ortograma stringe-ti

1. "se spune ca el fura din banii ce se stringeau pt saraci."
Inca se mai spune? Cine spune? Poate aveti sursa? E f. important.
"dar nu ai avut toate datele."
Sa inteleg ca dv. aveti toate datele? Si cine, ma rog, era al II lea Iuda si ce hram purta el.
2. "nu erau evreii care au strigat sa Il rastigneasca, cei care cu citeva zile in uram il primeau ca pe un rege la Ierusalim"
Nu aceeasi evrei. E o chestie aici, care nu multi o stiu. Iisus ajunsese in Ierusalim in preajma Pastelui. Sarbatoare asta e dedicata eliberarii evreilor din sclavia egipteana. Prin analogie, evreii vroiau eliberarea lor de sub jugul roman si in vremea Pastelui, in special, erau razmerite inabusite in singe. Sanhedrinul (un fel de Tribunal evreiesc) cauta sa evite aceste rascoale. Si iaca, tocmai in aceasta perioada periculoasa si instabila, ajunge Iisus in Ierusalim si face multa zarva (si sa nu uitam faptul ca Iisus mai da si a intelege ca e fiul Domnului - adica mai presus de insusi trimisul Romei), lucru nedorit de Sanhedrin din motivele de mai sus. Si ce face Sanhedrinul? Il paraste pe Iisus guvernatorului roman: "sefule, a veni aici un strain corcatas. El nu e de-al nostr', a venit de undeva din nordul tarii. Noi suntem evrei cumsecade, dar Iisus asta e un zvapaiat si nu ne luam raspunderea pt. el. Hotaraste tu, sefule, ce sa faci cu el, ca noi nu vrem sa avem deaface cu el.
3. "De asemenea, nu a fost voia lui Dumnezeu sa fie Iuda cel ce tradeaza. Se face referire la aceasta si in Vechiul Testament. (la faptul ca va fi un tradator). Dumnezeu e Atoate vazator, stie ce se va intimpla dar nu poate face rau."
Hai s-o luam cu catinelul. Dumnezeu atoate vazator il trimisese pe insusi fiul lui ca victima.
"Dumnezeu... nu poate face rau". Daca era rau sau nu sacrificarea lui Iisus de catre Dumnezeu, nu am caderea sau stiinta pt. a ma exprima. Dar Dumnezeu trebuia sa gaseasca o cale de a-l aduce pe Iisus la Golgota si Iuda putea servi in acest scop - de ce nu?
4.
"Documentul ...adica scrise de cineva si atribuite unui personaj din Biblie pt a parea veridice.
Au fost multe invataturi gresite ...Toate au fost analizate si s-a demonstrat ce e adevarat si ce nu.
4.1 Eu nu stiu cine a scris textul cu pricina. Dv. stiti?
4.2 De ce analiza e vorba? Cind si de catre cine au fost facute? Care au fost criteriile de a separa intre adevar si minciuna (evreii nu au problema asta cu VT, de Dumnezeu fiind dat, e cu totul calitatea una). Cu toate nepotrivirile dintre cele 4 Evanghelii, cine ne poate garanta, ce? Cu ce e mai putin veridic textul gasit decat evangheliile. Doar a fost scris in acelasi timp.
M Sh

Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Eminescu

de George Cosbuc

Las' ochii, mamă, las' sã plânga!
Tu-n leagăn tot cu mâna stângă
Mi-ai dat sã sug, de-acea sunt
Nătângă!
Dar n-am pus doară jurământ,
Sã merg neplânsă în mormânt!

Nu plâng ca mi-e de Leana teamă,
De ciuda plâng eu numai, mamă.
Cuvintele ei nu le ieu
In samă,
Dar mi-e ruşine şi mi-e greu,
Că scoală satu-n capul meu.

Ea duce sfat din casă-n casă,
Ca n-am broboadă de mătasă,
N-am sort cu flori - şi dacă n-am
Ce-i pasă?
N-am mers sã-i cer, aveam-n-aveam,
Si n-o sã-mi meargã neam de neam.

Stă-n drum de vorba cu vecine
Si bate-n pumni: - "Sã mor îmi vine,
Auzi tu! Sã se prindă ea
Cu mine!
Sti ieri la moară ce spunea?
Că-s proastă foc şi gură-rea!

Si-auzi! Ii umblă-n cap, tu soră,
S-ajunga ea Lucsandrei noră!
O, meargã-i numele! N-o vezi
La horă?
Ce sort! Nu-ti vine nici sã crezi,
Fă cruce, fã, sã nu-l visezi.

Nu l-aş purta nici de poruncă!
Ce poarta ea, alt om aruncă
C-un rând de haine-o văd mergând
La muncă,
La joc şi hori acelaşi rând,
Il poarta-ntr-una, şi de când!

Lucsandra-i doară preuteasă,
Ea-şi cată nora mai aleasă,
S-o ducă-n bunuri şi-n duium
Acasă.
Ea n-a ajuns, oricum si cum,
Sã-si stringă nora de pe drum.

Sã-şi ieie nora pe-o Satană?
Ca e saracă şi golană,
De ce nu vine ca sã-i dau
Pomană?
Nu-i casa lor în care stau
Si-n casă nici cenusa n-au!"

Auzi tu. mamă, câte-mi spune?
Si-aleargă-n sat sã mai adune
Si câte porecliri pe-ascuns
Imi pune.
De-aş sta sã-i dau şi eu răspuns,
La câte legi am fi ajuns!

Ea-mi sare-n drum, ca doară-doară
M-apuc sã-i spun o vorbă-n poară,
Si daca tac, îi vin călduri
Sã moară.
Sã vezi tu, mamă, -njurături!
Ca ea cu mã-sa-s zece guri.

Cu gura mãsa bate-o gloată,
Si-i de otravă Leana toată -
Mi-ar pune capul sub picior,
Sã poată.
Dar lor pe plac eu n-am sã mor,
Ca n-am ajuns la mila lor.

De foame nu dau popii ortul!
Eu iarna singură-mi ţes tortul
Si umblu şi eu cum socot
Că-i portul.
De n-am mătăsuri, am ce pot,
Nici bun prea-prea, nici rãu de tot.

Mã prind cu ea? Cel-sfânt s-o bată
Dar cum mã prind? Ea e bogată,
Ce haine mi-am fãcut ca ea
Vr’o dată?
La joc mã poţi oricând vedea
Cu fetele de sama mea!

Ori am vorbit cu dânsa glume?
O fac de râs şi-i scot eu nume?
Ori ies, gătita-n ciuda ei,
In lume?
Ii ştiu eu focul - ochii mei!
Lisandru e, ca alta ce-i?

Dar ce? Il ţiu legat de mine?
Il trag de mânecă? Ba bine!
El vine-aşa, de dragul lui,
Când vine.
Eu nu pot uşa sã i-o-ncui,
De sta prea mult, eu cum sã-i spui?

Sunt eu la urmă vinovată,
Că Leana umblă ca turbată
Sã-l vadă-n casa lor intrând
Odată?
Si dacă lui nu-i dă prin gând,
Ea blestemă de nu-şi dă rând!

Dar poate da ea bobi cu sita!
O fierbe ciuda pe urâta,
Că-s mai frumoasă decât ea,
Si-atâta!
Sã aiba Leana-n frunte stea,
Nu-i partea ei ce-i partea mea.

Că boii-s buni, bine-i bogată,
Dar dacă pui flăcăii odată
S-aleaga dinşii cum socot
O fată:
Bogata-s pupă boii-n bot,
Imbătrânind cu boi cu tot!

In timp ce citeam tot felul de comentarii negativiste la adresa noii constitutii mi-am dat seama ca nu sint singurul roman care simte ca cei de sus isi bat joc de el. Si mai frustrant e sentimentul ca nu se poate face nimic pentru a schimba ceva...

Si totusi se poate!!! Textul constitutiei se spune:


(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 semnaturi in sprijinul acestei initiative


Poate parea nebunesc dar, oare nu ne gasim o mina de oameni din citeva judete ale tarii sa stringem 500.000 semnaturi pentru un referendum pentru o constitutie care ar include ceea ce lipseste:

1. se va introduce votul uninominal, măcar la una din Camere;
2. se va introduce controlul averilor ilicite;
3. imunitatea parlamentară se va restrânge şi va înceta să mai fie un paravan al corupţiei şi abuzurilor;
4. se va renunţa la sistemul bicameral sau i se vor da fiecărei Camere funcţii specifice;
5. se va interzice migraţia parlamentarilor de la un partid la altul;
6. o transparenţă totală privind biografia demnitarilor şi a candidaţilor la funcţii de conducere;

Astept parearea voastra aici si/sau pe adrian_danila60@hotmail.com

Continuare "pentru ca usa se deschide si in prag apare un ciine ciobanesc. Se ridica pe labele din spate si ma intreaba in franceza: 'Citi ani ai?' Ma uit nedumerita si ma gindesc ca acest membru al familiei canine nu arata rau. Dar limba aia e tare lunga, si au inceput sa-i curga balele. '23' -- raspund incet si nu pot sa-mi explic de ce nu ma intorc si-o iau la fuga. 'Ah, un numar prim.' 'Cum te numesti?' 'Griveille. Dar prietenii-mi zic GV. Am iesit sa urlu la luna, scuza deranjul, in ultimul timp am fost ocupat cu tot felul de...' si se opri brusc. 'Nu e important. E o seara teribil de romantica, nu?' spune Griveille si se misca catre mine, biped, balanganinduse ca ciclopul din filmul ala vechi cu Ulise. Se opreste linga mine, isi intoarce capul mare si latos si-si linge flegma cu o miscare experta de limba. 'Ce ochi frumosi ai', zice, si apoi continua sa priveasca luna argintoasa. Hmmm. A trecut mult timp de cind cineva m-a complimentat de fel, si, cit de penibil s-ar parea, sint incintata; dar numai un pic. Ma simt ca intr-o poveste... poate ca daca il sarut se schimba intr-un printz. Dar gindul disparu ca umbra sub fulger cind mi-am amintit de problema bucala a dinsului. Fara sa-mi dea de stire, Griveille incepu sa urle la luna: 'Liberte, Egalite, Fraternite!,Liberte, Egalite, Fraternite!,Liberte, Egalite, Fraternite!,Liberte, Egalite, Fraternite!,...'

Dintr-o data incep sa percep ca lumina monitorului Viewsonic imi straluceste in ochi. Atipisem cu capul pe birou. Incetul cu incetul imi revin si-mi amintesc visul cu Griveille, care-mi aminteste in mod tangentzial ca n-am terminat compunerea pentru cursul 'Istoria Tumultuoasa a Frantei'. E prea tirziu acum, sint prea obosita. O termin miine. Dar inca am un simtamint placut si sint incapabila sa nu recunosc ca e datorita complimentului facut de Griveille. De ce nu e Fanel un pic mai mult ca Griveille? -- bineinteles, fara bale, par peste tot, si cu o limba mai scurta. Mai galant. Sa-mi spuna ca am ochi frumosi, si ca ma adora. Vezi sa nu! -- student tipic de informatica 'ai auzit ce-a facut SCO? I-a dat in judecata pe IBM. Vor sa declare licenta GPL nula! Le e frica de Linux, pentru ca e bazat pe o ideologie comunista de cel mai mare nivel. Pur si simplu, GPL este complet anti-capitalista, pentru ca desfiinteaza proprietatea privata. Vezi, Linux nu e proprietatea nimanui. Fundatia capitalismului este proprietatea privata! Guvernul, care oricum este in mare proportie o papusa a marilor companii, e speriat. Acum, in sfirsit, a iesit la iveala ca pazirea proprietatii intelectuale prin licentze este cel mai mare dusman propriu.'... Nici macar n-a observat ca m-am tuns si mi-am facut parul in special pentru ca azi e un an de cind ne-am plimbat pe strazi prima data pina noaptea tirziu, mina-n-mina, si de cind mi-a spus ultima data ca am ochi frumosi. Imi vine sa pling si inima mi se stringe intr-un ghem. Griveille, dragule de tine, sper sa ne mai vedem in tara lui Ene.

Poti sa ii stringi mina mai des. Hrusca sta in Toronto, ca si Dudu Georgescu fotbalistul de altfel ;)

UN text foarte interesant pentru strategia internationala a lobby-ului
Romaniei!

>
> Wally Olins: "Nimeni nu stie cine e Iliescu"
Olins, creatorul sloganului Orange: "the future is bright"
>
> Miercuri, 05 Noiembrie 2003
>
>
> Guru mondial al branding-ului, la Bucuresti
> Guru mondial al branding-ului, Wally Olins, este prezent timp de
doua zile la Bucuresti, fiind invitat de revista Biz si de compania de
consultanta Brandient. El este printre cei mai mari creatori de marci din
lume. Numele sau este legat de Orange, a carei identitate a redefinit o
intreaga industrie, de Renault, British Telecom, Unilever. La aproape 70 de
ani, se dedica unui domeniu neobisnuit: branding-ului de tara. In
portofoliul sau se afla Polonia, Anglia, Portugalia, Spania. Sloganul pe
care l-a construit pentru promovarea lusitanilor este extrem de expresiv
"tara unde Atlanticul atinge Europa". Este totodata conferentiar la Said
Business School-Oxford si are propria firma de consultanta.
>
> Inainte de a sosi in Romania, si-a organizat un panel (un grup de
intervievati). I-a intrebat ce stiu despre tara noastra. Nimeni nu a stiut
mai mult decit: Ceausescu si Bucuresti. La reuniunea de ieri a participat si
Mircea Geaona, ministrul de externe care a anuntat ca trebuie sa regindim
programul "Made in Romania".
> Iliescu este un regim, un om de stat, un lider post-comunist? Cum e
el perceput in strainatate?
> Ceausescu?
> Iliescu, actualul presedinte.
> Nimeni nu stie cine e Iliescu, in afara Romaniei. Nu este perceput
nicicum. Stii cine e presedintele Elvetiei? Oamenilor nu le pasa de
politicieni. Cine sint ei.
> Daca miine v-ar angaja guvernul Romaniei, care ar fi primele
recomandari?
> Sa stringa la un loc toate personalitatile reprezentative din
politica, business, sport, cultura, publicitate. Apoi, sa-si fixeze clar
tintele, pentru ca nu te poti adresa tuturor. Tarile din NATO, UE si cele
invecinate sint "target"-uri suficiente. Toti trebuie sa gaseasca "Ideea",
pentru ca in planul urmator sa identifice oportunitati, punctele tari.
> Puterea de la Bucuresti cheltuie aproape 6 milioane de dolari pentru
"promovarea" lui Stefan cel Mare, un fost conducator de principate. Merita
asa o investitie?
> Toate statele investesc sume mari in promovare. Problema este nu
citi bani se pun in joc, ci cum stii sa coordonezi mai eficient
cheltuielile. Daca lucrurile sint corecte, poti sa obtii un impact maxim.
> E bine sau rau?
> Cu un singur individ sau personalitate nu se poate face un proiect
coerent. Asta, in opinia mea.
> Ati fost intrebat la seminar daca includerea Casei Poporului in
programul de vizita al strainilor e eficient din punct de vedere al
schimbarii imaginii Romaniei.
> Da. Ar trebui vinduta lui Disneyland. Poate va fii interesanta ca o
curiozitate, asemeni piramidelor, peste vreo 200-300 de ani.
> Cum ati construit brand-ul Polonia?
> Am pornit de la ideea ca Polonia este un stat extrem de puternic,
situat in Europa Centrala si de Rasarit, care joaca in nord-est-ul Europei
rolul Spaniei in sud.
> Cum suna sloganul "Romania, mereu surprinzatoare"?
> Nicicum. Surprinzatoare poate fi si Anglia, Spania, Portugalia.
Folosirea acestuia e o pierdere de vreme.
> Cit dureaza un program de branding de tara?
> 20 de ani. Nu este un lucru usor. Toate fortele tarii trebuie
implicate intr-un astfel de proiect.
> Si cum pornim?
> Gasiti ideea. Crearea unei identitati de natiune este o munca extrem
de complicata. Nu poti vinde tara ca pe un produs. Aceasta are un trecut, o
traditie, o cultura. Cautati oameni reprezentativi, idei geniale, sportivi
de marca, muzicieni, scriitori de prestigiu. Gasiti simboluri care sa va
reprezinte.
> Alteceva decit Dracula?
> Asta e o idee proasta. Nu o mai folositi. Strainii va vor ironiza.
Cautati sa personalizati lucruri, mincaruri, obiceiuri. Aduceti ceva
diferit. Veniti cu particularitati care sa va reprezinte. Ce e Romania fata
de Venezuela? Trebuie sa va recunoasca lumea si dupa altceva decit Dracula
si Ceausescu. Ati facut progrese remarcabile, astea trebuie promovate. Cind
realitatea se schimba si imaginea trebuie sa se schimbe.
>
> Programul "Made in Romania" trebuie reconsiderat. De ce sa nu mergem
pe brand-ul Transilvania? Are o muzica mai buna, un sunet de finete.
Asocierea cu Moldova este un brand negativ, facind trimiteri la
Transnistria, lupte etc.
> MIRCEA GEOANA, ministru de externe
>
>

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Album e mult zis. Este o carticica virtuala cu niste poze si poezii, aparuta la editura "Liternet" ( www.liternet.ro)- de unde poate fi descarcata sau citita.
Eu facusem aceste imagini in atelierul unui lutier din Reghin, pentru scopuri mai putin estetice; pentru promovarea nei marci de bere; domnul Razva Penescu, sufletul si inima actiunii de la Liternet, dupa ce le-a vazut, a tras foarte tare de mine sa se faca un album, doamna Delia Oprea avea niste versuri si a mai scris citeva, si gata lucrarea.
Cum nu ma pricep la arta si desigur nici la poezie, nu pot spune nimic de volum, privit in ansamblul lui; dar pot povesti despre aceste poze cum s-au facut si cum devine cazul de fapt, ca anecdota sau ca drama, depinde cum se vad lucrurile.
Acum un an - doi, ma bintuia pe mine ideea timpita de a aduna mai multi fotografi profesionisti, care sa-si uneasca fortele artistice si financiare si sa puna de un studiou foto cum nu exista in Bucuresti; esuata lamentabil, ideea m-a facut sa pierd o buna bucata de vreme cu speranta ca se poate face totusi asa ceva. Pe scurt, stringerea fortelor trebuia sa se faca pe linga studioul unui fost prieten, urma sa punem impreuna banii de promovare si sa ne bucuram de avantajul unei uniri de forte si de energii - totul suna perfect, dar in Ro e imposibil asa ceva si eu cam uitasem asta.
In timp ce roiam eu pe linga fotograful cu studiou si ii tineam locul, el fiind plecat la Fotokina, suna o agentie de advertising, -mare agentie, nota bene, cu sute de milioane de $ cifra de afaceri -, ca trebuie facute niste fotografii de proba pentru o campanie publicitara cu berea ics. EU ramin siderat, cum adica fotografii de proba, cine le plateste, cine plateste macar drumul, dar amicul de departe si agentia au zis ca sunt mari sanse sa luam campania si sa ma duc sa fac pozele.
M-am dus, am pierdut vreo 3-4 zile in care am facut peste 1000 de fotografii, plus transportul plus cazarea, ca sa ma prind in final ca eram pe post de fazan, lucrarea fiind de fapt de mult arvunita de un alt fotograf care era in relatii mai bune cu agentia respectiva, si ca suma cheltuita (maricica...) ramine la capitolul experiente si ca pot sa ma spal pe cap cu pozele mele de proba. Ce a aparut ulterior, campania de afisare si spotul video rezultat erau departe de ideea mea despre ce inseamna maiestria lutierului care mai bea o bericica, asa ca asta a fost, si asta a fost singura colaborare cu o agentie de publicitate din ultimii 6-7 ani; pentru ca jocurile sunt facute in totalitate in culise si relatiile si jocurile de interese mai puternice decit s-ar crede, nu am mai continuat nici ideea cu studioul foto si gruparea de fotografi, raminind sa faca fiecare pe relatiile si puterea lui ce se poate face in dulcele stil balcanic.
Si ce se face in materie de fotografie publicitara e ceea ce se vede daca se vede si, adesea, iata, ceea ce nu se vede pe panouri si apare rareori si intimplator la Liternet, ca sa revenim de unde am plecat, si am incalecat pe o sha si v-am spus povestea asha.

9. In tine sint birfitori , ca sa verse singe; in tine se maninca jertfe idolesti pe munti; in mijlocul tau se fac desfrinari.

11. in mijlocul tau, fircare se deda la uriciuni cu nevasta aproapelui sau, fiecare se spurca cu amestecare de singe cu nora-sa, fiecare necinsteste pe soru-sa, pe fiica tatalui sau.

12. in tine, se iau daruri pentru varsare de singe. Tu iei dobinda si camata, jefuiesti cu sila pe aproapele tau, si pe Mine Ma uiti , zice Domnul Dumnezeu

....................................................

15. te voi risipi printe neamuri, te voi raspindi in toate felurite tzarii, si itzi voi nimicii cu desavirsire necuratzenia din mijlocul tau.

18. Fiul omului, casa lui Izrael a ajuns pentru Mine ca niste zgura; totzi sint arama, cositor,...in cuptorul topit.

21. Da, va voi stringe si voi sufla peste voi cu focul miniei mele si va vetzi topi in el.

......................................................

29. poporul din tara se deda la silnicie, fura, asupreste pe cel nenorocit si pe cel lipsit, calca in picioare pe strain impotriva oricarei dreptatzi

.................................................
...................................................

samd

PS sint tentat sa cred ca astea toate sint istorii trecute sau povesti; dar cineva le-a scris iar daca despre poporul roman nu sa scris nimic ptr. ca el a fost acolo tot timpul ( penibil de) cuminte, despre altii sa scris...sa scris ca au "facut ceva" Nu e treaba noastra acum sa stim ce au facut. Dar e treaba lor sa stie ca in lume sau definit niste norme de comportament care ar fi frumos sa nu fie uitate

A fost o personalitate charismatica cum nu intilnesti in viata decit daca ai mare noroc.
Anul 1986 cind am stat citeva zile de iarna in preajma domnului Noica la Paltinis a fost un an greu, din multe puncte de vedere. Incepuse sa se stringa shurubul in toate cele, eu aveam un Trabant si benzina era pe cartela, dar nu se gasea nici asa, am strins doua luni benzina ca sa ajungem la Paltinis, Victor Botez, care mi-a mijlocit aceste imagini, si cu mine. La Paltinis nimic nu era incalzit, lumina se stingea la fiecare 2 ore cam o jumatate de ora... in camera lui Noica erau 4-5 grade, chiuveta inghetza dimineata, el minca din niste pungi de plastic niste chestii incerte si reci aduse hat, din coltul celelalt al statiunii, de la cantina hotelului, care hotel nu avea nici ala incalzire.
Eu eram extrem de emotionat si ce pot spune precis e ca eram si extrem de complexat si sigur, el avea o personalitate charismatica si o inteligenta si o memorie cum nu am mai vazut - ca aparitie si ca prezenta mi s-a parut coplesitor. Ca admirator care a trecut pe acolo sunt absolut convins ca i-am lasat o impresie deplorabila, de bifat pe lista cu "si altii", peste toate cele aveam si un sentiment de teama difuza, dar totusi au fost facute citeva imagini importante, zic eu, de care acum iata, se bucura cel putin o editura care face bani buni cu ele.
Ar fi multe de spus si de povestit, si mult mi-ar place o data sa ascult benzile cu vizita mea acolo, pentru ca in `92 sau `93 am aflat ca erau microfoane si totul se inregistra de Securitate si toata corespondenta era oprita sau/si controlata. Eu i-am trimis imaginile facute cu el dar nu mi-a raspuns niciodata, nu stiu nici macar daca le-a vazut sau daca da, daca i-au placut sau nu.
Pentru mine acea intilnire a fost importanta, de abia de atunci am constientizat importanta si complexitatea portretului in fotografie, si reponsabilitatea imaginii. Fotografiile realizate arata frinturi din exact ce am vazut, nu stiu daca am surprins eul dinauntru dar cite ceva din ce se vede poate da..., plansa pe care scria, taiata rotund la o parte ca o viola, cartile de pe pat, din pat, de sub pat, chiuveta cu apa la rezervor si galeata cu zoaie de dedesupt( deci nu era nici apa curenta nici caldura si deseori nici curent electric...), cele trei haine si doua jersee, pipa, termometrul si borcanul cu flori uscate si cartea lui Eminescu de pe masa, imaginile de pestera neolitica de pe peretele de la intrare, poate si ceva din starile si intrebarile lui, masuta cu pastile si lanterna de la capul patului, ochelarii cu un bratz lipit cu scoci... imagini frinte si poate neesentiale ale unei minti sclipitoare, unul dintre marile suflete ale neamului, un ascet bogat cu un spirit urias...

Scrie la Pateric:

“Spunea un batrân ca era un frate care traia în liniste si tacere în chilia lui, si se zabovea pururea citind Sfintele Scripturi, patericele si vietile sfintilor parinti, si asa a petrecut douazeci de ani.
Dupa aceea, într-una din zile, i-a venit o umilinta si un gând ca sa iasa si sa mearga în pustie, sa petreaca în liniste fara de gâlceava, precum au petrecut si sfintii parinti cei de demult. Si asa a iesit din chilia sa si a plecat sa mearga în pustie.
Mergând spre pustie, l-a întâlnit avva Isac, care l-a întrebat, zicând: unde mergi, fiule?
Fratele i-a raspuns: douazeci de ani sunt de când pururea citesc Sfintele Scripturi, vietile si învataturile sfintilor parinti, iar acum vreau sa merg sa încep si cu lucrul, poruncile si învataturile pe care le-am citit.”

Dar, mergatorii in gipane si mertzane din viloaiele de azi nu citesc Patericul... tare sunt curios ce spune de aceste timpuri domnul Constantin Noica, de acolo de sus...

incerc sa o inteleg pe doamna care s-a casatorit in FR.In primul rind ii inteleg tristetea cind se simte dependanta de un altul, mai ales de un strain.(ca orici de mare iubire ar fi tot strain este)
de asemenea cred ca pricep ce intentiona sa spuna cind zicea"trebuie sa fii politicos".Da, trebuie sa fii politicos, intr-adevar, dar exista un fel de politete care te ucide, o politete pe care am intilnit-o in Toronto, acea politete care iti zimbeste in fata , dar te stringe de git in spate.
Te uiti in ochii lor si sunt goi, fara de suflet...da iti zimbesc frumos(ca asa i-a invatat la scoala) dar multi dintre ei sunt de piatra.
O sa treci si peste asta, as cum au trecut toti,iar daca ai fost independenta, vei fi din nou...Bineinteles ca orisicine care a trecut prin socuri emotionale trece si prin 'bitterness',exista perioade in viata fiecaruia in care ne simtim slabiti si plini de durere.
Dar, cu putina lumina si speranta(asta este cheia), dar mai ales rabdare...rabdare(asata este o a doua cheie) se va face lumina si pe strada ta

regards

DE CE ESTE UN CASTRAVETE MAI BUN CA UN BARBAT?

-un castravete mediu are cel putin 18 cm. lungime
-castravetii stau tari o saptamina
-un castravete nu-ti va spune ca marimea nu conteaza
-un castravete nu traieste cu teama performantei
-castravetii sint usor de agatat
-castravetii pot fi pipaiti la supermarket
... si poti stii cit de tare este inainte de a-l lua acasa
-poti minca castraveti numai cind iti place
-chiar daca-l tai felii, tot castravete ramine si tot e bun de mincat
-castravetii pot lipsi de acasa week-end-ul
-cu un castravete poti lua o camera de o persoana
... si nu trebuie sa semnezi drept "D-na." Castravete
-un castravete te va respecta dimineata
-poti merge la film cu un castravete... si vedea filmul in liniste
-la un teatru . drive-in. poti sta pe bancheta din fata
-un castravete poate astepta linistit pina ajungi acasa
-un castravete nu te va trage de mineca la un film cu batai
-un castravete nu te va intreba niciodata "Eu sint primul?"
-castravetilor nu le pasa daca esti sau vrei sa ramii virgina
-castravetii nu vor spune altor castraveti ca esti virgina
-castravetii nu vor spune nimanui ca nu esti virgina
-cu castravetii, nu trebuie sa fi virgina mai mult decit o data
-castravetii nu-ti vor scrie numele si telefonul pe peretele de la toaleta
-castravetii nu au inhibitii sexuale
-castravetii nu te pun sa te imbraci cu desu-uri sexy sau sa te bagi in pat cu cismele
-castravetilor nu le plac bicele, pielaria sau lanturile, ori grupurile cu poame si alti castraveti
-poti avea citi castraveti doresti
-castravetii nu au nevoie de laude si aplauze
-castravetii nu vor intreba: "Eu sint cel mai bun? Cum a fost? Ai terminat? De cite ori?"
-castravetii nu sint gelosi pe ginecolog, pe instructorul de dans sau tennis
-un castravete nu va dori sa ia parte la grupurile sau cercurile personale
-un castravete nu doreste sa-ti imbunatateasca cultura sau mintea
-castravetii nu sint pentru discutii intelectuale
-castravetii nu te vor intreba despre fostul iubit sau specula despre urmatorul
-un castravete nu va face o scena pentru ca mai sint si alti castraveti in frigider
-un castravete nu va avea nimic impotriva sa stea la frigider cind iti vine mama in vizita
-indiferent in ce grupa de virsta te afli, poti avea oricind un castravete proaspat
-castravetii nu se supara daca sint refuzati
-castravetii nu se vor plinge daca ai o durere de cap
-unui castravete nu-i pasa ce moment al lunii este
-un castravete nu vrea niciodata sa-l "iei " cind iti faci unghiile
-cu un castravete nu trebuie niciodata sa spui ca-ti pare rau
-castravetii nu-ti ard cearceaful cu tigara, nu adorm pe pieptul tau si nu murdaresc perna
-castravetii nu-ti lasa urme sau vinatai
-castravetii pot sta toata noaptea fara ca apoi sa fii nevoita sa dormi pe ud
-dupa aceea un castravete nu va dori sa-ti stringa mina, sa fiti prieteni spunindu-ti "Iti chem un taxi" si povestindu-ti ca nu este genul care sa se insoare
-castravetii nu te lasa cu semne de intrebare pentru o luna
-un castravete nu te va face sa mergi la farmacie
-un castravete nu-ti va spune ca o vasectomie ii va ruina viata
-un castravete pe zi tine si nu ai nevoie de ob-gyn
-un castravete nu va scrie pe rebusul tau cu cerneala
-un castravete nu va fi alergic la pisica sau ciinele tau
-cu un castravete nu va trebui sa o faci pe sora de campanie in timpul sezonului de gripa
-un castravete nu raspunde niciodata la telefonul din casa ta si nici nu va cere masina imprumut
-un castravete nu-ti va termina bautura si mincarea din casa
-un castravete nu-ti va transforma baia in biblioteca
-un castravete nu va cerceta ce ai in cutia cu medicamente
-un castravete nu-ti va folosi periuta de dinti, deodorantul sau fixativul
-castravetii nu-si lasa pantofii murdari in mijlocul camerei
-castravetii nu-ti lasa baia murdara sau plina de par
-un castravete nu uita niciodata sa traga apa la toaleta
-un castravete nu trage apa in timp ce te afli sub dus
-cu un castravete scaunul de la toaleta ramine cum l-ai lasat
-castravetii nu te compara cu fetele din "Playboy"
-castravetii nu pot numara pina la "10"
-castravetii nu-ti spun ca te prefera cu parul lung
-un castravete nu te va parasi niciodata pentru alta femeie, alt barbat sau alt castravete
-un castravete nu te va suna niciodata spunindu-ti ca lucreaza pina tirziu, venind apoi acasa mirosind a Chanel No 19.
-un castravete nu te trage niciodata de sutien sau te ciupeste de fund
-stii oricind pe unde s-a perindat castravetele tau
-cu un castravete nu va fi nevoie sa afi mai tirziu ca: este insurat, este pe penicilina sau ca are AIDS si te place, dar iubeste pe fratele tau
-un castravete nu trebuie sa telefoneze "sotiei"
-castravetii nu manifesta niciodata crizele virstei mijlocii
-un castravete nu are un antrenament sau meci important in ziua cind te muti
-castravetii nu trebuie sa-ti povesteasca cum au petrecut in concediu
-castravetilor nu le pasa daca faci mai multi bani ca ei
-un castravete nu va purta pantaloni scurti la o petrecere cu colegii tai de servici
-nu trebuie sa astepti pina la pauza ca sa poti vorbi cu castravetele tau
-un castravete nu va pleca din localitate de Revelion
-un castravete nu te ia la o petrecere si apoi te lasa pentru o blonda apetisanta
-castravetii nu vor sa te duca acasa la mama
-un castravete nu se supara daca-ti petreci toate sarbatorile cu familia
-un castravete nu va pretinde sa fie suportat ca sa se faca doctor
-un castravete nu-ti va spune ca te-a depasit intelectual
castravetii nu asteapta sa le faci castraveciori
-un castravete nu-ti va spune "sa incercam pina vom avea un baiat"
-un castravete nu va insista pentru o anumita educatie religioasa a castraveciorilor
-este usor sa scapi de un castravete
-un castravete nu va contesta un divort si nici nu va ridica vreo pretentie



Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

Cind am inceput sa scriu, stingaci, in engleza, in jurnalul pe care-l tin de prin 1981, mi s-a parut imposibil sa gindesc in alta limba fara a suna fals, mai ales ca jurnalul nu era destinat unei audiente. Jurnalul a fost intodeauna un antidot nu numai impotriva singuratatii, dar si un fel de laborator privat. Cuvintele au avut intotdeauna aceasi greutate ca si culorile. In afara jurnalului, incercarile mele literare au fost modeste, poezii adolescente, teribile, de fiecare data cind credeam ca ma indragosteam de o colega de liceu, sau, si mai teribil, citeva participari la concursuri sau "olimpiade" unde odata imi amintesc ca mi-au dat un premiu, desi, dupa cum o fosta profesoara de limba romana mi-a spus, "bateam cimpii." Cred ca imi placea sa "bat cimpii," mai ales atunci cind trebuia sa-l analizam pe Eminescu prin prizme marxiste.

Am citit si citesc foarte mult.
Cred ca scrisul "serios," s-a nascut in ultimul an de liceu, anul petrecut in preajma mamei mele, care, nu numai ca a avut un cancer deosebit de violent (la oase), dar care a fost paralizata, si fortata sa stea in pat.
De fiecare data cind o internam in spital, veneam acasa si, in bucatarie, de furie, spargeam farfurii. Cind am ramas doar cu citeva farfurii, mi-am dat seama ca scrisul ar fi un mod mai eficient de a face fata situatiei (plus ca nu trebuia sa string cioburi).
Deci, am inceput sa scriu....serios.

In Statele Unite, jurnalul continua, (in engleza, 900 de pagini in ultimii 13 ani). Prin 1991, am scris prima povestire, "Birds," inspirata de fostul meu mentor si profesor de desen, Constantin Ciocarlie. Avea o baza "reala," dar sfirsitul a fost neasteptat, chiar si pentru mine. Ceea ce a transformat articolul intr-o povestire au fost citeva elemente pe care le-am visat, si care mi-au dat solutia felului in care povestirea se va incheia.
De cele mai multe ori, nu pot scrie daca finalul unei povestiri, eseu, etc, imi e necunoscut.

Scriu aproape in fiecare zi, si caietul de schite pe care il am cu mine devine uneori caiet de idei pentru o viitoare povestire sau eseu. Cioran vorbeste despre imposibilitatea de a locui in doua limbi, si multa vreme m-am simtit vinovat din cauza acestei dualitati. Cred ca faptul ca am crescut in limba romana m-a ajutat sa devin un scriitor american. Limba romana este o limba poetica, in timp ce engleza americana s-a nascut ca limba de afaceri. Astazi cred ca modul meu de a gindi sau mai bine zis, de a scrie o povestire, penduleaza constant intre cele doua culturi. Amble sint limbi cu nemaipomenite capacitati de expresie.

La citiva ani dupa ce am inceput sa scriu in engleza, lucruri ciudate au inceput sa se intimple: o buna prietena m-a incurajat sa particip intr-un concurs national literar sponsorat de New York University. Povestirea pe care am prezentat-o a cistigat marele premiul, si desi nu cred in “competitii” in arta, am fost foarte surprins de modul in care a fost primita, de faptul ca cineva a avut incredere in scrisul meu intr-o limba “imprumutata.” Altii prieteni m-au incurajat de-a lungul anilor, corectindu-mi greselile gramaticale, etc. Editoarea mea de la “House Beautiful” in New York m-a introdus in mecanismele sistemului de edituri din Statele Unite. Una dintre profesoarele mele de engleza de la prima facultate pe care am facut-o aici, m-a invitat timp de citeva veri la ferma pe care ea si cu sotul ei o au undeva, aproape de granita canadiana. Am petrecut citeva saptamini acolo, intr-o izolare aproape totala, scriind la primul meu roman.
Am invatat sa pretuiesc micile victorii. Cind una dintre povestirile mele a fost publicata intr-o revista de mare tiraj din State, in 2001, eram cu citiva studenti in Tobago, o insula frumoasa, izolata, aproape de Cuba. Una dintre studente a vazut singurul exemplar al revistei, in magazinul “satesc,” si a cumparat-o pentru un pret destul de ridicat. Seara, au organizat o petrecere ad-hoc, au citit povestirea, si-au exprimat parerile. Desi eram la citeva mii de mile de New York, m-am simtit “acasa” printe ei, prin faptul ca, in mijlocul junglei, si-au facut timp sa citeasca ceea ce am scris, sa se bucure cu mine.
Scrisul de fapt asta e: un mod de a te imparti cu altii, un mod de a te diseca (si de a diseca lumea in acelasi timp).

Bineinteles ca victoriile care conteaza sint atunci cind reusesti sa scrii citeva fraze sau pagini bune, fara sa te gindesti daca se vor publica sau nu..

Cit despre supravietuire....cind se termina, cind incepem sa traim cu adevarat...nu credeti ca aproape tot din ceea ce facem (scriem romane, pictam, crestem copii, facem filme, plecam in vacante, "cucerim" munti), e un pariu impotriva moartii, un pariu al supravietuirii? Bineinteles ca il pierdem, dar cine are dreptul sa ne toceasca iluziile?

Guvernul Nastase sustine ca a inventat reforma cu efecte pozitive pentru populatie. Anuntul, facut de primul-ministru seara tirziu la un talk show popular, nu a fost insotit de explicatii lamuritoare, ci transmis ca atare, sub forma de clip publicitar, din care oamenii urmau sa inteleaga ca guvernul PSD ii duce in Europa, pastrindu-le locurile de munca. Reforma cu stringerea curelei este o prostie, sustine premierul in avint electoral, invocind din nou cresterea economica, unul dintre putinii indicatori cu care se poate lauda cabinetul Nastase, dar care nu se vede in buzunarele muritorilor de rind. Primul ministru nu explica, insa, in ce fel s-ar putea face reforme economice, fara sacrificii, pentru ca reformele inseamna inchiderea intreprinderilor nerentabile sau a celor cu datorii mari la buget. Inchiderea marilor datornici duce la disparitia unor locuri de munca, cu scaderea popularitatii partidului de guvernamint. De aceea, Adrian Nastase aplica din nou dublul discurs: unul pentru Uniunea Europeana cu care Romania ar vrea sa incheie negocierile in acest an si, evident, sa primeasca si calificativul de economie de piata functionala: nu exista nici o incompatibilitate intre reforme si anul electoral. Si un discurs paralel pentru linistirea electoratului: nu stringem cureaua.
Adrian Nastase vrea sa impace si capra UE si varza electorala, desi daca ar pune pe primul loc interesele nationale, cum se lauda, ar fi normal sa renunte la varza electorala pentru a reusi sa treaca de filtrul european cu capra autohtona. Dar dl. Nastase nu se multumeste cu putin, mizeaza pe o decizie politica a Bruxelles-ului si crede ca Romania va incheia negocierile de aderare pina la alegeri si ca raportul de tara pe care il pregateste UE va fi bun de aruncat pe piata campaniei electorale. Exista, totusi, destule semnale care ar trebui sa-l ingrijoreze pe Adrian Nastase, si, poate, sa-l determine sa-si mute toate ouale intr-o singura traista. Dar primul-ministru nu este omul sacrificiilor nationale, el vrea mai degraba sa aiba puterea, sa fie important. Cu orice pret, chiar cu pretul pacalelilor care depasesc granita. Primul-ministru dispune de o tehnica experimentata si are in plus citeva idei noi pentru a ne convinge ca poate cloci si oua electorale si oua europene: restructurarea guvernului pentru adaptarea acestuia la cerintele UE, infiintarea fotoliilor pentru doi viceprim-ministri, unul responsabil de economie si altul de probleme sociale. Cu alte cuvinte, unul care sa fie responsabil de reforma pentru vitrina europeana si altul care sa inventeze masuri rapide pentru reducerea saraciei si sa raporteze cit mai des ca guvernul PSD a mai gasit o formula de mituire a electoratului.
Inventia premierului Adrian Nastase intitulata “reforme cu efecte bune pentru populatie” face parte din arsenalul propagandistic bine pus la punct de aparatul sau care lucreaza la Palatul Victoria pentru PSD. Inventia dlui Nastase poate fi citita si la Bucuresti, si la Bruxelles, dar nu poate fi crezuta nici aici, nici acolo.

Efraim Zuroff, directorul Centrului Wiesenthal din Ierusalim, cauta nazisti in Romania
Centrul Simon Wiesenthal a anuntat lansarea in Romania a unei linii telefonice gratuite, la care vor putea suna cei care au informatii despre criminalii de razboi nazisti care ar mai fi in viata. Informatiile care duc la prinderea si condamnarea unor criminali de razboi vor fi recompensate cu 10.000 de dolari. Programul se numeste “operatiunea ultima sansa” si a debutat in 2002 in tarile baltice. “Vinatorul de nazisti”, dr. Efraim Zuroff, spera sa aiba succes si in Romania. Efraim Zuroff, sef al biroului din Ierusalim al Centrului Wiesenthal, va veni la Bucuresti la sfirsitul acestei saptamini. Alaturi de Ion Iliescu, el va inaugura o expozitie dedicata Holocaustului la Muzeul de Istorie.
De ce acum o linie telefonica gratuita? Si de ce in Romania?
Cred ca numele actiunii ii reflecta intr-o masura semnificatia. E “operatiunea ultima sansa” pentru ca aceasta e intr-adevar ultima sansa pe care o mai avem de a-i aduce in fata justitiei pe cei responsabili de aceste crime. Timpul se scurge, criminalii sint batrini, supravietuitorii care ar putea depune marturie imbatrinesc si ei, deci mai avem poate doi-trei ani in care mai putem face ceva. In ce priveste Romania... cred ca e important de subliniat ca am inceput operatiunea in tarile baltice. Aici e singurul loc din Europa unde s-au petrecut trei lucruri deodata. A fost o extrem de mare participare a populatiei locale la aceste crime, apoi mii de evrei au fost adusi din afara pentru a fi ucisi in fiecare din aceste tari si, in al treilea rind, unitati ale politiei locale nu numai ca au participat la crime in Lituania, Letonia si Estonia, dar au fost trimise si in alte tari pentru a ucide evrei, in special in Bielorusia si Polonia.
Succesul operatiunii “ultima sansa” in tarile baltice ne-a determinat sa o extindem si am ales trei tari: Polonia, Romania si Austria. Sint trei tari in care apreciem ca s-a facut relativ putin pentru a-i aduce pe criminalii nazisti in fata justitiei si in care exista un numar destul de mare de oameni implicati in aceste crime.
Dar ce presupune aceasta procedura. Suni la telefon sa spui ce?
Linia telefonica e pentru oricine are informatii si ne poate suna sa ne dea aceste informatii. Noi trebuie sa vedem daca aceste informatii sint serioase si sa decidem daca sa le trimitem sau nu procurorului general din aceste tari. In tarile baltice am primit numele a 256 de suspecti, 196 in Lituania, 41 in Letonia, 6 din Estonia si 13 nume din Ucraina, chiar daca nu am lansat aceasta operatiune in Ucraina. A trebuit sa decidem daca aceste informatii sint serioase si merita investigate. Dupa aceasta evaluare, am dat 70 din aceste 256 nume Parchetelor locale. Au fost facute citeva anchete in Letonia, sint opt cazuri de crime de razboi investigate in Lituania in baza informatiilor primite in programul “ultima sansa”.
O poveste de succes, in opinia dumneavoatra...
In tarile baltice da, un succes enorm, cu exceptia Estoniei, unde nu am avut succes.
De ce?
Am avut probleme tehnice teribile in stringerea informatiilor, nu pot sa imi dau seama, am fost probabil sabotati sau a fost un accident. Pina si informatia inregistrata pe robotul nostru telefonic a fost stearsa de cineva. Am intilnit o opozitie puternica in Estonia, am avut probleme in publicarea reclamei pentru linia telefonica.

Dr. Efraim Zuroff, despre viata unui “vinator de nazisti”:
“E foarte frustrant, dar in acelasi timp, cind reusesti, si citeodata reusim, ai un sentiment de satisfactie profunda, caci, intr-un fel, e o lovitura data Raului, este o lupta impotriva Raului (...) Holocaustul nu a fost un cutremur devastator, nu a fost un uragan. A fost o catastrofa provocata de oameni. Unii au luat decizii de razboi, altii le-au aplicat si astfel au fost ucisi sase milioane de evrei. Cind saptamina trecuta germanii l-au arestat pe Ladislau Niznansky, criminal de razboi slovac, cind americanii l-au deportat pe Algimantas Dailide care va ajunge in Lituania, si Estonia a anuntat inceperea urmaririi penale contra lui Michael Gorshkow, asta inseamna ca eforturile noastre au ajutat la prinderea acestora, au influentat guvernele sa conduca aceste investigatii.”
Slovacul Niznansky (care fusese condamnat in contumacie in 1962) are 86 ani, lituanianul Algimantas are 82 ani, iar estonianul Gorshkow are 81 ani.
Cei trei au fost descoperiti in urma demersurilor Centrului Simon Wiesenthal.

O problema sensibila in Romania

Efraim Zuroff, sinteti constient ca o astfel de linie telefonica gratuita e o problema sensibila in Romania, o tara ravasita de colaborarea cu Securitatea, de denunturile multor informatori... Aceasta linie ar putea fi folosita in scopul razbunarii.
Cred ca acest context ne forteaza sa fim foarte atenti cum derulam proiectul. Acest pericol e si in alte tari. In Letonia avem o situatie in care cineva ne-a dat informatii care s-au dovedit a fi false. Sintem constienti de asta si simtim ca e foarte important sa fim atenti. Si, desigur, vom fi. Dar in acelasi timp trebuie sa incercam sa utilizam orice mesaj putem pentru a stringe astfel de informatii.
Ati vorbit cu autoritatile romane inaintea inaugurarii liniei telefonice?
Da, eu am vorbit cu procurorul general si sper ca-l voi intilni din nou. Trebuie sa discutam si alte chestiuni in Romania, e vorba despre niste reabilitari care noi simtim ca au fost acordate nejustificat unor oameni implicati in uciderea evreilor. Avem si activitati educationale. Vineri deschidem o expozitie despre Holocaust la Muzeul de Istorie din Bucuresti.
Dar procurorul general a fost de acord cu infiintarea acestei linii telefonice gratuite?
Nu am discutat toate detaliile, nu am discutat pina in cele mai mici amanunte, dar cred ca daca va avea vreo obiectie si-o va exprima. Cum am spus, am mai vorbit cu dinsul, sper sa-l reintilnesc deoarece el, intr-un fel, este partenerul nostru in rezolvarea unor astfel de dosare.
V-ati exprimat regretul ca nici un criminal de razboi nazist nu a fost anchetat dupa 1989 in Romania. Dar multi spun ca in Romania nici macar comunistii nu au fost judecati pentru genocidul savirsit. E aceasta imagine a contrapunerii Holocaustului nazist genocidului comunist.
In tarile baltice multi criminali comunisti au fost judecati, mult mai multi decit criminali de razboi nazisti. Nu am urmarit de aproape procesele contra comunistilor, dar au fost lideri care au fost pedepsiti, Ceausescu si sotia sa, de exemplu. Eu sint sigur ca ei nu sint singurii criminali comunisti. Dar trebuie sa spun cit se poate de sincer, de deschis, ca eu sint in favoarea urmaririi criminalilor comunisti. Dar meseria mea e sa-i fac sa dea socoteala pe criminalii de razboi nazisti.
Din aceasta pozitie a dumneavoastra, apreciati ca victimele comunismului fac destul, oamenii sint bine organizati pentru a-i face sa dea socoteala pe criminalii comunisti?
Nu, nu sint atit de bine organizati cum ar trebui.
Sinteti multumit de clarificarile presedintelui Iliescu, dupa controversa de anul trecut privind Holocaustul?
Acela a fost un incident foarte nefericit. Cred ca prin participarea sa la deschiderea expozitiei privind Holocaustul, presedintele Iliescu arata cit de importante considera el a fi astfel de evenimente, cit de important e sa educi opinia publica, e evident o decizie pozitiva si sper ca va fi primul din multi alti pasi inainte ai presedintelui si guvernului Romaniei.
Urmariti de foarte aproape toate evenimentele din Romania, sinteti la curent despre vestea “convertirii” lui Corneliu Vadim Tudor...
Ha,ha,ha...
Ce credeti despre asta?
La o prima vedere, totul ma face sa fiu foarte sceptic, trebuie sa o spun. Desigur, una din temele principale, relevanta, este ce spune dinsul despre trimiterea in anchetare a criminalilor de razboi nazisti din Romania? Ce spune despre urmarirea fostilor membri ai Garzii de Fier, despre autorii pogromurilor? Aceasta poate pune intrebari dificile domnului Tudor.
Ati mai intilnit astfel de situatii in alte tari, cu lideri populisti, nationalisti schimbindu-si opiniile?
Da, sint trei cazuri care imi vin in minte. Trebuie sa spun ca intr-un caz persoana a fost intr-adevar serioasa si schimbarea politicii sale a fost adevarata. Vorbesc de Fini, de la Alianta Nationala din Italia. Eu m-am intilnit cu Fini deoarece voiam sa inteleg daca demersul sau era serios. Ne-am intilnit in 1995 si a avut opt ani sa dovedeasca faptul ca este serios. Iar in acest caz cred ca avem a face cu o schimbare foarte pozitiva. Dar, mai e un membru al parlamentului croat, Japici, care la fel a spus ca si-a schimbat pozitia, dar nu cred deloc ca e serios, cred ca e un caz similar cu cel al lui Corneliu Vadim Tudor.
Credeti cu adevarat in “convertirea” lui?
Nu, nu cred, ca sa fiu sincer. In schimbarea lui Fini cred, in cea a lui Tudor - nu.
De ce reactionati la probleme curente, dincolo de cele legate de crimele celui de-al doilea razboi mondial? De exemplu, acuzati comentarii antiamericane si antisemite la forumul social care se desfasoara in India.
Ca institutie ne ocupam de o serie larga de probleme. Vinarea criminalilor de razboi e doar una din preocuparile noastre. Atentia ne e concentrata astazi asupra combaterii antisemitismului si din pacate asta a devenit o problema foarte dificila in ultimii trei ani, mai ales in vestul Europei. Credem ca probleme precum educatia si pedepsirea celor vinovati sint legate. Incercam sa-i aducem in fata justitiei pe criminalii de razboi nu doar pentru a-i pedepsi, ei merita pedepsiti, dar si pentru a transmite un semnal societatii ca astfel de situatii sint teribile si nu trebuie niciodata repetate, si cei care le provoaca vor fi aspru pedepsiti. Aceasta tine de educatie.
Dar de ce faceti presiuni asupra Ue sa ia pozitie fata de liderul Hamas de exemplu?
Avem de ce. El este un antisemit, un extremist fanatic...
Si ce ar trebui sa faca Uniunea Europeana?
In primul rind nu ar trebui sa finanteze organizatii palestiniene care dau bani in scopuri teroriste, nu ar trebui sa incurajeze in nici un fel dialogul cu oameni al caror scop in viata e distrugerea statului Israel si uciderea locuitorilor sai.
Si credeti ca UE nu face destul?
Va spun sincer ca nu. Intr-o masura, problema este ca Uniunea Europeana este condusa de tari precum Franta, care are traditional pozitii pro-arabe. De aceea ne dorim foarte mult aderarea tarilor din estul si centrul Europei, care speram ca vor echilibra situatia politica in Uniunea Europeana fata de Orientul Mijlociu.

Da, cu chinezii asa se zice ca ar merge in Canada. Tot satul cel chinezesc stringe bani acolo la mama Chinei lor si trimit 2-3 imigranti legali in Canada. Care imigranti au obligatia de a aduce altii din sat. Pe baza unei economii de scala - unde-s multi puterea creste - se aduce incep, incet tot satul in Canada ca strategie de termen lung. Ceilati se aduc ca rude (chain immigration) si pe oferte de munca de la firma cea mica eventual de mincare chinezeasca a primilor. Si da am auzit ca aceia care nu isi respecta obligatia fata de cei ramasi in China pot vedea vre-un...interior de valiza, foarte, foarte de aproape.

Asta fiind rumorile de pe strada.

TOTUSI chinezoaica din exemplul meu era din US si foarte US cetatean si foarte crescuta si educata in US. Cred ca la nivelul ei se plateste cu o mina spala pe alta - eu te ajut, tu ma ajuti si nu e la nivel de valize. Fata era dupa un masterat si nu mi-a dat deloc impresia ca ar avea ceva cosmaruri noaptea cum ca nu ar intra bine - in bucati, intr-o valiza !!!!

Presupun ca acolo, la nivelul ei se duce vestea ca nu faci si tu ce trebuie si esti izolat. Si ea m-a si intrebat foarte candida de ce nu ma duc la Organizatia Romanilor Profesionali din New York ? well - pai ca nu e !!!!! (eu care vroiam sa aflu mai multe despre viata in corporatiile mari asa precum incepatorul...)

Oricum in NYC Biserica Romaneasca cea mai puternica este in Brooklyn/ Ridgewood. Nu stiu daca in afara de slujbe mai ofera si alt ajutor pentru cei in nevoi primare.

(altfel eu nu tineam sa-mi sfinteasca biroul de la etajul 33 si mai mult despre firme, politica si profesii popa ce ar fi putut spune ????)

Ar mai fi una mai mica in Manhattan si o misiune greco-catholica - Sf. Maria in Long Island City/ Astoria / New York.

Cred ca mai e ceva, o biserica in Sunnyside/ Queens.

Presa romaneasca - de acasa si din NYC se poate cumpara - intre alte locuri - la statia de metrou Broadway in Astoria/ Queens.

Chelneri romani "ilegalisti" eventual ? Little Italy - statia Canal street. (da, linga China town) [loc minunat pentru sfaturi street smart, ca nu e usor sa fii chelner ilegal]

Am mai auzit de o misiune - Catholic Migration Office, 1258, 65-th St., Brooklyn, New York, 11219 ; www. catholicmigration.org - care ar oferi suport si sfat de orice natura - dar nu ii stiu asa ca nu le pot da recomandare.

Lion's Club si Rotary fac proiecte mai mari, nu prea de la om la om si nu sunt bagati in probleme de imigratie - legala sau nu.

Poate uniti la furtisaguri si manarii.

romanii de aici din strainatate nu sunt mai putin dispusi la asa ceva. poate doar numarul mic (totusi) de conationali ii frineaza.

dealtfel aceasta predispozitie ne este tuturor prezenta (macar) ca o stringere de inima cind suntem acostati mai mult sau mai putin accidental de alti romani, necunoscuti.

Buna
Ma simt norocosa ca am v-am gasit on-line

Eu sint in Anglia de 6 ani sint casatorita de 3 ani cu un englez

Am 27 de ani si cred ca daca as fi inca in Romania viata mea ar fi un dezastru (pentru mine si familia mea)
In 1994 am avut norocul sa merg in Franta (Schimb de experienta) pentru o luna de zile
Acesta a fost mometul cind am realizat cit de diferita e viata in Romania,
cum parinti nostri muncesc ca sclavi, cum se framinta sa puna mincare pe masa, cum e sa suferi la craciun cind ne iti permiti ,sau nu gasesti sa cumperi o jucarie.......

De cind sint in Uk am intilnit multi romani(uni chiar omenosi si cinstiti dar majoritatea ....ne fac numele de rusine);am inceput sa lucrez intr-o fabrica si am ajuns directoarea unei companii care se ocupa cu cumparari si vinzari de obiecte de art
Bani care ii cistig intr-o luna aici in romania ar trebui sa muncesc 5 ani
Donez bani regular in Romania, trimit pachete parintilor mei si intodeanua este loc pentru dulciuri,creioane ,jucarii pentu copii mai nenorocosi

Baiatul sotului meu (11 ani) stringe jucariile de la Mcdonald's pentru copii din Romania.
Romani nu fug de realitate sau din tara, nu fugim de nimic, nu alegem o cale mai usoara, citodata e mai greu sa fii aici izbindu-te de zidul neputintei de a face mai mult de a da mai mult pentru tara ta ca o iubesti prea mult....
Si de ce trebiue sa fie o lupta pentru supravietuire?
De ce sa sufferim pentru simplul motiv ca ne-am nascut in Romania?
Nu condam pe nimeni in lumea asta care incearca cinstit sa-si faca o viata mai buna, nu-i condamn pe romani din afara ca au ales sa lupte, decit sa se chiniue sa aibe o viata

Crezi ca nu imi doresc ca toti Romani de acasa sa aibe o viata mai buna sa munceasca si sa fie platiti,sa fie tratati ca fiinte umane...sa aibe concedii sa vada lumea asta mare...
Eu stiu ca deciteori am vizitat o alta tara in afaceri sau concedii, de cite ori am donat bani sau lucruri, de cite ori am avut fericiri sau nefericiri, de cite ori am fost in Romania si am pus un zimbet pe fata unor oameni pe care nici nu-i cunosc printr-un mic ajutor,de atitea ori am fost mindra de ce am realizat in viata si NICIODATA nu am uitat ca inca sint Romanca

'Baiatul sotului meu (11 ani) stringe jucariile de la McDonald's pentru copii din Romania'

Mai sa fie, cred ca baiatul sotului tau maninca multe 'happy meals' ca sa aiba atitea jucarii sa le trimita in tara...junk food...fat...va omoriti saracul copil cu incetul pentru jucarii ca sa le trimiti in Romania.

De ce nu va duceti voi la 'Charity shops'... o jucarie de la McDonalds ar costa 10 pence si cu restul i-ati cumpara copilului mincare mai sanatoasa...

Ma rog, se pare ca cu atitea concedii si cauze de caritate sinteti prea ocupati sa gatiti.

Draga, caritatea incepe acasa cu familia. Lasa cadourile si pachetele pentru Romania si pune mina si hraneste copilul ca lumea.

'Bani care ii cistig intr-o luna aici in romania ar trebui sa muncesc 5 ani
Donez bani regular in Romania, trimit pachete parintilor mei si intodeanua este loc pentru dulciuri,creioane ,jucarii pentu copii mai nenorocosi'...Yeh! Sure.

Se pare ca tu nu ai copii tai... si crezi ca copiii au nevoie de creioane, jucarii, dulciuri, McDonalds & Co.
Copiii au nevoie de dragoste. Simplu si ieftin, dar imposibil pentru unii de a oferi.

Nu le mai umfla cit de bine traiesti si cum te lafaiesti in bani, nu de alta, dar o sa fim inundati de.. sclavii si fiintele neumane pe care le-ai lasat in urma.

'cum parinti nostri muncesc ca sclavi, cum se framinta sa puna mincare pe masa, cum e sa suferi la craciun cind ne iti permiti ,sau nu gasesti sa cumperi o jucarie.......' Si in UK sau in alta parte nu se munceste?

Hai ca m-ai distrat.

Florin si atat.
Tot din UK.

P.S. Ce 'schimb de experienta' ai facut tu in 1994 cind aveai doar 17 ani...?