comentarii

padurea norvegiana


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ultimele carti - de acna la: 15/10/2004 00:09:16
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
Ultimele 5 carti sunt foarte diferite unele de altele dar mi s-au parut minunate:
Alchimstul - Paulo Coelho
Quo vadis - Sienkiewicz
Prima iubire - IS Turgheniev
Padurea norvegiana - Haruki Murakami (este ...altfel)
Doctorul - Noah Gordon (este o scriere densa se te tine legat de filele cartii pana ce o termini... si apoi te simti dezamagit:s-a terminat!)
Ancutzel
am citit de curand haruki mur - de noros la: 16/03/2006 13:16:26
(la: Ultima carte)
am citit de curand haruki murakami, padurea norvegiana... anterior pusca de vanatoare, de un alt autor japonez. m-a surprins comentariul tau.. tulburatoare prin frumusete, dar si prin tristete. este si impresia mea.. parca sunt niste tablouri stilizate, cu actiune in care timpul nu exista, iar fericirile, eventuale, sunt greu dobandite si deloc exuberante..
#111700 (raspuns la: #100599) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Murakami - de Yuki la: 06/02/2009 11:04:19
(la: book club)
autor contemporan japonez tradus in romnia de polirom si rao ( din cate stiu eu); best-selll-uri:
' Cronica pasarii arc'
' Padurea Norvegiana'
' La sud de granita, la vest de soare'

personal favourites:
' In cautarea oii fantastice" + continuarea
' Underground' ( carte atipica pentru el)


#402712 (raspuns la: #402706) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bvooos intrus - de lafemme la: 05/11/2009 00:01:48
(la: ghiceste personajul)
zis si Toru Watanabe din Padurea norvegiana ce-i drept. :))

hai baga
#496448 (raspuns la: #496447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
yuki - de lafemme la: 07/07/2010 19:15:11
(la: Plictiseala mare)
padurea norvegiana si in cautarea oii fantastice.

povestile curg foarte curat. te linistesc si-ti vine sa zambesti citindu-l. chiar recomand. nu necesita eforturi telectuale marete in lectura. dar pot fi exploatate, disecate.
#556492 (raspuns la: #556384) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Norvegiana este o limba in ca - de Dan Logan la: 21/08/2003 05:37:24
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Norvegiana este o limba in care cuvintele se citesc asa cum se pronunta (am utat termenul exact), la fel ca si Romana?

(limba literala?)
#25 (raspuns la: #22) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu cunosc limba norvegiana - de Catalina Bader la: 23/11/2003 00:58:39
(la: Cuvantul, ca prieten !)
dar am auzit ceva suedeza

care mi se pare o combinatie englezo-germana

din ce scrii tu, cred ca norvegiana are si ceva influente
japoneze

poate ne lamureste un lingvist.
#4990 (raspuns la: #56) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Craciunul la poalele Carpatil - de SB_one la: 24/12/2003 02:59:18
(la: Sunt crestine obiceiurile de Craciun?)
Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, însa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii. Bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.



Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude "Santa Claus is coming to town..." Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.



Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coase, sa tese sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea. In ajunul Craciunului rufle spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere la baterea clopotelor seara se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca murea de Craciun, era consierat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si luminari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.




Craciun fericit pe mapamond:

Africana - "Een Plesierige Kerfees"
Arabica - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"
Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"
Armeniana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"
Braziliana - "Boas Festas e Feliz Ano Novo"
Bulgara - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"
Chineza - [Mandarina] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"
Chineza - [Catoneza] - "Saint Dan Fai Lok"
Croata - "Sretan Bozic i Nova Godina"
Ceha - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"
Daneza - "Glædelig Jul"
Olandeza - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"
Engleza - "Merry Christmas"
Finlandeza - "Hyvaa joulua"
Franceza - "Joyeux Noel"
Germana - "Froehliche Weihnachten"
Greaca - "Kala Christouyenna"
Maghiara - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"
Indoneza - "Selamat Hari Natal"
Irlandeza - "Nollaig Shona Dhuit"
Italiana - "Buone Feste Natalizie"
Japoneza - "Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto"
Coreana - "Sung Tan Chuk Ha"
Lituaniana - "Linksmu Kaledu"
Norvegiana - "God Jul"
Poloneza - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
Portugheza - "Boas Festas"
Rusa - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom"
Sarba - "Hristos se rodi"
Slovaca - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"
Galeza - "Nollaig chridheil huibh"
Sarbo-Croata - "Sretam Bozic. Vesela Nova Godina"
Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"
Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"
Spaniola - "Feliz Navidad"
Suedeza - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"
Turca - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"
Ukrainiana - "Srozhdestvom Kristovym"
Vietnameza - "Chung Mung Giang Sinh"
Iugoslava - "Cestitamo Bozic"


http://www.moscraciun.ro/totul_despre_MC/moscraciun.html






Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7201 (raspuns la: #7139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
casatoria in societatea norvegiana - de dinisor la: 06/09/2004 17:31:00
(la: Casatorie sau concubinaj?)
hei Sanjuro,

Interesant subiectul tau. am sa iti explic cum functioneaza asta in societatea norvegiana, pentru a-ti largi orizontul in tema propusa de tine.

Casatoria in tara vikingilor este daca vrei considerata de moda veche. Intalnesti des cupluri de tineri (intre 20-25) care se numesc "samboer" ceea ce inseamna "locuiesc impreuna sub acelasi acorperis". Ca samboer, ai drepturi si obligatii asemanatoare ca si in cazul cand ai fi casatorit, cu diferenta insa ca la o eventuala despartire se va intocmi un partaj 50-50 doar daca cei doi au fost samboer pentru min.5 ani. Altfel , pe o perioada de mai putin timp, fiecare pleaca la despartire cu ceea ce a venit la venire, dpdv material.

Tinerii pana in 40 de ani nu prea se casatoresc pe aici, chiar daca intervin copii in viata de cuplu. Se intocmesc casatorii dupa aceasta varsta circa, si cred ca majoritatea cazurilor doar pentru a-si asigura partenerul in cazul unui deces neasteptat. Copiii rezultati dintr-un cuplu ce nu este casatori, de obicei poarta ca nume de familie si pe cel al mamei si pe cel al tatalui. Nu e de mierare deci ca vei intalni copii ce se numesc: Bjorn Tore Johanssen-Stam de ex. (prenume, nume mijlociu, ambele nume de familie). destul de greoi pentru bietii copii. Pe de alta parte, la implinirea majoratului, fiecare cetatean norvegian are voie sa isi insuseasca ce nume doreste. E chestiune doar de un formular depus la primarie. De aceea multi isi scurteaza din numele de familie, in functie de dorinta.

Sunt foarte multe cazuri aici de femei ce hotarasc sa isi creasca odraslele singure. Dar asta mai mult pe hartie, pentru ca au avantaje materiale. In realitate insa, alearga imediat la tatal copilului si i-l trantesc in brate, in cazul in care vor o saptamana doua libere sa plece in concediu. In opinia mea, modul de crestere a copiilor pe aici cam lasa de dorit. Dar nu despre asta discutam acum.

Casatoria ... anacronica intr-o societate moderna? Da, se poate spune si asa. Eu consider mai degraba ca lumea a ales tot mai mult sa fuga de responsabilitate, sa isi protejeze tot mai mult libertatea. Institutia casatorie ii sperie pe multi. E adevarat ca nu o foaie de hartie tine doi oameni alaturi, dar e tot la fel de adevarat ca acea foaie de hartie iti asigura un statut, dupa o varsta anume.


_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
Mya si casutza in padure.. :)) - de Jimmy_Cecilia la: 07/10/2004 12:34:18
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
sa stii ca nu esti singura care visezi la casutza in padure.. :))
intzeleg foarte bine ce vrei sa zici...
inca o data bafta multa!
Vulpea se plimba prin padure. - de Little Eagle la: 10/11/2004 16:58:33
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Vulpea se plimba prin padure.Cind se uita pe cer,ce vede?O cioara zburind de-a-ndaratelea.
V:Ce faci soro de zbori inapoi?
C:Pai mai vulpe,tu n-ai auzit de democratie?Zbor cum vreau eu.
Ce se gindeste atunci vulpea?'pai hai sa merg si eu cu spatele daca e democratie'.
Zis si facut.Si tot mergind asa ,da ursul peste ea.O prinde mos Martin si-i trage pe la spate de-i sar capacele vulpii.
Asa ca mergea saraca cracanata prin padure,cind vede iar cioara cum zbura cu spatele.
V:Pai bine soro,uite ce patii cu democratia asta!
C:Mai vulpe,apoi am uitat sa-ti spun ca democratia e aici sus,jos e f....taiul.

LOVE&PEACE,
Ozzy




in padure lupul o vede pe Scu - de jazz la: 13/11/2004 17:23:59
(la: Femeia)
in padure lupul o vede pe Scufita Rosie si, incercand sa o violeze, o fugareste. Scufita reuseste sa scape.
concluzia: cele mai bune prietene ale unei femei sunt picioarele.
a doua zi lupul reuseste sa o prinda si o violeaza
concluzia: si cele mai bune prietene se pot desparti...
Får-i-kål (mancare traditionala norvegiana) - dinisor - de Belle la: 09/12/2004 14:30:24
(la: Retete aristocrate)
ani :) normalishe ca e ok ca abia imi scutesti niste timp ;) plus ca mie-mi place sa "lucrez" in echipa nu de una singura ca e mai mult fun... bestiale retetele, apropos, si mi-am amintit ca sunt datoare cu reteta de bomboane.

si-acum inapoi la bucatarie :)

Får-i-kål (mancare traditionala norvegiana) - de la dinisor

http://www.cafeneaua.com/node/view/2106
Portii: 4 persoane
Timp de preparare: 2 hours
Ingrediente:

2 kg carne de miel
1 varza mare
30 gr piper boabe
pt. sos: 75 gr. margarina, 4 linguri faina, 2 dl smantana, 1/2 litru lapte, sare dupa gust
garnitura:4 cartofi mari

Instructiuni pentru preparare:

carnea de miel se taie in bucati si se spala. apoi se pune intr-o cratita inalta si destul de voluminoasa, acoperindu-se cu apa rece, pana la jumatatea cratitei. se potriveste de sare, dupa gust.se da intr-un clocot si se scoate spuma. se mai lasa la fiert cca.jumatate de ora. varza se taie in cuburi mari, de dimensiunea palmei. cand apa in care carnea fierbe a scazut bine, se pune varza si piperul boabe. se amesteca putin, in asa fel incat carnea sa se gaseasca intre bucatile de varza. se acopera cu apa fiarta, cat sa cuprinda totul si se fierbe la foc potrivit , cu capac cca. o ora.intr-o alta cratita se fierb cei 4 cartofi , in coaja. ei vor fi serviti ca si garnitura. intre timp se prepara sosul:margarina se topeste intr-o craticioara si cand e bine incinsa se pune repede faina si se amesteca foarte rapid pana se formeaza o pasta alba. (atentie ca pasta sa nu inceapa sa capete culoare maronie, caci atunci sosul va deveni maro). imediat ce pasta este alba si omogena se adauga smantana, se amesteca de cateva ori, apoi laptele si sare. se lasa sa fiarba la foc mic, mestecandu-se din cand in cand. dupa ce varza si carnea au fiert o ora, se verifica daca este suficient fier si ca apa sa fi scazut considerabil, aproape total. daca este asa, se adauga sosul alb peste si se ia de pe foc. se serveste imediat, cu cartofi fierti in coaja, ce vor fi decojiti de fiecare in parte, inainte de a manca. NB! este mancare traditionala norvegiana ce se foloseste de craciun sau/si paste.
Note:

NB! este mancare traditionala norvegiana ce se foloseste de craciun sau/si paste.
#31222 (raspuns la: #31213) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de-ale padurii - de cico la: 13/08/2005 05:37:46
(la: "Academia Cafeavencu")
Comentariu la textul http://www.cafeneaua.com/node/view/4624 publicat de user-ul lupul_cel_rau :

#50015, de muma padurii la Fri, 20/05/2005 - 15:47
las' ca vi tu acasa!
:)
iepurasul, in padure, se hota - de oanalaur la: 25/09/2005 07:31:43
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
iepurasul, in padure, se hotaraste sa faca niste clatite. avea tot ce-i trebuie mai putin tigaie. isi aduce aminte ca are ursul o tigaie buna si se gandeste sa mearga sa i-o ceara. dar pe drum se gandeste iepurasul mai bine:"mai, dar ursul asta n-o sa-mi dea tigaia degeaba. sa vezi ca o sa-mi ceara niste clatite. ei, nu-i nimic. fac 30 de clatite, ii dau lui 10 imi raman 20." mai merge iepurasul si iarasi se gandeste:"da, dar ursul e mare. ii ajung lui 10 clatite? mai bine ii dau 15 si raman si eu cu 15". merge iepurasul si iar se gandeste:" nu cred ca-i ajung 15. ii dau 20." intr-un final ajunge iepurasul la casa ursului, bate la usa si iese ursul. si iepurasul, de colo:
- auzi, mai ursule, eu fac ceva pe tigaia ta!

(replica de la sfarsit era mult mai acida si dadea savoare bancului. dar va puteti folosi imaginatia)
mai bine mai tarziu decat niciodata.. - de cosmacpan la: 22/10/2005 15:06:50
(la: Cele mai frumoase poezii)
sa am curajul sa recunosc acest viciu: poezia. Imi place si ceea ce am gasit aici ma fascineaza si imi da increderea ca Ea nu va muri niciodata. O mic obol la aceasta impresionanta colectie.

Isus în celula - (Radu Gyr)

Azi noapte Iisus mi-a intrat in celula.
O, ce trist si ce'nalt parea Crist!
Luna venea dupa El, in celula
si-L, facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui, pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura:
-De unde vii Doamne, din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a facut semn ca sa tac.

S'a asezat langa mine pe rogojina:
-Pune-Mi pe rani mana ta!
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.

Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina dar zabrelele groase,
lungeau pe zapada Lui, vargi.

Parea celula munte, parea capatana
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum imi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani...

Cand m'am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram in celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi...

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul: nici un raspuns!
Doar razele reci, ascutite'n unghere,
cu sulita lor m'au strapuns...

-Unde esti Doamne? Am urlat la zabrele.
Din luna venea fum de catui...
M'am pipait... si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui.


Inavata de la toate
(din lirica norvegiana)



Invata de la apa sa ai statornic drum.
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum.
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi.
Invata de la stanca tu neclintit sa crezi.
Invata de la soare cum trebuie s-apui.
Invata de la piatra cat trebuie sa spui.
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linistit sa treci.
Invata de la toate ca toate sunt surori
Cum treci frumos prin viata, cum trebuie sa mori.
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat.
Invata de la nufar sa fii mereu curat.
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi.
Invata de la ape sa nu dai inapoi.
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea.
Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea.
Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti.
Invata de la stele ca-n cer sunt numai osti.
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti.
Invata de la luna sa nu te inspainmanti.
Invata de la vulturi cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei.
Invata de la floare sa fii gingas ca ea.
Invata de la oaie sa ai blandetea sa.
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor.
Invata de l toate ca totu-i trecator.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea care treci
Sa-nveti din tot ce piere, cum sa traiesti pe veci.
#80769 (raspuns la: #1167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poze din padure, post-weekend - de retronew la: 24/10/2005 20:17:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
padurea Faget, in / linga Cluj: http://www.retronew.net/index.php?b=20

comentariile seriei: http://www.retronew.net/index.php?c=196
"ce este padurea?" raspuns: - de Belle la: 27/10/2005 23:31:18
(la: joc)
"ce este padurea?"
raspuns: acolo-mi ascund lupii de soare

intrebare: ce este un ghetzar?
#82200 (raspuns la: #82197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in padurea de nuiele - de Intruder la: 09/01/2006 16:34:28
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
in padurea cu nuiele
aveau casa 5 pisici.
vine leul pe la ele
si-ntreaba: pai ce-i aici??

azil de matze, cafenea,
circ, spital sau bal la curte?
ca-mi faceti numai belele
va tooot adunati la barfe!

"nicidecum maria-ta!
(miauna pe acelasi glas)
stam si noi la o cafea
si mancam un soarec gras!"

"ia mai bine duce-v-ati
si-alegeti-va un nick,
stiu un loc plin cu carnati
si utilizatori voinici!"

noi acolo? nu gandesti
ca-i mai rau ca la camin?
nu-s perdele la feresti
ca le-a confiscat admin!

___________________________________
semper idem...
#99239 (raspuns la: #99229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre etimologia numelor... - de gigi2005 la: 17/01/2006 11:24:46
(la: Cele mai minunate nume proprii)
ADELA [germana] adal = nobil
ADINA [ebraica]= delicat, subtire.
ADRIAN Provine din Hadrianus = din Hadria, oras din Nordul Italiei.
ALEXANDRU [greaca] Alexandros = aparatorul; alexein = a apara, a veni in ajutor.
ALINA [araba]= nobil
AMALIA [germana] amal = munca
ANA [ebraica] channah = favoare, mila
ANDREI [greaca] provine din Andreas, aner = al omului
ANDROMEDA [greaca]= a te gandi la un om
ANEMONA [greaca] anemos = vant
ANGELA [greaca] angelos = mesager
ANTON/ANTONELA [greaca] anthos = floare
CAROL/CAROLINA [germana]= om; [engleza] colind
CAZIMIR [slava] a distruge pacea; kazic = a distruge + mir = pace
CASANDRA [greaca] kekasmai = a straluci + aner = om
CASIAN/CASIANA [latina] cassus = gol
CECILIA [latina] caecus = orb
CEZAR / CEZARA / CEZARINA [latina] caesaries = pletos
CRISTIAN/CRISTINA [latina]= crestin
CLARA [latina] clarus = clar, luminos
CLAUDIU [latina] claudus = schiop
CLEOPATRA [greaca] Gloria tatalui; kleos = glorie + patros = al tatalui
CONSTANTIN / CONSTANTINA / CONSTANTA [latina] Constans = constant, stabil
CORINA [greaca] kore = fecioara
CORNEL / CORNELIA [latina] cornu = corn
COSMA / COSMIN / COSMINA [greaca] kosmos = ordine, decenta
DAMIAN [greaca] daman = a domestici
DANIEL / DANIELA [ebraica]= El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu
DESPINA [greaca]= amanta, iubita
DIANA dues = divin, ceresc
DRAGOMIR [slava] = valoros si pasnic; dorogo = valoros, de pret + mir = pace
DRAGOS Varianta a numelui Dragomir
DUMITRU [greaca] pamantul mama; de = pamant + meter = mama
ECATERINA [greaca] katharos = pur; hekateros = amandoi sau de la numele zeitei Hecate
EDITH [nordic]= dar scump
ELEONORA [germana] = Varianta a numelui Elena; [greaca] lumina
ELENA [greaca] helene = torta, foc sau selene = luna
ELISABETA [ebraica] Elisheba = Dumnezeu in juramantul meu
ELVIRA [germana] Totul e adevarat; al = tot + wer = adevarat
EMANUEL [ebraica]= Dumnezeu este cu noi
EMIL / EMILIA / EMILIAN [latina] aemulus = rival
EMMA [germana] ermen = intreg, universal
ERIC / ERICA [norvegiana] ei = vesnic + rikr = conducator
ERNEST [germana] eornost = seriozitate, onestitate
EUGEN / EUGENIA [greaca] eugenes = bine nascut; eu - bun + genes = nascut
EUSEBIU [greaca] eusebes = pios
FLORENTA / FLORENTIN / FLORENTINA [latina] florens = prosper, infloritor
FLORIAN / FLORIN [latina] flos = floare
GABRIEL / GABRIELA [ebraica] Gabriyel = omul puternic al lui Dumnezeu
GEORGE [greaca] georgos = fermier, lucrator al pamantului; ge = pamant + ergon = munca
GERALD [germana] stapanul sulitelor; ger = sulita + wald = putere
GERARD [germana] ger = sulita + hard = puternic, curajos
GILBERT [germana] garantie straluciuta; gisel = garantie, angajament + beraht = luminos
GILDA [germana] gild = sacrificiu
GRATIAN [latina] gratus = gratie
GRIGORE [greaca] gregoros = atent
HORATIU [latina] hora = ora
IACOB [ebraica] Ya'aqob - inlocuitor
IANCU [romana] Varianta a numelui Ion
IDA [germana] id = munca, lucru
ILEANA [romana] Varianta a numelui Elena
ILIE / ILINCA [ebraica] Eliyahu = Dumnezeul meu este Yahweh
INGRID [norvegiana] Ing este frumoasa (Ing era numele unei zeitati nordice)
IOACHIM [ebraica] stabilit de Dumnezeu
IOLANDA [franceza] Violante = violet
ION /IOAN / IOANA [ebraica] Yochanan = Dumnezeu este milos
IOSIF [ebraica] Cel care va adauga
IRIMIA - [ebraica] Yirmeyahu = Dumnezeu s-a ridicat
IRINA [greaca] eirene = pace
IRIS [greaca]= curcubeu
ISAC [ebraica] Yitschaq = cel care rade
ISABELA [ebraica] = fiica lui Baal. varianta a numelui Elisabeta
ISOLDA [galeza]= frumos
IULIA / IULIU / IULIAN / IULIANA / JULIETA [greaca] oulos = barbos
IUSTIN / IUSTINA [latina] just, drept
LETITIA [latina] bucurie, fericire
LIDIA [greaca] din Lidia, o regiune din Asia Mica
LILIANA [latina] lilium = crin
LINDA [spaniola] frumoasa
LIVIA [latina] liveo = a invidia sau lividus = invidios
LUBOMIR [slava] lub = dragoste + mir = pace
LUCA [greaca] Loukas = din Lucania, o regiune din Italia
LUCIA / LUCIAN [latina] lux = lumina
LUDOVIC [germana] Hludwig = luptator de seama; hlud = faima + wig - luptator
LUMINITA [romana] lumina
MAIA [latina] mare
MANOLE Varianta a numelui Emanuel
MANUEL / MANUELA Varianta a numelui Emanuel
MARC [latina] Mars = zeul Marte
MARCEL Varianta a numelui Marc
MARGARETA [greaca] margaritar, perla
MARIA / MARICA / MARITZA [ebraica] mare de amaraciune, [egipteana] iubit
MARIANA / MARIAN Combinatie intre Maria si Ana
MARILENA Combinatie intre Maria si Elena
MARIN [latina] marinus = al marii
MARIUS [latina] Mars = zeul Marte
MARTA [ebraica] stapana casei, doamna
MATEI [ebraica] Mattithyahu = dar de la Dumnezeu
MATILDA [germana] maht = pitere + hild = lupta
MAXIMILIAN [latina] maximus = cel mai mare
MEDEEA [greaca] a pondera sau istet
MELANIA [greaca] melaina = negru, intunecat
MIHAI / MIHAIL / MIHAELA [ebraica] Miyka'el = Cine este ca Dumnezeu?
MILENA [slava] mil = mila
MINERVA [latina] inteligenta
MIRABELA [latina] mirabilis = minunat
MIRANDA [latina] mirandus = minunat, admirabil
MIRCEA [slav] mir = pace
MIRELA [provensala] mirar = a admira
MONA / MONICA [latina] moneo = sfatuitor
NARCIS / NARCISA [greaca] narke = somn, amortit
NATALIA [latina] Natalia = Ziua de Craciun
NICOLAE [greaca] victoria poporului: nike = victorie + laos = popor
OANA - Varianta a numelui Ioana
OCTAVIAN [latina] al optulea
OLEG / OLGA [norvegiana] heilagr - prosper. Varianta ruseasca a numelui Helga
OLIMPIA [greaca] Olympus = muntele zeilor
OLIVER / OLIVIA [germana] Alfihar = armata de spiridusi; [latina] oliva = maslin
ORESTE [greaca] orestais = muntean
OVIDIU [latina] ovis = oaie
PAUL [latina] paulus = mic, umil
PAVEL - Varianta slava a numelui Paul
PETRU / PETRONELA [greaca] petros = piatra
RADA, RADU, RADOVAN [slav] rad = fericit
RAISA [greaca] rhaion = mai relaxat; [idis] = trandafir
RAFAEL [ebraica] Repha'el = Dumnezeu a vindecat
RAYMOND [germana] Reginmund: ragin = sfat + mund = protector
RAZVAN - Varianta a numelui Radovan. Nume adus din India de catre tigani, insemnand "aducator de vesti bune". [rus] razvati = a cauta un sens, un inteles
ROBERT [germana] hrod = faima + beraht = stralucitor
RODICA [slav] rod = fertil, rodnic
ROGER [germana] hrod = faima + ger = sulita
ROXANA [persana] zori de zi
SEBASTIAN [latina] din Sebastia, un oras din Asia Mica; [greaca] sebastos = venerabil
SEPTIMIU [latina] al saptelea
SERAFINA [ebraica] seraphim - de foc
SERGIU [latin ] servitor
SILVESTRU [latina] padurean
SILVIA [latina] silva = lemn, padure
SIMION / SIMON / SIMONA [ebraica] Shim'on = a asculta
SOFIA [greaca] intelepciune
SOLOMON [ebraica] shalom = pace
SOFRONIE [greaca] sophron = auto-control
SORIN / SORINA [romana] soare. Nume tipic romanesc
SPIRIDON [latina] spiritus = spirit
STAMATE [greaca] stamato = a opri, stop
STAN / STANISLAV [slav] stan = guvernare, putere + slav = slava
STEFAN / STEFANIA [greaca] stephanos = coroana
STELA [romana] stea
STELIAN [greaca] stylos = stalp
TAMARA [ebraica] date din palma
TEODOR / TEODORA [greaca] Theodoros = dar de la Dumnezeu : theos = zeu + doron = dar
TEODOSIE [greaca] theos = zeu + dosis = daruit
TIBERIU / TIBOR [latina] de la Tibru, raul ce trece prin Roma
TOMA [ebraica] Te'oma = geaman
TUDOR [celtic] Teutorigos = conducatorul poporului
VADIM Varianta a numelui Vladimir
VALENTIN / VALENTINA [latina] valens = puternic, viguros
VALERIA / VALERIU / VALERIAN [latina] valere = a fi puternic
VASILE [greaca] basileus = rege
VERONICA [greaca] Pherenike = a aduce victoria: pherein = a aduce + nike = victorie; [latina] Vera icon = imagine reala
VICTOR [latina] victorie
VIOLA / VIOLETA [latina] violet
VIOREL / VIORICA [romana] de la numele florii viorea
VIRGIL Nume roman de familie
VIRGINIA [latina] virgo = virgina, fecioara
VIVIANA [latina] vivus = viu
VLAD [slav] volod = putere
VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir = pace
ZAHARIA [ebraica] Zekaryah = Dumnezeu isi aminteste

#100755 (raspuns la: #100746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...