comentarii

orz


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Spovedania unui derbedeu" - de Ingrid la: 26/11/2003 11:28:17
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Serghei Esenin

Nu oricine stie sa cante, nu oricine
Nu oricui ii este harazit,intr-adevar,
Sa se rostogoleasca precum un mar,
La picioarele straine.

Aceasta este marea spovedanie pe care mereu
O face-un derbedeu.

Eu inadins umblu nepieptanat si cu capul gol
Pe umeri ca o lampa de petrol.
Toamna desfrunzita a sufletelor voastre
Imi place s-o luminez in amurguri albastre.
Imi place cand pietrele batjocurii spre mine prind sa zboare,
Ca grindina vijeliilor cotropitoare.
Atunci mai vartos eu cu mainile strang in raspar
Balonul clatinator al zburlitului meu par.

Mi-e asa de bine sa-mi amintesc atunci
Fosnetul ragusit al arinului si izul paraginit dintre lunci.
Ca undeva traieste tata, si mama, cu fruntile grele,
Care ar scuipa pe versurile mele;
Carora le sunt drag ca trupul, ca ogorul, ca faneata,
Ca ploaia, care primavera imboldeste verdeata.
Ei v-ar strapunge cu furcle, fara-a mai sta la gandit,
Pentru fiecare racnet asupra mea azvarlit.

Sarmani, sarmani tarani!
Desigur v-ati facut mai urati acolo, in locul de bastina.
Tot asa va temeti de Dumnezeu si de duhurile din mlastina.
O, daca ati intelege
Ca fiul vostru
Este cel mai de seama poet al Rusiei!
Pentru viata lui inimile nu vi s-au acoperit de bruma campiei,
Cand picioarele desculte si le balacea prin baltile toamnei buimac?
Acum el poarta cilindru
Si pantofi de lac.

Dar in el dainuieste firea apriga de odinioara
A strengarului de la tara.
Vacile de pe firmele macelarilor din orice parte
Le saluta de departe.
Si intalnindu-se cu birjarii prin pietele goale,
Isi aminteste mirosul de balegar al sesurilor natale.
Coada fiecarui cal ce-n ham se-ncurca, se-ncrunta,
El e gata s-o poarte ca trena unei rochii de nunta.

Mi-drag locul unde m-am nascut,
Iubesc nespus de mult patria mea!
Desi tristetea salciilor ruginite staruie peste ea.
Mi-s dragi raturile murdare ale porclor, ca si-n trecut,
Rachitele ca mainile moastelor,
Si in tacerea noptii oracaitul rasunator al broastelor.

Sunt bolnav de amintirea vremii cand eram copil,
Visez jilaveala si pacla serilor de april.
Artarul nostru parca s-a chincit, sub zvonul valtorilor,
Sa se incalzeasca la flacarile zorilor.
O, cate oua de corb am furat si cati pui,
Catarandu-ma pe crengile lui!
Oare si azi o mai fi cu crestetul verde-n tumult?
Scoarta lui e tot asa de trainica cum era mai demult?

Dar tu , dragul meu,
Credinciocul meu caine tarcat!
De batranete te-ai facut tanguios, ai orbit, te-ai uscat
Si ratacesti prin ograda , bataindu-ti coada atarnata.
Mirosul tau a uitat unde-i usa si grajdul si vechea poiata.
O , cat mi-s dragi toate aceste vedenii ce vin sa ma-ngane
Cand ,sterpelind de la mama cate-o bucata de paine,
Muscam dintr-ansa amandoi, pe rand,
Fara sa ne fie greata unuia de altul, nicicand.

Eu sunt tot acelasi,
Cu inima sunt tot acelasi intre anii grei.
Ca albastrelele-n orz infloresc pe fata-mi ochii mei.

Asternand rogojinile de aur ale versurilor din sange scoase,
As vrea sa va spun lucruri duioase.
Noapte buna!
Voua tuturor, noapte buna!
A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.
Astazi am chef sa ma urc in picioare
Si de pe fereastra sa stupesc pe luna.
Lumina-i albastra, lumina-i asa de albastra in cer si pe nori!
Sub albastrimea aceasta, zau ca nu ti-ar parea rau sa mori.

Ei, si ce daca par
Ca-s cinicul ce-si agata la spate-un felinar?
Batranule, iubitule, deselatule Pegas,
Am parca nevoie de trapul tau molatic si gras?
Ca un mester aspru in stradanii,
Eu am venit sa cant si sa slavesc guzganii.
Ca luna lui august, capatana mea rebela
Isi varsa vinul prin parul valvoi.
Vreau sa fiu o galbena vintrela,
La corabia in care azi plutim spre tarmuri noi.


in traducerea lui George Lesnea

#5271 (raspuns la: #5196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru DESTIN - de ueit la: 26/10/2004 12:24:38
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Intrebari ce-si ashteapta raspunsul:

Potzi sa exemplifici? Care sunt acei "multzi" oameni de stiinta? Astept un raspuns insotzit de citate din care sa reiasa ce zici tu, shi anume ca:

"sunt CONVINSI ca proiectul vizibil in lumea vie indica IN MOD LOGIC existenta unui Creator"

"ca noi semenii nu intelegem anumite aspecte ale vietii,este o alta problema insa nu ne da dreptul de a face asemenea declaratii."

Care sunt acele "anumite aspecte ale vietii"?

Exemple de " complexitate ireductibila".

Nu ti-ai exprimat punctul de vedere in legatura cu formele intermediare. Te-ai uitat la adresa pe care ti-am dat-o?

Raspunsurile mele:

""-pamantul e plat."


Nu raspund, intrand in polemica cu tine, ai argumentat in lipsa totala de cunostinte despre Religie, despre Biblie...despre..."

Ca de obicei, straw man.

Am spus ca "mintea luminata de credinta" a tras concluzia ca pamantul e plat, nu ca Biblia spune ca pamantul e plat. Conteshti poate faptul ca biserica creshtina a sustzinut mai bine de 1000 de ani, bazandu-se pe Biblie, ca pamantul e plat?

"Iti spun asa sa cunosti mai bine mai tarziu decat niciodata,in Biblie de cel putin doua ori se spune ca pamantul este "rotund"."

Eshti dragutz sa aratzi shi altora care sunt acele doua locuri? Cum sa te conving sa shi argumentezi afirmatziile pe care le faci? Sau poate vrei sa te cred pe cuvant?

"Se pare ca shi "nimicul" poate "crea"."made ueit,

Deci explica-te:

Creatie si apoi Evolutie...ma aprobi?"

1) Probabil nu ai observa ghilimelele in care am incadrat verbul a crea.

2) Daca acceptzi ca aceasta "creatzie" ca pe un proces pur natural shi nu rezultatul actziunii unei entitatzi supranaturale atunci te aprob. Daca dimpotriva sustzii ca Dumnezeu este creatorul te indemn sa-mi spui ce te-a facut sa ajungi la aceasta concluzie.

Numai bine.

Un pic de umor:

Iezechiel 4:12

"Painile le vei gati ca turtele de orz si le vei coace inaintea ochilor lor cu necuratenie de om". "

#26250 (raspuns la: #26219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am vazut cateva opinii exprim - de Dragos Neacsu la: 29/10/2004 19:53:29
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Am vazut cateva opinii exprimate si mi s-au parut ca au plecat de la premise false. In primul rand, cand unii se refera la BISERICA, fac greseala de a identifica Biserica cu cei meniti sa o pastoreasca. Nu ma mira, cam asta a fost definitia (secularizata) a Bisericii intiparita in mintile oamenilor de vreo 200 de ani incoace. Biserica este constituita din totalitatea celor care au fost botezati. Indiferent cat suntem de implicati in viata religioasa, reprezentam parti ale unui organism viu. Si fara sa vrem, incercand sa acuzam ierarhii sfarsim prin a ne acuza pe noi insine, ca sa nu mentionez faptul ca judecam pe altii (ceea ce este nu cred ca este nimeni indreptatit sa faca). Cei ce au incercat sa mai arunce cu putin noroi pe un obraz de preot sau episcop, s-au improscat si pe sine cu toate ca s-au pus sub inexistenta umbrela a afirmtiei (aparent exonerante): "nu am nimic cu Ortodoxia".
In alta ordine de idei, sunt sigur ca daca venea vorba de introducerea unei clase de educatie sexuala, nimeni nu s-ar fi scandalizat. Daca se introducea o clasa despre respectul pentru homosexualitate si pentru alte "valori" europene, nu s-ar fi facut atatea valuri. Si macar daca toate tevatura asta s-ar fi produs pe un fond real. Dupa cum multi dintre crestinii neortodocsi pot afirma, cu exceptia unor cazuri izolate, nimeni nu este obligat sa stea daca nu vor. Pana la urma, lectiile de religie pot fi luate ca simple exercitii de istorie sau de filosofie in caz ca nu vrem sa vedem dincolo de ochelarii de cal cu care ne-au inzestrat comunistii. Sunt sigur ca progeniturile ateilor vor fi scutite de plictiseala de a asista la o lectie de morala. Si e mai bine asa: de ce sa stricam orzul pe gaste?
cico - de Intruder la: 27/05/2005 21:19:21
(la: Pudic si Trivial. Unde punem limita?)
stii de ce nu folosesc cuvinte mai "deocheate" de fata cu persoane straine?...tatonez terenul sa vad daca nu "stric orzul pe gaste"...nu la toate "gastele" le place orzul. (am zis corect, nu?... "le place"...gramatica asta!)
#51889 (raspuns la: #51824) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex d - de Intruder la: 17/06/2005 22:00:40
(la: Un compromis, doua compromisuri..."n" compromisuri?)
Dar, ce se intampla atunci cand faci un compromis pt cineva (nu va ganditi la lucruri f mari sau f grave), la rugamintea cuiva, renunti in favoarea dorintei persoanei respective, desi tu aveai un alt punct de vedere? Si culmea, de cele mai multe ori ajungi sa regreti?!
Atunci nu iese la iveala "partea negativa a compromisului", daca pot sa ma exprim asa?!


cred ca inainte cantaresti situatia...pui in balanta: ce castigi si ce pierzi?...si ce riscuri sunt...
un compromis care implica riscuri (mari) nu-l poti lua pentru oricine..te mai gandesti si sa nu strici orzul pe gaste.
#55403 (raspuns la: #55289) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
horiatu... - de Intruder la: 29/06/2005 16:31:42
(la: adolescenta....)
aici n-a dat nimeni cu barda...poate cu bata-n balta...
fata s-a adresat pe un forum...fiind forum cred ca se astepta sa fie pusa la index, sau sa fie aprobata...nu avem toti aceleasi pareri, asta-i clar!
un om cand cere un sfat, vrea de fapt sa fie de acord toti cu hotararea luata...dar cred ca mymy stie la ce sa se astepte din partea noastra...sunt pareri pro si contra aici, altfel ar ramane cafeneaua goala...

Nu e nimic grav cand o femeie fura barbatul alteia - e competitie.

nu e grav...dar exista un copil la mijloc si mymy considera ca e grav totusi...
e competitie, adevarat...cand un om nu e in stare sa-si pastreze partenerul sa nu ne miram de ce va urma...numai ca gigi, zaraza...au aratat si reversul medaliei...
vad ca te strofoci pe multe conferinte...este un forum unde ne spunem parerile...eu pot fi de acord cu tine si cu zaraza nu, de exemplu...asta nu ma indreptateste sa-i sar ei la beregata si tie sa-ti ridic monument la scara redusa in Collen Garden...
esti belicos si neinduplecat...cu predilectie te iei de femei si-ti place sa le iei la ''misto''...nu ca as fi eu aparatorul lor, am si eu doza mea de misoginism...dar e cam urat ce faci uneori in cafenea, pe bune!
daca te urci in artzar si scuipi vorbe pe unu si pe altul, nu rezolvi mare lucru!

gata, nu mai zic nimic...sa nu stric orzul pe gaste.

sa traim frumos!(...nu numai bine.)
intruder.
#57177 (raspuns la: #56879) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - sa nu stric orzul pe gaste - de horiatu la: 29/06/2005 17:24:06
(la: adolescenta....)
Pai tu scoti cuvintele mele din context, spui exact ce am spus si eu si la urma vorbesti de gaste?
#57188 (raspuns la: #57177) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A_Carmen - de anisia la: 27/09/2005 12:44:00
(la: La o cana cu vin !)
de obicei, da! insoteste voia buna si veselia. sunt, din nefericire, si cazuri care beau sa-si inece amarul.
merci de companie. tot ce am prin casa acuma este un Pinot Noir din 2000. te invit la o cana cu vine... (offf, ar fi trebuit sa scriu pahar, ca sa nu ma certe expertii ca stric orzul pe gaste ;) )
___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."
#74931 (raspuns la: #74885) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tz tz tz - de Belle la: 14/11/2005 22:19:12
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
oana, strici orzul pe gashte ;)

horica... whatever! pffttttttt
#87623 (raspuns la: #87620) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iata denumirea in RO-ENGLEZ - de Calypso la: 30/01/2006 11:14:16
(la: Leustean, tarhon, bors, etc - unde la gasim in Franta?)

iata denumirea in RO-ENGLEZA-LATINA a diferitelor plante;

eu nu reuseam sa gasesc hrean dar cu denumirea in latina l-am gasit intr-un magazin BIO;

e plin de magazine BIO (BIOCOOP- e o retea de magazine din Fr, LA VIE CLAIRE aussi, etc) si gasesti aproape tot ce vrei;

1, Afin, Bilberry bush, Vaccinum myrtillus
2, Agris, Gooseberry, Ribex uva-crispa
3, Albastrele, Cornflower, Centaurea cyanus
4, Aloe, Aloe Vera, Aloe vera, Aloe spp.
5, Alun, Hazel, Corylus avellana
6, Amareala, ? , Polygala amara
7, Anason, Anise, Pimpinela anisum
8, Angelica, Angelica, Angelica archangelica
9, Anghinare, Artichoke, Cynara scolymus
10, Arahida, Ground nut, Arachis hypogaea
11, Aramant, Amaranth, Amaranthus spp.
12, Ardei rosu, Cayenne, Capsicum annum
13, Armurariu, , Silybum marianum
14, Arnica, Arnica, Arnica montana
15, Brusture, Burdock, Arctium lappa
16, Bujor, Peony, Paeonia officinalis
17, Busuioc, Basil, Ocimum basilicum
18, Busuiocul cerbior, Pennyroyal, Mentha pulegium
19, Cais, Apricot, Armeniaca vulgaris
20, Capsun, Strawbrry, Fragaria Moschata
21, Cartof, Potato, Solanum tuberosum
22, Castan comestibil, Sweet chestnut, Castanea Sativa
23, Castan salbatic, Common chestnut, Aesculus Hippocastanum
24, Castravete, Cucumber, Cucumis Sativus
25, Catina, Underbrush, Hippophae Rhamnoides
26, Ceapa, Onion, Allium cepa
27, Cedru, Cedar, Cedrus spp.
28, Cerentel, ? , Geum urbanum
29, Chimion, Caraway, Carum carvi
30, Cicoare, Chicory, Cichorium intybus
31, Cimbrisor, Brotherwort, Thymus serpillum
32, Cimbru, Thyme, Thymus vulgaris
33, Cires, Swet cherry, Cerasus vulgaris
34, Ciubotica cucului, Primrose, Primula officinalis
35, Ciulin, Thistle, Cardus nutans
36, Coacaz negru, Black currant, Ribes nigrum
37, Coacaz rosu, Red currant, Ribes rubrum
38, Coada calului, Horsetail, Equisetum arvense
39, Coada racului, ? , Potentilla anserina
40, Coada soricelului, Yarrow, Achillea millefolium
41, Coriandru, Coriander, Coriandrum Sativum
42, Corn, Dogwood, Cornus Mas
43, Cretisoara, ? , Alchemilla vulgaris
44, Cretusca, , Fillipendula ulmaria
45, Crusin, Buckthorn, Rhamnus frangula
46, Cuisoare, Allspice, Pimenta officinalis
47, Dafin, Bay Laurel, Laurus nobilis
48, Dovleac, Pumpkin, Cucurbita Pepo
49, Dud, Mulberry, Morus Alba
50, Eucalipt, Eucalyptus, Eucalyptus globulus
51, Fag, Beech, Fagus sp.
52, Fasole, Bean, Phaseolus vulgaris
53, Feciorica, Burstwort, Herniaria graba
54, Fenicul, Fennel, Foeniculum vulgare
55, Floarea soarelui, Sunflower, Helianthus annuus
56, Frag, Wild strawberry, Fragars vesca
57, Frasin, Ash, Fraxinus excelsior
58, Galbenele, Marigold, Calendula Officinalis
59, Ghimpe, Thorn, Xanthium spinosum
60, Ghintura, ? , Gentiana asclepiadea
61, Grau, Wheat, Triticum vulgare
62, Gutui, Quince, Cydonia vulgaris
63, Hamei, Hop, Humulus lupulus
64, Hrean, Horse radish, Armoracia rusticana
65, Iarba moale, iarba fetei, Feverfew, Tanacetum parthenium
66, Iasomie, Jasmine, Jasminum officinale
67, Iedera, Ivy, Hedera spp.
68, Ienupar, Juniper, Juniperus communis
69, In, Flax, Linum usitatissimun
70, Ipcarigea, ? , Gypsophila paniculata
71, Isop, Hyssop, Hyssopus officinalis
72, Lamai, Lemon, Citrus limonum
73, Laptuca, salata, Lettuce, Lactuca sativa
74, Lemn dulce, Licorice, Glycyrrhiza glabra
75, Leurda, Ramson, Allium ursinum
76, Leustean, Lovage, Levisticum officinale
77, Levantica, Lavendar, Lavandula angustifolia
78, Limba mielului, Borage, Borago officinalis
79, Linte, Lentil, Ervun leres
80, Lucerna, Alfalfa, Medicago sativa
81, Lumanarica, Mullein, Verbascum phlamoides
82, Mac, Poppy, Papaver somniferum
83, Maces, Dog rose, Rosa canina
84, Maghiran, ? , Majorana hortensis
85, Mar, Apple, Malus pumila
86, Marar, Dill, Anethum graveolens
87, Mataciune, , Dracocephalum moldavica
88, Mazare, Pea, Pisum sativum
89, Menta, Peppermint, Mentha piperata
90, Menta creata, Spearmint, Mentha viridis
91, Merisor, Cowberry, Vaccnium vitis idaeae
92, Mesteacan, Birch, Betula verrucosa
93, Mirt, Myrtle, Myrtus communis
94, Morcov, Carrot, Daucus carota
95, Mosmon, Medlar, Mespilus germanica
96, Mure, Blackberry, Rubus fruticosus
97, Muschi de piatra, Iceland Moss, Cetraria islandica
98, Musetel, Camomile, Matricaria chamomilla
99, Mustar alb, White mustard, Sinapis alba
100, Mustar negru, Black mustard, Brassica nigra - Sinapis nigra
101, Nalba, Marsh mallow, Althea officinalis
102, Naut, Chick pea, Cicer arietinum
103, Nuc, Walnut, Juglans regia
104, Nucsoara, Nutmeg, Myristica fragrans
105, Obligeana, Calamus, Acorus calamus
106, Oman, iarba mare, Elecampane, Inula helenium
107, Orez, Paddy, Oriza sativa
108, Orz, Barley, Hordenum vulgare
109, Osul iepurelui, Rest-harrow, Ononis spinosa
110, Ovaz, Oat, Avena sativa
111, Paducel, Hawthorn, Crataegus oxycantha
112, Papadie, Dandelion, Taraxaum officinale
113, Par, Pear tree, Pirus sativa
114, Pastarnac, Parsnip, Pastinaca sativa
115, Patlagica rosie, Tomato , tomates, Lypopersicum esculentum
116, Patlagica vanata, Aubergine, Solanum melagerra
117, Patlagina, Plantain, Plantago lanceolata, P. major
118, Patrunjel, Parsley, Petroselinum crispum
119, Pelin, Wormwood, Artemisia absinthium
120, Pepene galben, Cantaloup(e), Cucuneis mela
121, Pepene verde, Citron melon, Citrulus lanatos
122, Piersica, Peach tree, Prunus persica
123, Pin, Pine tree, Pinus silvestris
124, Pir, Couch grass, Agropyron repens
125, Plamanarica, ? , Pulmonaria officinalis
126, Plop negru, Poplar, Populus nigra
127, Podbal, Coltsfoot, Tussilago farfara
128, Portocala, Orange, Citrus aurantium
129, Porumb, Corn, Zea mays
130, Porumbar, Blackthorn, Prunus spinosa
131, Praz, Leek, Allium porrum
132, Prun, Plum tree, Prunus domestica
133, Rachitan, ? , Lythrum salicaria
134, Revent, Rhubarb, Rheum palmatum, Rheum officinale
135, Ridiche neagra, , Raphanus niger
136, Ridiche rosie, Radish, Raphanus sativus
137, Roiba, Madder, Rubia tinctorum
138, Roinita, Balm, Melissa officinalis
139, Rostopasca, Celandine, Chelidonium majus
140, Rozmarin, Rosemary, Rosmarinus officinalis
141, Salcam, Acacia, locust tree, Robinia pseudacacia
142, Salcie, Willow, Salix alba
143, Salvie, Sage, Salvia officinalis
144, Santal, Sandalwood, Santalum album
145, Sapunarita, Soapwort, Saponaria officinalis
146, Scai vanat, ? , Eryngium planum
147, Schinel, ? , Cnicus benedictus
148, Scortisoara, Cinnamon, Cinnamomum zeylanicum
149, Scorus de munte, Field ash, Sorbus aucuparia
150, Secara, Rye, Secale cereale
151, Senna, Senna, Cassia senna
152, Sfecla rosie, Red beet, Beta rubra
153, Soc, Elder, Sambucus nigra
154, Sofran, Saffron, Crocus sativus
155, Soia, Soya, Glycine hispida
156, Sovarv, Oregano, Origanum vulgare
157, Spanac, Spinach, Spinacea oleracea
158, Spanz, Bear's foot, Helleborus odorus
159, Sparanghel, Sparrow grass, Asparagus officinalis
160, Stejar, Oak, Quercus robur
161, Stevie, Patience, Rumex pattientia
162, Sulfina, ? , Melilotus officinalis
163, Sunatoare, Tutsan, Hypericum perforatum
164, Talpa gastii, Motherwort, Leonurus cardiaca
165, Tataneasa, Comfrey, Symphytum officinale
166, Tei, Linden tree, Tillia tomentosa
167, Telina, Celery, Apium gravcolens
168, Tintaura, Centaury, Centaurium umbellatum
169, Traista ciobanului, Shepherd's purse, Capsella bursa pastoris
170, Trandafir, Rose, Rosa centifolia
171, Trei frati patati, Heart's ease, Viola tricolor
172, Trifoiste, ? , Menyanthes trifoliata
173, Troscot, Allseed, Polygonum aviculare
174, Turtita mare, Agrimony, Agrimonia eupatoria
175, Ulm, Slippery Elm, Ulmus fulva
176, Unguras, Horehound, Marrubium vulgare
177, Urzica, Nettle, Urtica dioica
178, Urzica moarta, ? , Lamium album
179, Usturoi, Garlic, Allium sativum
180, Valeriana, Valerian, Valeriana officinalis
181, Varza, Cabbage, Brassica oleracea
182, Visc, Mistletoe, Viscum album
183, Verbina, Vervain, Verbena officinalis
184, Verigariu, Buckthorn, Rhamnus catharetica
185, Violete, Violet, Viola odorata
186, Virnant, Rue, Ruta graveolens
187, Vita de vie, Grape, Vitis vinifera
188, Volbura, Convolvulus, convolvuli, Convolvulus arvensis
189, Yucca, Yucca, Yucca spp.
190, Zamosita, Hibiscus, Hibiscum trionum
191, Zmeura, Raspberry, Rubus idaeus

Dragobetele - de Shtevia la: 24/02/2006 10:07:08
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
Făptura mitică ce personifică ce personifică logodna animalelor şi prin extensie a oamenilor este „zânul” Dragobete. Chiar numele – Dragobete – semnifică întruchiparea unei făpturi dragi, mitico-erotice. După legenda mitică, „Dragobete era fiul Babei Dochia”, ceea ce presupune o posibilă variaţie mitică anterioară a numelui ca atare.
Înfăţişat adesea ca tânăr, voinic, frumos şi bun, inspira fetelor şi femeilor încredere şi dragoste curată. El patrona sărbătoarea petrecerilor. La 24 februarie, ziua de Dragobete, gospodinele dădeau o hrană erotogenică păsărilor domestice, iar pentru păsările cerului zvârleau pe acoperişurile caselor boabe de mei, grâu, orz, secară. De Dragobete nu se sacrificau păsările domestice şi nici nu se vânau sau blestemau cele sălbatice. Aceste restricţii urmăreau să nu turbure rostul împerecherilor.
Tot de Dragobete se făceau însurăţirile între fete şi înfrăţirile între băieţi, mai rar între băieţi şi fete. Fraternizarea ce se realiza îndeplinea probabil nişte rituri mai vechi, ce ţineau de un substrat magic prin excelenţă, sau a unor rituri mai noi ce ţin de substratul religios, prin analogie cu termenii „frate/soră de cruce”.
Cei ce se înfrăţeau sau însurăţeau dădeau un ospăţ pentru prieteni, care se legau între ei să se înfrăţească cât mai repede.
Cumpar frica - de cosmacpan la: 01/03/2006 00:09:50
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Pe-un drumeag,
Un mosneag
Merge-ncet, sontâc-sontâc
Este luna lui Cuptor
Si prin cerul fără nor
Se dau grauri bâldâbâc.
În mireasma de pelin,
Linistea fosneste lin,
Mângâind ponoarele
Aurii ca soarele.
După dâmb,
Drumul strâmb
Ocoleste înspre sat.
Mosul calcă apăsat;
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
Târâie lăcustele,
Fluturându-si fustele...
Pasi-l duc fără de număr.
Îi atârnă pe un umăr
Două traiste măricele.
Ce o fi având în ele ?
Iată-l, a ajuns în sat.
Soarele s-a mai lăsat
Pe o rână, spre apus.
Sfârâind usor din fus,
Bunicutele, în drum,
Torc din caiere de fum.
Mosul, tot urmându-si pasul,
Slobozi deodată glasul:
-Cumpăr frică! Cumpăr frică,
Fie mare, fie mică!
De prin case ies grămadă
Tineri si bătrâni să-l vadă
Si-l ascultă cu mirare
Cum tot strigă-n gura mare.
-Mosule, păi cum adică,
S-ar putea să cumperi frică?
-Stati putin si veti vedea!
Ia chemati copii-ncoa!
Tâncii se adună-n grabă,
Iar mosneagul îi întreabă:
-Iaca tu, că esti mai mare,
Zi, de ce ti-e frică oare?
-Păi... de câini ... că mă mănâncă
Si-apoi de-ntuneric încă.
Zice mosul:-Nu ai vrea
Să-mi vinzi mie frica ta?
Ti-o plătesc cu patru mere
Si o lingură de miere.
-Eu? ti-o vând, dar nu stiu cum?!
Atunci mosul, cum-necum,
Doar că-l scutură de chică
Si îi ia un pumn de frică.
Toti fac ochii mari deodată
Îmbulziti în juru-i roată
Si se-naltă pe picioare:
Cum arată frica oare?
O fi neagră ori verzuie?
Galbenă ca o gutuie?
Ca un vierme? Ca un cui?
Însă mosul, nimănui
Nu arată frica luată,
Ci îsi vâră deîndată
Pumnul strâns într-o desagă
Si la loc din nou o leagă.
Apoi din cealaltă scoate
Patru mere minunate,
Miere dintr-un gavanos
Si plăteste bucuros,
Cum tocmise la-nceput.
Iar acum, că au văzut,
Toti copii se îndeasă
Să îi vândă marf-aleasă:
Frică de scăldat, de foc,
De stat singur într-un loc,
Frică de vreun soarec mic
Sau... chiar frică de nimic.
Ba, Ionut al nu stiu cui,
Se temea de umbra lui!
Toti buluc, fac gură mare,
Vrea s-aducă fiecare
Marfă multă si de pret
La ciudatul precupet:
Că de nuci si mere rosii
Poftă au toti mâncăciosii!
Râd măicutele-n pridvor,
De strădaniile lor;
Râde mosul sub mustăti
Si împarte bunătăti,
Până când a cumpărat
Toate fricile din sat
-Mosule, ce faci cu ele ?
El se uită la bocele
Si săltându-le pe spate,
Le răspunde: - Mă nepoate,
Frica la nimic nu-i bună!
Când în traista mea s-adună
Fricile din nouă sate,
Eu pornesc atunci cu toate
Si le-azvârl în marea largă,
De pe lume să se steargă,
Iar sământa lor să piară!
...Seara usurel coboară,
Aprinzând pe la feresti
Lămpile pentru povesti....
..Si unchiasul a plecat.
Parcă n-a fost niciodat'!
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
De se-ntâmplă să-ntâlnesti
Nu asa.. doar în povesti
Ci aievea, pe mosneag,
Tu întâmpină-l cu drag
Si de vrei să fi voinic,
Vinde-i frica pe nimic.
De-ti dă mosul patru mere,
Ospătează-te cu ele
Si de n-ai sã uiti cumva
Să-l saluti din partea mea.

mica mica da ridica
parca asa se zicea
pe aici pe undeva
cine-a zis ca-mi este frica?

La fetitze, jurubitze
cu rubine la bentitze,
io am zis da s-o pierdut
ca o fost luat de vant
nu stiu net-ul cum incarca
da-i prea multa apa-n barca.
Deci:
printzul tau de la apus
unde drumu ti l-a dus
s-o intors, rusinos
ostenit si smerit.
ceaiul care l-ai baut
cand burtica te-o durut
peste noapte te-o trezi
si-n oglinda vei zari
chip frumos si falos.
timpul de e rabduriu
pe-un bob de orz o sa scriu
numele lui, al printzului,
imparatului, ce inima ti-o furat
si a dus-o in Banat.
in trei clocotele sa-l dai,
apoi in cinci sa il tai
sa il dai pe razatoare
praful sa-l preseri in baie
in apa ce te-o-mbaia
si-o sa vezi ce s-o-ntampla.

panselutze in brazdutze
cu cercei rubinei
29 dai pe ei
si apoi impartzi la trei.

umbla baba in cojoace
iata ca gutra nu-i tace
o accepti ca n-ai ce-i face.
ca de nu ea le desface
baierele cerului si sitele norului
de cernea omatul gros, mai pufos
ca un iepure falos.



om - de alex andra la: 19/04/2006 20:40:17
(la: Despre agresivitate)
Incep sa-mi pierd umorul. Imi tot cade netul, tu devii pisalog. Mai ca-mi vine sa mananc orz:((
Jeniffer te vede frumos, Doctors te crede increzut. Eu sunt singura care te vad asa cum esti:)))))))))

Lost without music in a world of noises
#118025 (raspuns la: #118024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jeniffer - de picky la: 19/05/2006 08:05:58
(la: Biblia si canonul ei(continuare))
Adrian Fuchs :

Lasa jeniffer. Nu-ti mai consuma energia. Strici orzul pe gaste. Atunci cand singura modalitate de argumentare este vocea amenintatoare si sparta, de arhanghel, cu citate din niste simple afirmatii din nu se stie cine, afirmatii care ar fi fost candva "dictate" (de cine si cui si in ce scop, nu se stie), n-are rost sa te consumi si sa te obosesti. E ca si cand ai vrea sa semeni grau in Sahara sau orhidee pe stancile Afganistanului. Cand Don Gabriel cu glas inchizitorial si torquemadic arunca cu fulgere si vrea sa convinga cu vorbe goale, tu trebuie sa fii tare si sa pleci sfioasa capul. Opus dei are nevoie de arhanghelul (don) Gabriel care deghizat in Bigdefender, apara dreapta credinta. Noi vom arde, dupa ei, in focurile lui Belzebut, ca niste Antichristi netrebnici ce suntem ...
#122982 (raspuns la: #122962) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
: )))) - de irinabonsai la: 13/07/2006 01:18:56
(la: ultimile poezii...nepublicate)
lucrez in It,stiu ca 'egzista" programe care 'prelucreaza imagini,chiar il am...insa nu mai risipesc 'orzul pe gaste'...nu vad sensul
Mult succes,"mon cheri"...si noroc mult,se pare ca ai nevoie .
Sunt aici sa ma relxez,iar "genul tau" de crispati ma elibereaza de aceea energie pe care o au toti oamanii de bun simt(nu ma intreba despre ce energie vorbesc,oricum nu stii de ea)...mi-a facut placere discutia cu 'incrancenatii'daca doriti...continuam...
#132842 (raspuns la: #132767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Subscriu - de CristianaApostol la: 07/08/2006 12:36:09
(la: De ce deranjeaza adevarul?)
la comentariile de mai jos, este in fiecare cate ceva ce as fi spus si eu, probabil. Insa vreau sa adaug ca. In jurul oamenilor graviteaza setul lor de reguli, realitatea se misca dupa cum stiu ei ca trebuie sa se miste, ei au normele lor, au idealurile lor, de frumos, de drept. Ei isi construiesc un mecanism in care toate rotitele se misca precum stiu ei si rezulta in ceea ce asteapta ei sa rezulte.
Acestia ar putea fi considerati incapatanati, fixisti, oameni utopici. Asadar, cum poti sa-i spui unui asemenea om ca un lucru facut de el nu este bun?
M-am ciocnit si eu de asemenea indivizi, de regula "fotografi" carora le comentam constructiv si complet "capodoperele", dand motive obiective, de compozitie, cromatica, estetica, conceptualitate si asa mai departe. Rezultatul? dupa lungi discutii in care o tineau pe a lor... nu intelesesera nimic. Iar atunci mi-am dat seama ca pierdusem timp pretios, timp valoros pentru mine, stricand orzul pe gaste.
Asa ca atunci cand vad o lucrare discutabila, intai caut sa citesc comentarii de-ale autorului, sa vad daca se poate vorbi cu el. Daca nu, trec mai departe. Cred ca trebuie operata o selectie a convorbirilor, ca sa nu se piarda atat timp, cat si nervi pentru un om care atunci cand este atacat in orgoliul propriu (caci la asta se rezuma) devine troll -> http://www.cafeneaua.com/node/view/456
oameni suferinzi! - de smile_ill_be_fine la: 26/09/2006 05:20:48
(la: Oameni suntem? Macar de putine ori o dovedim?)
Sarsilovici..hm...nu stiu daca merita sa ajuti o persoana pe care o vezi pe strada si cand zic asta ma refer la oamenii, daca pot fi numiti asa, care stau la coltul strazii si intind mana...stii e vorba aceea:"La munca, nu la intins mana.."adica orice om in orice situatie ar fi, ar putea munci, indiferent ce..atata vreme cat e ok, sanatos...ideea e sa ai un pic de constiinta si sa vrei sa faci ceva in viata.Acum mai intervine si chestia aia in care eu cred ca atata ardoare...ca daca nu are cine sa te invete ce ar trebui sa faci in viata asta, poti ramane un ignorant si sa te complaci in viata pe care o duci, sau in care ti-a fost dat sa traiesti.
Sa nu mai vorbim de familiile alea numeroase, care au facut copii pe banda rulanta si apoi stau si se gandesc cu ce o sa-i creasca si plang pe la usi..pe astia chiar nu avem de ce sa-i ajutam...ideea e ca daca stiu o persoana care a fost ok, a avut o viata calculata si merita,adica face ceva cu ajutorul meu si al altora..da...il ajuti si nu poti sa fii altfel decat fericit,dar daca e o pramatie...nu merge treaba...adica strici orzul pe gaste si nu are nici un rost...
Cam atat!!pa
budism - de cattallin2002 la: 09/10/2006 16:00:10
(la: Budism, forme de meditatie)
S-a facut referire la subiectul acesta la o carte scrisa de Heinrich Harrer. Cum se stie nazismul s-a inspirat si din ideile orientale.
Probabil link-ul nu va fi citit, fac un rezumat.
" Germanul Heinrich Harrer a plecat în Tibet însotit de un prieten în jurul anului 1940. După multe peripetii, au ajuns în Lhassa, capitala statului teocratic buddhist, unde au fost bine primiti de membrii clasei conducătoare si au trăit sapte ani întregi. Harrer a devenit chiar profesor al lui Dalai Lama, care este socotit încarnarea lui Buddha si este liderul religios si politic absolut al statului buddhist. Textul de mai jos este un fragment extras din cartea lui Harrer intitulată Sapte ani în Tibet."
"Oracolul statului

„Precum poporul de rând le cere lamaitilor sfat si ajutor pentru problemele zilnice, tot astfel si conducătorii se sfătuiesc cu oracolul statului înainte de marile hotărâri. L-am rugat la un moment dat pe prietenul meu Vandghila să mă ia împreună cu el la o ceremonie oficială de consultare a oracolului. Asa se face că, în dimineata următoare, porneam în mare viteză spre mănăstirea Netsung. Vrednicia de oracol al statului era detinută de un monah în vârstă de 19 ani. Provenea dintr-o familie simplă, însă produsese deja o vie impresie prin capacitătile sale spirituale. Desi experienta sa nu era atât de vastă ca a predecesorului său (care contribuise la descoperirea lui Dalai Lama), totusi se investiseră în el multe asteptări.

Pentru ca acest monah să-si manifeste calitatea de oracol, trebuie să-si despartă spiritul de corp, astfel încât zeul templului să-1 ia în stăpânire si să vorbească prin gura lui. Aceasta este convingerea tuturor tibetanilor, precum mi-a explicat Vandghila pe parcursul celor 8 kilometri pe care i-am străbătut până la mănăstirea Netsung. O dată ajunsi, ne atrag atentia acordurile unei muzici răsunând stins din interiorul templului. Intrăm înăuntru. Privelistea este lugubră! De pe pereti se strâmbă la noi măsti fioroase si capete de mort; aerul greu, impregnat de fumul de tămâie, ne apasă pieptul. Chiar în clipa aceea, monahul este adus din camera sa în sumbra sală a templului. La pieptul său atârnă o oglindă metalică rotundă; slujitorii îl înfăsoară în mantii colorate de mătase si îl conduc pe tronul său, apoi se îndepărtează cu totii. în afară de muzica înăbusită, nu se mai aude nimic altceva. Mediumul îsi începe autoconcentrarea. îl urmăresc cu atentie, fără a-mi dezlipi ochii de pe el. Nu-mi scapă nici cea mai fină modificare a trăsăturilor sale. Putin câte putin, viata pare că îl părăseste. Acum rămâne împietrit, chipul lui devine o mască inexpresivă. Brusc, corpul îi este zgâltâit ca de un trăsnet. Un murmur străbate locul: zeul 1-a luat în stăpânire. Mediumul tremură din ce în ce mai tare, sudoarea îi picură de pe frunte. Slujitorii se apropie de el si îi pun o diademă imensă. Este atât de grea încât trebuie să i-o aseze pe cap doi bărbati, iar trupul descărnat al monahului se afundă si mai adânc în tron sub greutatea coroanei.

Spasmele cresc în intensitate, capul se clatină încoace si încolo, ochii sar din orbite. Fata i se umflă si devine de un rosu nefiresc. Suierături stranii îi ies printre dinti. Deodată, mediumul se ridică; slujitorii aleargă să-1 ajute, dar el le scapă din mâini si începe un dans extatic în acordurile oboiului. Suspinele si scrâsnetele tânărului monah sunt singurele sunete umane din templu. Acum începe să izbească plăcuta lucioasă de la pieptul său cu un inel mare; zgomotul acoperă sunetul înăbusit al instrumentelor de percutie. In această clipă se învârte într-un picior, sub povara coroanei pe care mai devreme o căraseră cu mare greutate doi bărbati. Slujitorii îi umplu mâinile cu boabe de orz pe care el le aruncă multimii înfiorate a privitorilor. Toti se pleacă cu smerenie.

Acum se linisteste întrucâtva. Slujitorii îl tin zdravăn si un ministru se postează în fata lui. Aruncă o cordelută de mătase în jurul capului încovoiat de greutate si începe să pună întrebările. încheierea unui portofoliu ministerial, identificarea unei încarnări superioare, iminenta războiului sau prelungirea stării de pace - pe toate acestea le va hotărî oracolul. Deseori este nevoie ca o întrebare să fie repetată insistent, până când oracolul începe să vorbească. Mă străduiesc să extrag un sens din acele succesiuni de murmure. Cu neputintă! în vreme ce reprezentantul guvernului se pleacă smerit, încercând să înteleagă ceva, un monah bătrân transcrie rapid răspunsurile. Este o sarcină care i-a revenit de sute de ori în viata sa, fiind si secretar al oracolului precedent. Răspunsurile transcrise sunt întotdeauna orientative si ambigue, dar suficiente pentru a absolvi consiliul de ministri de responsabilitatea decizională. Dacă un medium furniza numai răspunsuri gresite, procedura era simplă: îl destituiau din această calitate. Niciodată n-am putut întelege logica unei asemenea măsuri. Nu era zeul cel care vorbea prin medium?

Cu toate acestea, pozitia oracolului statului este extrem de invidiată, întrucât el posedă rangul de Dalama si se bucură de statutul cel mai privilegiat din mănăstire."


cattallin2002@yahoo.com
#150441 (raspuns la: #150365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de picky la: 17/11/2006 12:28:46
(la: Societatea de consum)
Adrian Fuchs :

Ce faci dom'le cu bunatate de orz ?
#157804 (raspuns la: #157801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce de orz prapadit - de picky la: 11/12/2006 18:07:31
(la: TOPUL POVESTIRILOR SCURTE)
Adrian Fuchs :

Si doar o singura palmipeda ! Risipa.
#162775 (raspuns la: #162586) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...