comentarii

orasean


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
gd525 - de SB_one la: 19/12/2003 12:13:39
(la: Romani in strainatate)
???????????
trebuie sa incep cu un mare semn de intrebare! Semn de intrebare ce tintesc capacitatea da de percepere. nu stiu citi ani ai ,dar dupa cele scrise nu mi sa pare sa depasesti ce 25 de la 525 ,iar daca ai mai mult, ai trecut degeaba pe aici.

mai intii citeva axiome:
-nu-ti renega trecutul ptr. ca te vei renega singur si asta nu-ti va aduce respectul celor din jur.
-asa zisa supravietzuire( numeste-o cum vrei) inseamna in mod normal invatzarea unor "reguli" noi si uitarea celor vechi.
-oamenii/ societatea te apreciaza ptr. cea ce esti nu ptr. cea ce ai vrea sa fii sau aratzi ca esti!

Pe la romani( trebuie sa aducem mereu vorba de ei) sint trei notziuni si anume
-orasean
-satean
-tirgovetz

daca primele doua nu au nevoie de axplicatii, pentru cei care au uitat lb. romana:
tirgovetz e unul plecat de la tzara , a uitat bunul simtz al sateanului si traieste la oras cu dezinvoltura nesimtzitului/pungasului care crede ca necunoscindu-l nimeni poate face orice.

nu este un apropos la adresa cuiva, este un avertisment(zadarnic) la adresa celor ce au un astfel de comportament.

cei ce cred ca au plecat din RO nemaiputind suporta marsaviile de acolo, sau subcultura sau mai stiu eu ce...n-ar strica sa-si reaminteasca( daca au ce) ca acolo au primit toate aceste "bunatatzi" ptr. care sint apreciatzi aici in west sau mai stiu eu unde.

mai este tot asa o vorba de duh care spune ca:
desteptzii invatza din greselile altora, prostii din greselile proprii iar idiotzii ...nici-odata!
in zadar sa se faca clasamente sau sa incercam sa ne punem singuri intr-o tabara sau alta; nu v-om reusi. Sintem acolo unde sintem si nu ne ramane decit sa vorbim prostii de cite ori avem ocazia. Sper ca ceilaltzi sa ne-ntzeleaga!

Cind pleci ca nu mai potzi ( iaca asa) si in urma ta lasi fratzi si surori, parintzi, copii care au "de tras"(unii au mai apucat vremurile astea "bune") si de "raspuns"...si sint "maturatzi" de colo colo.. Care dintre voi poate sa nu se uite inapoi sau uitindu-se sa zica : nesimtzitzii astia,necultivatzii astia?

Cind pleci( iaca asa) si te gindesti la copiii( ramasi in urma) care poate nu au ce minca in timp ce tu ai de toate pe masa, cam la ce te potzi gindi?

Cind vrei sa-tzi aduci familia si nu potzi ptr. ca nu ai "casa si masa" ( ...ooo, ce frumos se vedea de departe...), cam la ce te potzi dindi, five to five ?

Cind ajungi intr-o tzara care crezi ca-i civilizata si te arunca cu toate scursorile lumii, la ce te potzi gindi?

Cind un roman ca tine spune( si ar fi trebuit "sa aiba" ceva mai mult ca tine...fost economist in Buc) spune celorlalti: asta-i kripo( renuntz la traducere...chiar si-un francez ar trebui sa stie)( si numai asa ca i se pare ca tu- in timp de iarna,venit in delegatzie- mai portzi si cravata) si te trezesti cu o trupa de popolezi "turtitzi" care vor sa stea de vorba cu tine...cam la ce te potzi gindi?

In timp ce mai totzi in jurul tau( ---viatza in lagar) merg la furat in timp ce tu faci munca sociala cu 2 DM( doice marc...pe limba noastra)...si cautzi contacte ca sa invetziu limba si celelalte ...si esti tratat la fel cu ceilaltzi, la ce te potzi gindi?

In timp ce observi ca securistii nostri erau copii mici pe linga astia si aveau dreptate in multe lucruri...la ce potzi gindi?

In timp ce frica , nu sa spui ,ci sa nu se observe ca ai invatzat vreodata ceva in viatza ta ca sa potzi primi un job si sa-tzi potzi hrani familia, la ce te potzti gindi?

In timp ce la toate locurile de munca esti blocat sub diferite forme si esti dirijat numai intr-o anumita directie, la ce te potzti gindi?

In timp ce un an esti obligat sa umbli fara nici-un document de identitate( ...poate, poate te hotarasti sa pleci odata...Deutschland fuer die Deutsche!), cam la ce te gindesti gede-utza?

Cind vezi ca oameni pe care-i cunosti, seriosi, cu job sint luatzi peste noapte si dusi la avion spre RO( din nou RO), cam la ce te potzi gindi?

....lista e fara sfirsit; aici e o stare generala( sau a fost...unii au trait-o din plin)

Intimplator il cunosc foarte bine pe acel emigrant in Germania care scrie tot felul de lucruri pe aici. A fost un sportiv de frunte( la vremea lui) al RO , a tzinut stindardul sus ptr. tzara si ptr. cei ce stateau la televizor si mincau semintze. A terminat o facultate printre cei mai buni in serie; a facut productie si proiectare ( meseriashul "perfect" ptr. necesitatzile germane)si cindva a ajuns in Germania. Cind "s-a ajuns" si-a cautat fostii colegi si prieteni (plecatzi ca si el) prin lagare si i-a ajutat cum a putut( cu sfaturi sau bani)

Si-a calauzit copii in viatza( si se poate lauda cu asta; de la 2000 Km)si-a ajutat fratzi si surori si prietenii lastzi in tzara.

A contribuit la formarea unei comunitatzi romane unde cei pribegitzi de soarta sa sa poata gasi un raspuns. Aici in tzara lui adoptiva ( la care-i respecta partrzile bune si löe critica pe cele rele)

dupa 10 ani de "galere" a "scapat" si e acolo unde ar trebui sa fie de la inceput.Face o munca pe care multzi pe aici nu sint in stare s-o faca; in germania sint lipsa-zic statisticile- 20 000 de ingineri in conditziile in care peste 60 000 sint shomeri din motive de neadaptare la cerintzele actuale. E mindru de asta si trist in acelasi timp vazind ca ingineri valorosi romani fac minci de mizerie.

gd525, potzi intzelege ceva din toate astea? Tu te intilnesti cu un roman si va vorbitzi frantzuzeste?

Intr-un loc ai dreptate: nu ne integram stind pe luneta. Dar asta ne ajuta. Aici gasim oameni ce gindesc ca noi. Ca noi, nici mai bine nici mai rau!
#6968 (raspuns la: #6934) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Toamna in Dumbrava - de LMC la: 11/10/2004 21:18:43
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
Asa cum stiti Toamna este anotimpul meu favorit, iar weekend-ul care a trecut a fost poate unul dintre cele mai frumoase weekend-uri petrecute impreuna cu sotul meu. Simbata dimineata m-am trezit cu nasul gidilat de aroma cafelei care iubitul meu s-a ingrijit sa o pregateasca exact asa cum imi place mie, mai robusta si mai tare. Afara era un aer racoros si improspatat de o ploaie scurta care eu nu am prins-o. Gamaliuta abea a asteptat sa ne scoatem nasul pe-afara pentru ca dupa ce a dat ocolul gradinii a venit sa se invirteasca printre picioarele noastre ca sa-l mingiiem. Ma distreaza cum se aseaza cuminte linga scaunul meu de parca ar vrea si el sa intre in vorba cu noi sau cel putin sa asiste la conversatiile oamenilor mari. Eu ii zic: “Pispirelule, ai venit si tu la grupa mare?” El isi ciuleste urechile alea a lui roz si-si baga nasucul ori in glezna ori in mina mea, daca-i pe-aproape, doara doara il miingii si pe el un pic. Numa ca acuma-i tare nasol de el, ca-i pica parul de numa numa, si orice atingere genereaza o ninsoare de par pufos ce pluteste in aer si-apoi se agata de hainele noastre. Asa ca mai putin cu mingiierea pe vremea asta.

Dupa ce ne-am luat cafeluta si-am stat la taifas, m-am apucat si-am curatat prin gradina toate uscaciunile, am taiat din trandafiri, am sapat, in fine am gradinarit. M-ai tirziu am zis hai sa ne plimbam un pic pe strazile vecinatatii. Aerul ala proaspat era pacat sa nu-l consumi si sa nu-ti imbeti un pic plaminii cu el. Asa ca zis si facut. Cred ca ne-am plimbat vre-o 45 de minute daca nu mai mult, caci pe cind am ajuns acasa am facut febra musculara. Eu cind ma plimb fac exact la fel de mult efort ca si cind alerg. Probabil ca seaman pe bunicu, din partea lui mamica, ca numa el era ca un titirez cind mergea. Ce sa fac, imi este in singe, iar un alt lucru este ca sotul fiind foarte inalt cind el face un pas eu tre’ sa fac unul jumate ca sa pot tine pasul cu el. Noroc ca nici eu nu-s prea mica, ca altfel ar trebui sa fac doi sau trei pasi, sau poate chiar sa alerg. Hehe, ma distrez de una singura acuma gindindu-ma la imaginile astea.

Dupa ce am ajuns acasa am continuat mai departe gradinaritul, iar apoi am luat micul dejun sa avem energia necesara de a face cumparaturile pentru saptamina. Toata dimineata afara a fost noros, dar dupa masa a iesit soarele iar norii i-a luat vintul si i-a dus la munte. Ne-am gindit ca nu ne-ar strica si noua o excursie la munte, sau cel putin pina in Dumbrava Cavalerilor, un satuc mic la vre-o 40 de minute distanta de casa. Este un loc foarte frumos, unde deseori mergem sa ne balacim in apa cristalina a riului sau sa ne cataram pe stincile imense ce-s presarate de-a lungul riului. De ani si ani de zile merg in Dumbrava Cavalerilor ca sa-mi relaxez mintea si sa iau o vacanta de o zi de la viata oraseana.

Deci planul l-am facut, asa ca a doua zi Duminica dupa ce am plecat de la biserica am mers acasa sa ne schimbam echipamentul si masina, si-am pornit inspre Dumbrava. Ne-am oprit sa punem benzina si sa ne luam ceva de-ale gurii, ca ne-am propus sa mincam prinzul stil picnic, iar pe cind am ajuns la destinatie am fost numa buni de prinzit. Ne-am dus pina intr-unul din locurile noastre preferate, un loc mai ascuns si mai linistit, unde apa riului este ca oglinda. Ne-am asezat si am mincat timp in care niste fluturasi ne-au aratat miscarile lor acrobatice si frumusetea aripioarelor lor colorate. Citeva pasarele ne ciripeau de-asupra capurilor, iar adierea vintului fluiera usor printre crengile copacilor colorati de toamna. Toate culorile stincilor, toate nuantele de verde, galben si caramiziu erau reflectate in apa riului care numai vintul ii mai incretea fata. La un moment dat vre-o sapte vulturi imensi au inceput sa se invirta sus sus de tot pe deasupra dealurilor care ne inconjurau. Cite-odata auzeam glasul lor, un tipat melodios si trist dar in acelasi timp taios. Am vazut si niste libelule care-si dadeau aere pe deasupra apelor, unele erau albastre altele erau verzi. Cind razele de soare au inceput sa ne infierbinteze ne-am mutat mai sus pe niste stinci la umbra altei stinci mai mari. De acolo am putut vedea si mai bine reflectiile din apa in combinatie cu ce se afla pe fundul apei. Mi-a parut rau ca nu mi-am adus cu mine uneltele de pictat ca aveam ce picta, plus de asta eram si inspirata. Dar poate ca mergem si weekendul viitor si-atunci precis ca-mi iau echipamentul de artist cu mine.

Am plecat cu chiu si vai, ca nu ne-am mai fi dus acasa de-acolo, iar pe cind am ajuns acasa eu cel putin eram istovita. N-am mai fost in stare sa fac nimic, asa ca m-am intins la televizor, la care m-am uitat numai cu un ochi ca celalalt dormea. Eram obosita, dar era o oboseala din aia care-ti convine. Stii cum e cind tot trupul iti este relaxat si greoi, cind tot ce vrei sa faci este sa dormi, si poti dormi pentru ca nu mai ai nimic de facut ca toate-s la locul lor si treaba-i complectata.

Dimineata m-am trezit tot asa de improspatata ca si aerul de-afara. Cind mi-am scos nasul la iveala primul lucru care m-a intrebat sotul a fost: “Ce-ai visat?” L-am intrebat de ce ma intreaba iar el mi-a raspuns: “Pai cind m-am trezit tu vorbeai in somn si spune-ai “In primul rind, cine esti tu?”” Am inceput sa rid in hohote dar nu mi-am putut da seama sau aminti ce am visat. Deci “in primul rind” azi dimineata am fost odihnita, si tot “in primul rind” foarte bine dispusa. Ma bucur pentru ca desi Luni este cea mai urita zi din saptamina, a inceput cu bine. “In primul rind” asta e tot ce conteaza.
"Un ziarist de provincie ce t - de paulgreb la: 08/02/2005 11:55:28
(la: De ce traiesc femeile mai mult decit barbatii)
"Un ziarist de provincie ce trecea printr`un sat vazu la o poarta un batran care plangea. Se apropie si`l intreba :
- De ce plangi tataie ?
- Fiindca m`a batut tata ...
- Tatal ? Pai cati ani ai matale ?
- 102 ...
- Si de ce te`a batut ma rog ?
- Eh! I`am furat toporu` lu` bunicu`... "

Bancul asta circula prin Rusia pe la jumatatea secolului trecut si se baza pe o oarecare realitate : foarte multi tarani rusi ajungeau la niste varste la care un orasean nici nu visa. Munceau pe branci o viata intreaga in conditii grele , nu dadeau pe`afara de destepti ... dar erau longevivi. Nu duceau insa viata dezordonata si plina de excese a orasenilor.

O legenda japoneza "ne povesteste" ca : un maestru privea pe fereastra in timp ce afara ningea foarte tare si a observat cum crengile mari si - teoretic - mai rezistente se rupeau sub greutatea zapezii , iar crengile mici , mult mai firave dar mai elastice , se aplecau incet pana se eliberau de zapada acumulata si supravietuiau "incercarii". Asa a aparut arta martiala Ju-Jistu.

Natura ne arata ca organismele aparent mai firave sunt defapt mai rezistente in fata vicisitudinilor. Si noi facem parte din natura , chiar daca ne place sa credem ca o putem guverna.
Frate om de la "garantii"... - de ampop la: 12/04/2005 12:17:30
(la: De ce suntem asa inculti ?)
Pe langa nick name-ul ciudat, sincer e scris prea adanc pentru mine ca sa-l pot intelege (ce fel de garantii: imobiliare, mobiliare, morale?), vreau sa te contrazic in ceea ce priveste incultura izvorata din originea rurala a majoritatii romanilor. In primul rand doresc sa specific frate ca sunt orasean de patru generatii, poate chiar cinci, dar a vedea izvorul indobitocirii in sat mi se pare cel putin absurd. Nu putem generaliza in nici un caz, deoarece exista intelectuali de marca izvorati de la sat, oameni care au invatat tocmai pentru a se desprinde de lumea saraca si trista a satului romanesc, precum exista si fii de profesori universitari absoult imbecili, care isi urmeaza parintele in cariera didactica doar pe baza unei ereditati tipice societatii romanesti.
Mai trebuie sa tinem seama si de o categorie de indivizi, de aceasta data de la tara, cei "cu origine sanatoasa" care au fost promovati de catre organele de partid si securitate in functii de conducere, din vremea lui Ceasca pana azi. Statistic ar fi interesant de evaluat cati dintre asa zisii "oameni de succes" din societatea contemporana, respectiv cei din topul celor 300 de bogati ai Romaniei au origine rurala, "sanatoasa"...majoritatea. Cultura lor...ramane insa de discutat. Toate cele bune,
Mario
Cam tarziu reply-ul dar... - de AlexHombre la: 30/08/2006 19:34:48
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Cam tarziu reply-ul meu, dar de abia acum am intrat in cafenea si am vazut discutia asta si vroiam sa-mi spun si eu parerea (nu ca ar conta dar...).

DA e ilegal, si DA, e imoral, sa downloadezi muzica, filme, software, etc.

Dar de unde sa stim noi asta? Unde e legea? Nu e ca si cum fiecare are o carte acasa "Legile Romaniei" si pe care o stie pe-de-rost si pe care o respecta oricand are ocazia... Poate ca politicienii adevarati o sa-mi dea peste nas si o sa zica ca legea se publica in "Monitorul Oficial" sau cine-stie-pe-unde, dar de unde sa stie un biet satean sau orasean de provincie de chestii din astea avansate...?

Si daca vedem in ziare ca scrie ca "Legea X pe anul Y" specifica ca e ilegal sa downloadam informatie cu copyright, cine are incredere in ziua de azi in ce spun ziarele? Fiecare are dreptul sa scrie ce vrea in ziare sau la tv, pentru ca a auzit ca in Romania e democratie (asta daca chiar e democratie, ar trebui sa verific in cartea "Legile Romaniei" pe care nu o am...).

Si in plus, avem Biblia si cele 10 porunci, dar cine le respecta?

Doar cei 2 centi ai mei...
Cri Cri - de latu la: 23/09/2006 00:53:42
(la: DUPLICITATEA)
Ehh.. tot unchiu` Sam, saracu`... Hawkins :)))
Nu te-nseli:-)

Dar daca nu-ti place Camelotul lui Twain, fie si al lui White
Pai daca lasa atatea firimituri...
De altfel, puteam sa jur ca nici Twain nici White n-au avut Camelot-uri, singurul fiind King Arthur.
Dar, ce-i drept, eu n-am fost prea bun la istorie...:-))

Am citit undeva ca se poarta "sandalutele imparicopitate", insa eu le prefer pe cele cu bolta plantara si talpi din piele naturala.
Multumesc, ca vrei sa-mi ocrotesti simtzurile de orasean. Dar nu-ti fa ganduri, stiu si eu ce-s alea opinci...:-)))

Da` tie de ce ti-e frica de o amarata de intrebare? S-o pun pe raftul de la mijloc? :)))
Pentru ca anumiti oameni nu pun intamplator intrebari amarate.
De altfel nu mi-e frica de ea, ca dovada ca am pus-o. Daca mi-era frica de ea, o ocoleam.
De ce s-o pui in raft?
Ca sa prinda praf, sau ca sa aibe soriceii alt material pentru productia de firimituri ?..:-))

__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#147139 (raspuns la: #147124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
**** - de Horia D la: 13/02/2009 14:07:30
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Un orasean, plin de fite si figuri, face o excursie in Apuseni. Ajunge la o stana si se intalneste cu un cioban. Acesta statea molcom cu mana in falca si privea la mioarele lui. Oraseanul da sa intre in vorba :
-Dar numai saracie lucie aveti pe aici, la care ciobanul, calm :
-Mda... avem saracie...
Oraseanul, mai plin de aere :
-Sunteti de-a dreptul inapoiati. Aveti numai lipsuri, la care baciul, pufaind incet :
-Mda... avem lipsuri...
Se enerveaza oraseanul ca pierde vremea degeaba :
-Auzi bade, eu zic sa n-o mai lungim. Zi-mi si mie o adresa de unde sa iau niste branza, ca ma grabesc. Branza aveti, nu?! si rade zeflemitor.
Ciobanul se indreapta incet de spinare si extrem de linistit, ii replica :
-Mda... avem branza... noteaza : www.branzadeoaie.ro


#405904 (raspuns la: #405901) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
@eutanasierea... - de lecturator la: 08/12/2011 16:24:39
(la: Eutansierea maidanezilor sau puneti mana pe bata)
Iubesc animalele. Iubesc cainii. Uneori si ei ma iubesc pe mine. Dar - si au fost si trei cazuri in care sunt implicat - nu m-au iubit. Am supravietuit. Dar nu dorsec sub nici o forma sa repet experienta.
Si o scurta povestioara: un amic locuitor la sat desi orasean prin nastere si ocupatie avea un caine. Mare. Si viteaz, si frumos. Pe drumul din fata casei era oarece trafic spre un schit si spre padure. Cainele traia slobod, gudurandu-se pe langa turistii cazati sporadic la un vecin. In schimb (memoria probabil ii spunea ca anumiti oameni au avut treaba cu el atunci cand era mai mic) nu suporta TARANII localnici. Astfel viteazul, devotatul si frumosul caine a fost dus in Bucuresti spre a nu mai deranja localnicii. Ajuns aici (intr-o curte de institutie) a disparut in mai putin de o ora (e vorba de institutia unde lucreaza amicul meu), nelegat fiind. Sper sa fie inca in viata si sa-i fie bine, acolo unde o fi acum.
Si revin: Nu ma pot abtine a relata ca nu intr-un singur caz "omului" romanesc afland un animal culcat in ulita ii vine mai usor sa il scoale locindu-l cu piciorul, batul sau piatra decat sa il ocoleasca. Dar - pe cuvant - cainii care au avut ceva de impartit cu mine nu au fost nici provocati si nici asmutiti. Iar eu nu cred ca seman cu toti acei care i-or fi chinuit in pruncia lor. Si chiar si asa, imi vine greu a crede ca o operatie estetica imi va rezolva situatia. ce-i drept cred ca nici eutanasierea lor in masa nu-i o solutie. Probabil ca fundatiile avand ca scop protejarea lor ar trebui sa fie silite sa le duca grija faptic si nu declarativ. Oricum, ma intreb daca ar fi in locul nostru cum ar proceda ei, cainii?
Istanbul, un oras cat o tara - de zaraza sc la: 13/03/2014 08:50:52
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/istanbul-un-oras-cat-o-tara

"Nu stiu daca observatiile mele sunt justificate dupa cateva zile in Turcia, dar am sa incerc totusi sa insirui cateva ganduri. In primul rand distanta dintre oameni e mult mai mica. La salut si la revedere te pupi pe obraz, in momentul in care vin prieteni si cunoscuti stau foarte aproape unii de altii. Magazinasele, miliardele de magazinase din Istanbul mi se pare ca arata destul de bine, ca spiritul mercantil e destul de bine inradacinat la turci. Da, exista si supermarket-uri dar mie mi se pare ca grosul cumparaturilor se face de la magazinasele de cartier.
[...]
Cartierele si comunitatea. Personal mi s-a parut ca simtul comunitatii, chiar si la oras e mult mai puternic decat in vestul Europei. Poate contribuie putin si locurile in care toti barbatii stau la ceai in timpul zilei, dar mai ales seara dupa munca. Si in comparatie cu Romania spre exemplu mi se pare ca persoanele in varsta participa mai mult la viata comunitatii, sau cel putin ii vezi interactionand mai mult cu ceilalti.

Siguranta. Acum sper sa n-am gura aurita dar pana acum pot sa spun ca m-am simtit mai in siguranta in Istanbul decat in Bucuresti. Ca un studiu de caz gazda de pe warmshowers avea cheia de rezerva “sub pres”, si in vestibul se putea intra fara cheie. Si nu era deloc retras, o multime de cunostinte si rude care veneau pe la el. La fel cu lasatul bicicletei, pana acum nu am avut nici o problema cu cineva care sa se uite suspicios la bicicleta lasata in fata magazinului spre exemplu.

Limbile straine. Aici mi se pare ca turcii sunt putin deficitari poate in primul rand si pentru ca toate filmele la ei sunt dublate. E mai bine decat in Bulgaria dar in situatii in care te-ai astepta sa stie engleza mai bine (spre exemplu orasean student la facultate) s-ar putea sa mai fie ceva surprize. In schimb am folosit germana de doua ori pana acum."

#651283 (raspuns la: #651236) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...