum a fost centurionul
roman din episodul Golgotei sau cel al carui sclav l-a vindecat Isus. Asa se
explica si 'explozia' de crestini care au aparut dupa moarta Sa. In film, in
afara de 4-5 personaje, toti par o gloata de demonizati.


Isus a murit pentru pacatele intregii lumi, nu numai ale celor dinainte de
venirea Lui pe pamant si ale contemporanilor Lui, ci si pentru ale noastre.
Insa suferinta Sa a constat mai mult in faptul ca desi nu savarsise nici un
pacat, a platit pentru pacate pe care nu El le-a facut, ci omenirea, si a simtit
ce face inseamna sa fii despartit de Dumnezeu prin pacat ("Tata, Tata,
de ce M-ai parasit")..


Daca ne luam dupa Gibson, singura deosebire dintre Isus si cei doi talhari
de pe crucile alaturate este cantitatea de sange varsata si bataia si chinurile
suportate. Isus al lui Gibson e un fel de supererou, un fel de 'Braveheart'.
Apropo, cei doi talhari sunt cam 'curatzei', din cate imi amintesc, nu prea
au sange pe ei, oare de ce sa fi primit tratament preferential? Cumva ca sa
fie un contrast 'artistic' intre ei si Isus?


Concluzia mea ar fi: sa citim Biblia, nu "despre Biblie", sa aflam
adevarul de la sursa, nu distorsionat de altii. Sa nu mai cautam lucruri spectaculoase,
care sa ne socheze. Nu violenta ne va face sa fim mai religiosi.


Il putem cunoaste pe Dumnezeu din Cuvantul Sau - Biblia, ea este reperul de
care avem nevoie. Oricat de atragatoare ar putea parea noile tehnologii (nu
m-ar mira sa apara si jocuri cu rastignirea lui Isus) ele nu fac altceva decat
sa ne imbacseasca mintea si sa ne tina departe de la Adevar. Chiar daca pare
'old-fashioned', sau plictisitoare, citirea Bibliei este SINGURUL mod de a-l
cunoaste pe Dumnezeu. Altfel ajungem sa ne inchinam la actorul care l-a 'jucat'
pe Isus, in locul celui adevarat. "Nu am citit cartea - dar am vazut filmul",
deci stiu despre ce e vorba - cum spun unii - n-are nici o valoare. Si mai avem
si impresia (si vrem sa ne linistim constiinta) ca vizionand un astfel film
participam la un act religios.


Din filme ramanem cu niste imagini eronate care nu se sterg usor, chiar si
atunci cand vedem filmul cu un ochi critic. Spre deosebire de carti, unde ceea
ce citim putem analiza si gandi, ceea ce vedem intr-un film ni se intipareste in minte chiar fara voia noastra.



Faceti-va un bine si nu va uitati la film, nu fiti curiosi.


Dumnezeu sa ne-ajute.


R.

Ah !!! de ce m-am dat de gol ?!!! - de desdemona la: 13/04/2004 03:52:42
(la: Automobile si soferi)
Draga Adelina,

Multumesc de poezie, a fost frumoasa. Si eu am luat teoria de la inceput (in engleza, of course) si fara nici o greseala (35/35). Dar stii ce se zice, teoria ca teoria, dar practica ma omoara. Asta a fost cazul meu.

Si multumesc pentru sfaturi, fii linistita ca o sa le urmez, nu numai fiindca mi-am invatat bine teoria ci si pentru ca tin la viata mea si la a altora, si nici alcoolul nici mobilul nu ma atrag, mai ales cand e sa iau loc la volan.

Draga Florin,

In momentul in care m-am lasat dusa de valul oratoric si am dezvaluit aceste amanunte (delicate) despre carnetul meu de sofer, stiam ca am sa o 'iau pe coaja' de la soferii cu experienta. Dar n-a fost prea grav, si vad ca mi s-a luat apararea, asa ca m-am linistit. Totusi tin sa spun si eu ce am de spus.

Nu sunt un sofer rau (nici n-am fost). De cand am inceput orele m-am comportat mai bine ca altii, si totul a fost corect si multumitor. Necazul e ca, fiind foarte emotiva, cand eram la examen eram asa de stresata ca imi venea sa lesin, si ca urmare, apareau si greseli de neatentie, mai mult ca in cursul orelor de antrenament. Am luat atatea ore fiindca nu aveam masina pe care sa ma 'antrenez' (pentru ca masina noastra era cu volanul pe stanga) si asigurata in Franta (ca era mai ieftina asigurarea fiindca sotul meu e francez si avea asigurarea la aceeasi firma de zece ani). Deci legal nu puteam conduce masina noastra (care oricum era pe invers). Singura solutie era sa mai dau 11 pounds pe inc-o lectie.

Nu a fost chiar 2500 toata afacerea dar banuiesc ca s-a ridicat pana pe la 1500. Si au fost banii mei, desi cu placere as fi cheltuit banii altcuiva, in special ai cuiva care ma iubeste. Dar n-a fost asa (fiindca si sotul ca si mine eram studenti la doctorat traind din bursa de la universitate care se ridica la 7000-8000 pe an). Mai ales ca in ultimul an am trait din economiile adunate in primii 3 ani. Scoala de soferi a fost o gaura neagra in buget.

Dar dupa toate aceste aventuri, sunt mandra ca a trebuit sa trec printr-un examen atat de sever, si ca am permisul UK. Pentru ca in restul Europei se circula cam ... 'ca-n codru'.

Si repet, chiar daca sunt femeie (si m-au poreclit desdemona), chiar daca am facut greseli din neatentie si nervozitate, chiar daca am picat de 4 ori, sunt un bun sofer.

Dar pe asta n-am cum s-o dovedesc, trebuie sa ma crezi pe cuvant ;)

All the best, dragii mei

Alice (desde)

***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
#13751 (raspuns la: #13610) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cuvantul "sit" exista in limb - de Daniel Racovitan la: 17/05/2004 14:58:32
(la: Gramatica si butélia)
Cuvantul "sit" exista in limba romana chiar de mai inainte de a te fi nascut tu sau Internetul.
#15516 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...cuvant mic,esti gol si pro - de alter ego la: 01/07/2004 02:17:51
(la: poezie light)
...cuvant mic,esti gol si prost,
fa-te mare si-ti gasesc eu rost...

(poate ne-ar mai trebui o poezie ... :) )
#17110 (raspuns la: #17079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. spirit intelept :umtimul cuvant - de desdemona la: 02/07/2004 12:50:26
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
se zice ca femeilor le place sa aiba ultimul cuvant :).
O mica remarca rautacioasa : numele tau de utilizator e cam 'pompos'. Cand cineva isi pune singur eticheta are toate sansele sa nu fie ceea ce scrie pe ea. Daca te superi pentru ce ti-am spus am avut dreptate :).
De fapt nu voiam sa mai continui chat-ul, dealtfel nici nu e la subiect.
N-ai de ce sa fii dezamagit de reactia mea. Am propria mea cunoastere asupra acestei teme, si nu din surse bibliografice. Tu vrei sa continui o discutie, eu nu, fiindca e inutila. N-am sa vin cu contra-argumente fiindca aproape tot ce mi-ai citat din literatura internationala apartine unor persoane pe care nu le consider autoritati in domeniu. Criteriile mele de apreciere ale surselor de spiritualitate sunt personale. As avea ceva de spus insa nu pe terenul pe care e mintea ta, nu ma adresez mentalului, caci nu el e cel mai puternic instrument al omului. Deci nu intru in argumentatii, care delecteaza mentalul dar sunt inutile pentru orice in afara de mental. Aici nu e vorba de orgoliu, iar blocaje dupa cum stii bine avem cu totii.
Continui sa nu iti dau dreptate, insa pot in schimbul frumoasei tale incheieri, sa iti transmit toata dragostea, victorie impotriva piedicilor si succes in evolutia spirituala.
A plus
Desde
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#17187 (raspuns la: #17124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. OmGom - de AlexM la: 15/07/2004 23:44:11
(la: Despre Alegerile din S.U.A.: De ce trebuie sa votam pt. GWB.)
nu am cerut explicatii pentru "de ce" ci am intrebat numai daca nu credeti ca este necesar sa se faca distinctia.

Eu cred ca este necesar si acest lucru este ncesar fie si numai dintr-un singur motiv chit ca pare prozaic. Cand cineva intreaba "esti casatorit?" atunci, depinzand de persoana intrebata stim ca partenerul este de sex opus. Nefacand aceasta distinctie, se poate vorbi mult si bine de "partenerul meu" fara sa stii de fapt despre ce fel de partener este vorba pentru ca ma indoiesc ca persoana in discutie o sa foloseasca sinonime de genul "nevasta, sotia mea" sau "barbatul meu". A la englezescul "my friend" cand abia cu nu stiu ce ocazie in discutie aflii daca e vorba de un barbat sau o femeie.

Revenind la terminologie, ca io numai de terminologie ma luai, intr-o casinicie exista sotul si sotia, barbatul si nevasta, omul si femeia.
Noul model baga omul in ceata, reduce totul la simplu "sots" dandu-i o forma ca intro pictura cu aquarelle unde nu prea stii exact ce e acolo, fiind necesar sa ceri explicatii suplimentare.

Eu personal , din punct de vedere terminologic gasesc ca este de salutat sa se gaseasca un alt cuvant pentru cuplurile homosexuale.
Din punct de vedere al sentimentelor.. imi aduc aminte de proverbul românesc cu chelul si tichia de margaritar...

AlexM
#17912 (raspuns la: #17876) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fratele meu cu destin incert - de enigmescu la: 05/08/2004 05:28:09
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
citindu-ti mesajele ma gandesc adesea la tine ca la o persoana ce vrea sa vada cu tot dinadinsul soarele fara a tine ochii deschisi. nu stiu care a fost scopul editarii ultimului tau mesaj aici dar ce stiu e faptul ca exista in el destul de multe inadvertente pe care le poti descoperi, numai sa vrei asta, citind de pe un site (http://www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel48.htm spre ex.) informatii legate de gnosticism, ce a fost, cand s-a format, ce a propovaduit si cum a fost combatut de Biserica primara. n-am sa ma lungesc dandu-ti explicatii legate de acesta ci am sa concluzionez doar spunandu-ti ca exista enorme greseli in invatatura gnostica, o invatatura sincretista, un fel de ghiveci, de amalgam fara gust si forma certa. dealtfel chiar si descoperirea textelor pomenite de tine vine in ajutorul intelegerii ariei de care s-a folosit acest curent sectar care nu este nicidecum infatisat ca unul ce are legatura cu invaturile Bisericii Apostolice. este o erezie ca toate celelalte sprijinita pe teze gresite si interpretari sterile. ce e mai rau e faptul ca aceste texte sunt considerate originale in sensul ca ar fi scrise de persoane sfinte ce s-ar fi aflat in preajma lui Hristos. dar uitam asa usor ca inca din timpul vietii Mantuitorului au existat schisme si voci care I-au rastalmacit invaturile? uitam ca pana si intre Apostoli au existat unele disensiuni si neintelegeri care au fost mai apoi rezolvate IN SOBOR? da, soborul episcopilor a avut si are menirea de a tine credinta dreapta, nealterata si nedistrusa de viermele trufiei sau al neintelegerii. acele texte sunt vadit contrare invaturilor Scripturii si de aceea n-au fost admise in canonul ei. si da, sunt originale, dar in sensul ca apartin unor persoane ce au trait in primele secole, persoane ce s-au considerat destul de sfinte si de mature dpdv teologic pt. a da sentinte si a explica relatia noastra cu Dumnezeu prin prisma unor idei preconcepute si subiective.
un aspect f. f. important imi pare a fi faptul ca nu-ti pui o intrebare pe cat de decenta pe atat de simpla: cum se face ca aceste texte au fost combatute de atatia oameni sfinti ai Bisericii, in timp ce adeptii lor n-au fost decat cativa, chiar si aceia fara a avea un numitor comun? adica ti se pare normal sa dam crezare unor texte, cum am mai zis, indoielnice (de calitate indoielnica, nu cu vechimea indoielnica!) si sa ne indoim de mesajul biblic actual fiindca cineva s-a opus mediatizarii lor? pai bine mai, pana si o carte cu continut fanatic (nu neaparat religios) sau care incearca sa scimbe invataturile bune si folositoare de veacuri va intampina o rezistenta acerba chiar in zilele noastre, pt. ca cenzura functioneaza si trebuie sa functioneze daca vrem sa avem traditiile si invataturile vechi de milenii.
zici urmatoarele: "creştinismul s-a transformat într-o instituţie ce avea în frunte o ierarhie pe trei niveluri: episcopi, preoţi şi diaconi care se dădeau drept păzitorii singurei "adevărate credinţe""... cum sa se transforme intr-o institutie cand ea exista deja inca de pe vremea Apostolilor? citeste istoria bisericii, dragul meu, si vezi ca Andrei, primul chemat de Hristos in ceata Apostolilor, a propovaduit cuvantul in partile Dobrogei de azi hirotonind episcopi. la fel au facut toti Apostolii, pe unde au trecut au pus episcopi, preoti si diaconi. si ca sa te convingi de adevarul acesta citeste in Faptele Sfintilor Apostoli despre primul act martiric mentionat dupa crucificarea lui Hristos, act pastrat in aceasta Biblie pt. unii fara valoare. e vorba de martiriul Sf. Ap. si Arhidiacon Stefan. vezi ce spune el acolo si gandeste mai profund inainte de a trage concluzii. apropo, vezi ca pana si diaconia era o treapta cu subtrepte, asadar sistemul exista deja pe vremea cand probabil nici nu se scrisesera macar acele suluri (cu valoare istorica si fara valoare teologico-dogmatica pt. crestinism).
in plus mai tine cont de acestea: -"manuscrise copte scrise in sec.3-4 in dialect sahidic" (gnosticismul a fost combatut pe la mijlocul secolului al doilea); -"par a fi traduse din greaca". asadar nu sunt chiar asa de originale cum se spune. apropo, ca tot am ajuns la capitolul vocabular, pana si in limba romana cuvantul "original" poate sa insemne nu numai originea (de la...) ci si originalitate, adica noutate.
mai multe despre toate acestea numai daca va fi necesar. astept si de la altii ceva completari, nu ma lasati singur sa ma lupt cu balaurul asta, please! :}}}
just me
#19055 (raspuns la: #18940) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Probabil stiti ca cuvantul e - de gabriel.serbescu la: 11/08/2004 13:21:04
(la: Vreau dreptul la mandria de a fi roman!)
Probabil stiti ca cuvantul e o arma, ca mai mult, cuvintele in sine sunt simboluri si o utilizare corecta a lor poate face bine sau rau. Din nevoia de a intelege mai bine simbolurile exista inclusiv o stiinta, semiologia.
Problema unui simbol e aceea ca adesea el deviaza in mit, sau complex mitologic, caz: Eminescu, care poet fiind, a ajuns sa simbolizeze o intreaga poezie romaneasca, a devenit mit.
Dumneavoastra domnule Herjeu, efectuati aceleasi manevre, manipuland inconstient niste simboluri romanesti (literati, artisti sau fosti lideri politici) si le proiectati la mama dracu, unde se imbina discursul spiritual romesc si orgoliile patetice de natie blegita si distrusa de comunism.
Cand vorbiti de Romania, domule Herjeu, faceti-o tare si raspicat daca tot vreti sa fiti orgolios si mandru, caci in textele dumneavoastra se intuieste buciumul si jalea. Numai bine
#19567 (raspuns la: #18985) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Capcanele lui 23 august 1944 - de RSI la: 02/09/2004 13:45:20
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Capcanele lui 23 august 1944 (NO RATING!)

[romanian-portal.com], (8/23/2004) »
Ca niciodata in ultimii 15 ani, apropierea acestui 23 august a starnit in discursul public romanesc o revigorare a interesului (uneori a pasiunilor) fata de acest eveniment important al istoriei contemporane. Mai multi factori au condus aici: in primul rand, intentia oficialitatilor, anuntata inca de la mijlocul lui iulie a.c., de a organiza o celebrare substantial mai consistenta decat in toti anii de dupa 1990 (legitimata de implinirea unui numar rotund de ani); apoi, trebuie sa luam in calcul recentele avataruri ale Casei regale romane, ca si ameliorarea spectaculoasa a relatiilor dintre Regele Mihai si actualul presedinte al Romaniei; in fine, cred ca in substratul intregii povesti se afla balanta inca neechilibrata, in memoria noastra comuna, intre nostalgia dupa autoritarismul legitimat "patriotic" al maresalului Ion Antonescu si frustrarile firesti ale celor care stiu ca, o data cu acea zi, a inceput drama comunizarii Romaniei. Istoricii nu pot conduce, prin ei insisi, la rezolvarea definitiva a acestui impas - o data pentru ca istoria este o disciplina in continua rescriere*, apoi pentru ca s-a vazut limpede ca nici macar ei nu au cazut intru-totul de acord asupra interpretarii acestui subiect fierbinte.



Propun aici o analiza succinta a evenimentului de acum 60 de ani, avand convingerea ca orice incercare de clarificare a acestui trecut relativ recent poate conduce la o mai buna intelegere a prezentului nostru.


I. Cum s-a ajuns la 23 august 1944?

Intre 21-24 noiembrie 1940, pe fondul unei Europe prinse de mai bine de un an in conflict, generalul Ion Antonescu (devenit, din 14 septembrie acel an, Conducatorul statului national-legionar roman) facea prima vizita la Berlin, ocazie cu care le prezenta lui Adolf Hitler si ministrului de Externe german Joachim von Ribbentrop viziunea sa asupra situatiei europene si locului Romaniei in acest peisaj. Antonescu si Hitler si-au facut reciproc o buna impresie. Generalul roman, al carui patriotism sincer nu putea masca un mare amatorism intr-ale politicii, si-a expus dorinta de a lupta pentru refacerea granitelor statale, grav afectate de pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a unei parti din Transilvania, in chiar vara acelui an. Spre deosebire de Antonescu, Hitler avea o mare abilitate politica: "Istoria nu se va termina in anul 1940" - i-a spus el lui Antonescu, sugerandu-i o speranta. Din acest moment, Romania va intra intr-o dezastruoasa competitie cu Ungaria lui Horthy pentru captarea bunavointei Fuhrer-ului. In chiar aceasta vizita, pe 23 noiembrie, Conducatorul roman semneaza in numele tarii sale aderarea la Pactul Tripartit (alcatuit din Germania, Italia si Japonia si completat de Ungaria cu doua zile mai devreme, pe 21 noiembrie).



Explicatia acestui gest - si a celor care aveau sa urmeze - nu este pasiunea fascista a lui Antonescu, ci convingerea sa ca Hitler va castiga razboiul. Din 1916, politica externa a Romaniei fusese legata de cea a Frantei; dar Franta cazuse, sub loviturile unei armate germane care parea invincibila. Ca militar, Antonescu a avut o intuitie corecta: ca, in ciuda pactului din 23 august 1939, Germania si URSS vor ajunge in conflict. Temator pana la obsesie de sovietici (avea, ca roman, motive, desigur), Antonescu a ales sa mearga pe mana Germaniei.



In cele sapte luni care vor urma, in toate intalnirile si in mesajele schimbate, Antonescu arata disponibilitatea Romaniei de a lupta impotriva bolsevismului. Dar Hitler s-a aratat initial rezervat fata de aceasta oferta. Nedorind sa-i dea un cec in alb liderului roman si aparent deplin increzator de forta sa, el insista pe nevoia de stabilitate a Romaniei, siguranta economica etc. Convins totodata de dorinta de revansa a romanilor, Hitler definitiva la mijlocul lui decembrie 1940 Planul Barbarossa de atacare a Uniunii Sovietice, in care Romania avea rolul sau - chiar fara ca, in acel moment, Antonescu sa stie!



Discutia definitiva intre cei doi a avut lor pe 12 iunie 1941; abia acum Hitler l-a anuntat pe Antonescu de intentia inceperii razboiului in Est (fara a-i spune data exacta!). Antonescu, intarit intre timp in tara prin infrangerea legionarilor (in 21-23 ianuarie), s-a declarat decis sa lupte, in vederea recuperarii teritoriilor romanesti pierdute. De retinut ca, spre deosebire de Primul Razboi Mondial, cand Ionel I.C. Bratianu a negociat intens conditiile iesirii Romaniei din neutralitate, in iunie 1941 Ion Antonescu a acceptat intrarea in conflict fara nici un tratat formal cu Germania, bazandu-se exclusiv pe o intelegere verbala cu Hitler.



Greu de imaginat astazi entuziasmul inceputului campaniei anti-sovietice, dupa 22 iunie 1941. Pentru multi romani, contaminati de optimismul propagandei germane, razboiul pentru Basarabia echivala cu o excursie ceva mai plictisitoare in stepa rusa. Cucerirea Odessei (cu pierderi de peste 90.000 de soldati!), pe 16 octombrie, a intarit aceasta speranta. Aici trebuie spus ca, increzator el insusi, Antonescu a preluat datele esentiale ale politicii germane, inclusiv conceptiile rasiste: dupa ocuparea Transnistriei, intre august 1941 si iulie 1942, cca 110.000 de evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati aici, urmand ca din septembrie 1942 sa fie adusi si evrei din Romania (din cauza cursului razboiului, planul nu s-a aplicat); in acelasi timp, intre iunie si septembrie 1942, cca. 25.000 de tigani nomazi au fost deportati tot acolo.



Iarna 1942-1943 (adica esecul din batalia Stalingradului) si pierderile masive de aici, din Cotul Donului si Stepa Calmuca (cca. 150.000 de oameni) au fost un avertisment sever pentru Antonescu. Din vara acestui an, bombardamentele asupra Ploiestiului si zonei petroliere (incepute inca din iunie 1942) devin o problema curenta. Din acest moment, oficialii romani (fie ministrul de externe Mihai Antonescu, fie reprezentanti ai partidelor politice aflate in "adormire") vor sonda o posibila iesire din razboi, fara succes. In cadrul aliantei antihitleriste, se impusese pregnant ideea ca Romania este o problema a Rusiei - drept urmare, emisarii romani vor fi sfatuiti, insistent, sa trateze cu sovieticii si sa nu mai astepte sprijin separat de la Anglia sau Statele Unite.



Trebuie spus foarte clar ca, in vara anului 1944, aceste negocieri erau practic blocate. Cu exceptia unor schimburi sporadice de conditii la Cairo, URSS urmarea sa traga de timp, pentru a-si continua contra-ofensiva spre Berlin si a cuceri, implicit, Romania.


II. Filmul unei zile incepute in haos si terminata in speranta

Pe 19 august 1944, ofensiva sovietica incepe, in operatiunea Iasi - Chisinau, incercuirea trupelor germano-romane in Nordul Moldovei, indreptandu-se spre aliniamentul Focsani-Ismail. Si aici intervine exagerarea numita linia de aparare Focsani - Namoloasa - Galati. Vazuta ca antepenultima reduta impotriva rusilor (in cazul caderii ei, Antonescu ar fi incercat rezistenta pe crestele Carpatilor si pe Olt), aceasta linie fortificata, in realitate, nu era inca terminata, era prost echipata din punct de vedere tehnic si - ceea ce e mai important - urma sa fie ocupata de soldatii aflati in retragere din Est, ei insisi demoralizati si intr-o stare precara. Cei care estimeaza, pe baza unor date fragmentare, ca aici s-ar fi putut rezista in fata rusilor pana la sase luni se hazardeaza intr-un optimism nejustificat.



In noaptea de 21 spre 22 august 1944, la Palatul Regal din Bucuresti a avut loc o ultima intalnire a complotistilor care initiasera, inca din iunie, consultari in vederea iesirii din alianta cu Germania si, la nevoie, eliminarii lui Ion Antonescu. Au fost prezenti Regele Mihai, Iuliu Maniu (presedintele PNT), Constantin I.C. Bratianu (PNL), Constantin-Titel Petrescu (PSD) si Lucretiu Patrascanu (in numele comunistilor, dar in virtutea bunelor relatii pe care el le avea cu "lumea burgheza"). Cu acest prilej s-a decis ca duminica, 26 august, la ora 13.00, Regele sa-l convoace pe Ion Antonescu la Palat si sa-i ceara fie semnarea armistitiului, fie demisia.



Lucrurile s-au precipitat aproape dramatic in dimineata de 23 august, cand s-a aflat ca maresalul Antonescu urma sa plece pe front. Si astfel s-a profilat determinarea si curajul tanarului Rege Mihai (pe 25 octombrie el urma sa implineasca 23 de ani). Fara sprijinul direct al liderilor politici, dar cu concursul unor inalti ofiteri apropiati Casei Regale, Mihai i-a convocat pentru ora 15, la Palat, pe Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Ultimul a fost punctual, iar maresalul, invocand treburi reale, a ajuns in jurul orei 16. Discutia s-a purtat in biroul regal, intre patru persoane: Regele Mihai, generalul Sanatescu (seful Casei Militare regale), maresalul Ion Antonescu si ministrul Mihai Antonescu. Intr-o camera alaturata se aflau generalul Aldea (consilier al Regelui pe probleme militare), maresalul Curtii Ion Mocsony-Starcea, secretarul regal Mircea Ionitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, iar in apropiere, pentru a interveni la nevoie, un alt grup de ofiteri de incredere.



Arestarea celor doi Antonescu s-a facut in jurul orei 17, dupa un schimb de replici in care maresalul si-a prezentat obiectiile cu privire la iesirea din razboi, motivand ca astfel ne vom da cu mainile legate rusilor. Odata inchisi cei doi intr-o camera de valori a Palatului, imediat Regele a demarat consultarile pentru alcatuirea guvernului. In jurul orei 18 au ajuns la Palat, convocati, si generalul Constantin Pantazi (ministru de Razboi), generalul Picky Vasiliu (seful Jandarmeriei) si colonelul Elefterescu (seful Politiei). In fata alternativei arestarii, ei au ales colaborarea. Simultan, a fost convocat si seful Serviciului Sigurantei, Eugen Cristescu. Din intuitie sau ca urmare a unor informatii scurse, acesta a banuit despre ce e vorba si, in loc sa vina la Palat, s-a deplasat la locuinta ambasadorului german von Killinger, avertizandu-l.



Primul detaliu ce merita retinut este ca schimbarea s-a produs fara nici o defectiune majora; ofiterii superiori din Bucuresti, informati rand pe rand, au dovedit o mare fidelitate fata de Rege si o lipsa de solidaritate cu Antonescu asupra careia merita meditat. In jurul orei 18.30, Armata romana era deja plasata in noi dispozitive, in vederea unei riposte. Dupa ora 19 au ajuns la Palat ambasadorul Killinger, generalul Gerstenberg (seful Apararii antiaeriene) si generalul Hansen (seful Misiunii militare germane in Romania). Informati cu deferenta, li s-a cerut evacuarea fara lupta a armatei germane din tara. In zilele urmatoare, Killinger avea sa se sinucida - pentru ca, in ciuda informatiilor pe care le primea constant, nu prevazuse actul - iar Gerstenberg a ales, din 24 august, calea represaliilor, desi isi daduse cuvantul de onoare in sens contrar.



In jurul orei 22.10, a fost difuzat, prin Radio, mesajul Regelui catre tara. In acel moment, schema noului guvern - prezidat de generalul Constantin Sanatescu - era, in linii mari, definitivata: cei patru lideri politici amintiti mai sus erau ministri secretari de stat (in plus, Lucretiu Patrascanu - vezi mai jos - primise Justitia), iar restul posturilor erau ocupate de militari. La ora 2 a diminetii de 24 august, Regele, insotit de cativa apropiati, a plecat spre Gorj - via Craiova - la sugestia apropiatilor care se asteptau (si aveau dreptate) ca a doua zi Palatul sa fie bombardat.


III. Consecinte imediate si multe intrebari

Un numar mare de intrebari agita inca analiza acestei zile.



In primul rand, care a fost rolul factorului politic? Singurii lideri care au ajuns la Palat in seara de 23 august au fost, in ordine, Lucretiu Patrascanu (ajuns spre orele 19.30) si Constantin-Titel Petrescu; dupa ora 22, a venit si comunistul Emil Bodnaras, cu intentia ferma de a se interesa de Ion Antonescu. Se poate glosa mult pe seama lipsei liderilor taranist si liberal; cea mai probabila explicatie este aceea ca, desi informati, au preferat expectativa, nu foarte convinsi de reusita actului.



Cum se explica rolul lui Lucretiu Patrascanu? Prezenta sa la Palat si propunerile cu care vine imediat (amnistierea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor etc.), precum si dorinta de a fi inclus pe lista guvernamentala intr-o pozitie net privilegiata isi au sursa in stradania lui de a lua un avans in fata celorlalti lideri ai partidului comunist. Patrascanu avea sa nutreasca, pana prin 1947, convingerea ferma ca el ar avea datele intelectuale si meritele istorice si politice pentru a conduce PCR. Aceasta convingere il va duce in inchisoare si apoi la moarte, peste mai putin de 10 ani.



De ce a ajuns Ion Antonescu in mainile comunistilor atat de repede, inca din primele ore ale lui 24 august? Oricat de trist, adevarul este ca numai comunistii (dirijati de Bodnaras) au putut alcatui, in timp scurt, o brigada de soc, capabila sa-l deplaseze intr-un loc sigur si sa-l pazeasca pe maresal. Liberalii si socialistii spusesera inca din 21 august ca nu au oameni pregatiti pentru o asemenea eventualitate, iar Ilie Lazar, seful departamentului Muncitoresc al PNT, care - teoretic - avea oameni, aparent a lipsit in acea zi din Capitala. Antonescu a ajuns astfel in cartierul Vatra Luminoasa si, in nici o saptamana, era deja predat sovieticilor.



Care a fost rolul noului guvern Sanatescu? Atunci, ideea unui guvern militar a parut a fi cea optima. Astazi, se poate medita daca un guvern preponderent politic nu ar fi fost mai eficient in vederea rezistentei la comunizare. Imediat dupa 12 septembrie (data la care era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu intre Romania si Aliati), Comisia Aliata de Control (in esenta sovietica) a devenit organul de conducere neoficial al Romaniei, iar presiunile ce au urmat pana la impunerea guvernului pro-comunist Petru Groza din 6 martie 1945 s-au desfasurat in ritm sustinut. Primul rezultat a fost, deloc paradoxal, tocmai lipsa regelui de la sarbatorirea primului an de la eveniment, pe 23 august 1945; atunci, surprins de refuzul lui Groza de a-si prezenta demisia (asa cum Regele Mihai i-o ceruse), suveranul a boicotat, in mod simbolic, aceasta celebrare si incepea astfel "greva regala" ce avea sa dureze pana pe 7 ianuarie 1946.



In fine, a fost 23 august un act de salvare nationala sau o catastrofa? La o analiza lucida, rezulta ca inlaturarea lui Antonescu si ruperea aliantei cu Germania erau, (in acel moment si in acele conditii concrete), singura sansa pentru a putea spera la un statut mai bun al Romaniei postbelice. Nu e cazul sa ne facem complexe: Romania nu a parasit atunci o Germanie democratica, ci un Reich utopic si criminal. E drept, acea zi nu a adus sfarsitul razboiului - dar a adus, oricum, ruperea unei aliante nefaste, pe care Romania nu o alesese de bunavoie, dar care impinsese tara in dezastru si o putea conduce la dezmembrare. Personal, am convingerea ca daca azi Transilvania se afla in granitele Romaniei (URSS ne-a sustinut in acest sens, in 1946-1947, sugerandu-ne astfel sa "uitam" de Basarabia), acest lucru are legatura si cu 23 august 1944.


IV. Ce mai inseamna azi 23 august 1944?

Confiscata de comunisti, ziua de 23 august a purtat de-a lungul deceniilor diverse semnificatii, toate impuse. Ea a devenit zi nationala in 1948, imediat dupa proclamarea frauduloasa a Republicii. Vreme de aproape un deceniu, 23 august a fost descrisa ca zi de eliberare a Romaniei de catre glorioasa Armata Rosie (care, evident, nu fusese implicata in mod direct). La inceputul anilor 60, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a deplasat treptat atentia spre insurectia antifascista, reducand in paralel apologia armatei sovietice. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, va agrea mai mult o formula complicata, in stare sa legitimeze impletirea dintre istoria inventata a PCR si istoria neamului: Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.



Sperantele romanilor din seara de 23 august 1944, ca vor iesi din razboi si ca se vor intoarce la democratia de pana in 1938, au fost abrupt inselate. Practic, ziua arestarii lui Antonescu a fost primul pas pe calea unei sovietizari accelerate. Dar trebuie sa spunem ca nici unul dintre actori nu putea atunci intui ce avea sa urmeze. A-i face pe Regele Mihai sau pe apropiatii sai vinovati de evolutia ulterioara tradeaza fie necunoasterea istoriei, fie rea-credinta.



In fine, care este oare sintagma cea mai potrivita in rememorarea acestui eveniment? Aparent, lovitura de stat este o formula potrivita, din moment ce Ion Antonescu era, in acel moment, Conducatorul statului, iar Regele Mihai nu mai avea decat o mica parte din prerogativele constitutionale regale din 1923. Totusi, in opinia mea, indiferent de statutul oficial (si autorevendicat!) al Maresalului, o lovitura de stat data de un rege in functie este o contradictie in termeni si o imposibilitate logica.



Asadar, cred ca, fara a ne complica inutil in formule pretentioase, dar greu de argumentat, gen insurectie, lovitura de Palat, lovitura de stat s.a.m.d., putem accepta ca la 23 august 1944 a avut loc demiterea fortata a regimului Ion Antonescu, in virtutea unei sperante care - asa cum spuneam - va mai avea nevoie de 45 de ani pana la a prinde contur.


Adrian CIOROIANU

Semnalez cu placere o ultima aparitie dedicata subiectului, din care provin unele dintre detaliile analizei de fata: Ion Solacolu (editor), Tragedia Romaniei 1939 - 1947, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc & Ed. Pro Historia, Bucuresti, 2004



Stire preluata de pe siteul ZIUA

http://www.ziua.net/
Menhirul îsi avea psihologia lui. - de DESTIN la: 03/09/2004 03:19:12
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Amintem in ultimile comentarii ca raspuns dat:

"Milenara noastra istorie, cultura si credinta dacilor, odata citite, studiate sunt reale surse ce vin sa ne vorbeasca despre nemurirea sufletului."

TRECUTUL ESTE GARANTIA VIITORULUI - DACIA STRABUNA

O dovada ce sta marturie – formidabila ideologie, pe care dacii au raspandit-o în toata lumea, prin marele flux dacian,asezand, totodata, pe langa temelia scolilor teozofice si temelia unei singure biserici.

Biserica daciana universala, dupa cum constata marele Pitagora.

Simbolul acestei biserici este bolovanul de piatra – menhirul.

Carpatii nostri devin sfinti: “Piatra Domnului” (Car ˆ piatra; pati ˆ Domn), în limba clasica armeana, care este o ramura dacica.

Menhirul este un cuvant compus: men ˆ spirit; hir ˆ hire – hirea (firea) omeneasca, în perioada ei de trecere din tertiar în cuaternar.

Menhirul = Simbolul perfectiunii si al vietii eterne.

El stabileste o norma în viata omului.

Este un nucleu divin.

Menhirul îsi avea psihologia lui.

Strabunii nostri i se închinau,cu credinta ca se adreseaza însasi divinitatii, iar în aceasta forma sadita adanc în sufletele lor, ca trimis de sus, menhirul se raspandeste peste tot pamantul.

“Sub acest înteles a patruns peste tot locul unde exista suflare omeneasca, punand temelia unui singur lacas – biserica universala si a celei dintai scoli doctrinare, desavarsite de marii initiati care le conduc.”

Pentru explicarea faptului,amintesc de profesorului arheolog Archinti, care, în cartea sa Degli steli, vorbind de menhire, spune:

“Istoria si descrierile calatorilor antichitatii, ca si arheologii moderni, au semnalat existenta unei imense cantitati de monumente brute, mai primitive decat toate monumentele cele mai frumoase ale antichitatii”. Aceste “razii”, de cea mai veche arta primitiva se gasesc raspandite în întreaga omenire. Oriunde ramane amintirea unei stravechi civilizatii”

Intalnim aceste monumente pe toata suprafata pamantului, pe ambele emisfere, în unele locuri sunt mai numeroase, iar în altele sunt dispuse la distante foarte mari si rare.

Cele situate în afara Europei sunt putine si foarte departe unele de altele, iar cea mai mare parte au aspectul de adevarate opere de arta, care au scapat atentiei arheologilor.

Cele existente în Europa starnesc de secole curiozitatea si interesul oamenilor de stiinta si inspira o teroare mistica celor din jur.

Numele lor e menhir sau menir, iar cea mai mare parte se gasesc în Franta (Bretania), Anglia, Irlada, Scotia etc., formand mari aliniamente sau cercuri sfinte (Cromlech). Noi avem Curm. Numele lor sunt luate din vechile dialecte galice.

În regiunile unde este prezent menhirul, populatia vorbeste un dialect neanteles nici de francezi, nici de englezi etc. ceea ce denota ca numele lor sant luate din vechile dialecte: menhiri, cromlechi; în Sardinia – “Pietre del circo”“ toate cu acelasi caracter religios.

Obiecte de groaza mistica, sau de teroare, de legende stranii, fabuloase si socotite opere supranaturale, ele sunt anterioare oricarei arte orientale egiptene sau asiatice.

Intrebarea este :
cum si cu ce mijloace preistoricii au putut ridica în picioare acei monoliti, menhiri, de înaltimi si grosimi considerabile atingand zeci de metri?

Asemenea monumente se afla în nordul Frantei (Armorica), în Anglia (Irlanda), în Spania, dincolo de Gibraltar, în nordul Africii.

Ptolemeu, marele geograf, le gaseste în Egipt.

Se mai semnaleaza în Rusia, prin Siberia, India, Asia (Chaldeea, Persia, Palestina), în America si peste tot pamantul.

Profesorul italian Ed Morse a descoperit grupuri de dolmene la baza muntilor situati la 10 mile de Osaka (Japonia).

În toate aceste regiuni, traditiile locale spun ca popoarele vechi îsi faceau rugaciunile înaintea acestor pietre, încredintati ca se adreseaza însasi divinitatii.

Cu ele si-au facut oamenii lacasuri de rugaciune, mari aliniamente, cercuri sacre.

Menhirul este temelia bisericii universale, temelia adevaratului ortodoxism, în sensul strict al cuvîntului.

Cu toate acestea …de ce?
Conciliul Ecumenic tinut la palatul Trulli din Constantinopole, compus dintr-o preotime influentata de Vechiul Testament, a hotarat sa se darame pretutindeni aceste pietre sfinte, oprind pana si pomenirea numelui lor.

Unul dintre membrii Conciliului a dat ordin sa se distruga pietrele sfinte din Galia.

S-a lovit, însa, de rezistenta antropologului Quatrefages, care s-a opus acestui ordin.

Pe întinsul Galiei, s-au descoperit peste 15.000 de asemenea monumente sacre, cu toate intemperiile si mai ales distrugerea oamenilor.

Pitagora spune:

“Ceea ce se misca în tine, ceea ce se numeste – tu – sufletul tau este un dublu eterat al corpului, care cuprinde în sine un spirit nemuritor.
Acest corp spiritual este organul spiritului. El slujeste sa însufleteasca corpul, care fara dînsul ar sta inert”.

(va urma in conferinta: Cum gandim?)

Bibliography:

Herodot:Historiarum Liberi IX edidit Henri Rudolph Dietsch. Editio altera Curavit H. Kellenberg vol. I Lipsiae, in Aedibus, B. G. Tenbueri, 1885;

Herodot:Traducerea româneasca publicata dupa manuscrisul gasit în manastiirea Cosula, de N. Iorga, Valenii de Munte. Tip. Neamul Rom. Soc. Pe actiuni, 1909, p. 553;

Dione Cassius: Historia romana, vol. I-V, Leipzig, Taubner, 1864;

Hoefer, tomes I-IV, ed. II, Paris, Hachette, 1865;

W. Froehner: La Colonne Trajane d’après le surmoulage exécuté à Rome en 1861-1862;

Salomon Reinach: La Colonne Trajane, Paris, Leroux, 1886;

A.D. Xenopol: Istoria Românilor din Dacia Traiana, ed. III, vol. I-IV, Iasi;

A. D. Xenopol: Materiale arheologice, vol. I si II;

Ph. Le Bas: Histoiire romaine depuis la fondation de Rome jusqu’à la chute de l’empire d’Occident, vol. II, p. 558, Paris, Didot, 1846;

Gr. G. Tocilescu: Dacia înainte de Romani, Tip. Acad. Rom, 1880, p. 594;

N. Densusianu: Dacia preistorica, Buc. Instit. De Arte Grafice, Tip. Carol Göbl, 1913, p. 1152;

Teohari Antonescu: Lumi uitate. Studii liiterare si arheologice, Iasi, Tip. Edit. Dacia, P. Iliescu si D. Grossu, 1901, p. 214
Columna lui Traian, vol. I-III, Iasi, Tip. Goldner, 1910, p. 271

Dionisiu Fotino: Istoria generala a Daciei. Trad. G. Sion, Tom I, Buc., Impr. Nat. Rom., 1859;

Teohari Antonescu: Cetatea Sarmisegetuza reconstituita, Iasi, Tip. Goldner, 1906;

Anton D. Velcu: Contributii la studiul crestinismului Daco-Roman sec. I-IV d. Chr.,Imp. Nat. Buc.;

Vasile Pârvan: Dacia. Recherches et découvertes aechéologiques, vol. I/1924, vol. II/1925. Buc. Cultura Nationala;


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20914 (raspuns la: #20911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...