comentarii

orice nevoina pune omul sorocul lui dumnezeu cum este oranduit a-l clati nu pote


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Religie si credinta - de schitroc la: 28/02/2004 17:38:40
(la: Credinta si religie.)
Subiectul este foarte interesant. Cateva ganduri si pareri personale:

1. Credinta este de natura spirituala si te pune in contact cu Dumnezeu (sau Creatorul). Ca atare credinta este ceva f. personal si intim.
2. Cred religia este necesitatea omului de a controla credinta semenilor sai.
Adevarata religie (cea care este pura) nu incearca sa influenteze oamenii. De exemplu: Biblia care a fost scrisa acum 2000 ani (ma refer desigur la Noul Testament) este in masura sa transmita informatia (despre Isus) generatiilor viitoare. Dar religia (care in mintea mea = biserica) a utilizat Biblia in scopuri personale; de unde f. multe ramuri (ortodoxia, catolicismul, anglicanismul, etc.) au aparut toate bazate pe Biblie.

Cam atat pt. astazi. Sper sa'aud si parerea altor cafegii...

:-)

Sil
Arhonte Carol sunt - Sa nu ne emotionam prea tare... - de (anonim) la: 16/05/2004 17:26:46
(la: Existenta divinului?!)
Toata stima Desdemona Doamna, ati punctat perfect, si cu real bun simt.
Intr-adevar, religia crestina nu a fost deloc blanda la inceputuri (care au durat mai mult de o mie cinci sute de ani!!!), timp in care conducatorii institutiilor religiei crestine au impus-o popoarelor cu forta si mentinuta asisderea. S-au facut crime impotriva umanitatii strigatoare la cer( iar Cerurile nu au raspuns!), Hitler pare un mic copil, cu cele cateva sute mii de oameni arsi, in numele "omului nou" "rasei alese".
In Evul mediu au fost arsi pe rug, milioane de oameni din popoarele Europei,au fost schingiuite asa cum nimeni vreodata n-a facut-o in numele nici unei alte religii "pagane" "barbare" din trecut. Nici macar
satanistii, cei ce se inchina lui Satan nu au atins acest rafinament al
" blanzilor crestini ". Ma refer,repet,la liderii credintei crestine acelor vremuri.
A fost Intoleranta extrema si a fost Moarte!
Eu sunt Nascut crestin. Insa sunt un spirit realist si lucid. Iar memoria si logica mea sunt asa cum trebuie sa fie.
Eu nu il neg pe Dumnezeu, ar fi ca si cum m-as nega pe mine, insa nu imi face extrem de multe iluzii privitoare la excelenta si infailibilitatea religiei crestine. Si nici nu cred ca va fi ultima mare religie a pamantului. Istoria a dovedit-o de atatea ori.
Imi amintesc acum, ca religia crestina a numit toti marii Zei ai religiilor anterioare Diavoli, Demoni. Litera religiei crestine a hotarat si
i-a "alungat din ceruri!! Vorbesc acum de fapte, de adevaruri scrise, mentionate intr- o serie mare de documente Reale ale vremurilor trecute. Documente ignorate de capii religiei crestine pe la anul 300. Este stiut si ras-stiut!
Un fapt interesant legat de mitul "Alungarii din cer":
Aproximativ 7000 ani in urma, Constelatia care stapanea zona "spirituala" a cerurilor, Nordul, era Constelatia...DRACO! Steaua polara era Thuban, steaua cu magnitudinea cea mai mare din aceasta Constelatie. TOATE popoarele lumii de la acea vreme si-au bazat religiile si credintele pe stralucirea si influenta acelei constelatii. Mari civilizatii s-au dezvoltat,regate puternice,imperii,au beneficiat de o cunoastere si o tehnologie de care cei mai mari savanti, fizicieni moderni (crestini ai mileniului 2 si 3,acum,) ar trebui sa fie invidiosi. Exceptie, Tesla.
Cea mai importanta civilizatie de atunci cea egipteana, ne-a lasat piramidele, ale caror coordonate matematice insumate, dau exact coordonatele Constelatie Draco, cu punct focal pe steaua Thuban! Este un fapt, nu imaginatie.
Toate scrierile importante ale "Vechilor", descriu contacte directe ale oamenilor cu "Zeii", patriarhii traitori cu cel putin doua mii de ani inaintea
anului 0.e.n, descriu "carele de foc", si "slava cerurilor" si "Ingerilor", veniti sa imparta oamenilor diverse.
Cu putin timp inainte de aceasta era, Constelatia Draco conform legilor Naturale si Universal Divine, si-a schimbat pozitia pe cer ,si o alta stea i-a luat locul in centrul Nordului - Polaris.
Aceasta schimbare in ceruri, a fost perceputa si inteleasa de popoarele antice, in felul in care stim. Urmarea a fost o noua religie, care s-a impus aspura celorlalte in timp. Cu 10 mii de ani inainte, o alta constelatie inconjura polul Nord, si civilizatiile se cunosc care sunt acelea, aproximativ, Atlantida, etc. Peste alte ...1000 de ani,
alta stea polara se va gasi la Polul Nord, fapt ce va produce diferite schimbari in constiinta "modernilor" locuitori ai pamantului, urmand o...alta religie, decat cea crestina., s.a.m.d
Concluzia?
Universul se schimba,constiinta oamenilor se schimba, Istoria se repeta la intervale regulate, precise, de timp.
Traim in mit, spunea cineva.
P.s- Un fapt Real,ce poate parea ciudat pentru unii, revoltator pentru altii, crestini hotarati sa fie crestini.
Arheologii au descoperit in cel putin 3 locuri in Romania, tara noastra,
un ex.la Adamclisi, o bucata de ceramica,veche nu de 2050 ani de pe timpul razboaielor daco-getilor cu romanii, ci de aprox.4000 ani, ceramica pe care era scris in limba daca ( nu romana) o rugaciune a unei femei dace catre Divinitatea sa, care afirma cam asa,redau aprox: " Mare zeita, sunt 666, sunt luminoasa si buna, te rog sa iti amintesti de aceasta si sa ma reincarnezi..."
Ce sa fie de spus? Sunt stramosii nostri, au fost oameni buni,viteji, patrioti, iubitori de vatra si copii, stramosi ce traiau omeneste, in pace cu inimile si constiintele lor, inchinandu-se Divinitatilor timpului, cum noi urmasii lor, ai dacilor si getilor, ne inchinam Divinitatilor prezentului fiind impacati cu ei in constiinta noastra.
Intrebarea ce mi-o poate pune oricine - Sugerezi ca Dumnezeu nu este acelasi, Unul in toate timpurile?
Bineinteles, insa, capacitatea de percepere a constiintei umane este diferita de la epoca la epoca, dupa sistemul cunoscut, deal-vale, deal-vale.
Sa fie omenirea astazi in pozitia "deal"?
Sa privim putin la actiunile imperiilor de astazi, la actiunile locuitorilor din
tara unde s-a nascut ultimul mare Invatator al omenirii, si sa ne reamintim in ce punct in timp au disparut civilizatii si odata cu ele cultura si religia acestora.
Arhonte Carol



#15478 (raspuns la: #15342) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scuze sincere pt. neatentie! - de enigmescu la: 22/06/2004 04:28:11
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
sunt curios, doar curios: daca ai fi gasit materiale publicate de mine anterior ti-ai fi facut o alta impresie? chiar crezi ca e asa de important aspectul? am scris destul de mult la viata mea, chiar daca n-am "publicat" nimic. asta nu inseamna ca am scris doar pt. mine fiindca, poate acest lucru l-ai observat totusi, nu incerc sa vorbesc singur ci sa leg unele discutii- ca acestea se pot transforma in controverse...nu-i nici o problema pt. mine, din ele pot iesi mai usor adevarurile la lumina.
"Cine decide calificarea de om al lui Dumnezeu?...sau cine decide calitatea de inselatori?" este ceea ce ai scris tu cu manutele tale. in aceasta fraza sunt in primul rand doua greseli de exprimare, daca-mi dai voie sa-ti spun. trebuia sa te exprimi cam asa: cine decide CALITATEA de om al lui Dumnezeu si cine decide CALIFICAREA de inselatori? raspunsul meu a fost pe cat de sincer si, nu ma indoiesc, bazat pe niste realitati pe care nu le-ai negat(dealtfel nici un singur punct nu ai negat din cele scrise de mine), deci pe cat de sincer pe atat de realist.
ca sa putem intelege ce-i cu "fragmentul muratorian", pe care nu-l contest dar a carui origine nu o cunoastem totusi(nu stim cine si de ce l-a scris, cu ce scop), trebuie sa avem in vedere mai intai evolutia bisericii primare in acele trei secole de dupa Hristos. stim ca a fost o perioada extrem de tulbure si de zbuciumata. in parte pt. ca uneori chiar si Sf. Ap. intre ei au avut unele ezitari sau neintelegeri privitoare la anumite aspecte ale Scripturii, apoi pt. ca au existat inca de atunci o multime de secte si de curente filosofice care au incercat sau sa minimalizeze importanta Evangheliilor, sau sa submineze autoritatea apostolilor. cei mai interesati de aceasta au fost evreii, ei au incercat cu orice pret sa ascunda adevarul despre crestinism. un alt argument ar fi ca apostolii n-au fost interesati de raspandirea unui "canon". sau cel putin nu la inceput. dar cand s-au vazut asaltati de tot felul de scrieri apocrife, de pareri personale referitoare la dogme si traditie, au trebuit sa tina cont de autenticitatea scrierilor. dealtfel daca dai un search pe net despre "muratori" pe care mi l-ai recomandat tu si citesti cu atentie ce scrie despre el este imposibil sa nu-ti dai seama ca el este sau poate sa fie o prima forma de exprimare scrisa a canonului de astazi. tin sa precizez insa ca autoritatea in materie de texte biblice n-a avut-o nici papa, nici patriarhul, nici vreun imparat sau rege, nici vreun alt om "pamantesc". "oamenii ceresti" au avut aceasta autoritate! si aici ma refer la cei care au participat la sinoadele ecumenice. stii cum se proceda la acestea? se supunea dezbaterilor o problema legata de dogma, de cult sau de administratie si apoi se trecea la un fel de vot. dar acest vot trebuie inteles cam asa: toti aveau acelasi gand si erau purtati de acelasi duh- asa marturiseau despre ceva ca este sau nu este bun. asta i-a si ferit de greseli, la fel cum s-a intamplat si in cazul scrierii bibliei. gandeste-te numai: erau intre 150 si peste 300 de episcopi din toata lumea crestina de pana atunci la o singura adunare, nemaipunand la socoteala membrii insotitori ai fiecaruia in parte. iar ei nu veneau in nume propriu la sinod ci in numele bisericilor pe care le pastoreau. "marturisirea de credinta" sau "simbolul de credinta/CREZUL" a fost redactat in primele doua sinoade ecumenice(Niceea si Constantinopol). asadar Sfintii Parinti au avut grija sa STATORNICEASCA invatatura de credinta si canoanele ei pt. posteritate. unii imparati si episcopi, renegati de biserica si condamnati la excomunicare, au dorit sa-si impuna hegemonia si interesele prin adoptarea de noutati in cult sau in dogme dar mereu a fost cineva sa ia apararea bisericii. Sfintii Ioan Damaschin, Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura-de-Aur au fost unii dintre ei. ei au vorbit cu autoritatea specifica unor apostoli.
revenind de unde am plecat in pledoaria mea, sunt convins ca o multime de alte texte asemanatoare celui muratorian s-au distrus in timp, unele poate chiar mai vechi decat acesta. dar sincer, pe mine nu ma intereseaza mai mult o scriere apocrifa decat una biblica sau din sfinti parinti. si la urma urmei nu trateaza decat problema canonicitatii, nu vreo problema de dogma sau de credinta. ai sa-mi zici ca e f. important. e adevarat, nu neg acest lucru, e f. important sa stii ca urmezi o cale a adevarului si nu una a minciunii. dar atata timp cat acelasi canon de astazi s-a tinut inca din primele veacuri fara a fi schimbat de cineva pt. ca n-ar fi fost bun si ar fi dus la pierzare si la necunoasterea adevaratei Scripturi, da-mi voie sa ma indoiesc de autoritatea autorilor de diferite manuscrise care vin in contradictie cu autoritatea Sfintilor Parinti.
nu mai comentez despre Septuaginta pe care dealtfel chiar eu am mentionat-o. e de ajuns sa spun ca si la ea s-au incercat unele modificari, nereusite din fericire. si ca sa nu-mi uit o idee: VT a fost si a ramas doar "umbra celor viitoare"; dar cand a venit Hristos-lumina lumii ne-am lepadat de intunericul necunostintei.
faci in final o afirmatie fara nici un suport. e ca si cum ai zice ca tu poti cunoaste adevarul numai din vazute. eu iti spun ca se poate si din auzite! poti studia tone de manuscrise si carti dar n-ai sa ajungi niciodata la concluzia ca istoria bisericii nu se invata in biserica. tocmai Traditia ei tine de istorie, cultul in sine este incarcat de istorie. a desparti biserica de istoria ei e ca si cum ai scoate scoica din cochilie. liberatatea de gandire nu trebuie inteleasa ca libertinaj in cuget si n-ar trebui, cel putin teoretic, sa duca la mistificarea adevarului ca de aproape doua mii de ani biserica se slujeste de acelasi suport moral ca si in zorii crestinismului. a pune asta sub semnul indoielii nu e intelept! intai pt. tine insuti, care vezi dar cu ochii larg...inchisi, apoi pt. cei care iti citesc mesajele- te faci direct responsabil fata de sufletele lor! stiinta nu l-a negat intotdeauna pe Dumnezeu, au fost cazuri cand chiar L-a adorat. si inca n-a raspuns intrebarii: de unde vine ea???
cu acelasi respect si sper sa nu existe vreo urma de resentiment.
Catalin R. S.
just me
#16558 (raspuns la: #16552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
morala crestina? - de Little Eagle la: 02/08/2004 02:30:00
(la: Preoti homosexuali?)
Hey Daniel,

Daca imi dai dreptul doar la o fata a lucrurilor sa comentez,nu cred ca as avea ce spune.Ce-i aia teologie si morala crestina?
Inseamna ca pot incheia chiar acum orice comentariu.

Am citit mai toate raspunsurile scrise deja la tema.Imi dau seama ca am de-a face cu destui habotnici si incuiati pe acest site.Religiosi zelosi carora nici nu le raspund din jena ce am pt. ei.
Multi stiti opiniile mele si pozitia mea.To refresh your wicked minds:
Sunt pro-choice,sunt pt. libertatea de exprimare in artele toate,sunt pt, drepturile omului in lume,pt. drepturile animalelor domestice sau salbatice in lume,pt. drepturile lesbienelor si homosexualilor in lume de a-si trai viata precum simt si vor ei,pt. drepturile indienilor din America,pt. populatia de culoare neagra sau hispanica sau asiatica.

Si asta nu o fac din....caritate ci din convingere si incerc cum pot sa ajut,fie cu bani,cuvinte,la radio,in demonstratii in a scrie scrisori de protest la presedinte si administratia lui de lasi si mincinosi.
Mi se pare chiar ciudat sa stiu ca romanii ce traiesc in USA pot fi....republicani-conservatori!Imi este rusine de ei!

Homosexualitatea e mereu un subiect tabu de neinteles.Dar e usor de criticat
cu ura de crestini prozeliti ce se cred in drept de a critica si ...pedepsi.
Nimeni nu spune ca toti homosexualii sau lesbiene,sunt perfecti,dar a-i pune pe toti in aceiasi oala nu e necesar si e dincolo de adevar!Ca si cum cei crestini heterosexuali sunt cu totii perfecti...fiecare cos cu mere are si cateva stricate in el.

Vreau sa intreb de curiozitate daca cineva din voi are curajul(ma indoiesc,pt. ca toti aveti de ascuns ceva)sa spuna cinstit,corect daca au cunoscut homosexuali ,ori au prieteni gay(inclusiv lesbiene)ori cand dau de unul o iau la fuga ca de raie?Shame on you!!

Am avut si am prieteni gay si lesbiene,imi sunt f. dragi si ii iubesc deoptriva ca pe oricine din familia mea.
Nu,nu am avut sex cu ei daca sunteti curiosi,dar asa cum am mai scris candva demult,as fi fost interesat sa am sex cu un barbat,de ce nu? Ce mare pacat e in asta?E doar in mintea celor habotnici bisericosi...nevoie mare.

Adica un mascul cum destui din voi va credeti,are fantezii sa aiba sex cu 2 femei si asta il excita,dar de e vorba sa vada 2 barbati avand sex,i se pare o scarba.....

Desigur ca subiectul legat de preotimea homosexuala este iar tabu dar a fost de sute de ani,personal eu ii pun pe acesti preoti in categ. de pedofili,deoarece sunt atrasi de copii sub 16 ani,rar sunt cazuri cand exista o atractie la aceiasi varsta.Si atunci este deja o relatie de dragoste!Nu de perversiune sexuala.

As recomanda sa vedeti un film f. bun cu Robert Carlyle,"PRIEST"si mai vorbim dupa aceea.
Hey,in plus Dumnezeu nu da cu parul!
God love us all!cine crede ca Dumnezeu are in el vreun dualism...NU are habar de nici o credinta si religie.

Am mai scris si iar repet(la pereti):
In momentul in care spui ca Dumnezeu are o anume preferinta....l-ai limitat deja si coborat la nivelul tau de idiot.
Dumnezeu este dincolo de dualismele existentei universale,e unic One Without a Second!Si sa stiti bine ca ne iubeste pe toti deopotriva!
Chiar si pe orice criminal si pacatos si pe oricine din creatia lui indiferent de gender,hetero sau homosexuali etc.etc.De ce?
Pt. ca Dumnezeu exista prin propria Lui Creatie si trebuie si El sa treaca prin orice experiente ale vietilor umane ori ale intregii naturi de la firul de nisip la om.
Dar ce spun eu si cui vorbesc?Din nou la pereti,cel putin ei ma asculta....

Inca ceva:
NIMENI NU devine homosexual,NIMENI NU alege a fi homosexual!Este o experienta de viata ce vine din trecutul altor vieti prin care ai trecut.Iti va fi scris sa fii asa si fi ceea ce esti fara teama de nimeni,mai ales de biserica si zelosii bisericosi cu capetele in nisip.
Daca as fi homosexual as fi mindru de mine si nu m-as ascunde de nimeni.Nu sunt dar lupt mereu pt. drepturile lor.In februarie am avut in casa noastra invitati niste canadieni prieteni,homosexuali,au stat 1 sapt.si ne-am simtit f. bine.Remember,sunt acelasi suflet cu noi!

Sa nu amestecam deci morala crestina si teologia aici Daniel,nu-si are rostul.
Vreau sa te intreb:
Ce ai face daca cineva ti-ar salva viata de la o moarte iminenta si dupa o vreme vei descoperi ca este homosexual???

Alta intrebare:
Ce ai face intr-o situatie in care un om e pe cale de a muri si doar tu il poti salva si afli ca este homosexual?Vei fi las sau vei salva a acel om?
religia ,credintele etc,nu-si au locul in acest subiect.Oare ce este mai important in viata?
Sa -ti ajuti aproapele(indiferent de orientari sexuale sau religioase)ori sa intorci spatele si sa vezi doar ceea ce "este considerat lege spirituala" dupa care sa te ghidezi in viata?

Rememeber:"Mitakuye Oyasin"(We are ALL related)/Great Chief and Medicine Man Lame Deer/Lakota-Sioux.

Imi cer scuze ca am folosit in locuri cuvinte scrise cu majuscule.Nu am gandit deloc in a le da un accent de....tipat ci doart de a sublinia o idee ce am considerat apropiata contextului meu.

LOVE&PEACE,

Ozzy










































































































Muresh - de (anonim) la: 22/08/2004 11:43:16
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Dom'le, pe ce baza afirmi domnia ta ca profetia lui Isaia se refera la un alt mantuitor decat Iisus Hristos? Ce argumente poti sa aduci pt. asa o "acuzatie" de serioasa? Lasam la o parte faptul ca titlul subiectului era cu totul altul (probabil si intentia autorului)...

Vreau sa-ti spun ca am urmarit cu ceva interes firul discutiilor voastre desi, recunosc, la un moment dat n-am mai avut rabdare sa citesc absolut totul. Din comoditate, probabil, sau mai degraba din cauza faptului ca ati adus TOTI o multime de citate si de alte "dovezi incontestabile" si le-ati cladit de-ati facut un fel de piramida uriasa ce te striveste numai uitandu-te la ea.

Tin sa va spun ca dpdv al ortodoxiei stiinta despre viata si viata in stiinta se combina in mod practic si eficient fara a lasa loc la interpretari sterile. In ortodoxie se pune accentul pe practicarea solutiilor gasite in Scripturi, mai putin pe latura scolastica. De aceea aducerea cu atata dezinvoltura a mesajelor originale biblice in contexte atat de diferite si de serioase mi se pare a fi nu atat o rezolvare a problemelor dezbatute ci o dovada de manipulare a cunostintelor in favoarea sau defavoarea cuiva. Asta imi aduce aminte de vorba celebra a Mantuitorului: "va rataciti nestiind scripturile"; sau: "ochi au avut si n-au vazut, urechi si n-au auzit" (ca tot pomenii de citate...).

mi-am dat seama inca de la inceput ca discutia dintre voi nu va duce decat la slabirea sufletului. de ce? fiindca din cele ce am citit n-am dedus de nicaieri cam care ar fi opinia evrita despre Hristos si urmatorii Lui, asa dupa cum la ceilalti n-am gasit nimic referitor la opinia bisericii! toti vorbesc in nume personal si asta mi se pare a fi un lucru cam pagubos- stiti voi vorba aia: cate bordeiuri, atatea obiceiuri!!! constat, dar nu cu surprindere, inclinatia tuturor de a-si intocmi sisteme filosofico-teologice individuale, separate de credinta din care au iesit dar care se vor grefate pe aceasta. ei bine, asta nu se prea poate. nu putem fi cu fundul in doua luntrii; nu putem fi si la bal si la spital.

ce n-am putut intelege din ultimele tale postari: esti convins ca exista o limita de timp in care proorociile VT (si nu numai) trebuie sa se implineasca? daca DA, cam care ar fi aceasta? daca NU, atunci de unde graba de implinire a lor intr-un timp care sa convina cuiva? sa-ti spun si de ce te intreb. referindu-ma la proorociile despre sfarsitul lumii (continute in Apocalipsa Sf Ioan), se spun acolo lucruri cu anevoie de inteles (de patruns atat cu mintea cat si cu spiritul), lucruri care trebuiesc luate cel mai mult in chip alegoric decat in sens strict (mot-a-mot). Sf. Apostoli asteptau inca din vremea vietii lor sfarsitul lumii. in nadejdea invierii si a vietii vesnice nu mai aveau rabdare sa astepte venirea preconizata, proorocita, dar care intarzia. de aceea ei vorbesc adesea despre evenimentele acestea ca despre unele imediat urmatoare. la fel si ceilalti prooroci. de unde aveau ei sa stie cand se vor implini proorociile lor? pt. ei, ca si pt. niste crestini normali, era mai important continutul mesajelor divine decat timpul cand aveau sa se deruleze faptele respective. dar ca sa fiu mai pe intelesul lumii am sa incerc mai intai sa explic ce e cu proorociile- ca se vorbeste de ele si prea putina lume stie ce sunt.

Descoperirea Dumnezeiasca (ca despre ea este vorba in proorocii) a fost data pt. toti oamenii, sa fie "spre folos si spre binecuvantare" si pt. insusirea Legii. aceasta Descoperire s-a impartasit oamenilor pe doua cai distincte: prima s-a numit Revelatia Naturala; cea de a doua s-a numit R. Supranaturala.

R. Naturala s-a facut pe calea firii. ce intelegem din aceasta? ca firea intreaga pamanteasca ne vorbeste neincetat despre firea lui Dumnezeu, Creatorul ei. ordinea, frumusetea, dreptatea, nobletea, marimea sau micimea unor lucruri, complexitatea sau simplitatea altora, totul ne comunica in permanenta un intreg sistem de valori care ne pot trezi la realitate daca suntem adormiti, sau morti sufleteste. citim la Psalmul 18,1-4;Romani 1,20; apoi Sf. Atanasie: "intreaga faptura, prin ordinea si armonia ei, arata ca din carte si striga pe Stapanul si Facatorul ei. chiar daca unele popoare se inchina la lemne si la pietre, ele stiu ca este Cineva mai mare decat ele"; Voltaire: "universul ma incurca si nu pot gandi macar / ca poate exista ceasul fara un ceasornicar". aceasta descoperire este continua, din primele zile ale omenirii si pana la noi. asa cum primilor oameni li s-a descoperit pe cale naturala goliciunea si pacatul calcarii de porunca, la fel si noua ni se descopera in permanenta lucrurile ce ne leaga sau ne despart de Dumnezeu. depinde de noi daca vedem sau nu.

cea de a doua, R. Supranaturala, este mult mai complexa si necesita ceva pregatire, nu atat mentala cat mai ales spirituala. din ea fac parte proorociile amintite. putem vorbi si in cazul ei de un fel de subdiviziune: directa si indirecta. indirecta: venita oamenilor prin "organele" purtatoare de duh dumnezeiesc. directa: a fost data direct de Dumnezeu unor oameni alesi, oameni fara pata care s-au invrednicit, atat cat a fost cu putinta firii omenesti sa perceapa (ca zice, "nu poate vedea omul fata lui Dumnezeu si sa fie viu"), sa le fie impartasite taine ale viitorului. aici apare o problema, viitorul. nu intentionez sa fac aici o apologie a timpului omenirii. stim ca timpul a fost creat pt. om si nu omul pt. timp. asta fiindca dincolo nu mai percepem timpul in cele trei planuri (trecut, prezent si viitor), ci doar ca un vesnic prezent. toate proorociile vorbesc despre lucruri care se vor intampla intr-un timp mai scurt sau mai lung, in functie de necesitati si de oamenii carora au fost destinate. acuma, cand vorbim despre aceasta Revelatie Supranaturala trebuie sa facem distinctie si in sensul cum se manifesta ea: uneori se manifesta din afara spre interior si reflecta din nou in afara; dar de cele mai multe ori ea se manifesta in chip duhovnicesc, spiritual, si a luat denumirea de Inspiratie/Insuflare Divina. de acest "instrument" s-au folosit toti Apostolii si Proorocii cand au proorocit sau au scris despre lucruri sfinte.

ortodoxia recunoaste 3 mari perioade ale Descoperirii: 1. de la facerea oamenilor pana la darea Legii VT; 2. de la tablele Legii pana la venirea Mantuitorului (aproape 14 secole); 3. ultima, si cea mai importanta, numita si a plinatatii harului si adevarului (Ioan 1,17), incepe odata cu venirea lui Hristos si se incheie cu ultima scriere a NT. superioritatea ultimei fata de primele doua rezida din faptul ca daca inainte oamenii s-au calauzit dupa o Lege data de un Dumnezeu pe care nu L-au putut vedea "fata catre fata", acum ei sunt calauziti de un Dumnezeu care Si-a lasat pe Unicul Fiu sa moara pt. pacatele omenirii "cand noi eram vrajmasi ai crucii", Mantuitor pe care ei L-au vazut dar nu toti L-au cunoscut fiindca firea vesnic suspicioasa si nemultumita nu voia un eliberator spiritual, ci unul politic-social. insusi simulacrul de proces la care a fost supus Fiul Omului din considerente politice si mai putin teologice a fost menit sa distruga nu atat PERSOANA cat mai ales SPIRITUL relativ "nou" pe care il aducea invatatura Sa. de fapt El nu venise sa strice Legea, ci s-o plineasca. da, s-o plineasca, fiindca in persoana Lui s-au plinit "toata legea si proorocii". acuma, desigur ca putem discuta la infinit despre aceasta Persoana care a avut mai degraba o soarta ingrata decat una plina de liniste. "la ai Sai a fost, dar nu L-au primit". de aceea profeteste El: "se va lua imparatia de la voi si se va da neamurilor" (adica paganilor si celor ce au crezut in El). cuvant cutremurator care n-a putut fi suferit de acuzatorii Sai. ei, care mai inainte ramaneau ca stanele de piatra neavand nici un cuvant de indreptatire pt. pacatele lor; ei, care se obisnuisera la uciderea proorocilor si a oamenilor trimisi de Dumnezeu; ei, care spuneau ca Hristos face minuni cu domnul diavolilor (ca ziceau ca are demon); ei, care si-au facut un scop din a nega venirea Fiului Omului la vremea proorocita; ei, care pana si pe Moise, parintele lor, l-au nedreptatit prin spurcaciunile si calcarile de porunca la care s-au dedat impreuna cu popoarele pagane; ei, care stateau prin piete si pe la rascrucile drumurilor si se faceau ca se inchina ca sa le zica lumea "rabbi"; ei, care din Templu facusera o "pestera de talhari" unde comertul luase locul rugaciunii si al ajutorarii celor sarmani; ei, care au zis ca daca nu pot avea "Tara Sfanta" atunci isi vor face tot pamantul o tara a lor... ei singuri si-au cerut osanda de la Dumnezeu: "Ia-L, ia-L; rastigneste-L, rastigneste-L". "sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri"! auziti ce blasfemie, sa pui sangele unui om nevinovat pe capul propriilor copii, a urmasilor si urmasilor tai...! nu e asta o dovada de barbarie mai mare decat orice ucidere? adica sa traga si altii dupa tine ponoasele faptelor tale...

asta e judecata veacului ce vine: sangele care nu spala otraveste!!!!!!! pt. asta si explicatia la cele spuse: fiecare se judeca pe sine insusi, nu crestinii judeca pe evrei, nu musulmanii. de aceea si inteleg de ce evreii nu au nevoie de acest Mantuitor: fiindca daca L-ar accepta ar insemna sa recunoasca uciderea Lui nedreapta iar ei ar fi urmasii acelor ucigasi. cati dintre noi am putea sa recunoastem vina parintilor nostri?! spunea cineva ca daca prin nu stiu ce minune Hristos S-ar fi nascut la romani, atunci ar fi trebuit ori sa se mai nasca o data ori sa nu mai moara fiindca ai nostri nu L-ar fi ucis. se prea poate... cert este ca El a existat ca persoana si a fost crucificat. cine nu crede nici acum si-i invata si pe altii la fel, se pune in randul acelora care L-au tintuit pe cruce pe Unul Fiul lui Dumnezeu facut om dupa chipul si asemanarea noastra. si orice argumente pro sau contra nu vor fi acceptate niciodata decat daca ne mai eliberam din chingile stranse ale mintii. mintea nu judeca precum sufletul.

revenind la problema proorociilor... avand in vedere ce am scris mai sus, e necesar sa intelegem mai intai de la ce premise plecam si pe ce se sprijina intregul nostru edificiu ideologic. imi dau seama ca texte ca acesta de fata nu vor face niciodata pe nimeni sa iubeasca ortodoxia cu tot cu ortodocsii ei, la fel cum imi dau seama si ca nu va schimba mentalitatile cuiva. dealtfel nici insusi Hristos n-a reusit asta atunci, imediat; nici proorocii nu s-au "invrednicit" a-si vedea lucrul lor spiritual "inghitit" de toti. altfel nici n-ar mai fi fost nevoie de proorocii, de minuni, de Descoperirea Dumnezeiasca in general. daca oamenii ar fi fost drept credinciosi n-ar mai fi avut nevoie de acestea toate, nu-i asa? numai ca "trebuie sa ne lamurim precum aurul in foc"!!!!! fara a fi pusi la incercare in credinta noastra n-am avea nici un merit in a dobandi mantuirea.

credem sau nu, cel putin teoretic este posibil un anumit consens in ce priveste problemele aduse in discutie. consensul nu vine prin acceptarea imediata a unor idei, ci prin "rumegarea" lor indelunga si prin experimentarea macar la nivel fizic (palpabil, vazut, auzit...) a trairii in comuniunea sfintilor. in afara corabiei ce luneca pe marea vietii acesteia tulburi, in afara ei nu prea exista sorti de izbavire de la inec. in rest, Dumnezeu cu mila.

just me- enigmescu
#20109 (raspuns la: #20102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maresalul Antonescu vs Regele Mihai - de carapiscum la: 28/08/2004 13:52:37
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Nu stiu de ce dar mie imi seamana acele evenimente cu "puciul" de la Bucuresti din primele zile ale revolutiei romane. Oricat as vrea de mult sa fac diferenta intre aceste doua evenimente fundamentale ale istoriei Romaniei, parca nu fac altceva decat sa le ingemanez, sa le pun pe seama acelorasi mascarade politice la care s-au facut partasi o seama de politicieni corupti si fara constiinta viitorului unei natiuni.

Sigur ca vor veni aici destui sa ne spuna despre evenimentul 23 August- ca a fost un act justificat sau nu. Vor fi istorici sau iubitori de istorie care se vor stradui sa dea ce-i mai bun din ei ca sa demonstreze "pe viu" in ce conditii s-a operat si s-a amputat la acea perioada un madular al tarii, un lider care probabil fara voia lui a devenit unul din cele mai controversate personaje ale Romaniei postbelice. Speram sa aflam mai multe de la ei si in acelasi timp sa nu fim partinitori.

Din ce am citit pana acum (si mult s-a mai scris) n-am putut intelege, sa-mi fie cu iertare, filmul evenimentelor si semnificatia lor fiindca, vedeti domniile voastre, filmul acesta trebuie sa se debaraseze intai de surplusuri si retusuri subtile si nu doar sa placa publicului, ci trebuie sa confirme realitatile existente atunci. Eu personal, sincer va spun, vad acest scurt-metraj ca pe unul ce "trebuie" sa aduca audienta si implicit foloase unora, nu putini la numar. Istoria nu este literatura, domnii mei, este matematica timpului. Ea face operatii complicate folosindu-se de adunari, scaderi, inmultiri, impartiri, iar rezultatele ei nu au voie sa fie egale cu zero.

Subiectul acesta m-a fascinat intotdeauna si am cautat in decursul timpului sa vorbesc cu tot felul de oameni care au trait, in direct sau indirect, "fenomenul Maresalul Antonescu". Am auzit tot felul de explicatii, acuzatii, critici, apoi unele pareri subiective si/sau obiective in functie de persoanele care faceau comentariile. Cert este ca nu putem scoate din context pasajul care il cuprinde pe maresal. E ca si cum am da o interpretare unui citat biblic scotandu-l din context si dandu-i o cu totul alta insemnatate. Ori asta n-ar trebui s-o faca bunii nostri istorici.

S-au omis cu buna stiinta unele aspecte extrem de importante din firul evenimentelor ce au precedat executia lui Antonescu. Din acest pdv cred ca procesul sau ar trebui revizuit si complet refacut dupa rusinoasa lui, zic eu, asasinare. A fost un act politic nejustificat si nedrept, oricum am da-o noi: ca a fost antisemit, antinational, antidemocrat s.a.m.d. Daca vreti putem sa justificam la nesfarsit actele lui, asa dupa cum le putem si califica. Ce ma sperie pe mine este gandul ca dam verdicte fara a cunoaste in fond adevarul celor intamplate. Acest adevar a fost ascuns destul de bine si firavele incercari de restabilire a lui au dus inevitabil la suprimarea "oficiala" a persoanelor ce s-au ocupat de subiect fiindca, nu-i asa, n-a convenit "autoritatilor" si evreilor implicati in "afacerea" aceasta. Orice afacere isi are castigul ei, cel putin teoretic. Dar uneori trebuie platit si un pret pt. asta.

Revenind la o idee anterioara, pt. mine, omul simplu pasionat de istorie si de nevointele neamului romanesc purtat de ici colo in lesa de unii "carturari" travestiti, asadar pt. mine ca si pt. multi altii aflarea necunoscutelor din ecuatie pare relativ simpla la prima vedere. Cum asa? Pai daca punem in balanta relele lui Antonescu si bunele savarsite de el si le agatam de axa contextului istoric de atunci, mi se pare ca e extrem de usor sa aflam cine a fost tradator si cine a fost erou. Caci, sa nu fie cu suparare, regele Mihai nu pare a fi fost erou nici macar in ochii propriilor suporteri, nemaipunand la socoteala pe oamenii simpli care si acum il reneaga. Atunci cine este eroul si cine e tradatorul? Daca Antonescu a fost tradator si criminal de razboi, inseamna ca regele si clica lui au fost pe nedrept alungati si ei poarta cinstea de eroi. Daca nici ei nu sunt eroi, atunci poate sunt fratii nostri pravoslavnici?! Sau tatuca Stalin?!

Antonescu a fost intotdeauna judecat prin prisma raspunderii ce a avut-o fata de evreii deportati. Nu la fel s-a intamplat cu liderii altor tari care au fost sub ocupatie germana si nu s-au opus exterminarii evreilor. De ce? Nu suntem toti egali in fata legilor? Nu toti dispunem de acelasi cod etic, moral? S-a gandit cineva vreodata la MOTIVELE pe care le-a avut maresalul cand a acceptat conditiile impuse de al treilea reich? De ce anume s-a ferit si a incercat sa scape pe poporul sau? Si unde au fost toate acele cotofane din parlament si din partidele politice cand s-au luat acele decizii? Isi pregateau pumnalul, poate, ca sa junghie pe la spate?

Am vorbit de conjunctura istorica. E bine de stiut intai ca partidele politice traditionale de la noi nu i-au prea dat suportul necesar si s-au asmutit unele asupra altora intr-o perioada asa tulbure cand ar fi trebuit sa faca front comun si sa lupte pt. tara, nu pt. ele insele si capital politic. N-au inteles atunci contextul, asa dupa cum nici in ziua de azi nu pot sa faca reforme viabile datorita frictiunilor si mancarimilor de tot felul. Conteaza imaginea, nu stomacul sau inima romanului. Apoi noi am fost, din pacate, in chiar centrul tuturor intereselor marilor puteri. Agresiunea lor fata de Romania, in locul suportului de care aveam nevoie, a dus in final la ceea ce se cheama o pata pe obrazul tarii, o pata pe care ne-o reamintesc cu sadism de ori de cate ori le vine la indemana: sunteti tigani, va vindeti pe nimic si nu ramaneti niciodata fideli propriilor principii enuntate mai inainte. DA, asta e adevarul, am stat cu fundul in doua luntrii si ne-am udat poponetul iar acum inca avem pelincile mucegaite, si nu ne prea convine. Mai mult decat atat suntem facuti antisemiti pe fata si ni se reproseaza lucruri oribile la care am fi luat parte, insa se omite sa se vorbeasca in prealabil despre relele pricinuite de altii inainte- si uite-asa aplecam capul in piept, ne caciulim si ne mosmondim in semn de iertare la judecata nedreapta ce ni se face.

A fost Antonescu un tradator? La aceasta intrebare pe care am pus-o de nenumarate ori, toti au raspuns ca nu, ca dimpotriva, a fost un aparator al tarii si un lider cinstit ce a dorit sa-si protejeze tara. Dealtfel cum ar fi putut Romania, o tara mica si fara resursele necesare, sa poarte un razboi direct cu Germania, cand alte tari mai titrate si mai puternice i se inchinasera deja? Pana si rusii au fost la un pas de a pierde razboiul. Nu-l mai aveam pe Stefan cel Mare sa se opuna invaziei imperiului, nu-i asa? Insa chiar daca ne-am fi opus, cred ca asta ar fi insemnat o moarte subita si definitiva a Romaniei care ar fi fost distrusa inevitabil. Ori maresalul tocmai asta a prevazut si a facut ce facuse mai inainte cu cateva sute de ani ilustrul lider moldovean: a platit tributul cerut de "poarta" (nemti) numai sa nu cadem in mana "fratilor" pravoslavnici care dovedisera ca au tendinte si expansionite si anticrestinesti deopotriva. Prevazuse in felul lui prin ce avea sa treaca Rusia bolsevica si a vrut sa ne apere de ceea ce dealtfel s-a si intamplat mai tarziu. Daca nici aceasta n-o mai intelegem, atunci nu vad ce rost mai au alte comentarii.

Eu cred ca Antonescu a dus o lupta pe doua fronturi, lupta ce aproape fusese castigata cand s-a pus la cale executia lui. Numai ca miza a fost prea mare, chiar si pt. el. Totusi, un gand nu-mi da pace: ce-am fi pierdut daca am fi mers pana la capat cu nemtii? Dar asa ce-am castigat in afara de oprobiul lumii intregi? Asta ca sa nu mai pomenesc de datoria covarsitoare ce a trebuit platita lipitorilor comuniste de dincolo si de aici. ...si de tezaurul furat cu atata usurinta, pe mana noastra.

In alta ordine de idei, e destul de simplu sa vezi care a fost scopul tuturor evenimentelor ce au adus tara noastra in pragul deznadejdii si al unei morti economice fara precedent. Nimeni n-avea nevoie de o tara puternica in regiune, o tara care dealtfel dovedise intr-un timp relativ scurt ca poate sa fie fruntasa Europei, o tara care a avut moneda nationala atat de puternica incat concura cu alte monezi de schimb international. Cine a castigat acum? Clica oligarhica cocotata la putere si care slujeste interese straine de ale neamului nostru romanesc, clica ce ne-a bagat la datorii pe gat incat nu vor mai putea fi platite decat, poate, cu pretul vreunui alt Ceausescu ce va pune tara sa munceasca doar pt. straini- aluzie la faptul ca la revolutie Romania nu mai avea nici un leu datorie externa.

A fost Maresalul Antonescu un erou? Gura lumii zice ca da. Si stim noi vorba romaneasca: "gura lumii numai pamantul o astupa"! Asta se si preconizeaza, sa se astupe toate gurile "rele" cu praful timpului. Dar si arheologia a mai evoluat, nu putem sa nu vedem vestigiile trecute. Aceste vestigii pomenesc despre acte de caritate savarsite de regimul Antonescu, despre dreptate si adevar pretuite, despre comunicate precum "Va ordon sa treceti Prutul!", despre dragoste de neam si tara, despre lupta impotriva boierilor moderni, despre tradare si despre comunismul impus cu forta. Cine desconsidera toate acestea si face pe istoricul este vinovat de tradare atat fata de istoria in sine cat si fata de propria natie.

In incheiere mai zic ca Antonescu a fost un om manat de curaj si de ambitia de a castiga un meci la care n-au fost invitati nici occidentalii si nici rusii. Pretul pe care l-a platit a fost in mod sigur razbunarea unora care se simtisera lezati in perioada cat el a condus tara. Stiu ei bine cine sunt, ca doar ei s-au intronat primii si au facut cele mai grozave vanzari in spatele liniei frontului. Daca nici asta nu mai e adevarat, cand aceeasi istorie am auzit-o din zeci de guri de oameni ce au trait pe viu acele evenimente de dupa intoarcerea armelor la 23 august, atunci Dumnezeu si voi sa ma iertati. Insa nu pot sa cred ca grozaviile ce au avut loc (acte de barbarism si cruzime nejustificate, violuri cu sutele sau cu miile, deposedari de averi, impuscari fara judecata, injosirea si batjocorirea militarilor romani prin ruperea epoletilor si apoi obligarea de a-i inghiti, subterfugiile prin care posturile cheie ale noii guvernari erau obtinute...), dupa spusele acestora, sunt niste inventii.

P.S. Despre rege... S-a cam judecat singur. E de ajuns sa spunem ca nu s-a remarcat prin nimic bun in timpul cat a condus EL tara. Sa fie bucuros ca nu l-au sfasiat oamenii pana acum si ca poate savura o zi insorita pe meleagurile ce l-au adoptat.

So far, so good.
robbie - de carapiscum la: 09/10/2004 20:33:22
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Dar ce-ar trebui sa spuna in cazul acesta un crestin care este fortat (i se baga pe gat) sa inghita tot felul de idei materialist-stiintifice predate la unele obiecte? Asta nu incalca dreptul la opinie proprie si la manifestare religioasa? Adica de ce eu, daca sunt crestin declarat si ader la o oarecare credinta, sunt obligat sa-mi insusesc cunostintele despre aparitia omului din maimute, lantul (rupt al) evolutiei s.a. ca sa pot trece clasa? Asta nu mai e ciudat? Sa-ti spun ceva: este o incalcare grosolana a drepturilor individuale de exprimare a credintei! Daca eu nu imbratisez doctrina despre originea lumii in afara lui Dumnezeu si daca detest sa tot aud spunandu-se in gura mare ca ne tragem din animale inferioare noua, ce fel de autoritate ma poate obliga sa-mi incalc propriile pricipii? Nici una. Intrebi daca e legal...? Da, este legal ca religia sa se predea in scoli, si nu e obligatorie, e optionala. Tocmai de aia a ajuns sa fie considerata cenusareasa obiectelor de studiu. Cand mergeam pe la clase si le vorbeam elevilor despre diferite probleme legate de credinta crestina, aproape nu exista ora la care sa nu mi se puna intrebari cu referire la aspectele expuse de alti profesori inaintea mea, profesori ce numai nu injurau crestinatatea pt. zelul ei religios. Cum vi se pare sa mergi sa vorbesti dupa un profesor care cu doar cateva minute inaintea ta a vorbit de rau despre Dumnezeu, biserica si preoti? Daca n-ai avut aceasta experienta sa stii ca nici nu ma mira mirarea ta, ca sa zic asa.

Mai intrebi daca ar trebui "corectata" (?) constitutia si eventual amendata din pricina asta?! Nu constitutia trebuie amendata, ci mentalitatea oamenilor de ieri si de azi, a celor care inca mai umbla cu subterfugii prin care ar putea destabiliza macar un pic biserica. Nu mai suntem in perioada atee sau, ma rog, nu mai suntem in timpurile in care ni se dicta de sus ce si cum sa credem- sau cel putin asa am crezut eu, ca au trecut timpurile alea. Daca Doamne-fereste se va ajunge la asa ceva din nou, pe considerente ca cele enuntate de tine, atunci va veni sfarsitul lumii cu cei mai repezi pasi. Asta, cum sa-ti spun, ...chiar daca nu crezi tot te va gasi acel sfarsit. Si inca un aspect: biserica (prin reprezentantii ei) in scoli nu face prozelitism, asa cum crezi tu- stiu ca asa gandesti. Ea expune dogmatica si teologia in asa fel ca tinerii sa poata opta pt. ea, daca li se pare atractiva in vreun fel- spre deosebire de obiectele de studiu amintite, obiecte la care esti intr-adevar obligat sa inveti ca papagalul notiunile alea imbecile ca sa treci clasa.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
Adrian - de carapiscum la: 10/10/2004 10:43:21
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Multumesc! Mi-ai dat dreptate fiindca, logic, am dreptate. Ce vreau sa mai adaug, ca si comentariu la afirmatia ta cum ca "Elevii trebuie avertizati ca credintele religioase sunt ceea ce sunt: credinte.", e ca spre deosebire de stiinta, care-si remodeleaza si-si schimba haina de ori de cate ori se mai descopera ceva nou, in lumea crestina (si nu numai) haina a ramas oarecum aceeasi, doar pe alocuri intamplandu-se sa mai trebuiasca peticita. Altfel a ramas mai mult decat trainica. Intelegi asadar ca veridicitatea de care vorbesti poate transpare inclusiv din vechimea si neschimbabilitatea religiei. Insa asa e drept ca religia sa fie optionala, nu obligatorie in sensul ca trebuie invatata ca un oarecare obiect de studiu. Dealtfel din experienta mea stiu ca a invata cu forta diferite aspecte legate de religie e un rau mai mare decat a-i lasa pe oameni in bezna necredintei.

Referitor la scopul scolii, este bine de stiut ca scopul scolii este acela de a pune la indemana instrumentarul necesar operarii pe creier, ca sa zic asa- a se citi la modul figurat. Asta inseamna ca are obligatia de a pune la dispozitia elevului inclusiv stiintele socio-umane si teologice, nu doar cele exacte (care admiti si tu ca nu intotdeauna raman exacte pana la capat). La urma urmelor si teologia este tot o stiinta. Dar problema ei de baza ramane aceeasi de mii de ani incoace: ea poate fi cercetata prin participarea efectiva si afectiva la viata comunitatii si in unele cazuri cu degetul Ap. Toma. A opri de la invatarea sau macar cunoasterea fenomenului religios mi se pare o aberatie si o contrafacere a stiintei despre om, natura si Dumnezeu.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#24607 (raspuns la: #24604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Destin - de (anonim) la: 07/11/2004 13:57:48
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt Adela.

“Ce afirmi tu te defineste nu numai ca ateu convins insa si ca o persoana contradictorie, toate acestea sunt usor de observat la o simpla privire asupra a ce tu ai scris.”
Faptul, că ,sunt un ateu convins l-am declarat chiar eu, într-unul din mesajele anterioare. “Faptul” că aş fi o persoană contradictorie, cere argumentare – demonstrează acest lucru. Unde şi când am afirmat lucruri contradictorii? Poate, sunt “contradictorie”, pentru că am găsit contradicţii în propriile tale afirmaţii?
“Fireste este dreptul tau de a fi asa...insa cand iti doresti cu ardoare sa combati un seaman de-al tau pentru faptul ca spiritualitatea sa se difera de a ta...denota o gandire rigida,indreptata intr-o singura directie.”
Eu n-am de gând să-mi combat semenii, eu combat o concepţie, pe care o consider greşită şi îmi îndemn semenii să cugete mai adânc la unele lucruri, lăsând emoţiile de o parte. Cred că o viziune justă nu ne încurcă, ci ne ajută să trăim, urmând nişte reguli morale adecvate traiului în societate, când, conform dictonului cunoscut, “libertatea unui individ se termină acolo, unde începe libertatea altui individ. Un asemenea cod moral cu siguranţă conţine şi “nu ucide”, “nu râvni la bunurile altuia”, şi alte reguli morale, care sunt nu neapărat creştine. Omuciderea, furtul, adulterul şi alte acţiuni antisociale au fost privite cu dezaprobare şi pedepsite, uneori cu o cruzime nejustificată, pe tot parcursul istoriei şi la toate popoarele, cu unele excepţii. De exemplu, omuciderea nu era considerata crimă, dacă era săvârşită în război (ca şi acum), în legitimă apărare (ca şi acum, dar faptul trebuie demonstrat riguros), sau era o acţiune de pedepsire, săvârşită de partea păgubaşă (sţul înşelat, capul familiei sau al comunităţii). După cum vedem, lumea a devenit totuşi mai tolerantă, mai bună, iar judecarea şi pedepsirea crimelor nu mai este o treabă particulară, ci o sarcină a sistemului justiţiar. Acuma, chiar în război, nimeni nu mai îndeamnă soldaţii să ucidă femei şi copii, să spintece pântecul femeilor gravide etc., după cum se întâmpla cu 2000 de ani în urmă.
Iar gândirea mea, privită cu mai multă obiectivitate şi mai puţină antipatie, poate fi calificată mai curând ca fiind consecventă.
"mituri crestine!!!???"
Da, şi te asigur, că nu eu am inventat termenul, şi nici comuniştii, este unul mai vechi şi se utilizează frecvent în studiile de istorie a religiilor. Dacă se vorbeşte despre “miturile Greciei Antice”, “miturile buddismului”, ale sintoismului” sau ale hinduismului, nu văd de ce nu se poate spune “miturile creştinismului”. În plus, acest termen este în deplină concordanţă cu convingerile mele de ateu. Asta fiind spus, consider că tu faci o confuzie enormă, luând drept reale nişte mituri.

Stii sa definesti Religia?
Stii sa definesti Crestinismul?
Stii sa definesti Biserica?

Definiţiile sunt specialitatea mea, fiind matematician. :-) Pentru mine, am definit demult aceste noţiuni. Dar voi face trimitere la dicţionarul de filosofie Larousse, editat la Bucureţti, 1998, de către editura “Univers Enciclopedic”. În acelaşi dicţionar poţi găsi şi noţiunea de credinţă: “1). O simplă opinie probabilă, 2). O certitudine sentimentală. Tot acolo se spune:”Problema filosofică este aceea a raporturilor ştiinţei cu credinţa: poate reflecţia filosofică şă rezolve toate problemele, pe care şi le pune omul (cum consideră Decartes, Spinoza, Fihte, Hegel), sau, dimpotrivă, ea este în mod necesar limitată şi inaptă să rezolve problemele fundamentale, cum sunt imortalitatea sufletului, originea lumii şi existenţa lui Dumnezeu (cum gândesc Kant şi Auguste Comte)? Doctrinele, careconcep că ştiinţa este limitată, ţin de fideism sau agnosticism. Feuerbach este acela care, înaintea lui Marx, a făcut critica creştinismului în “Esenţa creştinismului”, 1841.”
Nu am adus întreg textul, dar sper că cei care se interesează, vor căuta această carte şi vor citi singuri.
Conform aceluiaşi dicţionar, religia este un “… sistem de credinţe (dogme)şi de practici (rituri şi interdicţii) referitoate la SENTIMENTUL DIVINITĂŢII (subl.de mine) şi careîi uneşte într-o aceeaşi comunitate … pe toţi adepţii acestui sistem.
Tot de acolo: “Creştinism – lege şi doctrină a lui Isus Histos… o religie a inimii, o religie populară, care se opune religiei (iudaice), în principiu savate“, care se bazează pe textul dificil al Vechiului Testament. Nietzshe, după Marx, a văzut în el religia sclavilor şi a umiliţilor care, neputându-se afirma în lumea fizică, se refugiazăîntr-o atitudine spirituală de supunere…”
Şi în sfârşit, biserica. Din păcate, nu am găsit termenul în acel dicţionar, de aceea vă propun definiţia mea, care poate fi, evident, discutată. Conform opiniei mele, biserica este o instituţie, menirea căreia este de a propaga un anume sistem religios (doctrina, morala şi atitudinea faţă de realitate) şi de a oferi adepţilor religiei respective un loc (locaşele de cult), în care ei se pot reuni şi pot participa la titualurile religioase.

“Nu stii si nu ma surprinde,nici nu te condamn pentru aceste lipsuri...insa este placut si cuminte,frumos si intelept sa abordezi tematici cunoscute tie.”
Mă învinuieşti de ignoranţă? Te asigur, că am citit foarte mult la acest subiect, şi nu numai ceea ce îmi convine, ca “ateu convins”, cum m-ai calificat pe bună dreptate. Această convingere este rodul unor reflecţii îndelungate asupra celor citite (inclusiv biblia, “Noul testament” şi altele)
Insa nu convingi nici cu acele cunostiinte stiintifice!!!

“Nici nu este necesara o {“teorie” creaţionistă ştiinşifică,"}cum tu o numesti!!!???BIBLIA este mai mult decat aceea denumire rautacioasa pe care tu ai dat-o.”

Termenul de “teorie creaţionistă” sau “creaţionism” nu l-am inventat eu. Este o ipoteză speculativă, care încearcă să substituie ipotezele ştiinţifice, care explică existenţa şi evoluţia Universului material, în special a omului. Bănuiesc, că “cercetările ştiinţifice” în această direcţie au fost comandate de una din sectele creştine, rezultatul cercetărilor fiind preconizat dinnainte.

Aşadar, la calificativul de “ignorantă”, îl mai adaogi pe cel de “răutăcioasă”. Nu sunt nici una, nici alta, deşi mai am multe de învăţat, ca şi de perfecţionat în atitudinea mea faţă de oameni. Personal, n-am nimic cu tine, nici cu Souris, căreia i-am răspuns mai înainte.

"Teorie" ...stiintifica"expusa stiintific" ce expresie ai folosit!!!
Nu rupe cuvintele din context, aceasta este egal cu o lovitură sub centură, în sport. Afară de aceasta, admit că mă pot exprima uneori stângaci. Şi ce-i cu asta?

“Contrar celor sustinute o vreme de catre evolutionisti, in prezent se afirma din ce în ce mai mult ca aparitia si dezvoltarea stiintelor nu este in conflict cu BIBLIA.
Acest lucru a fost argumentat de Stanley L. Jaki în lucrarile sale, de H. Butterfield si altii care au aratat ca stiinta moderna a fost nascuta in cultura iudeo-crestina din punctul de vedere al conceptiei despre lume, pe cand stiinta despre lume a fost nascuta moarta in celelalte culturi antice.”

Nici nu poate fi. Procesul de cunoaştere are rădăcini străvechi în specia umană, mult mai vechi ca creştinismul şi biblia. În antichitate, clasificarea în acest domeniu era rudimentară, dar se făcea, totuşi, deosebire între matematică, care se ocupa de calcule şi astrologie (azi astronomie), care se ocupa de studierea corpurilor cereşti. Şi nu arareori persoanele care se ocupau de ştiinţe erau în acelaşi timp preoţi sau ai diverselor religii. Dar, dată fiind rigiditatea dogmelor religioase,
aceşti preoţi savanţi veneau în conflict cu religia, deoarece cercetările şi observaţiile lor asupra lumii reale descopereau contradicţii flagrante între realitate şi dogme. În alte cazuri, de ştiinţă, ca de o pasiune practicată pentru a satura pofta omului de a cunoaşte, se ocupau mai marii acestei lumi, sau pur şi simplu persoane înstărite, care puteau să-şi permită o activitate de acest gen. Ulterior, din cauza conflictelor tot mai dese şi mai acute, ştiinţele au părăsit locaşele sfinte. Teoriile ştiinţifice demult nu se mai înscriu în contextul religiei creştine, sau a oricărei alte religii. Dacă voi găsi lucrările menţionate de tine, le voi citi, pentru că m-ar interesa o argumentare cât de cât reuşită în această problemă. Dar nu înţeleg, ce distincţie faci între “ştiinţa modernă” şi “ştiinţa despre lume”, care, zici tu, “a fost născută moartă”? Matematicile şi astronomia îşi iau începuturile în India, China, Babilon, Egipt , Grecia etc., etc, cu ceva mii de ani înaintea creştinismului. Sunt moarte, astăzi?

"...dacă biserica ar fi fost mai maleabilă."

Nu este expresia mea, ci a persoanei căreia i-am răspuns. Fii mai atent, te rog!

“Biserica este sfanta, insa nu prin sfintenia celor ce o reprezinta,a membrilor sai,este prin faptul ca sfant este intemeietorul si Capul ei, Domnul Isus Cristos.“
Sfintenia Bisericii nu este atinsa de pacatele noastre, caci nimeni nu este fara de pacat dintre semeni.

Aici mi-am amintit un proverb (înţelepciune populară!) : Nu fă ce face popa, fă ce spune el. Sfinţenia este o invenţie comodă, un semn de avertizare, afişat pe tot ce dorim să scoatem din discuţie. Ca să evităm, natural, critica. Cine se teme de critică, îşi cunoaste şubrezimea poziţiilor.

“Suntem liberi,avem aceasta libertate in spiritualitate, in gandire...sa nu fim patimasi cu noi , cu semenii nostri. “

Asta să fie libertate de gândire, când stai cu biblia la îndemână, verificând mereu, dacă nu o luaşi razna?

“Cat de "stiintific" ai explicat...toti trebuie sa te credem...!!!???”

Eu explic nu pentru ca să crezi, ci pentru ca să gândesc şi să decizi singur, După cum ai observat, nu pun mare preţ pe o credinţă oarbă, nefondată pe nimic.

"organismul uman se uzeaza,inclusiv creierul..."fireste "inclusiv" organism este si creierul.”

Iar te axezi pe modul meu de exprimare? Nu văd nimic “criminal” din punct de vedere stilistic. Se utilizează adesea astfel de expresii, pentru a sublinia ceva, a evidenţia dintr-un întreg. Nu-ţi place, nu folosi.

“Viata ca o capodopera!!!???original imbold.”
Ei, şi? Nu a spus Nicolae Titulescu “Soarta este opera celor puternici şi scuza celor slabi”? Ei, eu am numit-o capodoperă, de ce nu aş face-o?

“Iti recomand ca intre colegi de cafenea sa citesti:
Stanley L. Jaki;
H. Butterfield. “
Mulţumesc, este a doua oară în acest mesaj, cand ma sfatui sa citesc.

P.S. De ce nu ai publicat răspunsul meu pentru Mary, în care îi mulţumesc pentru cuvintele bune, puţinele care mi-au fost adresate de pe acest site? Te deranjează că cineva şi-a format o altă părere despre mine, şi nu doreşti să faci public acest lucru?

PS Se intelege "colaborarea",/i> anonim-Adela-ueit...numai la o simpla postare...simultaneitatea, stilul folosit ,"sustinerea reciproca neintemeiata". Imi amintesc de acelasi procedeu folosit de comunisti...pentru a iesii in fatase foloseau de doi tovarasi...unul sa-l propuna,un altul sa-l sustina.

P.P.S. Dragă destinule, nu mă face să râd. Similitudinea stilurilor este un produs al imaginaţiei tale, iar procedeele folosite de comunişti nu-mi sunt chiar atât de familiare. Datorită tatălui meu, care şi-a făcut studiile în România prin 1942-44, urăsc comuniştii nu mai puţin decât tine. Nu am fost comunistă, nu sunt şi nu voi fi niciodată. Cine o fi Ueit, habar nu am. Văd, că sprijinul meu îl compromite. I-am f[cut un deserviciu. Îi cer scuze.


#27980 (raspuns la: #27968) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"De ce nu ai publicat răspunsul meu..."anonim(Adela), - de DESTIN la: 09/11/2004 00:29:42
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dear Adela,

Multumesc pentru participarea la discutii in cadrul acestei conferinte,multumesc pentru raspunsul tau...

Iti voi raspunde sintetic la cele scrise de tine.

"P.S. De ce nu ai publicat răspunsul meu pentru Mary, în care îi mulţumesc pentru cuvintele bune, puţinele care mi-au fost adresate de pe acest site? Te deranjează că cineva şi-a format o altă părere despre mine, şi nu doreşti să faci public acest lucru?"


Nu eu sunt cel ce "nu a publicat raspunsul tau..."!!! intreaba pe admin,nu ma supar de acest fapt ca m-ai acuzat pe nedrept,atribuindu-mi si motivatii, de ce am procedat asa!!!

In afirmatiile tale am gasit:

"De ce oare biserica ocupă mereu o poziţie critică faţă de tot ce este nou, faţă de tot ce îi poate aduce omului un plus de informaţie, de comfort, de distracţie, de bucurie?"

Dovada elocventa de contradictie...generalizare,exagerare...

Tu ai scris acest text nu?

"Definiţiile sunt specialitatea mea, fiind matematician. :-) Pentru mine, am definit demult aceste noţiuni. Dar voi face trimitere la dicţionarul de filosofie Larousse, editat la Bucureţti, 1998, de către editura “Univers Enciclopedic”. În acelaşi dicţionar poţi găsi şi noţiunea de credinţă: “1). O simplă opinie probabilă, 2). O certitudine sentimentală. Tot acolo se spune:”Problema filosofică este aceea a raporturilor ştiinţei cu credinţa: poate reflecţia filosofică şă rezolve toate problemele, pe care şi le pune omul (cum consideră Decartes, Spinoza, Fihte, Hegel), sau, dimpotrivă, ea este în mod necesar limitată şi inaptă să rezolve problemele fundamentale, cum sunt imortalitatea sufletului, originea lumii şi existenţa lui Dumnezeu (cum gândesc Kant şi Auguste Comte)? Doctrinele, careconcep că ştiinţa este limitată, ţin de fideism sau agnosticism. Feuerbach este acela care, înaintea lui Marx, a făcut critica creştinismului în “Esenţa creştinismului”, 1841.”
Nu am adus întreg textul, dar sper că cei care se interesează, vor căuta această carte şi vor citi singuri.
Conform aceluiaşi dicţionar, religia este un “… sistem de credinţe (dogme)şi de practici (rituri şi interdicţii) referitoate la SENTIMENTUL DIVINITĂŢII (subl.de mine) şi careîi uneşte într-o aceeaşi comunitate … pe toţi adepţii acestui sistem.
Tot de acolo: “Creştinism – lege şi doctrină a lui Isus Histos… o religie a inimii, o religie populară, care se opune religiei (iudaice), în principiu savate“... Şi în sfârşit, biserica. Din păcate, nu am găsit termenul în acel dicţionar, de aceea vă propun definiţia mea, care poate fi, evident, discutată. Conform opiniei mele, biserica este o instituţie, menirea căreia este de a propaga un anume sistem religios (doctrina, morala şi atitudinea faţă de realitate) şi de a oferi adepţilor religiei respective un loc (locaşele de cult), în care ei se pot reuni şi pot participa la titualurile religioase."

Tu vorbeai de altceva :

"Te inţeleg, ca nu eşti de acord cu mine, fiind educată, cred eu, de mică în spiritul creştinismului. Spune-mi sincer, cand parintii iti povesteau despre Dumnezeu si iti expuneau miturile crestine, ei ti-au spus ca exista si teorii care neaga aceste mituri ? Nu prea cred, ca ti-au spus, oferindu-ti “sansa” de a alege, cand inca nici nu erai in stare sa alegi. Cu alte cuvinte, te-au indoctrinat, fără să-ţi ofere alte şanse."

Vezi de ce te contrazici???!!!

De aceea am scris in comentariul anterior cele ce urmeaza:

"mituri crestine!!!???"

Faci o confuzie enorma numind "spiritul crestinismului...""mituri crestine".

Stii sa definesti Religia?
Stii sa definesti Crestinismul?
Stii sa definesti Biserica?

Deci in toate aceste definitii aduse de tine spre publicare expresia :"miturile crestinismului"nu apare!!! te contrazici!!!

Personal sunt deschis comunicarii sincere si deschise,nepartinitoare si obiectiva,in fapt avem de invatat,de asimilat pe tot parcursul vietii,deci nu am nimic personal cu tine.


Cu bine,


PS.Eu nu te "critic"...(tu nu ai uitat sa imi recomanzi sa citesc mai atent)oameni suntem ...acel comentariu este publicat!!! la acesta te-ai referit,nu?

{Pentru Mary
#27921, de un anonim la Sat, 06/11/2004 - 06:12


Sunt Adela Vasiloi
Multumesc, Mary, pentru cuvintele bune ce mi le-ai adresat...}

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#28132 (raspuns la: #27980) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Amenintari sau... consecinte ? - de (anonim) la: 30/12/2004 14:01:54
(la: religia este extremista)
Sigur ca religia ar trebui sa vina din interior, din inima, cu bucurie, cu viata. Dar pentru ca in interior e atat de putin, atunci Dumnezeu a facut primul pas: S-a apropiat de oameni, a trait printre noi si a murit pentru noi. Si pentru cei multi care se recunosc a fi incapabili de a fi asa cum El ne cere, este gata oricand sa aduca in inima lor dragostea, credinta si intelegerea lucrurilor de care au nevoie. Omului nu i se cere imposibilul, trebuie doar sa aleaga daca doreste sau nu aceste lucruri in inima sa, iar alegerea ii va fi respectata. De aceasta, Dumnezeu are dreptul sa pretinda asemenea lucruri de la noi, pentru ca ele depind pana la urma de alegerea noastra.

In privinta "amenintarilor" (ma refer la anumite pasaje din Biblie), acestea sunt mai degraba o avertizare asupra consecintelor alegerii omului, care deseori da dovada de iresponsabilitate. Avertizarile izvorasc din dragostea lui Dumnezeu pentru om si nu, cum cred unii, din ura pentru el.

Biblia contine si multe fagaduinte, promisiuni foarte frumoase, ar fi bine sa le citesti si pe ele. Ceea ce se pretinde de la oameni este o ascultare pozitiva, bazata pe dragoste, pe recunostinta, pe cunoasterea adevaratului caracter al lui Dumnezeu, pe increderea in El. Aceasta aduce siguranta si pace in suflet.

Dar omul nu trebuie sa uite niciodata care sunt consecintele neascultarii. Haide sa schitam o mica paralela. Ti se pare oare nefiresc ca un parinte sa-si avertizeze copilul atunci cand acesta isi pune in pericol viata? De exemplu: "Ai grija, nu baga sarma aia in priza, ca o sa mori!" Sigur, poate copilul nu cunoaste inca pericolul curentului electric si i se poate parea exagerata, chiar suparatoare, constrangerea pe care tatal i-o impune. Ar putea-o interpreta ca vreo toana a parintelui care vrea cu tot pretul sa-si impuna autoritatea in fata lui, sa-l impiedice sa fie liber si fericit. Dar avertizarea functioneaza ca un sistem de siguranta pentru situatia in care copilul nu mai este dispus sa asculte de parinti doar "din dragoste, incredere si respect". Ca si motivatia pozitiva, cea negativa (din cauza pericolului) are rolul de a-l scuti pe copil de consecintele, uneori fatale, ale unei alegeri gresite.

Dumnezeu nu poate tolera raul la infinit. Scopul final este ca omul sa-L cunoasca pe El si sa fie schimbat in bine de aceasta experienta, pentru tot restul vietii lui. De aceea, El nu pretuieste ascultarea "doar de frica", asa cum nu pretuieste straduintele oamenilor care se duc la biserica doar ca sa-I arate cat de credinciosi sunt. El vrea sa le spuna mai degraba: "De ce va chinuiti in zadar? Acceptati doar ceea ce Eu va ofer fara plata, si fiti responsabili pentru viata voastra." Schimbarea in bine din inima omului pe care Dumnezeu ne-o ofera va avea cu siguranta ca rezultat si frecventarea bisericilor, dar motivatia si starea de spirit va fi alta.

Cat despre dinozauri, este important de mentionat ca Biblia nu este un tratat de zoologie, scopul ei este altul: salvarea omului. Cu toate acestea, Biblia contine si descrieri ale unor animale care nu pot fi identificate cu nimic cunoscut astazi (vezi cartea lui Iov). O resursa foarte interesanta de informatii despre acest subiect, cat si despre relatia dintre Biblie si stiinta, este site-ul www.answersingenesis.org (site-ul are articole in engleza si partial in alte limbi, sper ca pe viitor si in limba romana).

Un articol despre Biblie si dinozauri:
www.answersingenesis.org/docs/2.asp

O colectie de articole despre dinozauri, descoperiri mai vechi si mai noi, Biblie si evolutionism:
www.answersingenesis.org/home/area/faq/dinosaurs.asp

O multitudine de subiecte, foarte diverse, vazute in relatie cu Biblia(cateva exemple: arheologie, istorie, astronomie, biologie, genetica, teoria informatiei, umanism, originea vietii, familie, probleme precum rasismul):
www.answersingenesis.org/home/area/qa.asp
Amenintari sau... consecinte? - de adriang la: 30/12/2004 16:08:17
(la: religia este extremista)
Sigur ca religia ar trebui sa vina din interior, din inima, cu bucurie, cu viata. Dar pentru ca in interior e atat de putin, atunci Dumnezeu a facut primul pas: S-a apropiat de oameni, a trait printre noi si a murit pentru noi. Si pentru cei multi care se recunosc a fi incapabili de a fi asa cum El ne cere, este gata oricand sa aduca in inima lor dragostea, credinta si intelegerea lucrurilor de care au nevoie. Omului nu i se cere imposibilul, trebuie doar sa aleaga daca doreste sau nu aceste lucruri in inima sa, iar alegerea ii va fi respectata. De aceasta, Dumnezeu are dreptul sa pretinda asemenea lucruri de la noi, pentru ca ele depind pana la urma de alegerea noastra.

In privinta asa-ziselor "amenintari", de care ai pomenit (ma refer la anumite pasaje din Biblie), acestea sunt mai degraba o avertizare asupra consecintelor alegerii omului, care deseori da dovada de iresponsabilitate. Avertizarile izvorasc din dragostea lui Dumnezeu pentru om si nu, cum cred unii, din ura pentru el.

Biblia contine si multe fagaduinte, promisiuni foarte frumoase, ar fi bine sa le citesti si pe ele. Ceea ce se pretinde de la oameni este o ascultare pozitiva, bazata pe dragoste, pe recunostinta, pe cunoasterea adevaratului caracter al lui Dumnezeu, pe increderea in El. Aceasta aduce siguranta si pace in suflet.

Dar omul nu trebuie sa uite niciodata care sunt consecintele neascultarii. Haide sa schitam o mica paralela. Ti se pare oare nefiresc ca un parinte sa-si avertizeze copilul atunci cand acesta isi pune in pericol viata? De exemplu: "Ai grija, nu baga sarma aia in priza, ca o sa mori!" Sigur, poate copilul nu cunoaste inca pericolul curentului electric si i se poate parea exagerata, chiar suparatoare, constrangerea pe care tatal i-o impune. Ar putea-o interpreta ca vreo toana a parintelui care vrea cu tot pretul sa-si impuna autoritatea in fata lui, sa-l impiedice sa fie liber si fericit. Dar avertizarea functioneaza ca un sistem de siguranta pentru situatia in care copilul nu mai este dispus sa asculte de parinti doar "din dragoste, incredere si respect". Ca si motivatia pozitiva, cea negativa (din cauza pericolului) are rolul de a-l scuti pe copil de consecintele, uneori fatale, ale unei alegeri gresite.

Dumnezeu nu poate tolera raul la infinit. Scopul final este ca omul sa-L cunoasca pe El si sa fie schimbat in bine de aceasta experienta, pentru tot restul vietii lui. De aceea, El nu pretuieste ascultarea "doar de frica", asa cum nu pretuieste straduintele oamenilor care se duc la biserica doar ca sa-I arate cat de credinciosi sunt. El vrea sa le spuna mai degraba: "De ce va chinuiti in zadar? Acceptati doar ceea ce Eu va ofer fara plata, si fiti responsabili pentru viata voastra." Schimbarea in bine din inima omului pe care Dumnezeu ne-o ofera va avea cu siguranta ca rezultat si frecventarea bisericilor, dar motivatia si starea de spirit va fi alta.

Cat despre dinozauri, este important de mentionat ca Biblia nu este un tratat de zoologie, scopul ei este altul: salvarea omului. Cu toate acestea, exista pasaje in Biblie care contin descrieri ale unor animale care nu pot fi identificate cu nimic cunoscut astazi (vezi cartea lui Iov). O resursa foarte interesanta de informatii despre acest subiect, cat si despre relatia dintre Biblie si stiinta, este site-ul www.answersingenesis.org (site-ul are articole in engleza si partial in alte limbi, sper ca pe viitor si in limba romana).

Un articol despre Biblie si dinozauri:
http://www.answersingenesis.org/docs/2.asp

O colectie de articole despre dinozauri, descoperiri mai vechi si mai noi, Biblie si evolutionism:
http://www.answersingenesis.org/home/area/faq/dinosaurs.asp

O multitudine de subiecte, foarte diverse, vazute in relatie cu Biblia(cateva exemple: arheologie, istorie, astronomie, biologie, genetica, teoria informatiei, umanism, originea vietii, familie, probleme precum rasismul):
http://www.answersingenesis.org/home/area/qa.asp
Stiinta si Dumnezeu?! - de irina fiorentina la: 24/07/2005 11:46:54
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Draga Om,

inteleg ca Dumnezeu are o semnificatie profunda si indiscutabila pentru tine, dar nu vad de ce stiinta trebuie sa intre in conflict cu credinta fiecaruia sau de ce trebuie sa avem frica de progres si de ridicarea nivelului de trai in urma descoperirilor stiintei.

Din pacate aceasta frica am observat-o la multe persoane religioase sau care afirma de a avea o puternica credinta in Dumnezeu...si eu nu o contest, fiecare e liber sa creada in ceva mai presus de fiinta si existenta noastra limitata, dar cred ca absolutismul ne poate duce in eroare si inchistare! Deci, atentie!

In fond, stiinta sau experimentarile stiintifice deschid in orice moment doua cai: una a constructiei si progresului omenirii (sau daca vreti calea Creatului si dezvoltarii sale) si una a distrugerii sau manipularii in scopuri de concentrare a puterii in mana unor putini "alesi" (sau daca vreti calea Satanei!?). E in puterea omului de a alege ratiunea si scopul descoperirilor sau experimentarilor, dar asta nu inseamna ca negarea acestora ne va da mai multa siguranta sau mijloace in lupta impotriva anientarii si degradarii umane!

Cred ca ar fi un act de curaj si de flexibilitate mentala din partea vajnicilor aparatori ai credintei si traditiei daca ar putea sa deschida ochii si sa accepte schimbarile timpurilor noi si potentialul stiintei in explicarea atator fenomene neelucidate sau a misterului care se ascunde inca in mintea si sufletul nostru...in fond, de multe ori, frica de ceea ce a ramas neexplorat in adancurile eului ne limiteaza curiozitatea si ne face sa ne inchidem in cercuri mentale de idei si forme pre-concepute...poate e momentul sa ne adaptam la continua evolutie si la progres!

E un sfat pe care vi-l da o persoana care crede...dar care reuseste sa accepte divinitatea in multiplele sale expresii, chiar si in cele supertehnologice si stiintifice!..o persoana care se interogheaza permanent si are un dialog permanent cu Dzeu, fara frica sau ipocrizie!

irina fiorentina.
De ce cred in Dumnezeu? - de yrch la: 25/06/2006 11:11:52
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
O să citez un filozof din sec XIX, care s-a exprimat mult mai frumos decât aş putea eu s-o fac:
"În forma ei pură starea religioasă se reduce în final la senzaţia de bucurie că există o fiinţă infinit mai bună decât noi înşine şi că viaţa, destinul, precum şi tot ceea ce există depind nu de ceva iremediabil absurd, ci tocmai de acea Fiinţă, de Binele real şi desăvârşit, unic şi atoatecuprinzător."

A zis cineva mai devreme că nu crede că există Dumnezeu pentru că lumea arată în halul în care arată... Aceasta nu este o justificare pentru necredinţă. Hristos a poruncit sa ne iubim unii pe alţii, să ne iubim chiar şi duşmanii!! Dacă oamenii nu-L ascultă şi nu se iubesc, e vina Lui sau a oamenilor? Dumnezeu arată atâta respect creaturilor Sale (adică noi), încât le-a dat libertate deplină, chiar şi libertatea de a-L contesta sau de a-L urî!

Acelaşi filozof despre cei care nu cred în Dumnezeu :
"Se ştie că orbii din naştere pot fi nu numai perfect sănătoşi în alte privinţe, dar au faţă de văzători şi un avantaj direct care constă în dezvoltarea mai accentuată a altor simţuri, cum ar fi, de pildă, auzul sau simţul tactil. Tot astfel, oamenii lipsiţi de sensibilitate pentru lumina dumnezeiască pot fi, sub raport practic şi teoretic, nu numai absolut normali, dar, de regulă, se dovedesc chiar mai capabili decât alţii pentru diverse îndeletniciri şi pentru ştiinţă. Se înţelege că un om care are o înclinaţie specială către centrul absolut al vieţii nu poate să-şi concentreze atenţia în egală măsură asupra obiectelor de relativă importanţă."

Numai bine, tuturor!

dumnezeu nu exista - de jeniffer la: 25/06/2006 19:54:30
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
"dumnezeu! dumnezeu ! nu este dumnezeu ! as smulge acest impostor tronului sau de nori, si toti ar presa cu picioarele acest vechi farsor pe care caricaturistii s-au fortat sa-l orneze de o barba alba pentru al face mai respectabil. dumnezeu, este omul." Guillaume Apollinaire

"dumnezeu nu este decit un cuvint visat pentru a explica lumea." Alphonse de Lamartine

inspiratia si munca nu vin de la dumnezeu, chiar daca imaginea acestuia poate influenta in faptul ca ar fi imaginea perfectiunii pentru oameni. alti filozofi pentru cei care cred ca dumnezeu exista, pentru a intelege ca nu exista, nici in lume si nici in alta parte, pe citations/dieu.
#130008 (raspuns la: #129902) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Poate Dumnezeu nu a facut ni - de rational rose la: 04/08/2006 22:34:14
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
"Poate Dumnezeu nu a facut nimic. Poate Dumnezeu e totul. E cam tampita ideea ca Dumnezeu a creat lumea, in sensul ca Dumnezeu este cauza iar lumea efectul. Ca atunci stam sa ne gandim, ce era inainte sa existe Dumnezeu? Ceva trebuie sa fi fost, spatiu..ca altfel unde ar fi aparut Dumnezeu daca nu exista un spatiu. Rational nu poti gandi decat in trmenii astia: cauza-efect, premisa-concluzie, scop si mijloace. Dar poate ca Dumnezeu transcende aceste aspecte. Si cum le tanscende, mintea nu poate sa-l inteleaga."

Daca l-am putea explica si intelege complet pe Dumnezeu, ar insemna ca suntem ca El nu? Si cred ca e clar ca nu suntem. Nu putem intelege decat anumite lucruri despre Dumnezeu, iar altele ne-au fost descoperite de El.


"POate Dumnezeu nu are un inceput, nu are un sfarsit, este spatiul, vidul si este de asemenea si plinul, totul, lumea.
Daca vom consdiera ca, creatorul nu e ceva distinct de creatia sa, atunci totul este Dumnezeu, inclusiv omul, inclusiv spatiul ce l-a "precedat". Si cum ar putea fi Dumnezeu distinct de creatia sa?! Daca ne uitam la om - creatia sa, nu? Observam cat de imperfect este. "

Si de ce am considera asta? Parca spuneai mai sus ca nu putem intelege...


"Poate ceva perfect sa creeze ceva atat de imperfect precum omul?Pai se pare ca poate.."

Depinde ce intelegi prin "perfect". Omul a fost creat perfect. Tocmai fiindca era perfect, avea si posibilitatea de a alege. Si a ales gresit. De atunci, Dumnezeu incearca in toate chipurile (fara a incalca vointa libera) sa aduca oamenii la statutul initial.


"si atunci probabil ca Dumnezeu, ca esenta este cu totul altceva decat perceptia noastra despre el."



"In viziunea mea, mintea omului este singurul lucru care e departe de Dumnezeu. Mintea e ca o bariera sau ca un ecran care distorsioneaza realitatea. "

E vorba doar despre mintea altora? :-)
E putin ciudat "rationamentul" tau... incerci sa ne explici cu mintea ta, ca mintea ta nu e capabila sa explice... :-)

Daca citesti mai atenta Biblia, Dumnezeu vrea sa ne pastram mintea "nedistorsionata", sa respectam o igiena, corporala, alimentara si mai ales a mintii...


"Cate idei isi fac oameni despre lucruri! Inclusiv Dumnezeu. Iar apoi pretind sus si tare ca ei il cunosc. Doar fiindca si-au facut niste idei despre el sau au citit despre el. Parca in Vechiul testament cica zicea Dumnezeu "sa nu ai alti dumnezei in afara de mine...eu sunt un dumnezeu foarte gelos". Sa fie acesta Dumnezeu? :) Mai degraba mi se pare ca ar fi ideea celui care a scris, care a proiectat asupra lui Dumnezeu propria sa pornire..gelozia. Auzi, Dumnezeu gelos! :))

Ce ti se pare asa ciudat?? Fidelitatea? Pai asta e tocmai ca sa ne pastram mintea "nedistorsionata". Dumnezeu nu apreciaza "curvia" in nici un domeniu al vietii, nici cea fizica, nici cea intelectuala, a mintii.


"Pare mai degraba un tip autoritar, posesiv si maruntel care tuna si fulgera, ii obideste pe oameni, ii chinuie pe evrei timp de 40 de ani prin desert si asa mai departe. Dumnezeul din vechiul testament este departe de oameni, ii conduce, dar nu-i iubeste, este rece, necrutator, neiertator."

Ce-ar fi sa citesti mai atenta... si sa nu mai distorsionezi realitatea :-)
Citeste de ce au avut nevoie evreii de acea lectie, cred ca daca era altcineva in locul lui Dumnezeu ii omora pe toti, dupa cate prostii faceau, si asta dupa ce au fost salvati in chip miraculos.


"Discrepanta e mare fata de noul testament. Am avut noroc ca a venit Isus, fiindca el a adus iubirea, iertarea. "

Nu e nici o discrepanta, Isus a venit sa implineasca ceea ce a fost spus si aratat in Vechiul Testament prin atatea simboluri. Iertarea si iubirea erau si in Vechiul Testament pt ca era acelasi Dumnezeu.


"El nu a judecat pe nimeni... "

Hai sa nu distorsionam Biblia, ca sa ne convina...
Ia citeste de cate ori a mustrat, si pe ucenici, si pe altii. Si ia mai citeste (in Noul Testament) pentru ce o sa vina Isus a doua oara: pentru JUDECATA. Legea (cele 10 porunci) data in Vechiul Testament capata valente mult mai largi (in sensul strictetii) in Noul Testament. Nu numai ca nu trebuie sa poftesti ceea ce este al aproapelui tau (inclusiv nevasta), dar nu trebuie nici sa gandesti asta. Nu numai ca nu trebuie sa ucizi (literal), dar nu trebuie nici sa "ucizi" cu vorbele, sau sa gandesti rau despre cineva, sau sa-i vorbesti urat etc Isus a venit tocmai pt ca sa implineasca Legea, si sa ne arate cum trebuie sa traim respectand aceasta Lege. "Cine ma iubeste, pazeste poruncile Mele"


"Din pacate si iubirea adusa de el, a fost otravita de biserica. Biserica...nu concepe sexul premarital, de altfel nu concepe multe. Adica nu conteaza daca eu iubesc, e un pacat sa am relatii intime cu omul iubit. Nu, eu trebuie sa trec printr-un ceremonial inventat de om ca sa nu fie pacat. Amuzant de-a dreptul. Ce sa faca un om in aceste conditii? Eu am dat curs pornirilor firesti si am constatat ca nu este nici un pacat sa faci dragoste cu omul iubit. Dimpotriva, este o mare bucurie. Sexul este sursa vietii, iar Dumnezeu nu este impotriva vietii, poate este viata insasi. "

Desi ai oarecare dreptate ca oamenii au denaturat crestinismul, gresesti fundamental in continuare. In primul rand, nu trebuie sa te iei dupa oameni. In al doilea rand, ce inseamna pentru tine "iubirea"? De unde iti iei definitia pt iubirea asta? Si pedofilii pot sa zica ca "iubesc", nu te supara. Iubirea nu inseamna libertinaj. Iar familia este "inventata" de Dumnezeu, nu de om.

Multi oameni nu inteleg cum Dumnezeu este si IUBITOR, dar si DREPT, in acelasi timp.

Ar mai fi multe de spus, dar lucrurile devin taaaare confuze in textul tau... cum spui chiar tu: "mintea umana este doar o insiruire haotica de ganduri, este lipsita de consistenta"...

Trebuie sa privim mai mult la noi si sa ne comparam cu standardul, nu cu altii, fie ei preoti sau altceva. Generalizarile astea sunt gresite, si despre preoti, si despre "oamenii simpli". Daca vedem ceva bun la cineva, putem invata, daca nu.... il putem ajuta sa se corecteze. Critica neconstructiva e pierdere de timp.
#137442 (raspuns la: #137103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce credeti in Dumnezeu - de trybadersweety la: 26/08/2006 22:42:20
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
E posibil ca omul sa creada in Dumnezeu din cauza fricii instinctive de ceva necunoscut, inca insuficient elucidat si uneori foarte controversat. Omul crede in Dumnezeu poate si din cauza traditiei familiei in care se naste si creste.Cred ca sunt putini oameni care nu cred in Dumnezeu desi afirma sus si tare ca sunt atei.
Inainte sa raspund am si eu c - de sharonstone la: 30/08/2006 19:34:48
(la: Intrebari pentru atei)
Inainte sa raspund am si eu cateva intrebari pt tine:
1 Crezi in Dumnezeu si de ce?
2 Ai vreo certitudine in privinta EXISTENTEI Lui?
3 Daca doar simti ca exista , ce crezi ca simteai daca te nasteai intr-o lume in care mentalitatea generala era aceea ca oamenii sunt pe cont propriu si ca suntem rezultatul unei lungi evolutii si a unei selectii genetice?
4 Daca Biblia e o relatare reala, de ce nu mai au loc minuni ca-n biblie si acum?
Iti multumesc anticipat.acum am sa-ti raspund la intrebarile tale:

1 parintii tai au fost atei ? s-au casatorit religios ? dar bunicii ?
- parintii nu sunt atei,s-au casatorit religios si ei si bunicii

2 ai fost botezat ?
-da

3 esti in relatii bune cu parintii si alti membrii ai familiei ?
-da, chiar ft buna

4- ce ai facut sau ce vei face daca partenerul de viata doreste cununie religioasa ? sau sa boteze copilul ?
- ft bine, asta vreau si eu. Sunt frumoase bisericile si imi plac cum arata mai ales cele catolice si mai consider ca e si un ritual frumos.

5- participi la ceremoniile religioase din familie nunti, botezuri, inmormintari ? daca da ... cum te simti acolo ?
-da.Ma simt bine la nunti si botezuri,ma distrez de minune.La mormantari imi pare rau pt ca gandesc: ce pacat ca suntem doar atat?

6 ce faci si cum te simti de Paste si Craciun ?
- BIne, ft bine ,cumpar cadouri, mancam si ne simtim bine.

7 cum raspunzi la "Cristos a inviat " ?
- "adevarat a-nviat",e frumos sa intri in spiritul sarbatorilor

8 esti cunoscut in familie si colectiv ca ateu ? sau preferi sa nu afisezi asta ?
-In familie da.Intre prieteni nu (decat de unul).Prefer sa nu afisez acest lucru ,prietenii mei sunt ferm convinsi ca exista Dumnezeu si daca le-as spune parerea mea,m-ar considera o ciudata si nu ar putea intelege cum pot exista oameni cu un alt punct de vedere decat al lor;

9 ai copii ? cum ai reactiona daca ar fi preocupati si atrasi de religie ?
-nu am,dar cand voi avea il voi lasa sa creada ceea ce doreste, dar la o anumita varsta am sa-i pun in vedere si o alta viziune asupra realitatii

10 ce te-a determinat sa te consideri ateu si la ce virsta ? ce virsta ai acum ?
- acum am 24, nu mai stiu exact la ce varsta, dar nu a fost o trecere brusca, s-a intamplat in timpul facultatii, probabil si din cauza profesiei.

11 cauti sa convingi pe altii cum ca ateismul este ceva corect, util si bun ?
- Mi-ar place sa fie mai multi oameni care sa aiba aceasta convingere, pt ca vezi tu ,ca vrei sau nu sa crezi, INEXISTENTA UNUI DUMNEZEU e o realitate posibila ,la care ar trebui sa se mai gandeasca oamenii.Mi-ar plasce sa conving anumiti oameni, in cazul carora si-ar dovedi si utilitatea.In rest pt ceilalti,cred ca ar fi mai bine sa creada in ceva/cineva,ar ajunge prea disperati daca si-ar pierde speranta ca exista cineva bun care se ocupa de toate......


12 - ce vei cere familiei sa faca cu trupul tau dupa moarte ? accepti sau interzici sa ti se faca slujba de inmormintare sau sa ai cruce la capatii?
- As vrea sa fiu clonata ,daca nu gasesc o alta cale da a trai, eu am o vorba:Daca vrei certitudinea unei vieti vesnice, obtine-o aici, caci dupa aia, nimic nu mai e sigur.Iar daca nu-mi voi influenta cursul vietii in nici un fel favorabil mie, at nici nu mai mai intereseaza.Da,nu am nimic impotriva in a ma ingropa cu slujba, oricum nu voi mai afla nimic.Si daca exista Dumnezeu, cu atat mai bine, sunt salvata,problema vietii vesnice e rezolvata, cat despre pacatuire nu imi fac probleme, un spirit asa de pur si maret, atotputernic si atotcunoscator nu se va supara ca un om a ajuns sa-ai puna astfel de intrebari,Dumnezeu n-ar avea rautatea si judecata limitata a oamenilor, doar oamenii sunt lipsiti de respect pt dorintele si gandurile celor din jur si doar ei sunt capabili sa pedepseasca pe cei care gandesc altfel (vezi crimele infaptuite de biserica in numele religiei).
pentru om - de hgrancea la: 11/09/2006 17:32:00
(la: viata...dupa moarte?)
Am ezitat mult sa raspund ceva la comentariul tau ... nici acum nu imi dau seama daca vorbesti serios, in ceea ce intrebi, sau e pura bascalie ...dar am sa ma straduiesc sa il consider serios si sa raspund in consecinta.

" racirea sa fie piedere de energie ceea ce implica tranformarea in altceva (incerc un ex: radioizotopi-like?) ?"
-nu stiu ! ti se pare asa important ?

"exista un nr de ciclitatea a reincarnarilor ...de ex 3 sau 5 sau 7 sau 9? Se pot scurcircuita acese cicluri (adica mai mare sau mai mic nr lor?). "

- daca citeai mai atent nu ai fi pus intrebare, daca eu spun ca sufletul, in eloutia sa, anima mai intii organisme uncelulare apoi plante, animale si apoi oameni ... si ca pt a ajunge de la bacterie la om nu este sufcinta existenta unei planete ca a noastra ... cum poti pune intrebarea cu numere ca 3, 5, 7 ... nici pt a trece un spirit de la rosu la alb nu e timp pe durata existentei pamintului... intelegi ?

"Se pot scurcircuita acese cicluri (adica mai mare sau mai mic nr lor?). "
- da ... dar in cazuri ff rare si scurtarea se refera la un numar nesenificativ de mic de cicluri sarite in raport cu totalul lor...

"Daca este "produs superior" de ce trebuie "reciclat" ? "
este ceva asemanator cu o saminta ... de ce trebuie semanata ?
trebuie reciclat pt ca saminta sa se dezvolte sa acumuleze experienta...

"Nu cumva prin moarte (pierderea acelui 5%) mai raman "reziduuri" care trebuiesc eliminate = deci aceasta sa fie reciclarea si NU perfectionarea "produsului superior" de 95%?
- amesteci lucrurile asa ca repet si incerc sa fiu mai clar
se ia in calcul complexitatea tuturor structurilor ce alcatuiesc un om viu
structurile de materie comuna care se pierd prin moarte reprezinta 5%
restul reprezinta alte corpuri, alte invelisuri ale spiritului care ii permit "viata" pe sau in jurul pamintului, al acestui sistem solar, galaxie,
asa cum trupul ii permite viata la suparafata pamintului.
- precizarea se face pentru a intelege ca sufletul nu e asa un abur
o abureala ..o aiureala ... ci un organism material (in sens larg) si extrem de complex cu organe si functii specifice.

"Hipnoza regresiva nu este poate o explicatie la pastrarea "impuritatilor (parte din 5%) in structura superioara (95%)?"

- repet nu e vorba de pur sau impur... corpul material si celelalte corpuri sint simple vehicule pt spirit (cam ca un automobil, dar care nu se produce prin procese mecanice ci vii)
- acele structuri de materie superioara acumulleaza cantitati uriase de informatii care ar coplesii creierul material.
Prin hipnoza regresiva se pot reamintii unele aspecte din vieti trecute...
dar doar sufletele evoluate pot face asta.
Si mai este un motiv pt care omul nu isi aminteste in mod normal vietile anterioare. Fiecare viata pe pamint este un fel de examen pe care sufletul trebuie sa-l dea fara date concrete din vieti trecute ci pastrind doar esentialul. Tot de asta se leaga talentele inascute sau fobiile inascute... sint amintiri din alte vieti.

"Pe distanta pamint-luna exista 3 straturi energetice...= de ce neaparat LUNA? si nu soarele de ex? "
-motivul este acelasi ca pamintul are aceste dimensiuni si nu altele
ca orbita este unde este si nu aiurea... tot asa si cu straturile :)


"Luna are influienta asupra "apei din corp" (care banuiesc ca intra in 5% ;), iar soarele este energie vitala (care poate alimenta cele 95%)"
- astea sint simple potriveli gasite de tine ...

multumit de raspuns ?
(ma tem ca nu :)

---------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
---------------------
#144705 (raspuns la: #143952) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Om et RSI - de Muresh la: 07/02/2007 15:36:29
(la: Isus + Maria Magdalena)
Va rog sa-mi dati voie sa spun care este parerea mea:
Cum spui dumneata, RSI, Iisus nu a declarat in mod explicit ca este Mesia. Mai mult, a declarat ca nu a venit pentru a schimba Legea. IL cred, era, doar, un om cu frica de Dumnezeu.
Ca au venit mai apoi altii si au schimbat Legea, pai asta e alta mincare de peste si, sincer, nu sunt sigur ca daca Iisus ar mai fi trait le-ar fi dat voie.
Din ce cauza Shaul si evangelistii au gasit de cuviinta sa schimbe Legea am mai spus-o: versiune simplificata pentru minti si credinta slabe.
Chestia e ca au fost omise din noua lege porunci foarte importante. Circumcizia o fi ea buna dpdv medical vorbind, dar Circumcizia A FOST DECLARATA A FI P A C T U L OMULUI RELIGIOS CU DUMNEZEU, fie el crestin, evreu sau musulman. Evreii si musulmanii o fac, crestinii NU.
Pai asta nu e bine, spun eu cu mintea mea simpla. Nu indraznesc sa caut motivul pentru care asa a vrut Domnul, dar daca asa a vrut EL, CU CE DREPT CICUMCIZIA A FOST DECLARATA INUTILA???
Apostolul Pavel, care a legiferat noua doctrina si a admis pe ne-evrei in cadrul acesteia nu a gresit. A gresit prin a declara ca buna o versiune care nu se potrivea cu VT.
Cit despre Iisus care NU a declarat ca ar fi Mesia, io cred ca Caiafa si Sanhedrinul nici nu s-au gindit ca Iisus sustine ca ar fi Mesia, desi in NT scrie altfel. De ce sa-si imagineze ei chestii care nu au fost spuse?
Problema era alta. Era de Paste. Sarbatoarea eliberarii din jugul egiptean.
Mai intotdeauna, in aceasta perioada a anului, evreii doreau o repetare a minunii facute de Dumnezeu cu peste o mie de ani in urma si se razvrateau impotriva Romei. Soldatii romani inabuseau in singe aceste revolte. Caiafa si-a fi fost promis lui insusi ca de data aceasta va cauta sa fie liniste. Si iata ca vine un striin. El face maaare galagie, rastoarna tarabe in curtea Templului si, prin aceasta, ii supara pe romani, care si asa sunt cu mina pe sabie in timpul Pastelui.
Evreii l-ar fi putut anihila pe Iisus prin metodele lor, dar se temeau de Roma.
Si atunci ce face Caifa? Se duce la Pilat si-i spune: sefule, a venit din Nord un strein. El spune ca El e seful, nu dumneata. Sa stii ca anul asta vrem sa nu facem galagie, dar Iisus ne incurca socotelile. Ia-L si fa ce vrai cu El si pe noi lasa-ne'n paceeee!
#173838 (raspuns la: #173697) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...