comentarii

paduchi de lemn


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
dulshia si frumoasa limba moldovineasca di lemn - de mapopescu la: 01/03/2004 06:51:18
(la: Va place formatia Zdob si Zdub?)
"...Membrii formaţiei au fost decoraţi de către preşedintele RM, Vladimir Voronin, cu medalia “Meritul Civic” pentru succese în creaţie, măiestrie interpretativă şi activitate concertistică prodigioasă."

a se citi: "lemn" au fost decorati de către preşedintele RM, "lemn", cu medalia "lemn" pentru "lemne".

dulshia si frumoasa limba moldovineasca di lemn.

nu te supara belazur, nu m-am putut abtine, altfel mie imi plac foarte mult zdubii.
#10997 (raspuns la: #10953) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limba di lemn... - de belazur la: 01/03/2004 07:32:32
(la: Va place formatia Zdob si Zdub?)
Limba di lemn ca limba di lemn (cred ca va dati seama ca este exact textul care a fost citit atunci cand au fost decorati - adica e textul "di la insusi Prisidintili"?).

Informatia insa este FOARTE interesanta: Zdob si Zdub au si inceput sa faca propaganda electorala pentru Voronin (vedeti al doilea articol despre ei, unde scrie ca MC Vasile a injurat partidele "de dreapta" din RM) - o reciprocitate de invidiat intre artist si putere. Mai ales in conditiile de la noi: lumea de creatie din RM, cu mici exceptii, printre care si Zdubii, este in opozitie cu teoria "di stat" a "moldovenismului primitiv".
#11002 (raspuns la: #10997) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De la Fahrenheit la limbajul de lemn??? - de Bufnitza la: 19/11/2004 16:08:15
(la: Fahrenheit 9/11 in Romania)
Ei, stii ce-i, draga Belle(amour cumva)???
1. Daca vrei sa stii, nu am televizor acasa, tocmai ca sa nu aud toate aberatiile simandicoase ale celor care lucreaza si gandesc pentru si dupa altzii.
2. Exista situatii (ca si asta in fapt), in care nu poti exprima un lucru mai bine decat folosind limbajul de lemn atat de urat de toti, si atat de controversat si de spurcat, lepadat (vai, doamne, eu nu folosesc niciodata limbajul de lemn etc.)
3. Nu suntem la nici un fel de concurs literar sau jurnalistic, suntem doar intr-o cafenea si ne spunem ideile, parerile despre diferite lucruri, ei bine, si in cazul asta nu cred ca trebuie sa ne oprim a folosi acele cuvinte care in acceptiunea noastra explica cel mai mult starea de fapt si ceea ce gandim si SIMTIM atunci!!!
La revedere, Belle(profeseur/e)
#29241 (raspuns la: #28790) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limba de lemn persista - de rebecca la: 02/02/2005 12:55:05
(la: de ce atat de putini romani citesc ziare?)
daca ar fi sa dai crezare presei in cele mai multe cazuri ai fi un om dezinformat sau prea putin informat. A fi obiectiv si a privi lucrurile la rece e mare lucru. stirile din ziare sunt rumegate si aruncate in pagini cu scopul de a fi direct inghitite de cititori. or, asta nu e presa! ca sa nu mai vorbim de autenticitatea informatiilor si veridicitatea lor, lasa de dorit. insa presa nu e singura vinovata. stau si ma gandesc de ce unele ziare demne de tot dispretul mai rezista pe piata. simplu, pt ca lumea e atat de besmetica si lipsita de apreciere incat atunci cand cumpara un ziar nu stie sa aprecieze valoarea respectivei publicatii pe piata. noi cititorii ar trebui sa fim cei ce permit unei publicatii sa traiasca sau nu. noi ar trebui sa stim ce e bun ce merita si ce trebuie citit. atata timp cat noi nu stim ce inseamna o stire curata, un articol demn de apreciat mai putem astepta inca vreo 15 ani. limba de lemn persista, cenzura din redactii la fel. si pana la urma cred ca lumea nu cumpara ziare din comoditate si prea multa ignoranta. pacat.
drum lung pana sa zicem si noi ca occidentalii:"cred pt ca am citit in ziare, am auzit la TV etc"! ziarele noastre sunt prea putin credibile iar noi prea putin interesati.
crystall - de maan la: 10/03/2005 22:02:39
(la: Rewind)
cum spuneam, eu n-am stiut ca am facut rau, AM SIMTIT raul, stiam ca-i de la mine, dar n-am reusit sa-l dibuiesc decat atunci cand au ingropat ratustele.
de-atunci n-am facut rau nici unui animal si, daca-mi demontam cu frenezie orice, nu 'raneam' niciodata vreo jucarie inchipuind un animal.

in general, strangeam toti cateii parasiti prin santuri.
erau veri cand curtea bunicilor misuna de cate sapte-opt catelandri, pe care bunica nu mai stia pe unde sa le mai gaseasca stapani.

imi amintesc ca am gasit in groapa de gunoi a satului o mogaldeata care nici nu 'facuse ochi': ma plimbam cu ea in san.
aveam niste pantalonasi scuti carora le stransesem cat putusem elasticul, ca sa nu-mi pierd comoara si noaptea sufeream enorm de pe urma ranilor pe care mi le facea peste zi nodul dublu din betelie.
nu putea sa manance singura, asa ca o hraneam inmuind cu rabdare degetul in lapte ...ii picuram lapte pe botic si ea lingea nerabdatoare ce mi se prelingea de pe deget ... ore intregi petreceam, la o masa!:)
cand a crescut, ma urma peste tot si ma apara ca pe puiul ei.
o sarit in apa, dupa mine ... stiu ca-i era foarte frica, dar cand am strigat-o, pacalind-o ca-i necaz mare, a sarit in garla, de pe un mal inalt de trei metri.
chiar si-asa, maricica, dupa pranz, cand ne feream de arsita, adormea cu capul pe coapsa mea si-mi cauta degetul mare de la mana dreapta cu care obisnuiam s-o hranesc.
heheee ... cata miere-am furat io pentru catzelusa asta si ce fugareli cu matura care nu ma ajungea niciodata ... cum de ce? fiindca degetul ala nespalat trecea de la mine la catel, apoi de la catel in borcan si ...vitzavercea!


pentru rembrandt:
"sorcova, vesela
sa traiti, sa-mbatraniti
ca un mar, ca un par
ca un fir de trandafir
tare ca piatra,
iute ca sageata,
tare ca fierul,
iute ca otelul!
LA ANU' SI LA MULTZ ANI!"
baiete, da' sa stii ca pin partile noastre, baieteii se duceau cu plugu' si doar fetitzele cu sorcova.:)


aaa... mi-a amintit paianjenul de doamna Hedda ...mai, nu stiu daca asa o chema cu certitudine, da' io asa mi-amintesc...asistenta medicala, aia de-mi facea penicilina.
mi s-a spus ca am fost un copilas bolnavicios pana pe la vreo trei ani, dupa care doar paduchi luam, scabie si limbrici.
so ... era noapte, ger... bunicii abia m atrezeau si plecau cu mine la dispensar ... musai sa ma duca tataie pe bicicleta.
aveam un hainoi cu gluga, rosu si alb ... abia-l duceam ...si-o pereche de pantaloni caramizii pe care ii uram.
stiam unde ma duc, asa ca urla ca din gura de sarpe pe ulitele satului cufundate-n somn.
cosmarul meu nu era durerea, pe care nu mi-o amintesc, ci sabotii de lemn, stil senila, ai lu' madam Hedda, pe care am vazut io o data picaturi de sange cazand de nu stiu unde.
in sara aia bunicu' o-njurat-o rau pe duamna Hedda, care se smiorcaia si-i tot tragea cu 'hai, bre, nea Ionele ...' de mai mare mila!
si bunicu' de felul lui nu-njura, ca era om linistit si gospodar cumsecade.:)))))
#39007 (raspuns la: #38863) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si mai e ceva ... - de phidias la: 01/07/2005 01:39:03
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Sincer, n-am plecat definitiv din tara, din teama.
Teama de necunoscut. Aici mai intrebi pe cineva: bai frate unde-i stanga, unde-i dreapta.
Eu am un principiu: muncesc si apoi imi petrec timpul liber intr-un mod placut. Am cautat ca ponderea celor doua activitati sa fie egala.
Si mai e ceva.
Exista o expresie foarte veche, mai veche decat dacii si getii la un loc: "torna, torna fratre". N-o mai gasiti nicaieri in lume. Unii spun ca "dor" de aici se trage. Cica era un cioban care-si pierduse oile intr-un pisc de munte, altii spun ca se auzea intr-un margine de codru in vremi de bejanie.
Vremuri de demult.
....
De-abia astept sa plec de acasa, sa bat muntii in lung si-n lat, sa-mi vad tara. Si e atat de frumoasa, cum numai Sadoveanu sau Vlahuta au reusit s-o descrie.
Pentru mine asta inseamna bucuria de a trai.
Pai unde mai gasiti mai fratilor pe lumea asta poiene si codrii mai frumosi. Si mai sunt si manastirile. Sa auzi toaca in roua diminetii la Frasinei sau Tismana, sa stai la povete cu monarhi batrani. Sau sa mananci un balmos intr-o prispa de stana si pe urma sa te scobori intr-o rana de poiana in care susura un izvor cu apa limpede si rece de-ti raman buzele tuguiate ....
Cine n-a vazut Tara Hategului, Bihorul sau Apusenii.
Ati fost vreodata In Dumbrava Sibiului la Muzeul Tehnicii Populare?
Sa vedeti si sa simtiti pana in maduva oaselor mirosul de fum si de lemn vechi. Sa lacrimati de emotie si mandrie la auzul taragotului lui Farcas cantand Sambra Oilor.
Cine n-a tras macar un pui de somn intr-una din poienile Fagarasului, simtind pana in adancul sufletului adierea de iarba proaspata amestecata ce miros de brad si cacareze de oaie, acela nu a trait.
Romania nu se rezuma la tiganul de la trecerea de pietoni, la spagarul de la vama sau la telenuvelele de la ora 4 la 6.
Credeti ca acum 100 sau 1000 de ani a fost altfel ?
Asta-i farmecul. Vreti rai fara paduchiosi ?
A... daca imi vorbiti de nerealizare profesionala, de locuri de munca prost platite, e cu totul alceva. Ca trebuie sa furi ca sa supravietuiesti, asta inteleg.
Dar sa renuntati la atatea frumuseti, eu unul m-as mai gandi.
Iar acela care n-a cunoscut macar jumatate din ele acela e roman numai cu buletinul.
#57625 (raspuns la: #57195) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
paduchi, pureci, tuns la chelie... - de cico la: 26/07/2005 20:22:35
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
voi ati avut vreodata paduchi? sau pureci? :)) Ca de paduchi eu am scapat, dar stiu ca m-am umplut odata de pureci prin casa, am adus doar unul-doi de printr-o excursie la munte si s-au inmultit cu viteza luminii prin puful des de la patura de pe pat. A fost teroare pina am scapat de ei.

Ah, sau mai tineti minte cum tundeau in scoala pe baietii ce faceau prostii la chelie? :) O data am patit-o, nu mai stiu ce timpenii facuseram, dar ne-a ciumpavit diriga pe vreo cinci deodata. Venea pe la noi si ne tundea cu foarfeca pina la radacina citeva smocuri bune de par, de pe la frunte si din virful capului. Cu moda punk de-acuma, cred ca nu ne-am fi sinchisit. Pe-atunci insa, nu-ti mai raminea ca solutie decit sa dai totul jos.

ps Prin generala eram mai mult shy si geek (nu nerd, ca timpenii am facut destule :)).
#61535 (raspuns la: #61528) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aoleoo, mi-ai amintit de paduchi - de anisia la: 26/07/2005 20:27:03
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
eram in a sasea. am fost in tabara la Tusnad. aveam un par lung pe vremea aia... ce s-o mai lungesc. cand m-am intors acasa eram deja "contaminata". mi-amintesc ca m-au dat ai mei cu gaz ca sa omoare dihaniile si apoi se chinuiau cu un pieptene de-ala des sa scoata lindenii din par, ca nu vroiau sa ma tunda. pana la urma si-au pierdut rabdarea, si iata-ma cu un par groaznic de scurt.
de paduchi nu am avut parte, spre fericirea mea.
#61538 (raspuns la: #61535) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
samponul cu paduchi - de M a o la: 22/11/2006 18:33:31
(la: conspiratii marunte)
Prin anii '85 circula un zvon despre samponul strain (se lua doar pe sub mana) ca ar fi infestat cu oua de paduchi. Pana la urma, explicatiile au fost doua, nici acum eliminata vreuna:1. Samponul nu trebuia cumparat (cel strain, desigur); 2. Epidemia de paduchi (reala) aparuse in caminele facultatilor din diferite zone ale tarii iar odraslele unora nu ar fi putut contracta respectivele lighioane prin nespalare ci neaparat "de la sampon, tu!" "si nu din ala ordinar (romanesc) ci din ala misto, tu!"

======================================================
Damned! If a man has no right to kill another, what kind of world is this!?


Craciunul taietorului de lemne - de Intruder la: 13/12/2006 02:32:58
(la: 'CONCURS' POVESTIRI ULTRA-SCURTE DE CRACIUN)
"ninge cu fulgi mari, iubita mea si tu stai tacuta ca zapezile din Alpi...
pentru tine, am taiat un car de lemne...am taiat trei paduri si-acum ma privesti piezis cum zac pe canapea ca o carpa; sunt obosit, dar ce-ti pasa?
nu te gandi c-o sa facem ca anul trecut, sa ne iubim in baie sub dus...mama ta nu mai sta la noi, patul poate sa scartaie pana-n zori...
uiti ca avem baia mica, ca n-aud ce-mi spui prin ureche, cand gelul de dus imi inunda timpanele si- mai ales- uiti ca s-au dezlipit atunci trei placi de faianta verde cu romburi...
stai tolanita ca o pisica torcand, iti place sa stai la caldura sobei...
degeaba ai trecut la al treilea pahar, asta-i vin nu coca-cola...ai ganduri mari in noaptea asta, eu am doar o durere de oase si cinci bataturi in palme de la toporul de taiat lemne...
degeaba iti arati coapsele albe ca niste coloane gotice, degeaba te-ai descheiat neglijent la primii trei nasturi de la bluza, eu n-am putere sa continui...
focul arde, trupul tau arde si eu ard de nerabdare sa dorm, sa dorm, sa dorm...
esti inconstienta cand bei vinul asta tare, esti inconstienta daca tu crezi ca te pot mangaia cu palmele-mi batucite de munca si ger...
la multi ani, iubito...si dormi...poti sa te dezbraci sau s-astepti sa rup eu hainele de pe tine, poti sa te nasti a doua oara sau sa mori cu mine de gat...
muzica ta m-adoarme si s-ar putea sa nu ma mai trezesc pana la Craciunul viitor cand voi taia alte paduri si vom povesti de Craciunul asta ratat..."

______________________________________
"It is only with one's heart that one can see clearly. What is essential is invisible to the eye."
OPINII DE VASILE ERNU - de DANG la: 22/01/2007 22:15:22
(la: DEMAGOGIE)
In anii de liceu, una dintre distractiile noastre era sa interpretam lozincile, imaginile si tot ce tinea de ideologia puterii. Limbajul de lemn al lozincilor afisate la tot pasul capata, in reformularea noastra, viata, fiind plin de umor, ironie si rautate. Nu cred ca o faceam atit pentru a ne revolta impotriva sistemului, cit pentru a ne reconstrui o lume in care sa ne simtim bine. Cu totii eram copiii perestroikai.
In anii care au urmat am observat ca discursului si retoricii comuniste i s-a opus un alt gen de discurs, discursul anticomunist. La inceput am crezut ca este vorba despre un discurs esential diferit. Fireste ca m-am inselat. Mult mai tirziu am inteles ca discursul anticomunist este un produs de import care se vinde foarte bine. Oricit de paradoxal ar suna, kremlinologia nu s-a nascut la Kremlin, ci la Casa Alba. Asa ca ori de cite ori veti citi un studiu din acest domeniu veti afla numai cum se vede Moscova de la Washington.
Dar sa trecem mai departe. In aceeasi perioada am mai observat ca vechile lozinci de tipul “Traiasca P.C.U.S.” au fost inlocuite de unele noi care aveau o forma standard: “Casa de schimb valutar”. (Acest lucru este mai putin vizibil intr-o tara precum România, unde trecerea de la comunism la capitalism are loc intr-o perioada foarte scurta de timp si in proportii masive. A fost nevoie de o singura noapte ca sa dispara lozincile si de o singura noapte ca intelectualitatea comunista sa devina anticomunista. Iar cind la primele cursuri din ’90 profesorii români isi incepeau orele cu discursuri disidente si anticomuniste imi aduceam aminte de tezele lui Lenin, care sustinea ca intelectualitatea este “tovaras de drum”, indiferent de ideologie zicem noi, si ca “intelectualitatea este un cacat”.) Aceste lozinci au inlocuit in citiva ani marea parte a lozincilor de care ne distram atit de copios in liceu. As fi crezut orice mi s-ar fi spus despre caderea comunismului, dar faptul ca acest simbol, $, care prin educatie ni se asocia intotdeauna cu moaca de tap a “Unchiului Sam” dusmanul nostru de moarte, va deveni simbolul noii ideologii, nu as fi crezut niciodata. In citiva ani “Unchiul Sam”, a devenit iubit si pretuit, reusind sa-l denigreze in asemenea hal pe scumpul nostru ILICI, cum n-au reusit toti mensevicii, trotkistii, anarhistii, stalinistii si imperialistii la un loc. Prin simpla sa prezenta, dolarul a redus la tacere toate simbolurile sistemului de care ne indepartam tot mai mult. El nu numai ca a inlocuit vechile simboluri, ci a devenit singura unitate de valoare si masura a lucrurilor. Si totusi, dolarul fiind un baiat bine crescut si cu frica de Dumnezeu, le-a mai dat vechilor valori o sansa: sa devina vandabile. Partidul nu a priceput ca nu el este cel care detine adevaratul monopol. Tinarul “utecist”, daca ar fi intrebat pe un tinar capitalist care a jucat “Monopoly”, ar fi primit un raspuns simplu care este trecut pe orice bancnota a jocului: IN GOD WE MONOPOLY.

“Nu vrem sa ne vedem inchisi in societatea deschisa a lui Popper” (Sergio Benvenuto)

Astazi putem spune cu mina la inima ca “societatea inchisa” a fost “deschisa” de cea mai tare arma a “societatii deschise”: Capitalul. Daca in momentul intrarii in comunism intelectualitatea româna a dovedit o capacitate de adaptare si si-a valorificat oportunitatile fara scrupule, contribuind in mod esential la dezvoltarea celui mai hilar sistem totalitar, la iesirea din acest sistem, aceiasi intelectuali au fost primii care au dat tonul noii orinduiri sociale, stringind onorurile. Daca veti spune ca au existat intelectuali care au “rezistat prin cultura”, va vom spune ca ei, dupa parerea noastra, au oferit una dintre cele mai perverse modele posibile. Daca o parte a intelectualitatii si-a oferit aptitudinile pentru a “fauri” si “proslavi” noul sistem, precum si pentru a primi anumite favoruri, gasca celor care au “rezistat prin cultura” a fost utilizata si s-a complacut in nuanta elitista, creind un fals mod de a pune in chestiune realitatea si societatea in care traia.
Daca credeti ca dupa ’89 ceva s-a schimbat, va amagiti in zadar. Noile puteri vor trebui intotdeauna servite cu supunere, asa ca “tovarasii de drum”, scumpii nostri intelectuali, sint prezenti oferindu-si aptitudinile speculative, invatind cu usurinta noul limbaj de lemn predicat la toate conferintele pentru integrare, globalizare, tranzitie etc. Fireste, ceva va pica din chestia aceasta. Elitistii insa, care au rezistat dirz prin cultura sovietizarii, totalitarismului si altor forme de acest gen, propovaduiesc “societatea deschisa” vorbind in acelasi timp si despre riscurile americanizarii, globalizarii etc. Ei ne invata adevarata Cultura, adevarata Arta, adevarata Valoare. Singurul lucru pe care nu ne invata este de a chestiona, de a interoga continuu sistemul in care sintem, indiferent daca este comunist sau capitalist, de dreapta sau de stinga.
Asemenea lui Homer, fiecare generatie este pusa in fata unei ghicitori spuse de copii, careia fie ii va gasi raspunsul, fie va muri de rusine: “Ce putem prinde, omorim si aruncam. Ce nu putem prinde, purtam cu noi”. Raspunsul era: paduchii. In acest sens, ne putem confrunta doar cu ceea ce am inteles. Iar pentru aceasta ar trebui sa facem un continuu proces de interogare, pentru a nu purta cu noi ceva strain de noi.

Citeva povesti cinice

1. Unul dintre cunoscutii mei din generatia “P” (se speculeaza intre Pepsi si Perestroika), Victor Pelevin, devenit intre timp un foarte cunoscut scriitor rus, ne spune o poveste anecdotica cinica, dar reala. Henry Kissinger viziteaza U.R.S.S.-ul. In scopul semnarii unor tratate importante, sovieticii hotarasc sa-i organizeze o vinatoare pentru a-i crea o stare sufleteasca favorabila. Pentru a fi siguri de un vinat reusit, tovarasii au imbracat doi “voluntari” in piele de urs care jucau rol de tinta a invitatului. Incapabil sa-l nimereasca de la mica distanta, Kissinger se napusteste asupra ursului si-l raneste mortal cu un pumnal. In timp ce “ursul” isi da duhul, Kissinger semneaza pe trupul muribundului un acord pentru controlul armamentului. Povesti de acest gen pot fi scrise dupa orice summit. Totul e sa fie cineva care interogheaza si intelege ce se intimpla cu adevarat in spatele aparentelor.

2. La una dintre lansarile de carte, Pelevin este intrebat daca exista o literatura rusa (intrebarea este valabila si pentru cultura). Este o greseala sa se mai creada ca exista o literatura rusa, sustine Pelevin. “Acum traim printre McDonald’s, dolari si masini straine. Ce este rusesc in toate acestea? Clima probabil.”

3. Italienii au o vorba: toate au un pret, dar nu si valoare. Batrinul Benvenuto raspunde foarte bine celor care cred ca americanii domina doar cultura de masa, pe cind europenii pe cea adevarata. Este fals. Asa cum Roma a cucerit Grecia si a preluat modelele ei dezvoltindu-si ulterior propria sa cultura, americanii au dezvoltat ceea ce noi numim cultura europeana. Pe linga domeniul stiintelor exacte si al tehnicii, pe care americanii il controleaza de mai multa vreme, in ultima perioada ei incep sa domine tot mai mult si domenii precum stiintele sociale, filosofia etc., asa-zis europene. Benvenuto are perfecta dreptate cind le raspunde francezilor care se pling ca nu sint tradusi si cunoscuti in Italia. “Pentru a fi tradusi si cunoscuti aici, sustine italianul, incercati sa fiti cunoscuti in S.U.A.” In clipa in care veti fi cunoscuti acolo, veti fi exportati in toate tarile europene cu usurinta. Acest lucru ne spune ca bursa de valori culturale, care ofera girul si pretul valorii, nu se mai afla in batrina Europa, ci in S.U.A.. In momentul in care esti cotat la aceasta bursa de valori, marfa ta va fi cautata si bine platita. Ba mai mult, Noua Roma impune un cu totul alt mecanism de functionare, dinamizare si gestionare a culturii, care este mult mai apropiat de modelul de functionare al Capitalului. Dar despre aceasta, alta data.

This game has no name

Nu stiu cine erau copywriterii sloganurilor comuniste. Tind sa cred ca erau intelectuali si daca s-ar fi lansat astazi in publicitate ar fi cei mai cotati copywriteri ai ideologiei marfii. Ei au facut doar sloganuri pentru idei si nu au crezut ca vor apuca o vreme cind vor putea crea sloganuri pentru marfa.
Marea parte a discursurilor intelectuale dinainte sau de dupa ’89 pot fi reduse la simple lozinci sau sloganuri publicitare. Si cum nu facem o distinctie esentiala intre creatorii de sloganuri ideologice si cei de sloganuri publicitare, observam ca primii, pentru a avea succes, se plasau “pe linie”, iar cea de-a doua categorie e nevoita sa se “pozitioneze”, dupa cum se spune in limbajul de specialitate. Esenta este una pentru ambele – POSITIONING: A BATTLE FOR YOUR MIND. Iar de aici lucrurile decurg de la abordari “tari” precum YOU ALWAYS GET TO THE BASICS (reclama la ceva masina), JUST DO IT (Nike) sau JUST BE (Calvin Klein), pina la abordari “slabe” si smechere de tipul DO IT YOURSELF, MOTHERFUCKER (Reebok) sau IF YOU ARE SO CLEVER SHOW ME YOUR MONEY (nu mai stiu la ce facea reclama acest slogan… probabil la o banca sau la un fond de asigurari).
Tind sa cred ca datoria noastra e sa ne departam tot mai mult de acest gen de discurs intelectual. Nu e de datoria noastra sa fim pro sau contra. Un slogan destept spune: THIS GAME HAS NO NAME. IT WILL NEVER BE THE SAME. Nu e de datoria noastra sa urim sau sa iubim vechea ideologie, nu e de datoria noastra sa iubim sau sa urim noile ideologii. Cred ca datoria noastra, a celor tineri, este de a ne distanta de ele pentru a le putea chestiona cu ironie si cinism.

#170603 (raspuns la: #168391) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
razi ca curca-n lemne! _____ - de Intruder la: 01/02/2007 02:18:32
(la: ha-ha-ha-ha-hahahahahahahahahahahahahahahahahahahahahahahaha:))
razi ca curca-n lemne!
______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.



PLUGUL DE LEMN ( I ) - de Grigore Rotaru la: 19/04/2008 15:28:16
(la: Afla despre Trecut!!!)
Plugul de lemn cu brazdar de fier este un subiect incitant; Un subiect interesant : plugul de lemn ( cu brazdar de fier ). Brazdare de fier aduse de romani exista mai multe, dar se stie ca si dacii confectionau – local – asa piese. Interesant ! Cine este in tema este rugat sa intervina cu unele explicatii – eventual de specialitate. Subsemnatul a descoperit din intamplare un brazdar din fier : ansamblul se realiza printr-un sistem pana , este de fapt un jgheb lat de 15-18 cm si lung de 20-24 cm ; marcinile jgheabului face cu platoul jghebului un unghi ascutit cu scopul sa ajute pana sa se intepeneasca incat brazdarul sa nu se miste in complexul format de coarnele de lemn, osia de lemn si protapul ( axul central) tot de lemn. Numai greutatea brazdarului ( fierul) ajungea la 15 kg – destul de masiv ; atunci cand era batuta pana – fierul sa nu fisureze. Au fost descoperite brazdare care au stat in pamant 1000 – 1500 ani si scoase la lumina s-au dovedit functionale.
#304548 (raspuns la: #304508) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PLUGUL DE LEMN ( II) - de Grigore Rotaru la: 19/04/2008 15:30:04
(la: Afla despre Trecut!!!)
Un asemenea plug era tras de minimum patru boi, deci propietarul era instarit. Vorba lui Platon : acestea toate mi le-a povestit bunicul meu cand aveam 5 ani si el 97 ani si spunea ca le-a auzit de la bunicul lui care…. < Cum intorcea brazada, am intrebat eu.> < Nu o intorcea, a zis bunicul, numai rama, scorolea pamantul.> Deci, nu sunt specialist, am vrut sa comunic ceea ce stiu, cea ce am auzit sau am citit, mai ales ca am vizitat Muzeul – Colti si, in alte muzee am vazut brazdre de fier ale plugului de lemn. Fie ca e dacic , fie ca este roman – acest obiect de valoare ar merita sa ajunga intr-un muzeu. Piesa a fost descoperita intr-o comuna a Carpaţilor de curbura : Colti. Dacz cineva cunoaste care este diferenta dintre plugul de lemn cu brazdar dacic şi plugul de lemn cu brazdar roman .
#304549 (raspuns la: #304508) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intelectualii lui peste - de litiaza la: 26/10/2008 05:34:26
(la: PATAPIEVICI SI SECURITATEA)
Astazi putem spune cu mina la inima ca “societatea inchisa” a fost “deschisa” de cea mai tare arma a “societatii deschise”: Capitalul. Daca in momentul intrarii in comunism intelectualitatea româna a dovedit o capacitate de adaptare si si-a valorificat oportunitatile fara scrupule, contribuind in mod esential la dezvoltarea celui mai hilar sistem totalitar, la iesirea din acest sistem, aceiasi intelectuali au fost primii care au dat tonul noii orinduiri sociale, stringind onorurile. Daca veti spune ca au existat intelectuali care au “rezistat prin cultura”, va vom spune ca ei, dupa parerea noastra, au oferit una dintre cele mai perverse modele posibile. Daca o parte a intelectualitatii si-a oferit aptitudinile pentru a “fauri” si “proslavi” noul sistem, precum si pentru a primi anumite favoruri, gasca celor care au “rezistat prin cultura” a fost utilizata si s-a complacut in nuanta elitista, creind un fals mod de a pune in chestiune realitatea si societatea in care traia.
Daca credeti ca dupa ’89 ceva s-a schimbat, va amagiti in zadar. Noile puteri vor trebui intotdeauna servite cu supunere, asa ca “tovarasii de drum”, scumpii nostri intelectuali, sint prezenti oferindu-si aptitudinile speculative, invatind cu usurinta noul limbaj de lemn predicat la toate conferintele pentru integrare, globalizare, tranzitie etc. Fireste, ceva va pica din chestia aceasta. Elitistii insa, care au rezistat dirz prin cultura sovietizarii, totalitarismului si altor forme de acest gen, propovaduiesc “societatea deschisa” vorbind in acelasi timp si despre riscurile americanizarii, globalizarii etc. Ei ne invata adevarata Cultura, adevarata Arta, adevarata Valoare. Singurul lucru pe care nu ne invata este de a chestiona, de a interoga continuu sistemul in care sintem, indiferent daca este comunist sau capitalist, de dreapta sau de stinga.
Asemenea lui Homer, fiecare generatie este pusa in fata unei ghicitori spuse de copii, careia fie ii va gasi raspunsul, fie va muri de rusine: “Ce putem prinde, omorim si aruncam. Ce nu putem prinde, purtam cu noi”. Raspunsul era: paduchii. In acest sens, ne putem confrunta doar cu ceea ce am inteles. Iar pentru aceasta ar trebui sa facem un continuu proces de interogare, pentru a nu purta cu noi ceva strain de noi.
Citeva povesti cinice
Cei doi tăietori de lemne: Istorioară pentru suflet - de Areal la: 13/12/2008 16:02:55
(la: POVESTIRI CU TALC (IV))
Doi oameni munceau în aceeaşi pădure taind lemne. Copacii erau mari, puternici şi vânjoşi. Cei doi tăietori de lemne îşi foloseau securile cu aceaşi măiestrie, dar cu metode diferite: primul lovea trunchiul cu o constanţă de neînchipuit, lovitură după lovitură, fără să se oprească decât câteva clipe pentru a-şi mai trage răsuflarea.
Cel de-al doilea făcea o mică pauză la fiecare oră.
La apus, primul tăietor de lemne era la jumătatea trunchiului. Era lac de sudoare şi n-ar mai fi rezistat nici cinci minute în plus. Al doilea, să vezi şi să nu crezi, terminase! Începuseră în acelaşi timp şi cei doi copaci erau la fel!
Primul tăietor de lemne nu-i venea să-şi creadă ochilor!. "Nu mai înţeleg nimic! Cum ai reuşit să termini când te opreai la fiecare oră?"
Celălalt zâmbi: "Tu ai văzut că mă opream după fiecare oră, dar n-ai văzut că profitam de pauză şi pentru a-mi ascuţi securea."

Spiritul tău e asemenea securii. Nu-l lăsa să se ruginească. Ascute-l puţin în fiecare zi!
#372377 (raspuns la: #371984) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tot cu paduchi :)) - de adina.petre la: 14/01/2009 20:12:17
(la: ce mai vedem la stiri)
A adus sora-mea de la gradinita si a dat la toata familia. =)) Da am scapat cu niste sampoane ingrozitor mirositoare. Si de paduchi si de tuns. As fi ucis-o daca ma tundea mama atunci scurt de tot...IAR.
Ca am mai avut o patzanie cu tunsura de soldat, la 4 ani, dar atunci datorita geniului meu, nu din cauze de paduchi.
#390555 (raspuns la: #390485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Batutul in lemn... - de adynet1 la: 14/02/2009 13:34:44 Modificat la: 14/02/2009 13:46:37
(la: Intre superstiţii, până la... interstiţii)
e un obicei viking...Piratii vikingi care-si pierdeau picioarele-n lupte,rezolvau lipsa, cu o proteza de lemn scobit.
In golul de la mijloc, ascundeau aur si bijuterii si din cand in cand verificau daca mai sunt acolo, batand in lemn...
Cu timpul, gestul a fost interpretat ca bunastare, noroc si prosperitate...
Daca eram Sami, mai adaugam un "sa mor eu !"...:)
#406344 (raspuns la: #406329) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. alt cioplitor de lemne - de philo la: 04/02/2010 11:48:16
(la: Premiul Nobel pentru pace 2010)
io sunt cioplitor de lemne, propun premiul Nobel la al' de'a inventat coada de topor.
#522781 (raspuns la: #521996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...