comentarii

orice limba e oglinda sufletului natiunii care o creeaza


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Se spune ca ochii sunt oglind - de mya la: 10/07/2006 20:19:22
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Se spune ca ochii sunt oglinda sufletului. Numai ca nu intotdeauna poti sa citesti pe cineva privind in ochii lui/ei. Sau la fata lui. Exista oameni cu fete angelice care sunt rai si cruzi.

Infatisarea iti da o prima impresie despre un om (chiar si hainele) insa pana nu-l cunosti nu poti sa stii exact ce-i poate pielea.

Si aici pe forum, din discutii si conversatii poti oarecum sa realizezi care oameni sunt normali si care au ceva probleme (mai mici sau mai mari). Insa pana nu-i cunosti personal pe cei cu care ai avea oarece tangente, nu poti sa-ti faci o parere clara despre ei. Aparentele pot sa insele.
#132570 (raspuns la: #132538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oglinda - de Tofan Ana Isabella la: 14/11/2006 12:13:16
(la: FRICA DE OGLINDA)
Si Narcis se uita in oglinda,admirandu-se cat de frumos era....uitandu-te in oglinda poate observi ceva ce nu ti-ar placea,astfel incat multi evita aecst lucru . Ma refer la oglinda sufletului.. S-ar putea sa descoperim cat de mici,egoisti,meschini si superficiali suntem....celorlalti le gasim multe defecte ,cand nici noi nu suntem perfecti.....
Sancho Panza - de latu la: 08/02/2008 00:07:09
(la: Premiile Literare Cafeneaua 2007 - Notele Juriului Sectiunea Proza )
M-ai surprins a doua oara in seara asta, Sancho. Prima oara am crezut intr-o intamplare.
Lucrarile tale am sa le mai citesc: Oglindesc artistul din tine si imi sunt valoroase pentru ca vorbesc o limba pe care sufletul meu stie s-o inteleaga.
N-am considerat ca trebuie sa fac o distinctie intre artist si om, considerand ca sunt sustinuti de unul si acelasi suflet, anume acela a carui limba o intelegeam citind.
Numai ca in seara asta, omul s-a departat de artist si asta intr-o maniera care m-a surprins si m-a inspaimantat: M-a surprins faptul in sine si m-am inspaimantat, pentru ca de-acum n-am sa mai pot scrie omului, cat de bine mi-a facut artistul.

Mergi cu bine, creatorule de iluzii. Nu-i putin ce faci, dar infinit mai putin decat crezusem eu ca reprezinti.
Mult succes...
#283266 (raspuns la: #283073) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Speedy - de papadie67 la: 18/10/2003 00:52:45
(la: "Sa nu ucizi!")
Celor care se vor ingramadi sa-ti explice pe un ton mieros-superior ca esti roman intolerant de-al nostru, deoarece au cotrobait in prealabil si-au vazut ca scrii din tara, le pun intrebarea mea preferata:
...privindu-va-n oglinda sufletul dupa ce v-ati dezbracat (daca puteti) de poleiala (ra/in)suflata de "studii stiintifice" si de "ce bine ca vine lumina; de- afara), chiar puteti considera ca persoana care v-a omorat/violat copilul este o victima-a-societatii-ce trebuie-sa-aiba-inca-o-sansa"?? Fiind vorba de copilul vostru, dac-aveti?
Acuma sincer, fata de voi insiva: va puteti imagina momentu'-n care aflati vestea si ce reactie ati putea s-aveti?
Considerati-ma intolerant si retardat, dar daca mi se-ntampla, eu il/o-mpusc, inainte sa aiba sansa sa-l omore/violeze si pe-al vostru prunc.

Voila, si mai turnati un paharel, cinstiti meseni cu ganduri bune, nu ca aia raii!
Daca-i rau sa gandesti mereu in alb-negru, fara nuante, e si mai rau sa gandesti mereu numai in nuante; exista cazuri de alb-negru, totusi, merde!
#1581 (raspuns la: #1579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. - de Catalina Bader la: 05/11/2003 04:26:01
(la: Cele mai frumoase poezii)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.
Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte
Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari. Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav. Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - de Catalina Bader la: 07/11/2003 07:18:51
(la: ROMANIA)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.

Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.

Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.
Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,

Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.
Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,

Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte

Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari.
Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav.
Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

comentariu (mai vechi) - de Catalina Bader la: 23/11/2003 08:24:21
(la: Cele mai frumoase poezii)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.

Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.
Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,

Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.
Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,

Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte

Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari.
Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav.
Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

In "istoria noastra inerta de - de (anonim) la: 04/04/2004 11:11:48
(la: Ce se intampla cu romanii, cu voi?)
In "istoria noastra inerta de doua milenii" nu ai gasit chiar nimic care sa te faca sa fii mandru?! ... Istoria noastra... a cui? Ca a romanilor..... doua milenii e cam mult. Oricum, ceea ce vreau sa spun e ca niciodata nu mi-as asuma raspunderea de a judeca ceea ce simt altii fata de situatia actuala. Romanii nu o duc prea bine? Nu o duc bine deloc. Nu trebuie sa faci decat un singur lucru. Priveste cu adevarat in ochii romanilor si spune-mi ce vezi? Si nu uita o vorba (nu stiu daca romaneasca): "Ochii sunt oglinda sufletului"
Schimbarea e obligatorie, aici ai dreptate, dar romanii sunt obositi, nu ai observat?
Daca esti cu adevarat un "baietel de bani gata", daca vezi ca situatia actuala nu e cea corecta, daca vrei sa schimbi ceva, foarte bine, gaseste altii ca tine care au destula energie sa duca lupta si fa-o.
Inertia.... noastra a romanilor e ceva foarte adevarat. Dar nu spune ca istoria noastra a fost la fel!
Toate cele bune.
Apoi sa avem stiinta gandului curata despre ceea ce gandim, - de DESTIN la: 07/08/2004 18:17:40
(la: Cum gandim?)



Sa avem catre noi minte de judecator.
Cum ?
Sa ne judecam pe noi totdeauna : " Ce gandim noi, ii place lui Dumnezeu ? Ce vorbim noi, ii place lui Dumnezeu ? Ce facem noi acum, ii place lui Dumnezeu ? Ce intentionam noi, oare ii place lui Dumnezeu ?"

Si daca constiinta, care este oglinda sufletului, ne spune ca nu, atunci sa incetam de a gandi aceste lucruri, de a le vorbi si de a le pune in plan sa le facem.

Aceasta inseamna sa se judece omul pe sine, ca auzi ce spune dumnezeiasca Scriptura : De se va judeca omul pe sine, nu mai cade in judecata lui Dumnezeu ( 1 Corinteni 11, 31 ).

Si daca iti spune constiinta ca da, atunci este bine, caci avem marturia constiintei noastre bune.

Apoi sa avem stiinta gandului curata despre ceea ce gandim sau vorbim sau facem.




Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

cartea marele mister.... - de cosmacpan la: 25/09/2004 21:37:25
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartea, marele mister
Deruland mesajele acestei sectiuni trebuie sa marturisesc ca am doua bucurii si o tristete (ca in patru nunti si o inmormantare). Prima bucurie este ca nu sunt singurul contaminat cu acest virus « vorbulitza de la Alice: fugi cat te tin picioarele, 'chestiile (astea) interesante' dau dependenta. eu nu cautam nik pe net, cand am dat de teroarea, extazul si umilinta ultimului an din viata mea. fugi, om bun, ca-i mai rau decat orice drog » (si e vorba de virusul numit carte si nu cafenea), a doua bucurie e ca am reusit sa-mi « infectez si copii cu acelasi virus » caci numai o nebunie poate sa te indemne sa mai cumperi carti pe care sa le si citesti cand poti afla mult mai repede si usor tot felul de lucruri de la tv-u. Tristetea consta in faptul ca de multe ori uitam si incepem sa ne « fudulim » cu ce avem. Pentru mine cartea este un mister, este ceva plin de viata care te cauta si te gaseste (si nu invers cum s-ar putea crede). De ce spun acest lucru : pentru ca am tavalit in avalansa uitarii carti deosebite (pentru care nu eram inca pregatit) si au fost momente de vraja si mister cand am pus mana pe ea si nu am mai lasat-o sa-mi scape. De ce am pus mana ? pentru ca-mi facea cu ociul ? pentru ca ma atragea ca un magnet ? mister, suspans…nebunie. Sunt carti pe care le recomand si carti pe care le vreau uitate. De ce uitate ? din doua motive : unele sunt ca un cutremur devastator si simt ca n-as putea sa le mai citesc odata sau macar sa le frunzaresc (cum poetic marturisea de Arcturus - 16/04/2004 - O asa carte nu poate fi citita decat cu un sentiment de "inaltare in abisurile nebuniei umane".) iar celelalte sunt oglinda sufletului meu si recunosc ca ma doare sa vad cata uscaciune si uraciune zace si colcaie acolo, in mine.
Dar intotdeauna am avut momente si trairi si indiferent daca am trait toata « viata pe un peron » sau « in lanul de secara » intotdeauna mi-am amintit ca la « rasarit de eden » trebuie sa fie cateva « dune ». cand voiam sa plang imi aminteam « ce verde era valea mea » si-mi dadeam seama ca nu suntem decat « oameni si soareci » in acelasi timp, chiar daca suntem in « zbor deasupra unui cuib de cuci » Obraznicia facea din mine « omul care rade » iar cunoscutii ma alintau in deradere cu : ce a mai citit « magicianul ». Iar eu « Don Quijote » imi permiteam sa le raspund ca « jocul cu margele de sticla » a fost inventat pentru a tine minte numarul celor « o mie si una de nopti » iar toate « basmele » si « povestile » lor nu ma ating. Caci eram si sunt « idiotul » care la fel ca « alchimistul » speram sa gasesc « pendului lui foucault » undeva la baza, la « fundatia » lumii. Dar « numele trandafirului » staruia ca o grimasa pe buzele lor ce sopteau privindu-ma ingaduitor « asa grait-a zarathustra » si nu intelegeau ca eu dupa ce asistasem la « fenomenul pitesti » ma chinuiam sa descopar in « jurnalul fericirii » « enigma otiliei ». dupa ce raspundeam la intrebarea « cum am ajuns scriitor » cautand printre « amintiri din copilarie » « casa budenbrock » de pe « muntele vrajit » caci « maestrul si margareta » lui plecasera dupa « vrajitorul din oz » care se afunda in desisul preeriei dupa « winetoo » iar « coliba unchiului tom » era neancapatoare ca si « insula cu elice » sau « hanul ancutei ». De multe ori, noaptea pe cand « soldatul sjvek » patrula intrebandu-se « pentru cine bat clopotele », stateam ca « omida » si ma intrebam, ce face « colectionarul » daca eu raman in stadiul de larva iar « batranul si marea » sopteau : « mizerabilii », iar au aruncat « cei patru cavaleri ai apocalipsului » « valul pictat » incat o sa vezi numai « orizonturi rosii ». Dar « de la pamant la luna » e-o cale atat de lunga ca mii de ani i-au trebuit minciunii sa ajunga.
Lasand gluma proasta la o parte trebuie sa recunosc ceea ce am mai spus : nu cartile ne marcheaza existenta, ele doar ne arata ca existam, ne arata cum suntem, unde suntem si unde am vrea sa fim. La fel ca multi dintre voi am cartile mele pentru momentele de singuratate, de tristete de bucurie, cartile care imi sunt dragi si pe care nu este nevoie sa le iau cu mine pe o insula caci le port tot timpul cu mine, traiesc in mine, cresc in mine. Este cea mai teribila simbioza :
Caci fara ele as murii iar fara mine-s moarte.

Deschid fereastra si ma vad, sunt Narcis, tu esti lacul
Prin randuri-valuri ma strecor, ma regasesc, sunt altul.
O noua carte am deschis, Sesam, ce-mi dai tu oare?
O usa-n spate s-a inchis, vlastar - altoi ce doare……..

pentru ca... - de sadOne la: 08/11/2004 01:24:59
(la: Oare de ce ne iubim doar jumatatea din fatza?)
Poate pentru ca ochii (oglinda sufletului?) sunt doar in fata, chiar daca nu pentru multi reprezinta o oglinda ci doar o masca "de fum". Poate ca nu putem fi la fel de expresivi "cu spatele", poate ca pentru nu putem zambi cu spatele si nici nu imi pot imagina cum pot fi posomorat "cu spatele".

Pe de alta parte poate dupa ce vezi un spate gingas cu un gat frumos te astepti la o adevarata revelatie "a fetzei" ca de multe ori sa fii complet dezamagit(a). Poate pentru ca ni se pare uneori mult prea ademenitor si inselator pentru a ne putea "increde" in spatele cuiva.
Nu stiu de ce dar bancul cu "Light travels faster than sound, that's why some seem clever when you see them but after they open their mouth..." pare ca se potriveste "like a glove" :)
Cand cunosc cu un om strain ( - de mya la: 28/02/2005 04:01:29
(la: Ce observi prima data la un barbat ?)
Cand cunosc cu un om strain (barbat sau femeie), prima chestie la care ma uit sunt ochii. Ochii sunt oglinda sufletului si daca stii sa privesti in ei, vezi multe ;).

Apoi a doua chestie care ma intereseaza este vocea. Si vocea poate sa spuna multe despre sufletul omului, exista niste vibratii in ea, sunt sigura de asta.

Bogatia si inaltimea nu-mi spun absolut nimic. Nu sunt calitati, exista bogati mitocani asa cum exista si oameni mici de inaltime cu sarm si personalitate, deci chestiile astea nu sunt relevante. Nu poti sa judeci un om dupa banii pe care ii are asa cum nu poti sa-l judeci dupa inaltimea pe care i-a dat-o Dumnezeu/mama natura.

Hainele pot sa spuna si ele multe despre personalitatea unui om. Insa pot sa te induca in eroare uneori ("Pe afara e vopsit gardul, inauntru-i leopardul")...asa ca nu e relavanta chestia mereu.

Gesturile sunt foarte sugestive intr-adevar. Unul cu ticuri iti da de gandit daca-l compari cu altul echilibrat care "se misca natural" ;). Daca esti atent si la gesturi poti sa "vezi" mai departe de aparente.

In general oamenii echilibrati sunt si ingrijiti dar exista si oameni ingrijiti care nu sunt echilibrati asa ca...

Abia dupa ce omul din fata mea deschide gura si incepe sa vorbeasca mai mult, sa-si dea cu parerea, sa-si spuna opinia despre "X" subiect, eiiii ... abia atunci pot sa-mi dau seama cu adevarat in ce ape se scalda.

Dar scriu cu mana pe inima ca la ochi ma uit prima data si de regula prima impresie pe care mi-o fac e confirmata de parerea ulterioara.

Chestia cu self-confidence e cu doua taisuri. Oamenii echilibrati au self-confidence (si poate sa nu-ti sara in ochi chestia asta neaparat uitandu-te la ei) dar exista si oameni neechilibrati cu maaaaare self-confidence. Fiecare a intalnit vreodata vreun mitocan sau vreo tzatza, plin/plina de self-confidence, sunt sigura.

Aspectul exterior - de chess la: 30/05/2005 19:37:26
(la: Aspectul exterior)
Exteriorul este oglinda sufletului. Asa cum suntem in interior, cum este sufletul nostru, cum sunt gandurile noastre tot asa este si chipul nostru. Un om ce gandeste urat arata urat ,se imbraca urat, se comporta urat. Modul nostru de a gandi sculpteaza si modeleaza fizicul, infatisearea, chipul.
Un om trebuie sa-l judeci -daca te crezi in masura si iti permiti sa faci acest lucru- si dupa aspectul exterior si dupa interior. Exteriorul te ajuta sa-i intelegi mai bine interiorul si viceversa. Majoritatea critica individul dupa exterior pentru ca este mult mai usor faci acest lucru. Minimul de efort si mediocra analiza psihologica nu iti pot oferi mai mult. Pentru a patrunde in sufletul si a-i intelege gandurile unui om este nevoie de rafinare psihologica si spirituala. In lipsa acestei capacitati esti nevoit -fara constientizare- sa te rezumi doar la marunte observatii ce-ti sunt oferite de exterior. Criticul incapabil de intelegera sufletului va percepe doar frumosul fizic si se va multumi doar cu aceasta. Pentru el doar exteriorul va conta. Intelegand si putand sa patrunzi si sa intelegi gandurile de pe fruntile incretite ale oamenilor vei descoperti nesfarsitul taram al frumusetii. Vei decoperi porti prin care poti patrunde pe aceste meleaguri si totdata vei simti cum chipul iti inmugureste, exteriorul devine din ce in ce mai frumos, intr-o continua si ascendenta perfectionare.
Salut - de cosmacpan la: 05/11/2005 00:01:08
(la: cu masca si fara masca)
"adevarul nu raneste decat daca esti orb fata de interiorul tau sufletesc si spiritual... " ca de obicei ceva pare ca nu suna la fel ca-n mintea mea. eu cred ca adevarul raneste oricum, caci si Iisus a fost ranit de moarte pentru ca a spus oamenilor adevarul. nu toti si nu mereu suntem dispusi sa intelegem si sa acceptam adevarul; pentru ca nimeni nu este orb fata de interiorul sau sufletesc si spiritual, dar s-ar putea sa nu agreezi adevarul celor din jur sau in ultima instanta, ceea ce descoperi in oglinda sufletului tau. Intr-adevar, o multime de oameni se chinuie inca sa scoata petele de mucegai (sau flori) dar nu toti se gandesc la penicilina in acest timp. Ti s-a intamplat vreodata sa ramai cu senzatii, mirosuri, strafulgerari ale papilelor gustative dupa, ce ai citit o carte? dupa ce ai purtat o discutie? dupa ce ai vazut un film? mie da. si pot sa-ti spun ca de cate ori un anumit parfum ma inconjoara imi aduc aminte de Zorba. la fel si de Jocul cu margele de sticla sau Aalchimistul. Prima intalnire are conexiunile ei, primul sarut, idem. Sunt evenimente, fenomene indiferent de masca sau nuditatea purtate. Fericiti cei ce pot vedea dincolo dincolo de aparente.
Mogecri... interesanta intrebare - de Rachel_cheli_01 la: 27/12/2005 15:32:32
(la: autocompasiune)
Cultura noastra si « cafeneaua » vad ca nu face exceptie, desaproba debordementele emotionale de orice fel. Din copilarie invatam sa ne
« infrinam » emotiile, sa le disimulam sau sa le inecam. Pacat !
Emotiile noastre sint oglinda sufletului nostru, ele ne arata cine sintem. Emotiile sint expresia vietii noastre afective, a le recunoaste, a le accepta, a le lasa sa se exprime :de ex. a plinge cind sintem tristi, a striga cind ne este frica, a manifesta minia liberind tensiunile care se acumuleaza in noi va face din noi fiinte echilibrate !
Cind emotiile ne tradeaza – inseamna in general ca nu le acceptam in forul nostru interior.
Ca sa le intelegem, nu putem face altfel decit sa le lasam sa se exprime…
Ca sa fim capabili sa le geram si sa gasind o armonie entre emotiile noastre si reson, este de dorit sa avem maturitatea de a jongla "eul" nostru profund gasindu-i echilibrul si acceptind ca este fragil.
eu am gasit raspunsul! - de stapanaintunericului la: 20/01/2006 00:18:33
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cred ca am gasit raspunsul la acesta intrebare.Jurnalul fericirii este acolo unde a stat mereu..in sufletul tau,sau poate in ochii tai..in oglinda sufletului.N-am gasit fericirea..am gasit raspunsuri..Crezi ca raspunsurile ne fac bine?Ne multumesc?Ne linistesc?Nicidecum!Ele starnesc intrebari mai profunde in noi..ne insingureaza,ne trec pe alta treapta a scarii.Gaseste-te!Gasesti Lumina..ea e fericirea!Mult noroc!
Copila
#101133 (raspuns la: #98303) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
joc - de doctors la: 30/08/2006 19:24:14
(la: joc)
Ochiul=oglinda sufletului.
Ce este gandul?
#142220 (raspuns la: #142216) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tofan Ana Isabella - de picky la: 14/11/2006 13:19:46
(la: FRICA DE OGLINDA)
Adrian Fuchs :

Ma refer la oglinda sufletului.. S-ar putea sa descoperim cat de mici,egoisti,meschini si superficiali suntem...
In oglinda sufletului suntem mari, altruisti, generosi si meticulosi ! Explicatia consta insa in ochelarii speciali cu care ne privin reflexia oglinzii sufletesti.

... celorlalti le gasim multe defecte ,cand nici noi nu suntem perfecti ...
Cand ii privim pe ceilalti, ochelarii cu pricina nu-s disponibili la-ndemana.

Mitul lui Narcis nu degeaba-i unul privind pe un "el".
#157103 (raspuns la: #157084) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tu copila....... - de cosmacpan la: 10/04/2007 08:11:34
(la: Jocul de oglinzi)
"de a vedea în ea semnificaţia personalităţii unei persoane. "
cand te uiti intr-o oglinda vezi ori cel mai mare dusman al tau ori cel mai bun prieten al tau. totul in oglinda e reflectare. nu e traire (decat daca nu-i oglinda din sala de repetitie de la balet).

"va întreb dacă puteţi să faceţi un exerciţiu de definire a propriei personalităţi în oglindă?"
Nu, pentru ca orice reflectare aduce cu ea ceva noi, iar tabloul ar trebuyi mereu modificat, incat pana la urma ar rezulta un amestec imens de culori, tonalitati si "intreruptele miscari"

"Viaţa poate să fie o oglindă,"
o oglinda cand s-a spart, pui punct si-ti iei alta oglinda. o viata rupta la un colt, dispare pentru a face loc alteia noi si din pacate nimeni nu se mai chinuie sa lipeasca momentele la loc.

"De multe ori o singură bucată de oglindă ne poate minţi mai mult decât întregul."
bucata sau intreg, oglinda e tot una, minciuna de adasta, n-o sperie furtuna.

"Privind în oglinda sufletului ai să realizezi" ca ochi-s plini de dorurile toate, si nici o departare la ura nu-i abate.

"Fiecare oglindă are menirea ei:să te facă mai slab, mai inalt, mai frumos, mai urât, mai ipocrit, mai generos şi aşa mai departe,"
inclisiv acela de a te reflectaasa cum esti de fapt, fara sa te pierzi printre oglinzi strambe. alegerea iti apartine, e vorba de-o decizie.

"Vi s-a întâmplat vreodată să credeti că ştiţi pe cineva şi mai apoi să vă daţi seama că de fapt nu cunoaşteţi aproape deloc respectiva persoană?"
vorbim de bucuria descoperiri sinelui reflectat in ochii/oglinda celorlalti? si ce frumos este sa te descoperi in ochii celor din jur, asa cum esti, cu toate defectele si calitatile........
Cu da(sau Cuda?) - de Valix la: 26/10/2007 09:51:54
(la: Generaţia speranţei)
Domnule Astoniu,chiar va intreb pe ruseste desi nu-mi place sa vorbesc limbi straine de sufletul meu, Kuda? Adica , unde pre dulcea limba romaneasca. E bun textul. Salutari de acasa!!! Ca sa vezi ca ... te citesc!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: