comentarii

oriunde oricand poti sa inveti


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
lectura - de vitalic sprinceana la: 07/10/2005 19:46:03
(la: Cum va place sa cititi)
pot citi oriunde, oricand, in orice conditii...doar sa am o carte alaturi..am citit in tramvai, troleu, autobuz, automobil,, calare....pe scurt...nu am probleme...
#77425 (raspuns la: #77170) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alexandros - de Bitterdream la: 16/11/2006 22:47:27
(la: DACA NU AR EXISTA CAFENEAUA.COM)
Este o lume.
Una dintre realitatile paralele ale fiecaruia.
Intersectandu-se din cand in cand, influentandu-se reciproc.
Iar joaca e joaca, mai ales cand poti accepta ca oricand pot sa apara noi lucruri pe care trebuie sa le inveti.
Si atunci le inveti usor si-ti poate face placere si jocul.

Iar dialogul serios este posibil pentru ca inteligenta nu are varsta, nu-i asa?

E bine si frumos in cafeneaua asta. Muzica e in surdina, cafeaua o pregateste fiecare si pune ce doreste in ea, vezi fetze cunoscute pe la alte mese. Placut, de cele mai multe ori.....

__________________________________
"If it is not right do not do it; if it is not true do not say it." (Marcus Aurelius)
#157677 (raspuns la: #157608) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu ma pot abtine, adino scuze - de om la: 19/05/2009 15:08:04
(la: Prenume si nick-uri)
Iata un Intruder pe care mi l-as dori oriunde, oricand, oricum:= chiar si fara benzina ? :))))))))))))))))
#441249 (raspuns la: #441234) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
guine - de lafemme la: 15/09/2009 20:24:51
(la: intrebari mamicilor)
io zic las-o in pace. sa manance cat vrea.

iti spune o mamica de se confrunta cu alta problema. fata mea are un an si.. aproape doi ce sa mai. si ar manca orice, non stop. cere singura. mananca singura. oriunde oricand. ii dau mancare cat de sanatoasa pot. dar... mi-as dori sa nu ii placa atat de mult. are deja 16 kg. e mai inalta decat multi copii de 3 ani... plinuta deja. treaba ma dispera. :(( ma dispera si ca, atunci cand nu vreau sa-i mai dau plange.

sincer...nu stiu ce sa fac.

asa ca... be careful what u wish for
fara subiect pt.pragmatici ca se pierde vremea - de (anonim) la: 29/12/2003 18:03:45
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Dragii mei romani,daca sinteti romani si nu va invatati copiii romaneste inseamna ca nu sinteti chiar romani,daca sinteti romani si nu va intereseaza daca copiii dumneavoastra nu vor sa invete romana iar nu sinteti chiar romani dar daca sinteti romani si dupa doar doi ani de vietuit intr-o tara straina va doare-n cot de ce limba vorbesc copii,va considerati pragmatici si internationali,ca bunicii pot sa invete engleza sau franceza sa comunice cu nepotii.....apoi eu domnilor chiar ca va cred ca sinteti romani! Mos Crakuin!
nu contest rezultatul unui astfel de studiu - de Catalina Bader la: 09/01/2004 02:42:53
(la: Munca in Romania)
din propria mea experienta va pot spune ca:

ai sanse de reusita
in firme in care poti castiga un salariu decent
in conditiile in care esti dinamic si adaptabil, flexibil,
cunoscator de limbi straine
indiferent de sex.

POsibilitatea de a conduce un autoturism constituie pentru multe posturi un avantaj.

ceea ce este important
si in conditiile in care nu practici meseria pentru care ai invatat este sa poti sa inveti
si sa actionezi constructiv.
Daniel - de Radu Herjeu la: 14/01/2004 08:44:24
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Daca as fi scriitor, as stii ce sa-ti raspund. Asa, ca manuitor al cuvintelor, cred ca e o chestie de talent. Ca in orice arta. Poti sa inveti sa pictezi. Poti ajunge chiar un bun practicant dar nu vei putea niciodata sa pictezi ca Van Gogh. Iar manuirea cuvintelor... Cred ca e o chestie de talent sa le simti... ca pe oameni... cine cu cine se potriveste... si cine poate spune celorlalti mai bine povestea ta...
De aceea marii jurnalisti nu sunt intotdeauna si mari scriitori.
#8035 (raspuns la: #7962) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
EvZ angajaza fotoreporter - de Dinu Lazar la: 12/03/2004 02:24:22
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Citeam in ziarul de ieri ca Evenimentul Zilei angajaza un fotoreporter; doritorii se pot adresa la dante@expres.ro.
Acu`, din punctul meu de vedere, aceasta angajare e inca un cui batut in sicriul fotografiei romanesti.
Imi bazez afirmatia de mai sus pe o analiza a ceea ce vad, pe care o fac mereu.
Nivelul estetic al produsului fotografic utilitar ( editorial in primul rind) e in Romania in ziua de azi la pamint.
Imaginile pe care le vad sunt cam asa; in revistele ilustrate, cadre banale, lumina pusa prost, cadraje aiurea, lipsa de imaginatie creativa; in presa, fotografii urite, nelucrate cu cerebelu`, facute ca sa fie.
Cam asta e imaginea de ansamblu a ceea ce vad eu; poate ca sunt, si de fapt sunt sigur ca sunt, si materiale vizuale de exceptie, dar sunt rare si sufocate de masa mare de imagini care arata cum ziceam.
Cum s-a ajuns aici? Ar fi doua sau trei motive esentiale, dar mai importante ar fi doua.
Un motiv, ar fi banii alocati pentru imagine; se fac totusi averi din presa romana, dar fotografii sunt platiti cu ceva intre una si trei sute de dolari, in medie, pe luna.
Pentru ca accepta si pentru ca daca nu vrei vine unu` nou imediat cu mai putin, ca sunt multi imbatati de parfumul fotografiei de presa.
Din banii astia nu poti sa supravietuiesti, faci ciubucuri ca sa rezisti, si strici si preturile in piata profesionala, ca la saracie zici mersi daca iei un milion, ca e ciubuc, nu platesti taxe si impozite, pe o lucrare care ar valora de cinci zeci ori mai mult in mod legal.
Din acesti bani nu poti sa inveti sa faci fotografie permanent, nu te poti perfectiona, nu poti sa vezi albume si situri, sa vezi ce se mai intimpla - si nici nu ai avea timp.
Oricum, accepti si intri pe un tobogan; 12 ore de munca grea, si ce mai conteaza nimicuri ca iluminarea, cadrajul, perspectiva, povestirea din cadru; sa ai pleashca de imagine, sa o puna detepistul, care nici el nu e dus cu preshul la biserica de multe ori, si gata pagina de ziar. Ar fi multe de vorbit aici, dar... nu ai cu cine; pe forumul de la www.afpr.ro mesajele sunt unul la citeva luni.
Si ajungem la al doilea motiv pentru care s-a ajuns la dezastrul vizual care ne inconjura; acesta ar fi lipsa de coeziune si de interes a breslei.
Atita timp cit fotografii vor fi socotiti niste umplatori de spatii ramase goale de la geniile care duc condeiul, atita timp cit fotografii vor fi angajati pe salarii mizerabile si vor accepta sa distruga ei insisi, cu preturi minuscule si calitate pe masura, piata profesionala care mai e, lucrurile nu se vor schimba.
Solutia ar fi crearea unei puternice clase de fotografi independenti, de freelancers, care sa colaboreze la ziare si reviste, sa negocieze preturi care sa includa si munca dar si arta, asa cum acum nu se face; publicatiile sa aleaga dintr-o masa de oferte pe cea mai buna in momentul acela si pentru tema data.
Ar fi multe de vorbit, dar nu e interes, unu la mina, si din pacate nici vointa.
Si unde nu e vointa nu e nici putirinta, vorba aceea...

PS Saptamina viitoare am inteles ca este vernisajul expozitiei anuale a fotografilor de presa; detalii, oficial, nu cunosc. Vom vedea fotografii grozave, sunt sigur; dar in aceeasi zi in preza zilei, vom vedea aceleasi blitzuiri gri si scobituri in nas si portrete cu grandangularu, ca da mai bengos pe pagina.
Visez la o stire care sa zica asa: fotografii doritori sa colaboreze cu ziarul x sunt asteptati la prezentarea book-ului personal in fiecare zi de vineri, intre ora si ora.
Dar va mai trece o generatie sau doua pina atunci... asta in cazul optimist.
#11866 (raspuns la: #11863) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Curent. :) si PB :) - de Dinu Lazar la: 24/03/2004 15:03:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Fracilor, pai imi vine sa intru in pamint de rusine, cind ma uit ca chestia cu MISA, unde totusi si-o trag de zor unii, e in topul zilei sub aceasta discutie ca audienta, si chiar si treaba cu holocaustul e sub la topul absolut, adica vine lumea si citeste aici ceva ca la gardu` nou, si ce vede, doi domni care nu cad de acord.
Personal, ii inteleg si pe domnul Buzoianu, si pe domnul Ara, dar trebuie sa decriptez aceste mesaje pentru cei multi care nu stiu cum devine cazul.
Domnul Buzoianu s-a implicat mult in fotografia romaneasca in anii `90, a incercat sa mai schimbe ceva pe ici pe colo, dar si domnul Ara a facut multe si face, sustinind Fotomagazinul, un pilon obiectiv si profesional pentru fotografia romaneasca; unul e pe coasta de est si altul pe cea de vest a Americii; sunt sigur ca daca ne-am vedea la o cafea reala toata lumea s-ar intelege foarte bine si flama asta ar parea chiar comica.
A fost o discutie lunga pe badorgood.com in care domnul Ara sustinea teoria conform careia poti sa inveti fotografie foarte bine ca autodidact si mai multi, printre care si domnul Buzoianu, il contraziceau.
Numai ca domnul Ara se referea la conditiile concrete din tara, nu la ce ar fi bine in general si ce mai e prin alte parti, unde probabil ca poti sa inveti si altfel.
Din pacate, nu pot decit sa ii dau dreptate intru totul domnului Ara, vazind situatia dezastruoasa a celor care termina un curs de invatamint universitar de fotografie, si daca le spui alo, vezi ca s-a desprins axu` optic, se uita pe jos sa vada unde atirna, si daca le spui de filtru duto inteleg de filtru du-te si tot asa, exemplele pot continua, dar ce folos.
Nu vreau sa dau exemple sau sa intru in polemici, dar cu o exceptie, a unui domn care folosete fotografia ca limbaj plastic si grafic, si care pare a se ocupa de gasirea unui drum, in rest e jale mare la capitolul profesori de fotografie. In Fotomagazin am demontat pagina cu pagina prin 2001 un curs de fotografie, aparut atunci, si avea vreo 400 de erori fundamentale.
Asa ca momentan, cel putin citind cit se poate si surfind cit se poate, nu pot decit sa apreciez ca pe ansamblu la noi invatamintul de fotografie cam lipseste, si cind este , e dezastru, in sensul ca nu il pregateste pe student pentru ceea ce urmeaza dupa studentie.
In acest context isi apara domnul Ara afirmatia, ca decit sa inveti timpenii mai bine inveti singur, corect, de la sursa.
Situatia nici nu pot sa-mi dau seama daca este extrem de comica sau extrem de trista; in fotografia romaneasca sunt asa de multe de facut, si in loc ca marinarii sa puna bucati mari de lemn pe unde intra apa in barcaz, ei stau si se stropesc sau isi dau cu petecu` unu` la altu`.
Inteleg ca viata in occident este extrem de stresanta; inteleg ca de departe se vad intr-un fel lucrurile, si mai inteleg ca toate gindurile de peste zi si tracasarile isi pot gasi o supapa necesara poate in astfel de discutii care, la rece judecind, nu fac bine nimanui; dar cred ca ar fi cazu` sa incercam ca energia asta sa poata sa fie cumva folosita pozitiv de noi toti.
In loc ca domnu` Buzoianu sa fie suparat pe domnul Ara, mai bine ne tragea o pagina aici, sau pe bxg, despre fotografia care o mai face, cum o mai face, ce mai fac ceilalti cu care se intilneste la lucru; sau orice sfat al domniei sale sunt convins ca ar fi mult mai folositor decit ce pot spune o mie de ani profesorii de pe aici despre genul de fotografie pe care-l realizeaza, si iata ca implicit ajungem la ce zicea domnul Ara, ca cineva autodidact, ar invata mai mult de la dl Buzoianu care e peste ape la NY decit de la cineva de peste ape aici la Dimbovitza.
Cred ca am putea invata multe unii de la altii si nu trebuie sa ne pierdem energia in dispute sterile.
Acum, judecind retroactiv, imi blestem fiecare zi pe care am pierdut-o fiind certat cu Mihailopol sau cu Cahane sau cu alti fotografi care acum nu mai sunt; eram tinar, credeam ca stiu tot, ma aprindeam usor, poate mai usor ca domnul Buzoianu, si acum imi pare cumplit de rau pentru ca am dat cu capul de multe chestii pe care puteam sa le aflu simplu de la cei cu mai mare experianta care rau linga mine si i-am alungat cu o tinereasca timpenie... am pierdut ani, zeci de ani, din cauza lipsei de comunicare intre oameni care ar fi trebuit sa fie mai apropiati.
Nu mai trebuie sa mai repetam mereu aceleasi erori.
Este postul pastelui, macar pentru asta trebuie sa fim mai buni si mai intelegatori.
Problema noastra comuna nu ar trebui sa fie unu` sau altul.
Noi suntem trecatori.
Ce ramine e important...
#12759 (raspuns la: #12749) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
teach me, teach them... - de Dinu Lazar la: 26/03/2004 13:28:20
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Citisem cindva o chestie care sigur, e o prostie, dar mi se pare interesanta si acum; cica, cine poate sa faca ceva, face; cine nu poate face, se face director sau shef; cine nu poate nici macar sa fie shef, se face profesor.
In arta problemele sunt desigur mai complexe; poate ca poti sa inveti mai mult de la un maestru, sau daca nu inveti, poti scuti o multime de greseli si timp pierdut; dar nu sunt putine cazurile cind cel ce invata pe altii nu este neaparat un mare profesionist.
In viata reala majoritatea instructorilor auto nu sunt mari specialisti in formula unu si nu alearga la curse, scoli renumite sportive au dobindit rezultate spectaculoase cu antrenori care nu au trecut pe la olimpiada.
Cred ca a face ceva e una, si a invata pe altii, e alta; talentul pedagogic este una, capacitatea de a fi cineva intr-un domeniu e alta.
Sigur ca sunt multe cazuri cind maestri au facut scoli importante, mai ales in evul mediu, dar acum deseori profesorii buni fac din asta o meseria aparte, in care iti trebuie o viata sa te specializezi, si acum de obicei, desigur cu exceptiile care intaresc regula, a preda e una, a face ceva intr-un domeniu e alta.
Privind retroactiv, pot spune cu sinceritate ca am fost un mare fraier de citeva ori in viata si ca acum imi pare foarte, foarte rau de citeva posibile trenuri pierdute .
Unul dintre momentele pe care le regret imens este faza cu Mihailopol; aaa.. pentru cine nu stie, Aurel Mihailopol a fost o prezenta a fotografiei romanesti in anii `60 si `70, care dupa ultimele studii de fapt nu a existat ( nici fotografia nici omul), cum bine stie toata lumea care isi mai da o licenta de istorie sau mai trece pe la Academia de Arta, unde nu e un secret ca arta de abia acum se face.
De citeva ori domnul Mihailopol mi-a spus sa ii dau zece mii de lei sa ma invete sa fac fotografie; in sinea mea ii rideam in nas, era si o suma imensa la ora aia, si pe urma, ia, colea, ce sa ma invete, asta e aparatu`, aici se apasa, aici te uiti, ce filozofie poate sa fie?
Acum imi pare rau ca nu am negociat cu el sau macar nu m-am aratat interesat; sunt foarte curios, as fi oare economisit zece - cinsprezece ani de esecuri si incercari sau m-as fi lasat de fotografie, sau as fi devenit un prea impregnat de spiritul lui?
Din pacate nu stiu...
Acuma, ca sa ne intoarcem la sensul intrebarii, pot spune ca am avut in diverse momente prilejul sa predau fotografie, si la fotocluburi, si la actuala Academie de arte de la Bucuresti, unde am cochetat trei ani la sectia de grafica publicitara cu citeva cursuri de fotografie, si ma tem ca desi cred ca m-am straduit nu am fost un bun profesor sau indrumator, nimeni dintre cei pe care i-am invatat cite ceva nu a facut ceva fundamental in fotografie mai departe si nimeni nu a devenit un mare fotograf; sunt citiva fosti studenti de care imi aduc aminte cu placere, dar... nu par ei acum coplesiti de intrebari fundamentale in imagine, asa cum mi-ar fi placut sa se intimple.
Deci ma tem ca este posibil sa nu am acel spirit didactic necesar si nici chemare pentru viata didactica; imi aduc aminte de profesori de la liceul Sava pe la care am trecut, de un Giangu, de Alexianu, de Lupas, cit de charismatici si importanti au fost pentru generatia mea, si orice analiza as face, nu ma pot compara nici cu unghia de la degetul mic de la piciorul lor sting. Si erau doar profesori de liceu...
Ar fi multe de spus; asa cum vad eu lucrurile, in acest moment as fi mai tentat o vreme sa desenez cercuri pe nisip decit sa predau cum se deseneaza cercurile pe nisip; pe masura ce trece timpul, imi dau seama cit de mult este de cunoscut si de sapat, si spre deosebire de Mihailopol, nu as avea starea sa spun unui tinar sa-mi dea niste bani sa-l invat fotografie, asa cum nu cred ca l-as putea invata nici pe gratis; pur si simplu nu cred ca sunt facut pentu asta, si cred ca altii ar face-o mult mai bine...
Sigur, mi-ar place ca cei care in Ro invata pe altii fotografie sa fie buni meseriasi si sa ma uit cu invidie la siturile lor, dar...asta e.
Nenumarate sunt caile domnului si cine stie ce aduce ziua de miine... dar atit cit disting uitindu-ma pe potecutza, nu ma vad invatind pe cineva ceva.
Asta nu inseamna ca nu putem sa stam la o cafelutza colea sa ne mai dam cu parerea despre ce mai vedem in zatz...
#12874 (raspuns la: #12847) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Puterea Credintei pt. Destin - de LMC la: 24/06/2004 23:06:50
(la: PUTEREA RUGACIUNII)
Ai foarte mare dreptate, nu poti sa te rogi fara sa ai credinta ca Dumnezeu te aude si-ti va trimite raspunsul cel bun. Multi se roaga la tot felul de dumnezei, dar inca nu am auzit ca vre-una dintre aceste rugaciuni sa fie raspunsa. Cineva ne spunea mai jos ca el nu se roaga niciodata pentru el insasi. Eu i-au exemplu rugaciunea Tatal Nostru, o rugaciune care este in mod special pentru mine insumi. Daca nu te rogi pentru tine insuti inseamna ca nu ai credinta ca ti se va da, atunci cum poti sa te rogi pentru altcineva, de unde stii ca el sau ea va fi afectat de rugaciunea ta. Cind ceri de la Dumnezeu intelepciune, dragoste, iertare, sanatate, le ceri pentru ca cu acestea poti sa fii un om mai bun, astfel poti sa ajuti familia, comunitatea, lumea din jurul tau. Nu cred ca cineva poate sa se roage pentru altcineva atita timp cit el insusi nu este intr-o relatie personala cu Dumnezeu o relatie in care a putut vedea Mina Lui la lucru. Un exemplu practic: nu poti sa indrumi pe nimeni cum sa-si cumpere o casa daca tu insuti nu ti-ai cumparat o casa; sau, nu poti sa inveti pe nimeni cum sa deseneze corpul uman daca tu nu ai invatat niciodata cum sa desenezi. Daca casa mea nu este organizata, curata si pusa la punct, cum pot eu sa ma duc la altcineva acasa si sa-i spun cum sa-si puna casa in ordine. Omul din oglinda trebuie schimbat, si asta nu poate sa o faca nimeni inaintea lui insasi.

Destin, cuvintele tale par a fi pline de durere, dar vad in acelasi timp raza de speranta. I pray that God will strengthen you and bring peace and love into your heart and life. Do not despair, do not lose hope, His love is always there to comfort you.
#16699 (raspuns la: #16641) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cliseu pt. AlexM - de LMC la: 28/07/2004 20:25:44
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
Imaginea care am vrut eu sa o redau a fost "clasa" care James Bond o prezinta, nu caracterul inscenat. Am specificat ideia "la prima vedere". Omul de clasa a fost descris de mine in urmatoarele cuvinte. Dar probabil numai un om de clasa poate sa citeasca mai departe tot ce am scris. :)

Un alt lucru care am omis sa mentionez din descrierea mea al unui barbat de clasa, si asta am facut-o intentionat, a fost "cum arata". Nu trebuie sa arati ca Brad Pitt sau Pierce Brosnan ca sa fii un barbat de clasa.

Da, o femeie trebuie sa fie atragatoare, lucrul acesta vreau sa-l subliniez, dar asta nu inseamna sa te fardezi sau sa te imbraci ca o femeie de strada. Orice femeie poate fi atragatoare daca stie cum sa se intretina si cum sa se comporte.

Daca un barbat se uita numai la femeile care-s trei sferturi goale atunci imi pare rau, nu prezinta clasa.

Si-acum sa-ti dau un exemplu. Eram in Vienna intr-unul din marile centre de business. Stateam la masa intr-un restaurant cind dintr-o data o femeie care trecea prin fata geamului unde stateam noi ne-a atras atentia. Nu cred ca femeia aceea avea mai putin de 60 de ani, dar dintre toate femeile care le-am vazut in Vienna sau oriunde altundeva pot sa zic a fost cea mai sexy femeie care am vazut-o. Era o doamna imbracata intr-un costum de pantaloni negru o bluza rosie, bijuterii discrete dar exceptional de frumoase, coafata, fardata pentru virsta ei, o poseta eleganta si un toc suplu. Eleganta si clasa care am vazut-o in ea este de invidiat. Rar vezi asemenea femei. Nu era frumoasa, nu era nici macar draguta, dar stia cum sa se faca atragatoare. Am stat cu sotul meu si ne-am uitat la ea ca la OZN, si si-acum cind ne aducem aminte ne minunam de impresia cu care ne-a lasat. Sint sigura ca noi n-am fost singurii ei admiratori, si sint sigura ca orice om de pe strada si-a intors capul dupa ea. Asa vad eu o femeie sexy, asa cred eu ca noi femeile ar trebui sa fim. Din pacate rar gasesti barbatii de clasa care pot sa aprecieze asa ceva.
#18498 (raspuns la: #18497) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mirela - de Belle la: 12/09/2004 17:58:06
(la: inginer mecanic)
heck, eu n-am reusit ca inginer nici in romania ;) nu pentru ca n-am vrut ci pentru ca asa au fost conditiile atunci cand am absolvit (in '91). drept care incet-incet m-am indreptat spre o schimbare majora a carierei (tot de conditii impusa) si din '98 lucrez in analiza financiara... chestie de invartit cifre, orice inginer poate s-o faca. defapt era o vorba in romania "dintr-un inginer oricand poti scoate un economist, dar dintr-un economist n-o sa faci niciodata un inginer"
To steal your face... - de (anonim) la: 14/10/2004 16:19:20
(la: Anonimitatea la Cafenea, pro sau contra.)
Daniele,
Iata-ma din nou cu un picior in pragul cafenelei. De fapt nu mai doresc sa ma inscriu ca utilizator dar as avea unele idei despre functionarea site-ului si aceasta discutie legata de anonimitate sau nu.
Dupa cum iti dai seama si ma cunosti deja sunt tot eu, acelasi Ozzy/Ovi si planuiesc sa mai traiesc o vreme lunga in viata asta,I am a die hard guy.
In fine,deci as zice asa si poate si mai interesant daca ar putea fi posibil tehnic de realizat:

1) Oricine isi poate pastra orice nickname doreste si il va folosi ca si pana acum ca utilizator.
2) Crearea unui profil al fiecaruia unde utilizatorul isi da numele adevarat si o fotografie sau 2 a lui/ei cei reali.
3) Nimeni nu are accesul la profilele celorlalti atat timp cat el/ea nu isi face profilul si pune 1-2 poze personale la acesta.Deci nu va avea cum sa stie numele reale ale celorlalti sau cum arata ei!
Este ca un act de identitate sa zicem permis de sofer,pasaport etc,acestea spun adevarul despre cine esti si poza la fel.Ca te numesti cum vrei tu in lume e treaba ta.Ideea imi vine si de la indieni care au nume crestine fiind siliti de sistemul social american dar intre ei se cunosc drept cine real sunt ei si numele dat lor este sacru si desigur cel adevarat.
4) Anonimii sunt indreptatiti sa publice(sub cenzura admin)dar Nu pot avea acces la realele nume si poze ale celorlalti atata timp cat el/ea nu-si creaza un profil si isi da numele real si 2 poze.Deci in acest fel nimeni nu poate invada integritatea sau viata personala a celorlalti,pt. ca toti se cunosc intre ei si mai stiu si cum arata.

Mi se pare ca asa se creaza o mai stransa legatura intima intre utilizatori cand se pot vedea virtual cum arata fiecare,ori poate ceea ce spun creaza discutii pe faptul ca nimeni nu-si vrea poza sa fie vazuta?
Atunci esti liber/a sa Nu-ti dai poza insa neaparat trebuie sa-ti dai numele real insa NU poti accesa la profilele celorlalti decat referitor la numele lor reale dar Nu si pozele lor.

Ti se pare complicat de realizat Daniel?Ce crede admin si toti utilizatorii?
Cum odata demult am scris la cafenea,eu vad locul ca pe un tepee,deci rotund la baza(figura geometrica perfecta)si toti stam in cerc si fiecare isi spune parerea iar la sfarsit,marele Chief si cel care incheie discutia si trage concluzia finala este the Medicine Man.

Astea am avut eu de spus,si BTW cu 2-3 luni inainte de a pleca din cafenea mi-am dat numele cel real de multe ori si chiar si adresa email,nu am nimic de ascuns,oricand pot fi Ozzy la fel cum pot fi si Ovi.
Deci:ovihondru@mac.com

Deci prin planul meu(sa vorbesc ca Kerry acum)eliminam idea de discutii anonime si ne-anonime.
Iar daca e cazul sa revin vreodata, imi dau 2 poze sa ma vada poporul cafengiu cum arat si la mutra,e doar un chip si atat tot.

LOVE&PEACE,
Ozzy Ovi Hondru Osbourne at your request.

"We Sioux are not a simple people;we are very complicated.We are forever looking at things from different angles.For us there is pain in joy and joy in pain.It is all
part of the same thing-nature,which is neither sad nor glad;it just is."

Lame Deer
"Hypatia, fiind moderatoarea acestei conferinte,"Adela, - de DESTIN la: 19/10/2004 00:33:47
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dear Adela,

Aceasta conferinta eu am deschis-o deci eu sunt moderatorul ei.

Problemele tale ce le ai referitor la Hypatia trasmitele pe unul din subiectele ei.

Cu bine,

PS Oricand poti sa dezbati acest subiect...cu mine sau oricare utilizator.

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#25475 (raspuns la: #25228) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bellisima - de LMC la: 02/11/2004 18:52:37
(la: Trancaneala Aristocrata)
Fefelino, imi pare tare rau pentru tine, sper sa te faci bine cit mai repede. Bea ceai cu miere si lamiie multa, si daca poti fa o baie fierbinte si-apoi sa te faci "sarma" sub duna. Nu uita sa-ti invelesti capul.

Si nu te mai stresa cu toate guralivele pentru ca nu merita. Ce stim noi despre tinuta unei femei, numai femei de clasa pot sa invete, altele le trebuie ani lumina pina se prind de "etiquette". Si eu a trebuit sa invat pe cineva, nu spun cine, cum sa se imbrace, desi ea este profesoara universitara si cu masteratul facut. E ceva foarte interesant cum unele nu vor cu nici un pret sa fie invatate, de parca le-ai vreau raul. Si-apoi se mai intreaba de ce nu sint respectate de barbatii din jur, sau de ce n-au trecut interviul de la slujba dorita. Daca ai stii tu cite femei au venit in biroul nostru pentru interviu si nici una nu a trecut, numai pentru faptul ca nu au stiut sa se imbrace, cum sa vorbeasca, ce sa vorbeasca, cum sa priveasca, in fine cum sa se comporte. Unele cred ca daca calc regulile sint mai ocoshe, dar se inseala cumplit de mult. Tocmai regulile astea simple dau nota de abilitate de a urma regulamente si instructiuni. Dar pe cine nu o duce capul degeaba se zbate.
Absolut normala - dragostea intilnita in Internet - de vladtepes la: 04/03/2005 09:06:26
(la: Dragoste prin Internet)
Chestia e ca ABSOLUT oriunde iti poti intilni dragostea, in tramvai, la telefon, in parc, in magazin, pe strada etc. Sigur ca e mai comod si pe potriva opiniei conservativiste, sa intilnesti mai intii pe cineva in carne si oase si pe urma abia sa incepi procesul de cunoastere....Dar viata a mers si va merge sa speram inainte, viata e altfel si fata de acum sapte ani de exemplu cind cel putin jumate din cei care azi folosesc Internetul, pe atunci nu stiau ce e....Sintem in era tehnologiei, computere , calculatoare cum vreti sa le ziceti, lumea are mai putin timp liber , vii tirziu acasa dupa servici si totusi te-ai saturat de singuratate, e normal sa folosesti serviciile uneia din miile de websites pentru a-ti cauta partenerul. Indiferent unde iti vei afla dragostea, vrei sa o cunosti mai bine , primul pas. Si cunoasterea implica comunicarea . Si ce loc e mai eficient si mai rapid decit Internetul , este de fapt locul unde poti comunica cel mai bine.
E chiar beneficial sa schimbi intii idei cu cineva, sa vezi cam ce ii poate creierul si pe urma daca te mai atrage si dpdv fizic, esti un norocos.
Cunoasterea partenerului prin Internet a fost cam tabu acum citiva ani, e drapt, dar s-a si se extinde cu repeziciune si este un lucru din ce in ce mai normal.
Asa cum iti poti face prieteni la Cafenea cu care te intelegi asa de bine ca vrei sa te intilnesti si real, asa poti gasi si o persoana de sex opus de care sa te simti atras si sa se nasca sentimente deosebite.
Oameni care te pot dezamagi ii poti cunoaste oriunde, la fel si oameni de calitate.
Iar despartirile, divorturile, sint din cauza problemelor din casniciile respective , nu din cauza Internetului ....
Oliver - de Cassandra la: 22/04/2005 14:11:02
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Poti sa inveti multe dintr-un forum atunci cind se bazeaza pe schimbul de opinii documentate acesta avind avantajul ca din diversitatea argumenteleor pot sa iasa la iveala ‘idei’ cu o baza mai mult sau mai putin solida. Parerea mea sincera insa este ca daca intr-adevar cauti “adevarul”, nu il vei gasi aici.
Vei gasi adevarul stiintific sau piste care sa conduca spre el daca cauti studii asa numite ‘peer-reviewed’, dupa parerea mea sint singurele surse de incredere. Dar si pe astea trebuie sa stii sa le filtrezi si sa elimini studiile asa numite ‘biased’ (scuze nu gasesc o traducere adecvata in romaneste). Ca sa-ti dau un exemplu, in problema care te preocupa as evita sa caut numai studii publicate si finantate de grupuri de homosexuali, sau daca acestea ma intereseaza , voi fi mult mai critica cu felul in care s-a facut studiul in general. Nici nu voi cauta numai studii sprijinite de biserica. Pe aceeasi baza, as evita sa caut numai studii de un singur tip - exemplu studii psihanalitice, ca sa-mi fac o imagine globala.

Eu chiar am aportat aici un astfel de studiu, e interesant si ca este destul de recent. Desi nu aduce 'certitudini', exista suficienta informatie ca sa sprijine faptul ca homosexualitatea nu este un moft. Remarcabil, nici o intrebare, nici o curiozitate, a fost complet ignorat...

Sint curioasa, cind spui ‘nu e valabila afirmatia ca stiinta aserteaza ca homosexualitatea ar fi innascuta!’, pe ce anume te bazezi?
Si cind spui ‘cautati pe net, in domeniul ultimelor rezultate ale cercetarilor biologice, si veti gasi ceea ce am gasit si eu...’, poti sa-mi dai exemplu de astfel de studii pe care le-ai gasit tu? Sau macar sa-mi spui cum si unde cauti studiile respective? In felul asta vom putea trata subiectul dintr-o alta perspectiva, poate singura valabila, nu crezi?

Eu am avut chiar curiozitatea sa citesc tot ceea ce ai scris tu, si sfatul meu a fost dat sincer in masura in care am putut sa te inteleg si in masura in care tu ne-ai permis sa te intelegem. Bineinteles nu trebuie sa fii de acord cu el, este doar parerea mea. Dar in nici un moment nu te-am tratat ca pe o “ciudatenie”, asta e cert.

#44961 (raspuns la: #44464) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horia - de athos la: 25/04/2005 01:08:30
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
aici de la 16 ani jumate poti sa inveti,
de la 17 ani ai carnet,tre' sa fii cu un adult cu tine,dar nu mai
tin minte cat...
anyway fiica-mea a implinit acu' o luna 16,dar nu prea vad ca se incumata rapede la volan
mi-e frica mai degraba de fiu-meu,el are 14 ani si ceva dar timpul trece repede,nu?
#45351 (raspuns la: #45343) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cico - de Intruder la: 08/07/2005 12:31:53
(la: Dialogul virtual si comunicarea in Cafeneaua.com)
pai si pe mine ma preocupa subiecte similare ca cele de aici, dar nu sunt asa de degajat ca-n fata monitorului...
in viata reala mereu se deviaza de la subiect, mereu ramane dialogul in ''coada de peste''...si aici este la fel numai ca, oricand poti relua discutia de unde a ramas...

Pe subiectele serioase, imi place sa discut in special cu cei ce mentin un nivel de detasare de la discutia la persoana, cu cei pe care-i intereseaza primordial subiectul, nu cite sireturi imi pun eu la pantofi.

eh, aici ai nimerit-o...eu deviez de la subiect ca dracu'!!!
cateodata trancanesc peste tot, numai pe ''trancaneala'' nu...;)
deh, am si eu lipsuri!
#58640 (raspuns la: #58504) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...