comentarii

pamintul scump


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
O nuca prea tare. O (ra)"pace" prea scumpa! - de Zamolxe la: 30/10/2003 20:23:33
(la: Irak)
Este ingrozitor sa vezi atita lipsa de informatie la oameni care vor sa comenteze istorie sau politica.

Tolanici, superficial ca intodeauna, face afirmatii riscante, si fara acoperire in realitate. Schroeder comunist! Asta da afirmatie!

SUA nu au aparat Europa pe banii americanilor ci pe banii aparatilor, adica ai Europei de vest.

Cash and carry a fost o inventie americana din al doilea razboi mondial. Britanicii, lasati singuri de izolationismul american, fara resurse, au trebuit sa cumpere de la americani tot ce aveau nevoie. Dar nu pe datorie, ci pe bani gheata, cash. Daca plateau cash, atunci puteau si sa carry (ia marfa)!

Si pot sa iti spun ca au platit scump toate ciurucurile si marfurile second hand.
Americanii au intrat in razboi doar dupa Pearl Harbour si atunci doar in Pacific.
Desi aveau o intelegere cu sovieticii, au aminat deschiderea celui de al doilea front sperind ca rusii vor fi slabiti. Doar avansul rapid spre Berlin al sovieticilor i-a obligat pe americani sa lupte.
Reconstruirea Europei pe bani americani este iar o mica pacaleala. De fapt SUA si-a asigurat o piata de desfacere pentru industria ei care atunci cind a incetat sa mai produca arme risca sa intre in colaps. Asa s-au restructurat si au produs in continuare pentru a vinde Europei de vest devastate.

Dupa WW2, cam peste tot pe unde au luptat, americanii au luat-o pe coaja. Sigur au invins doar in Grenada, R. Dominicana, Haiti, Panama si cam atit. Vietnam este DEZASTRUL lor scris cu majuscule. Cuba. Nicaragua. Liban. Somalia. Iran. Irak 1.

Franta a invatat bine din lectia Vietnam unde si ei fost batuti de vitnamezi, inainte de americani. Germanii nu au vrut sa participe la initierea unui alt razboi mondial. Si nu s-au mai amestecat.

Plecarea la razboi a fost justificata (una din minciunile imense si gogonate ale ultimelor 3 milenii), de armele de distrugere in masa, nucleare si chimice ale lui Saddam. Nu a existat nici o arma. Nici un pui. Sau ou.

S-a vorbit apoi de eliberarea irakienilor. Dar Saddam este tot liber. Ca si Ben Laden. Si nu stim daca irakienii au vrut sa fie eliberati.

Scopul "eliberarii" era si este petrolul. Irakul este a doua tara dupa Rusia ca marime a rezervelor de petrol. Cine controleaza Irakul, are la dispozitie petrol ieftin si poate dirija OPEC.
De asta SUA si GB au pornit la razboi singure, pentru a prelua tot singure petrolul irakian.
Si sa nu uitam ca Saddam a fost aliatul americanilor impotriva Iranului. Irakienii au ajuns la cutite cu americanii abia atunci cind au aflat ca acestia i-au inarmat tot pe bani si in aceeasi masura si pe iranieni. De fapt a fost la fel ca in Afganistan unde mujahedinii si talibanii au fost initial aliatii americii pina au fost tradati de acesta. Nu este nimic nou sub soare. Doar un lung sir de tradari.

Dar ca realitatea de acolo din Irak este diferita de realitatea din planurile initiale de cabinet. Masca a cazut, arme de distrugere pe ncaieri, canci, credibilitate zero, iar irakienii “eliberati” sint tot mai putin dispusi sa accepte ocupatia.

ONU se va retrage cit de curind din Irak, si atunci chiar ca nu stiu care va fi rezultatul final.

Cineva voia o definitie mai buna a rahatului. O asemenea definitie este in Iran sau Coreea.

Sint o multime de informatii disponibile, trebuie doar puse cap la cap.
Daca nu sint arme de distrugere, daca razboiul a costat 87 de miliarde, daca pentru reconstructie trebuie inca 30, asta inseamna 117 miliarde.

La acest cost nu era mai simplu si mai ieftin sa i se dea lui Saddam 10 miliarde ca sa plece unde vrea el, Irakului alte 20 miliarde ca sa dezvolte ceea ce inca nu era distrus, Romaniei 2 miliarde ca ni le datoreaza Irakul.

Si uite asa se obtinea o pace la un pret mai mic, de numai 32 miliarde. Ramineau bani si de o coruptie de tip Enron!!
Pacea este mai ieftina decit razboiul.

Apocalipsa dupa Ioan 17/ ... - de SB_one la: 15/11/2003 13:17:59
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
1. Apoi unul din cei sapte ingeri, cari tineau cele sapte potire, a venit de a vorbit cu mine, si mi-a zis:"Vino sa-ti arat judecata curvei celei mari, care sade pe ape mari.

4. Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu piertre scumpe si cu margaritare. Tinea in mina un potir de aur, plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei
ei.

15. Apoi mi-a zis: apele, pe cari le-ai vazut, pe cari sade curva, sint noroade, gloate , neamuri si limbi.

18. si femeia care ai vazut-o , este cetatea cea mare, care are stapinire peste imparatii pamintului.

PS
...sint mai degraba ateist; consider ca fiecare are dreptul sa creada in ceva , daca vrea. Dar, ieri am ajuns la concluzia( fara sa ne sperie) ca in Bilie stau lucruri deosebit " de ciudate". Cred ca o sa citesc Biblia!

...merita de citit toata apocalipsa lui Ioan( Apocalipsa= viziune...este totusi ciudat !!!)

...povestea cu "666" cred ca trebuie s-o lasam pe seama altora.
#4319 (raspuns la: #4308) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scump - de ygrec la: 02/02/2004 04:44:34
(la: Preturi)
Daca proportia intre venitul net si cheltuielile cu intretinerea, transportul, impozite de toate felurile se mai pastreaza intr-o comparatie cu strainatatea, in schimb mancarea este foarte scumpa.
poate nu stiti ca multe piete agroalimentare din romania sunt controlate de bisnitari/rromi, care cumpara mai pe nimic marfa de la tarani si o revand de doua ori mai scump. s-a incercat introducerea unui certificat de producator-o legitimatie pe care sa o poarte taranul-vanzator in piata dar...frectie la picior de lemn, ca si aia tot pe bani se achizitioneaza. Asta pe de-o parte.
Pe de alta parte, pietele bucurestene sunt pline cu de toate-lucruri care nu au ce cauta in mod normal iarna ca produse proaspete facute in "solarele" taranului roman. Nu , taranul/rromul cumpara marfa din depozitele angro, marfa care provine din Turcia: incepand de la citrice (ok ) pina la rosii si verdeturi, dar are legitimatie de producator(!)
Cererea este foarte mare-dar la fel si oferta!!!-dar...tin la pret, cum se zice.pentru ca scopul nu este traiul zilnic la modul obisnuit,normal ci bunastarea. Adica, concret, cine este pietar in Romania, are venitul mult mai mare decat un inginer/ economist etc.
ex.2 Uitati-va in alimentarele din Ro. Plin, plin de carne, mezeluri , si alte produse...foarte scumpe de la 150.000 de lei kg in sus.uitati-va atent ca jumatate din ce este expus are termenul depasit...pentru ca nu se cumpara. Credeti ca degeaba exista avertismente televizate de genul;-fii atent neamule la ce cumperi, la termenul de garantie!, ca saptaminal avem reportaje de la Oficiul pt. protectia consumatorului!...ce inseamna asta ? ca nu avem bani sa cumparam mancare.in carrefour se sta la cozi ore intregi, iar comentariul este"ia uite ce de lume, mai zicem ca n-are lumea bani!" pai lumea de-aia sta,pentru 3-4000 lei la kg. de ulei, la zahar sau la carne...oare de ce au aparut ...economate? patronate de primarii de sector...de prea mult bine?
ce sa va mai spun de carti...incepand de la manuale-alternative!-pina la cartile de literatura, nu mai zic de specialitati...asta-i alta vorba...



Scump/11989 - de Tombola la: 14/03/2004 11:28:50
(la: Romani in strainatate)
Este scump avind in vedere ca pentru banii platiti serviciile sint foarte proaste ,incepind de la receptia in hotel si pina la chelnarii din restaurantul hotelului care sint asa cum i-am lasat inainte de 1989.
Nu zimbeste nimeni si ai impresia ca-si fac slujba zilnica din sila. sau lene ?
La ghiseele CFR coada nene,clasa a I a catre Iasi arata la fel ca a unui vagon de tren personal,cu pipi pe jos in WC ,fara apa,sapun ,hirtie igienica si prosop,geamuri care nu se inchid sau deschid si perdele care ieseau din cuiele in care erau agatate. Gauri in tapiteria banchetelor de fapt o mizerie de tren de cica clasa 1 CFR :)
Camera la hotel a fost OK pentru 30 de dolari pe noapte,singurul lucru care a foast ok .
Micul dejun in restaurantul hotelului desi erau prea multi ospatarite si numai 3 mese ocupate de straini nu puteai sa iei o chifla in plus ,o bucata de unt sau a doua cafea fiindca toate se ascundeau in bucatarie dupa ce-ti serveau micul dejun si asta dupa o anumita asteptare.
Concluzie : este scump nene cu asa servicii .
Mincarea are acelasi pret ca in California adica scumpa sau ca si-n Frankfurt adica si mai scumpa.
Ce este foarte ieftin sint vinurile romanesti de foarte buna calitate si de toate soiurile. Berea scumpa si nu am putut bea bere romaneasca ca nu am gasit-o ,ca cu cea straina sint obisnuit desi nu prea beau cam des.
Scump nene...mai bine si mai ieftin intr- o croaziera Miami, Bahamas - Nassau,Coco Key,Key West,Miami pe Pricess of the Sea. 5 zile 6 nopti pentru 2 peroane 486 de dolari incluzind totul masa 24 de ore din 24, cabina,.Zborul pina la Miami si inapoi nu a fost inclus dar a fost gratis ptr mine si nevasta-mea fiindca eu am liber pe toate liniile aeriene din lume. Daca ar fi fost inclus si zborul ar fi costat pentru doua persoane cam vre-o 900-1000 de dolari.
Daca as fi trebuit sa pleca cu nevasta in Ro.tot pentru 5 zile m-ar fi coastat cu mult peste 1000 de dolari asta fara copii ca daca luam si copiii in consideratie ar trebui sa ai cam 3000 de dolari sau mai mult
Este scump nene:)

Andre Morariu
#12019 (raspuns la: #11989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
,,curentul e mai scump ca sanatatae oamenilor``? - de (anonim) la: 19/04/2004 07:30:14
(la: Despre bestialitatea filmelor)
Am trecut sa imi cumpar o cutie cu iaurt de la un magazin din cartier,o numica toata ,ceva normal dar mai amormal decat asta a fast sa constat ca acasta este sticat .Nu este posibil ca intr-o tara care vrea sa adere la normele europene sa mai aiba magazine de acest fel , de fap astazi mi-s-a raspuns la o intrebare mai veche ce mi-o puneam despre acel magazin si aceea de ce in acel magazin dimineata vitinele frigorifice sunt aburite,raspunsul acum imi este limpede acum,pt ca noaptea din cauza ,,curentului care este scump ``se opreau vitrinele frigorifice ce aveau ca efect cresterea numarului de bani in buzunarul patronului si stricarea alimentelor care duc la imbolnavirea oamenilor.
Partea frumosa a venit din parta OPC-uli la care am sunat si iar am sunat si degeaba .Eu tind sa cred ca ceea ce vedem la televizor cum ca inspectorii sanitari veterinari isi fac treba e doar o fatada pt a-si face publicitate inspectorii si televiziunile care ii promoveaza.
Intrebarea cea mare este:ce sar intampla daca produsul ar fi usor alterat si copii nostril-ar manca cine este vinovatul :noi,patronul,sau OPC-ul ?
Semnez ca nu mi-e frica MATEI
#14110 (raspuns la: #13932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tziganii - de SB_one la: 08/08/2004 16:30:38
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Citez:

O navalire silentzioasa si persistenta, produa de-a lungul secolelor prin infiltratzii lente, o reprezinta triburile de Indieni originari dinb Punjab, mai nine cunoscutzi sub numele de Tzigani sau Gitani, nume derivat din Egiptziani. triburi nomade, organizate sub autoritatea absoluta a unui sef( bulibasa) inca in stadiul de matriarhat, au inceput miscarile de deplasare spre vest si au ajuns in Anatolia in sec IX, inainte de venirea turcilor, deci in imperiul Bizantin. O parte au ramas in Turcia, altzii s-au indreptat, de buna voie sau izgonitzi, spre egipt si nordul Africii.. Parte din triburile vagabonde au patruns in peninsaula Haemus(Balcani), s-au raspindit in tzarile din sud si nordul Dunarii, cu preferintza in Ungaria, si au ajuns pina in Boemia. In sec XV ei patrund in Germania, de unde au coborit apoi in Italia si s-au instalat in jurul Romei. In peninsula Iberica, mai cu seama in Andaluzia au ajuns venind prin Nordul Africii.

Modul lor de viatza nomad e extrem de conservator, nu accepta schimbari de obiceiuri si deprinderi decit cu mare anevointza, in sec nostru unii renuntzind la vechile mijloace de locomotzie inlocuid caii si carutza cu automobilul si rulota, in care-si ascund cu dibacie avutul. in aparentza redus, dar in realitate valoros, fiind plini de galbeni, rezultat al traficului cu aur, monede si bijuterii. Nu totzi au renuntzat la cai caci ei iubesc aceste animale, chiar daca e vorba de mirtzoage., si pot sa si le hraneasca pe pasuni si drumuri retrase, unde-si aseaza salasul, pentru a exercita principala ocupatzie: furtul si vinzarea de cai.
Ei practica furtul ca pe o arta, in mod abil, initziind si copii de timpuriu, cunoscutzi ca atare in toate tzarile, dar nedepasitzi de alte neamuri. Au deasemenea predilectzie ptr. metalele din cimitire, ornamentele de pe cruci si chiar din morminte. Aceasta ocupatzie straveche este dublata de mestesuguri necesare nomazilor: caldarari, spoitori, potcovari. in timp ce femeile si-au rezervat domeniile oculte: chiromantzia, magia, vrajotoria. Tot ce reprezinta o valoare si poate fi ascuns le atrage stentzia. Trcerea dintr-o tzara in alta nu constituie ptr. ei o dificultate.

..........................................

Situatzia tziganilor e ste identica in toate tzarile. In Romania, parte dintre ei au fost adusi ca robi, fie de vechii boieri , fie de dif. manastiri, multe inchinate Muntelui Athos, spre care se revarsau toate bogatziile si de unde erau trimisi Tzigani ca plocon si ca mesageri spirituali.. de spiritualitate reala nu putea fi vorba caci Tziganii sunt pagini, practicind rituri fetisiste, infuentzate adesea de religiile popoarelor cu care au venit in contact.

In unele tzari, triburile care au prins radacinipe la periferia oraselor, s-au adaptat unor profesiuni artistice, ca muzica( in Ungaria, Romania, jugo_Slavia) si dansul ( Spania) Lautarii se organizeaza in tarafuri, cer sa fie scump platitzi, plata , care, bineintzeles, este completata cu amintiridin ale casei. Acest obicei este atit de inradacinat incit le-a patruns in singe si prin nimic nu poate fi stirpit, caci, potrivit credintzei lor, toate bunurile de pe pamint le-au fost harazite de Dumnezeu, dar au fost preluate de altzii. Asa ca, furind, ei nu fac decit un act de dreptate, insusindu.si cea ce le apartzine prin vointza Divina.

In proza scriitorilor rusi este abordata aceasta tema, aratindu-se ca furtul si omorul fac parte dintr-un ritual stravechi, sacru, care confera protaginistilor indieni virtutzi misterioase si nobile.

............................................................

Tziganii sint indeobste neasimilabili, ca aproape toate triburile venite din orient, Ei ramin legatzi intr-o organizatzie fantomatica, dar efectiva, au intilniri periodice in cite o localitate din Europade Vest ptr a alege marele bulibasa. Aceaste adunari stabilesc o politica internatzionala de perspectiva, organizind proteste si revendicariptr. obtzinerea drepturilor de etnie, la fel ca celelalte minoritatzi, fapt greu de realizat, cel mai mare impediment formindu-l stadiul de civilizatzie arhaica, educatzia diametral opusa, facind scolarizare de domeniul utopiei. Desigur, in cazul cind aceasta categorie de nomazi va devenii vreodata statornica, locuind in comunitatzi civilizate( Tziganii prefera orasele unde se pot deda in voie celor mai mari ticalosii, operind in bande inarmate), atunci aceste probleme se vor pune cu mare si dureroasa acuitate. Diferite autoritazi europene au si inscris aceasta tema in cercetarile de perspectiva, presupunind ca nu e departe timpul cind agresivitatea tribala va cpata constiintza de sine si va ajunge la confruntari cu autoritatzile de stat, determinind rascoale si dezirdini.

Daca aceste minoritatzi se dezvolta ca entitatzi autonome, neasimilabile, ce loc vor avea in societatea romaneasca? ce cariere si ce aspiratzii vor avea Tziganii baraganelor? Azi, preferintzele lor se indreapta spre posturi de oprimare, in politzie, puscarii etc,..distingindu-se( daca se poate spune astfel) la Canalul Dunarii, in majoritatea inchisoriloretc,..in meserii care cer singe rece, cruzime, lipsa de scrupul si de mila, dar mai ales spirit rasial vindicativ, pe care Tziganii le au din belsug, contrar aparentzelor superficiale date de adulatzii, lingusiri, ploconeli si jeluiri. In realitate ei detesta profund si definitiv natzia majoritara careia incearca sa i se impuna si impotriva careia lupta cu mijloacele odioase de care dispun si pe care le cultiva in continuare.


Sursa:
Centrul European de cercetari Istorice, 1986



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#19379 (raspuns la: #19360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Belle scumpa, nu-ti mai ba - de Ivy la: 06/10/2004 18:07:15
(la: Reorganizare)
Belle scumpa,

nu-ti mai bate capul, serios..nu se merita. Cine nu intelege un stil vesel si prietenos e problema lui. Noi sa fim sanatosi si sa o tinem tot asa...in veselie si prietenie.
#24335 (raspuns la: #24264) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
....teatru radiofonic, Iosif - de ena la: 14/12/2004 02:17:28
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona,
#31590 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ala o fi mai scump ca o avea - de gigi2005 la: 26/05/2005 18:25:30
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
Ala o fi mai scump ca o avea si ceas cu cuc.
#51465 (raspuns la: #51461) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este pamintul rotund in Biblie? - de Cassandra la: 04/07/2005 00:23:23
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Paianjenule, exemplul tau dovedeste doar faptul ca exista traduceri ale Bibliei care se departeaza mult de la sensul original. Iata versiunea ebraica originala si o traducere literala in limba engleza:
8:31 ‏מְ֭שַׂחֶקֶת בְּתֵבֵ֣ל אַרְצֹ֑ו וְ֝שַׁעֲשֻׁעַ֗י אֶת־בְּנֵ֥י אָדָֽם
Playing in His habitable earth, and my delights are with the sons of men.

Aceasta este varianta latina:
8:31 ludens in orbe terrarum et deliciae meae esse cum filiis hominum

Este evident ca nicaieri nu apare sugerata ideea de sfericitate sau faptul ca se face referire la intregul pamint ca planeta. Orbis inseamna circular cel mult si nu sferic, dar acest cuvint a fost adaugat in traducere.

Iata si traducera romaneasca, cea mai indepartata de original dintre toate:
8:31. Dezmierdându-mă pe rotundul pământului Lui şi găsindu-mi plăcerea printre fiii oamenilor.

Cuvintul original in text este “tebel” care nu se refera la planeta intreaga ci la pamintul habitabil (cultivabil) marginit de ape.

Trecind peste exemplul tau care evident nu este relevant, daca ai fi citit Biblia cu acelasi ochi critic cu care privesti evolutia, ai fi gasit o multime de citate din care reiese viziunea cosmologica primitiva a autorilor (pe baza careia au fost acuzati si judecati de inchizitie cei care au propus modelul heliocentric).
cele mai scumpe vinuri - de Cassandra la: 14/09/2005 13:14:06
(la: La o cana cu vin !)
Cele mai scumpe vinuri existente pe piata:

Dom. Romanée Conti 1997 - 1,540 $

Petrus Pomerol 1998 - 1,459 $ (Preferatul lui Kennedy)

Château Le Pin Pomerol 1999 – 908 $

Château Latour Pauillac 1990 – 774 $

Château Valandraud Saint-Emilion 1995 – 668 $

Prin anii 80 M Forbes a platit in jur de 155 000 $ pentru o sticla de vin care se credea apartinuse colectiei personale a lui Thomas Jefferson, datat din 1787. Odata cumparat, l-a expus in lumia reflectoarelor conditii care au dus la degradarea vinului. A trebuit in final sa-l arunce :( Cite chestii utile s-ar fi facut cu banii aia...

Cind e vorba de vinuri, se spune ca bem calitatea pe care am platit-o, desi nu e nevoie sa cheltuim o avere pentru a bea un vin bun. SInteti de acord?

kitsch-ul e un lucru scump - de A_Carmen la: 16/09/2005 17:06:03
(la: Cum ati defini kitsch-ul?)
dupa parerea mea, kitsch este orice lucru de proasta calitate, care imita un lucru valoros numai prin aspect. vorbesc in general.

eu as zice ca in cele mai multe din cazuri, achizitionarea de kitsch-uri iti scoate din buzunar mai multi bani decat cand ai cumpara lucruri de valoare. sa ma explic:
daca iei o pereche de pantofi din piele, de calitate, te costa, sa zicem 200 lei grei (2.000.000 lei vechi), si te tin vreo doi ani (daca nu mai mult).
daca iei o imitatie, care arata ca cei originali, perechea de pantofi poate costa 50 lei grei, sa zicem (sunt destule targuri si la noi in oras, dar si la Bucuresti, unde merg frecvent, in care vand... destule; apropo: afara exista asa ceva?).
prin urmare, de 4 ori mai putin te-au costat pantofii cei ieftini, dar in doi ani trebui sa-ti iei vreo 5-6 perechi, ca se tot rup. asa ca in doi ani privind lucrurile (e numai un exemplu), kitsch-ul e mai scump.

concluzie: dupa ce ca e prost, dai si mai multi bani pe el.

"Nu exista pranz gratis" (Murphy)
Ion lucra pamintul pe cimp, - de munteanu rodica la: 02/10/2005 17:05:00
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Ion lucra pamintul pe cimp,
Vine Gheorghe si-i spune:
- ma Ioane hai fuga acasa ca ti-o murit soacra.
Ion, nimic, lucreaza in continuare.
- ma Ioane tu nu auzi ti-o murit soacra.
Atunci Ion se uita la Gheorghe si zice:
-ma , tu sa nu ma faci sa rid ca asa mi-s de crapate buzele.
cea mai scumpa cafea din lume! - de gigi2005 la: 09/11/2005 02:42:10
(la: Cum se prepara o cafea buna?)
"Boabele recuperate din excrementele unei nevastuici asiatice se vind cu 600 dolari/kg
Buticurile de lux din Statele Unite vind, la pretul destul de piperat de 660 dolari kilogramul, o cafea pe care foarte multi oameni ar putea s-o considere absolut scirboasa, ea fiind produsa din boabe recuperate din excrementele unui animal de talie mica, civeta, care traieste in insulele indoneziene Java, Sumatra si Sulawesi. Aceste animale, asemanatoare nevastuicii, se hranesc, in principal, cu fructe, insa in perioada recoltatului maninca si boabe coapte de cafea. Localnicii le-au considerat multa vreme o pacoste pentru ca le injumatateau recoltele, pina au observat ca boabele trec aproape nedigerate prin sistemul lor digestiv, deci pot fi usor recuperate. Uscate, macinate si vindute sub numele “Kopi Luwak”, acestea dau nastere celei mai grozave cafele din lume, cu aroma de ciocolata, extrem de savuroasa in ciuda faptului ca are un usor miros de mucegai. Desi cererea este foarte mare, productia anuala de “Kopi Luwak” nu depaseste 200 de kilograme, motiv pentru care este foarte greu de gasit, devenind astfel cea mai scumpa cafea din lume.
Vazind ca se cistiga bani frumosi cu acest produs, micii intreprinzatori filipinezi incearca si ei sa patrunda pe piata. Multi tarani colinda de dimineata pina seara padurile in cautarea excrementelor de civeta. “Unele miros urit, altele nu”, povesteste Eleuterio Balidio. Intors acasa, el spala bine excrementele, separa boabele de cafea si le pune la uscat la soare. “Daca ai noroc poti sa aduni un kilogram intr-o zi. Trebuie sa muncesti insa foarte mult”, spune el, adaugind ca, desi le place gustul acestei cafele, familia lui nu-si permite sa pastreze decit o cantitate foarte mica, restul fiind trimis la export."

sursa: http://wizard.expres.ro/externe/?news_id=175124
lui Ionut Copae - de Dora C la: 14/11/2005 10:45:32
(la: trufe)
E o ciuperca care creste sub pamint in simbioza cu stejarul. Este o delicatesa forate scumpa apreciata pt parfumul ei deosebit..

Sint in jur de 32 de soiuri de trufe in europa, dar doar 4 sint apreciate:

- Trufa neagra de Périgord , cea mai cautata si apreciata dintre trufe… creste in sudul Frantei si se recolteaza intre inceputul lui noiembrie si jumatatea lui martie.. pretul variaza intre 230 la 450 euro…
- Trufa de vara sau trufa de la St. Jean.. e mai ptutin parfumata si mult mai ieftina decit trufa neagra de Périgot..
- Trufa alba de Piemont , creste in regiunea Alba in Italia..Este extrem de scumpa poate atinge un prêt de 10 ori mai mare decât al trufei negre …
- Trufa de Bourgogne are are o aroma speciala de alune..

Culegatorii de trufe se folosesc fie de porci fie de ciini pt reprarea lor…Porcii sint utilizati din ce in ce mai rar, fiindca fiind foarte mari amatori de trufe, ades, pretioasele ciuperci ajung in stomacul lor in loc de traista culegatorului…Câinii in schimb nu-s amatori de astfel de delicatese..Trebuie bineinteles dresati..Nu exista o rasa de ciini « specializata »in culesul trufelor…

Daca vrei mai multe amanunte…le gasesti pe situl :
http://www.doctissimo.fr/html/nutrition/mag_2000/mag1222/nu_3212_truffe.htm

Cunosc foarte putin gustul trufelor..Am mincat de citeva ori preparate culinare care erau aromate cu firisoare de trufe.. .. si nu pot sa zic ca mi-au lasat o impresie deosebita. Banuiesc ca daca vrei intr-adevar sa le cunosti adevarata savoare trebui sa le consumi in tarile lor de origine, in Franta ori Italia..Sint sigura ca acolo vei gasi specialisti in prepararea lor..



“platim scump faptul ca suntem nemuritori,... - de DESTIN la: 19/11/2005 23:40:39
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
...murim pentru asta de mai multe ori in timpul vietii”(Nietzsche-Ecce Homo).

Am inceput acest comentariu cu un citat pe care il consider deosebit de intelept.

Gandirea in spirala, se transforma incet insa din pacate sigur intr-o gandire circulara care revine mereu la aceleasi teme duce in mod necesar la fenomenul de suprasaturatie, caz in care ideile isi pierd magia si devin simple concepte, sunt ucise de repetitivitate, inecate in balta minciunii.

Dimensiunea interesanta a vietii este un principiu convenabil al minciunii?

Nu aude nimeni agonia cuvintelor?

Nu le vede nimeni sangerand insingurate?

Suspinam cronic dupa certitudini si ni se pare ca le gasim in niste stereotipii, ceea ce nu stim noi este ca soarta, cea care nu stie, nu poate sau nu vrea sa rada, se amuza copios pe seama neputintei intelectuale de care dam dovada.

“Atunci nu-ti ramane decat sa-ti inchipui ca forta gravitatiei care-l trage spre pamant ar fi, daca rastorni imaginea, forta care-l face sa cada spre cer”(Salvador Dali).

Mie, unuia, mi-ar placea sa cad spre cer, dar fara a ma repeta. Trebuie sa intelegem acel “fugit ireparabile tempus” ca o garantie a unei treceri demne, omenesti.

Cadem atat de artistic cand mai aruncam si un interesant pe drum, ne risipim cu atata gratie! In sens invers.

Si atata timp cat “platim scump faptul ca suntem nemuritori, murim pentru asta de mai multe ori in timpul vietii”, (Nietzsche-Ecce Homo),

atata timp cat “existenta e pierdere de fiinta” (Cioran) si atata timp cat in schimbul transcenderii conditiei de om, nu am dobandit decat autoinselarea, de ce sa mai facem din noi niste naivi, niste pacaliti si niste prostiti de viata? Meditati, va rog, daca astazi sunteti tot ce v-ati vrut a fi…Si de ce atatea degradari, esecuri si mistere cand viata e o “gradina de rataciri”?…Stiu, pentru ca nu ma indoiesc decat in numele adevarului, care nu poate fi decat interesant.

“Umili viermi de pamant”(Blaise Pascal)!, nu ne ajunge ca suntem doar o ratacire, plamaditi din “visul nefiintei”(Eminescu). Simtim nebuna nevoie de a imbogati lumea cu ineptii care ne obosesc si o obosesc. Nu ne e suficient sa murim cu fiecare clipa, este o stupida necesitate sa instauram, in mod fatal, domnia interesantului, o domnie a inconstientei ridicate la rangul de principiu al lumii. Poate ca ne meritam soarta!

Un dictionar de deschis ochii ar fi cu siguranta cea mai puternica modalitate de a lupta impotriva unei avalanse de lucruri interesante, facute pentru oameni neinteresanti si neinteresati.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Epilog - de fefe la: 16/03/2006 23:45:33
(la: "Americanii sunt prosti")
Dulcineea draga,

Hai sa-ti raspund la intrebarile puse, desi cum ai sesizat si tu sint destul de rautacioase si nu le vad rostul in discutia de fatza.

Se pare ca diferenta de virsta intre noi este un pic mai mare decit ma gindeam, dar nu conteaza. Ma intrebi niste chestii care prin simplu fapt ca mi le adresezi aici pe cafeneaua aceasta sint lipsite de bun simt si caracter.

Chiar daca sint plecata din Romania de 20 de ani, eu tot Romanca am ramas. Imi iubesc tara in care m-am nascut asa cum e, si de cind sint pe fatza pamintului nu m-am referit la Romania ca o “tara de c***t” cum ai facut-o tu. In primul rind nu folosesc asemenea cuvinte, ele nu fac parte din vocabularul meu fie ca vorbesc Romaneste sau Engleza. Ma consider o doamna mai intii si am cel mai mare respect pentru urechile celor care ma aud sau privirile celor care ma citesc.

Cineva zicea undeva ca te-am ofensat sau ceva de genul asta. Vreau dovada! Sau faptul ca stiu despre ce vorbesc a devenit ofensator?

Un alt lucru care mi se pare foarte curios este cum de stii tu citi bani fac eu sau cita avere am ca sa fiu considerata saraca lipit-pamintului in comparatie cu cei din zona Becali? Tin sa te anunt ca o duc foarte bine, si nu m-as muta in Becali nici daca mi-ar da cineva de gratis cea mai scumpa casa de pe centura. De cind sint in America am devenit “Brainwashed”, cum zicea cineva aici, si nu suport sa vad minciuna, coruptie, mizerie, ignoranta, mishelie, si tziganime cum gasesti in special in zona Bucurestiului. Mai bine ma mut in Montana, ca de bine de rau, pina si drumurile de tara sint asfaltate si luminate si daca-mi murdaresc tenishii e din cauza ca si mie imi place sa umblu prin natura ca nebuna.

De cind sint in America am trecut strada in fiecare zi, si dupa cum se vede nimeni nu m-a omorit. In schimb in Romania nici nu trebuia sa trec strada ci doar sa stau pe trotuar si puteam fi luata in bot de cite un autoturism. Tin sa-ti mai spun ca daca cumva vreau sa trec strada in America pe unde nu e trecere de pietoni, masinile se opresc si soferii imi fac cu mina zimbind sa trec. Fa si tu la fel in Romania si sa-mi spui citi se opresc, citi te injura, citi striga dupa tine ca esti o proasta sau asa mai departe si apoi sa vii sa ma intrebi cit de in siguranta ma simt cind trec strada in America.

Am rude in Romania, si am si aici. Parintii si fratii, si din partea mea si din partea sotului sint aici. In Romania am matuse, unchi, verisori si asa mai departe, si da, toti ar fi mai fericiti sa poata sa-si faca o viata in America. Din pacate posibilitatile sint limitate pentru fiecare in parte, asa ca incearca si ei sa-si faca viata cit mai buna acolo unde sint.

Cit despre simtamintele mele fatza de imnul Romaniei sau al Americii, poate nu ma crezi, dar eu chiar pling cind aud oricare dintre ele. Pling pentru ca America mi-a oferit o viata libera, o viata lipsita de grija zilei de miine, o viata care o pot trai in liniste fara sa ma simt vinovata de ceva anume, o viata in care pot sa-mi mentin identitatea de Roman mai mult decit Romanii din Romania. (Zic asta pentru ca la ora actuala Romanii au impresia ca mai intii tre sa fie “Europeni” si apoi Romani.) In acelasi timp cind aud “Trezeste-te Romane” imi aduc aminte de zilele petrecute bocind in fatza televizorului cind in Romania se prelingea singele pe strazile Timisoarei si al Bucurestiului, cind nu stiam daca cei dragi ai mei sint printre cei morti sau cei vii, cind pentru prima data vedeam Romania facind acelasi lucru care l-au facut si Americanii atunci cind au zis “Vrem Moarte sau Libertate!” Imi pare rau pentru persoane ca si tine care nu stiu sa aprecieze eforturile celor care au luptat pentru libertate, imi pare rau pentru Romanul din ziua de azi care a uitat motivul pentru care a luptat atunci, imi pare rau ca Romanul cinstit si muncitor trebuie sa se coboare la minciuna si la inselatorii ca sa poata sa supravietuiasca... dar din pacate asta e tot ce-mi sta in putere, sa-mi para rau.


"pamintul ne-a creat,el insas - de ana si maria la: 22/05/2006 22:00:49
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
"pamintul ne-a creat,el insasi creat in univers".....hm, de cine creat?...e ilogic ca universul a aparut de la sine...toate au o cauza si un efect.....Dumnezeu e cauza, iar universul efectul!...si eu nu spuneam ca nu exista univers (logic ca exista din moment ce existam), ci ca daca nu ar exista Dumnezeu nici universul nu ar fi, fiindca e creatia lui...si cu siguranta exista mai multe decat am putea noi sa ne imaginam(asta presupunand ca si credem ca orice e posibil!! )....hm, si dupa cum spuneam, mai tarziu sau mai devreme toti vor constientiza intr-un final existenta Lui....asa ca prefer sa tac, ramand sa descopere fiecare ce are de descoperit... :)
#123573 (raspuns la: #123518) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu hainele scumpe si parfumur - de Alexandros la: 21/06/2006 07:05:25
(la: Cat din viata noastra ne apartine?)
Cu hainele scumpe si parfumurile ai dreptate partial. Sant situatii cand se plateste mult mai mult pe un produs pentru ca e de firma.
In casa cum stai imbracata? Te parfumezi cu parfumul preferat?
De multe ori am auzit scuza: vai m-ai gasit imbracata de casa, ne machiata, ne fardata........
"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
#129080 (raspuns la: #128997) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: