comentarii

parodii de arghezi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Titlul vrea sa fie o parodie - de Roxana B la: 12/03/2004 00:17:16
(la: Ecologically right)
Titlul vrea sa fie o parodie la "politically right" si cred ca prin traducere s-ar pierde ceva...
Care sunt exceptiile?
#11862 (raspuns la: #11805) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de la Arghezii... - de cosmacpan la: 27/11/2004 23:30:54
(la: Cartarascu si Adrian Nastase. Un articol excelent !)
sper sa nu raman corigent si la romana dar si Arghezi a scris ceva asemanator..baroane....din pacate bunicuta isi pregateste tortul de craciun (sa nu planga mamita, mamare si tanti Mita), moscova nu mai crede in lacrimi (mai ales de crocodil) iar de cand s-au inventat laringofoanele si miniaturizarea a pus intr-un cercel un intreg laborator acustic nici macar nu mai e nevoie sa-ti sufle...in ceafa. tinand cont ca fiecare zi este un dar de la Dumnezeu sa ne bucuram de fiecare zi si sa mergem la vot ca oricum afa este mai bine ca in casa (afara mai ai sansa sa te intalnesti =conspirativ= cu un cunoscut). Cu toata "rautatea" marturisesc ca daca publicistica are asemenea aspecte inseamna ca incet, incet, revenim la normalitate. Doamne ajuta, ca stiu ca nu toti cei din jur o vor face.
da.. e un fel... de arghezi.. - de andleia la: 18/06/2005 19:02:29
(la: Pygmalion)
da.. e un fel... de arghezi.. m`a inspirat mult "jignire"... se vede chiar asa de tare? :)) dar de barbu.. nu comentez.. nu ma regasesc acolo
#55478 (raspuns la: #55451) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de gaga la: 07/10/2005 11:11:57
(la: Va place literatura umoristica?)
he, he! am avut "obiceiuri de nuntă la cangurii şchiopi", am împrumutat-o cuiva acum ani de zile şi nu am mai recuperat-o. ai idee unde o mai pot găsi?

"Satirice" de Aurel Baranga, o culegere de texte pline de realitate (un fel de haz de necaz), Păstorel Theodoreanu cu parodii după Topârceanu şi Eminescu şi alţii...cu epigrame. tot el cu "Gastronomice" şi cred că sunt multe.

"Cartea cu jucării a lui Arghezi o citeam în sesiune pentru relaxare şi "Recreaţia Mare" a lui Mircea Sântimbreanu; au fost cărţi care mi-au adus zâmbetul pe buze în copilărie şi le recitesc şi acum cu plăcere
#77289 (raspuns la: #77197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parodie?? - de Intruder la: 10/06/2008 09:15:55
(la: Cioace nude)
1. Creaţie literară în care se preiau temele, motivele şi mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obţine un efect satiric sau comic. 2. Imitaţie neizbutită, inferioară sau caricaturală a unui prototip, a unui original.
(dexonline)

deci...unde-i prototipul - originalul - opera??
aaaa...cioacele. :)))
pai asa, poci sa spun si eu ca asta e o "parodie" la ma(t)reatza mea uopera "cioace, gloange, monastiri".
vorba lui alex...textul spune (totusi) ceva. spune foarte multe, nici nu trebuie sa faci vreun efort intelectual ca sa vezi CE spune. :P:P
faza cu batranelul si nevasta-sa face toti banii, chiar daca e reala sau nu.
daca eram in locul lui, ii replicam: "las' draga, ca eu doar ti le-am ridicat dar le-ai desfacut singura!"
loool...bine ca n-a rugat-o sa-i puna o perna sub qur!!
#316776 (raspuns la: #316770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rudy Valentino - Te-am priponit, odata, prin razoare (parodie) - de Intruder la: 16/07/2008 16:39:58
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
Te-am priponit, odată, prin răzoare,
De noaptea până ziua pe lumină,
După copaci, zbanghie, o vecină
Ne spiona, sorbind dintr-o licoare.

Rapid, scoteai opincile, senină,
(Semnaliza la nări o cruntă boare),
Cădeau cotrenţe-n putredă ninsoare
Ce pe crenguţe veştede se-anina.

Dintr-o remorcă şuie, beţi, coboară
Un grup de tractorişti şi, rând pe rând,
Privesc la nurii tai cam într-o doară,

Eu meditez în colţul meu de gand:
"Unde-am găsit asemenea fecioara?
Aşa ocară n-am păţit nicicând!"

Poezia parodiata:
Adun un fir de pleavă din răzoare
de Adrian Munteanu

Adun un fir de pleavă din răzoare
Şi îl usuc pe-o sfoară de lumină.
Smulg pana mierlei pe un ram vecină
Şi-un strop de rouă jinduind spre soare.

Culeg tăcerea dintr-o zi senină,
Efigia de sub stângace boare,
Un fulg firav din aprigă ninsoare
Ce pe închisa pleoapă se anină.

Cu-mbucătura clipei ce coboară
Lipesc acestea toate, rând pe rând.
Le ordonez conturul într-o doară

Şi rotunjesc fărâma mea de gând.
Înalţ în mine cuibul care zboară,
Dar pasărea n-a apărut nicicând.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/3966/
te-am-priponit-odat%C4%83-prin-r%C4%83zoare-parodie/1
Tudor Arghezi - dorele - de philo la: 03/02/2010 18:32:24
(la: Sfantul Eminescu)
... Arghezi a scris cel mai, cel mai:

" Păşiţi încet cu grijă tăcută, fraţii mei,

Să nu-i strivim făptura, nici florile de tei.

Cel mai chemat din toţi şi cel mai teafăr.

Şi-a inmuiat condeiul, de-a dreptul în Luceafăr.”

( Tudor Arghezi )


Cel mai teafăr la minte, căci fragil fizic era.
Sunt multe zvonuri legate de boala care l-a ucis, dar pentru mine este clar ca ceeace i-a adus sfîrşitul a fost dragostea de oameni şi sensibilitatea sa.
#522500 (raspuns la: #522404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Monikai - de Alina Momanu la: 30/09/2003 10:34:59
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Draga mea (desigur, daca imi permiti apelativul)cred ca ai dreptate.
Nu e alegere personala.Asta e un concept inventat de Om. Un alt Arghezi, care i-a strigat lui Dumnezeu "vreau sa te pipai si sa urlu - ESTE".Crezi ca i-a raspuns cineva?
D.Racovitan are si el dreptate.
Unde-i un om, divinitatea, daca nu-i deasupra,protejandu-l, e altundeva.
Fiecaruia ramandu-ne sa o cautam cum vrem. Abia aici intervine propria alegere.
Cred ca asta e.
Multumesc ca mi-ai impartasit din gandurile tale.
#578 (raspuns la: #570) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inca una pt.Daniel... - de Madalina la: 17/11/2003 20:10:46
(la: poezia)
Pai uite, daca ti-a placut asa de mult prima "Toparceana", iti mai trimit una si sper sa o gasesti cel putin la fel de placuta...

Pentru ce n-am concurat niciodata la premiile Academiei.

Intii, fiindca mi-a fost lene...
Al doilea, nu-s modernist
Sentimental ca Demostene
Si nici ca Blaga -- futurist...

Al treilea, mi-e imposibil:
Eu dezaprob si versul schiop
Si orice premiu divizibil...
Al patrulea -- sunt mizantrop.

Al cincelea, din fudulie...
Al saselea, fiindca n-am
Incredere-n Academie
Si nici la cine s-o reclam...

Al saptelea, -- mi-a fost rusine...
Al optelea, n-aveam nici eu
Parere bune despre mine...
Al noulea, îmi vine greu

Sã mã prezint cu opu-n mâna
Pe la ilustrii mei confrati
Din Academia Romana,
Sã zic: "E bun -- mi-l premiati?..."

Al zecilea, nu pot admite
Sã fiu invins la handicap --
Si când m-ar scoate din sarite
Le-as da, pardon, cu opu-n cap!

Al unsprezecelea, -- valuta
Reduce-o parte din talent.
Când mia face azi cât suta,
Ori dai un spor echivalent,

Ori tragi oblonul la fereastra...
Si-al doisprezecelea -- nu pot,
Fiindca printre dumneavoastra
E unul cirn si idiot...

Si daca mai vrei sa te delectezi cu "Toparcene", iti recomad "Parodiile originale" (la diferite poezii ale diferitilor alti poeti)

ada milea si marin sorescu - de pr Iulian Nistea la: 21/11/2003 16:30:37
(la: Ada Milea "Plai & Manea")
eu am ascultat 2 din albumele ei (intre care "africa de sub unghii", cred ca e ultimul sau printre ultimele), si, desi unele piese sunt foarte obositoare, are totusi lucruri speciale, de luat in seama. poate ca primele albune erau mai "frivole". acum a reusit sa'si faca o trupa de oameni de un spirit cu ea, cred ca si ei de prin tg-mures (ea e, cred, la teatrul din tg-mures).

"africa de sub unghii" e in fapt o suma de parodii (reusite in genul parodic) dupa mai multi interpreti, care'mi aduce aminte de o anumita epoca a lui marin sorescu (am vazut ca si el discutat aci).

cred ca o sa mai auzim de ea.

iulian n.

p.s. cred ca va fi inteleasa bine macar de inca o semintie: maghiarii; in albumul de care vorbesc are si vreo 2 piese intr'o ungureasca impecabila (dupa cate mi s'a spus, ca eu nu cunosc ungureste).
#4868 (raspuns la: #4851) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Arghezi... - de Madalina la: 22/11/2003 10:12:53
(la: Poezii !!)
Psalmul de tainã

O, tu aceea de-altadata, ce te-ai pierdut din drumul lumii!
Care mi-ai pus pe suflet fruntea si-ai luat intr-insul locul mumii,
Femeie raspandita-n mine ca o mireasma-ntr-o padure,
Scrisa-n visare ca o slova, infipta-n trunchiul meu: sacure,
Tu ce mi-ai prins de cantec viata cu brate stranse de grumaji
Si m-ai oprit ca sã mi-o caut la tine-n palme si-n obraji
Pe care te-am purtat bratara la mana casnica-a gandirii.
Cu care-am nazuit alãturi sã leagan pruncul omenirii.
Pur trandafir, batut în cuie de diamant, pe crucea mea
Si care-n fiece miscare pierzi cu-o petala cate-o stea.
Pãmânt figaduit de ceruri cu turme, umbra si bucate.

Tu care mi-ai schimbat cararea si mi-ai fãcut-o val de mare,
De-mi duce bolta-nsingurata dintr-o valtoare-ntr-o valtoare,
Si tarmii-mi cresc în jur cat noaptea, pe cat talazul mi se-ntinde
Si ai lasat sã rataceasca undele mele suferinde;
Unde ti-s mainile sã-ntoarca în aer caile luminii?
Unde sunt degetele tale sã-mi caute-n cununa spinii?
Si soldul tau culcat în iarba, pe care plantele-l cuprind
Si-asculta-n sanul tau suspinul iubirii, cucerit murind?

Tu ce nfiori pe sesuri plopii când treci din crestet la picioare,
Si prinzi de tot ce te-ntalneste o plasa calda de racoare.
Tu ce scrutezi, scotandu-ti sanii pe jumatate din vestminte
Ca sã-i sarute focul gurii, cuprinsi de maini cu luare-aminte,
Pustia vremii, strabatuta de soimi de scrum si de nisip,
Carora vantul le-mprumuta o-nfatisare fãrã chip;

Tu te-ai pierdut din drumul lumii ca o sageata fãrã tinta,
Si frumuseatea ta facuta pare-a fi fost ca sã mã minta.
Dar fiindca n-ai putut rapune destinul ce-ti pandi faptura
Si n-ai stiut a-i scoate-n cale si-a-l pravaIi de moarte, ura;
Ridica-ti din pãmânt urechea, în ora noptii, când te chem,
Ca sã auzi, o! neuitata, neiertatorul meu blestem.

NP:
E una din favoritele mele...
Testamentul lui Arghezi...intreg - de Madalina la: 22/11/2003 20:45:05
(la: Poezii !!)
Poezia se numeste "Testament" si este intr-adevar superba! Asa incit, iat-o intreaga...cu toata placerea!

Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
In seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe brinci
Si care, tinar, sã le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta.

Aseaz-o cu credinta capatai.
Ea e hrisovul vostru cel dintai.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele varsate-n mine.

Ca sã schimoam, acum, intaia oara
Sapa-n condei si brazda-n calimara
Batranii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagane urmasilor stapani.
Si, framantate mii de saptamani
Le-am prefecut în versuri si-n icoane,
Facui din zdrente muguri si coroane.
Veninul strans l-am preschimbat în miere,
Lasand intreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, si torcand usure
Am pus-o când sã-mbie, când sã-njure.
Am luat cenusa mortilor din vatra
Si am fãcut-o Dumnezeu de piatra,
Hotar inalt, cu doua lumi pe poale,
Pazand în piscul datoriei tale.

Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara,
Pe care ascultand-o a jucat
Stapanul, ca un tap Injunghiat.
Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi.
Biciul rabdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbaveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptatirea ramurei obscure
lesita la lumina din padure
Si dand în varf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii intregi.

Intinsa lenesa pe canapea,
Domnita sufera în cartea mea.
Slova de foc si slova faurita
Imparechiate-n carte se marita,
Ca fierul cald imbratisat în cleste.
Robul a scris-o, Domnul o citeste,
Far-a cunoaste ca-n adancul ei
Zace mania bunilor mei.

#4953 (raspuns la: #4935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O toparceana...? Cu mare placere! - de Madalina la: 22/11/2003 20:56:10
(la: poezia)
Prefatã

Prin ce tinuturi ratacesti
Pribeaga?
In care grota din povesti
Ai hibernat -- o vara-ntreaga?

O, Muza mea cu nasul mic
Si coapse fine,
Abia sculptate din nimic,
De ce te-ai dus de lângã mine?...

Ti-am prins în parul inelat
Vreo floare artificiala?
Te-am ofensat
Cu vreo metafora banala?

Ori mi-ai batut vreodata-n geam
Si, spionînd perdeaua trasa,
Te-ai suparat ca nu eram
Acasa?...

Vrei poate macii din livezi
Pe toti cu mâna ta sã-i scuturi?
Sau te distrezi
Cu palaria dupa fluturi?

N-ai dormit cumva pe-afara
Si te-ai trezit sub un umbrar,
Indragostita de-un magar
Ca-n Visul unei nopti de vara?

Cu Demonul lui Lermontof
Te-ai fi-ntilnit si ti-a fost frica?...
Nu ti-a intrat cumva-n pantof
O pietricica?

(De-aceea-mi iese schiop si mic
Un vers, în fiecare stanta...
Vezi, tot m-ai inspirat un pic
De la distanta!)

Ori m-ai zarit vreodata stând
Cu Muza altuia? Se poate.
Le-am spus cuvinte dulci, pe rând,
La toate...

Dar n-am fãcut-o pe furis
Cum fac confratii mei cu tine,
Ci pe afis
Mi-am spus pacatul la oricine,

Si confidentele, tu stii,
Le-am dat pe fatã, tale-quale,
Intr-un volum de Parodii
Originale...

Oricum, de-o fi ca-n viitor
Sã pleaca stihurile mele,
Las marturie tuturor
Ca n-ai colaborat la ele

Ca singur m-ai lasat sã scriu
O carte-ntreaga fãrã tine...
Si daca totusi mai târziu
Te vei intoarce lângã mine,

Nici nu te-alung, nici nu te-mpac,
Ci-n fundul calimarii crunte
Muind un deget, am sã-ti fac
Un benghi în frunte!

Pt Ingrid - de Radu Herjeu la: 27/11/2003 11:10:47
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Limba unui popor face parte din cultura lui. Daca nu prea ai cultura (generala) tu, ca om, fie el si om de televiziune, de ce-ar face limba exceptie ? In plus, asa cum spuneam, televiziunile sunt pline de oameni care au alte talente pentru a fi vedete decat o baza culturala solida. Iar orele de romana in scoala... Vai de capul lor ! Copiii nu mai scriu, intra pe chat ! Si-acolo nu se vorbeste limba romana ci o parodie formata din litere disparate. Apoi, limba romana este ca o fiinta vie in tine: creste pe masura ce-o sorbi din cartile de valoare. Pai daca nu prea mai citim, de unde sa ne-mbogatim limbajul ?
Iar PRO TV-ul este televiziunea care a adus comercialul in Romania. Construita cu bani si retete americane, PRO-ul este, poate, printre ultimele televiziuni care ar renunta la megasuccesul de audienta Vacanta Mare pentru piese de teatru ! Dar in Israel ar trebui sa prindeti TVR International. Si acolo sunt toate acele evenimente culturale de care vorbiti.
#5397 (raspuns la: #5385) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
super SB one - de (anonim) la: 08/12/2003 02:41:04
(la: Caragiale si bancnota de un milion)
ma tot intreb cum pot sa-i explic sotului meu
joc-ul de cuvinte Romanesc
cand el nu intelege inca
cine e Caragiale.
pentru ca nu are inradacinat ca noi
dragostea pentru parodierea politicii.
el e mai curat.
nu are nevoie de parodie.
Cata
Ionel, - de gabriel.serbescu la: 09/02/2004 15:15:18
(la: Biblia si sclavia. Carte de capatai?)
Ionel,
te-ai gandit vreodata ca problema Bibliei nu sta in advertentele sau contradictile abundante, ci in insasi deziluzia ta sau a mea la gasirea lor?
Da, ca text istoric este in anumite parti o oglinda a primitivismului social de atunci, iar ca text religios isi are influentele sale egiptene sau hinduse, insa la fel de adevarat este ca Biblia a reprezentat (si reprezinta inca) un cod moral deosebit de util. Mai mult, poate forma si corecta anumite malformatii sau deviatii sufletesti si de comportament.
Crezul tau personal, sistemul tau de valori sociale se numeste constientizare sau common sense, insa crezi ca sunt multi capabili sa ajunga la asta fara un cod? Un ceva la care sa se raporteze? care sa aibe continuitate dupa moarte?
In plus te referi la un instrument institutionalizat de biserica, si poate de aici si valoarea Bibliei de tabu, de dogma, de carte de capatai, un text in fond.
Nu ma transpun intr-un avocat al Bibliei, niciodata nu am numit-o nici macar sfanta scriptura, insa sunt convins ca in afara trucajelor, a efectelor speciale, a intrigii satanice, Gabrielice, Iudaice, exista o suma de texte total inspirate, filosofice, si rationale, care vorbesc exact despre conditia umana, si ce e mai important e ca o vorbeau in limbajul si exclusiv maselor.

Ca o paranteza si ca o detensionare a frustrarilor pe care ti le poate crea mucavaua biblica iti recomand Viata lui Brian (Life of Brian) de Monty Python, in care este parodiata la modul inteligent viata lui Isus Christos si contextul in care se nastea mica congregatie crestina, ce la vrema aia era o secta si atat.
Autorii sunt englezi, parte dintre ei absolventi de Oxford si Cambridge.
#9251 (raspuns la: #9117) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MARTOR LA EVENIMENTELE DIN 1944 - de anita47 la: 14/02/2004 15:01:24
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Martor la evenimentele din august '44

Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman

Dupa batalia de la Stalingrad aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata. In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din Romania vor tatona obtinerea unor conditii de pace. Ei vor fi respinsi rand pe rand pentru ca occidentalii se vor incapatana in a respecta alianta cu Uniunea Sovietica si aceasta in special pentru tarile din Europa de est. Clasa politica romaneasca din acea vreme nu a inteles sa-si asume raspunderea tratativelor de pace, de aceea vor esua si tratativele ambasadorului Cretzianu la Ankara cu delegatii generalului Wilson si tratativele de la Stockholm cu Ana Kollontay, ambasadoarea sovietica in Suedia.


Un moment semnificativ al tratativelor de pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului Wilson. Dar sa-l lasam pe Nicolae Baciu sa relateze: "Voi semnala ca la acea data (aprilie 1944 - n.a.) autoritatile engleze erau in posesia unei importante scrisori adresate de avocatul Filderman, seful Comunitatii Israelite din Romania, catre principele Stirbey.

Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar" (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, München, 1983).

Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.


Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:


Rusii erau informati ca Romania doreste ca dupa armistitiu pe teritoriul sau sa stationeze trupe ale celor trei aliati si nu numai trupe sovietice.
Teritoriile romanesti cedate catre URSS la 28 iunie 1940 sa constituie subiect de negociere privind o retrocedare totala sau partiala catre Patria mama.

Comunitatea evreiasca din Romania, prin liderul ei, ramane fidela cauzei nationale a tarii.

La procesul pe care-l vor intenta lui Filderman, in 1950, comunistii vor utiliza scrisoarea drept cap de acuzare impotriva liderului populatiei evreiesti din Romania.


Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.


In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele "garzi patriotice" organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.


Inca din noaptea de 13-14 iunie 1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr. Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din Romania, dar si pe viitorul poporului roman. Mai mult, Filderman ii cere regelui ca Armata Romana sa asigure siguranta si viata evreilor in cazul unei retrageri germane. Regele este de acord cu liderul evreu, planul comunist nu este acceptat, ei vor incerca sa-l reia intr-o parodie esuata in dimineata zilei de 24 august la Bucuresti. In audienta de la Peles din 14 iunie 1944, au mai participat maresalul palatului, Al. Ghica, si secretarul doctorului Filderman, avocatul Grubea. Detinem continutul discutiei dintre rege si liderul evreu intr-o relatare pe care am primit-o, in august 1995, la Paris, din partea dr. Grubea.


Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: "Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).


Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.


Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii "insurectiei armate" de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.


Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21,30, din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.


Iata propriile mele amintiri asupra acestui eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa, Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti, Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap. 2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr. Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In jurul orei 22,30 a intrat dr. Filderman, insotit de un ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din Istanbul si altul, Sally Maier, reprezentantul Agentiei Evreiesti din Zürich. Cand Filderman s-a intors noaptea tarziu, era deja 23 august 1944. Zarurile fusesera aruncate. Ezitanta in a salva tara, clasa politica esuase. Regele Mihai si unii dintre conducatorii armatei mai sperau sa salveze ceva actionand cu abnegatie si devotament. In ceasul al doisprezecelea al istoriei, agentura comunista intorcea evenimentele in propriul sau interes si al stapanilor de la Kremlin. Noaptea totalitarismului fascist era inlocuita cu lunga noapte a totalitarismului comunist.
LUMEA MAGAZIN





Seamana cu Arghezi - de (anonim) la: 17/02/2004 13:59:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seamana ca ritm si atil cu Cântec de adormit Mitzura

Doamne, fa-i bordei in soare
Intr-un colt de tara veche
Nu mai'nalt decat o floare
Si ingust cât o ureche...s.a.m.d

#9835 (raspuns la: #7241) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Helllloooooooo! - de Ovidiu Bufnila la: 04/03/2004 06:49:30
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Helllloooooooo!
Ma simt extraordinar! Si asa trebuie sa fieeeee! Scriitorii nu mai au monopulul Miracolelor! Ierarhiile s-au prabusit. Academiile desuete trag sa moara iar Aristotel si Platon sunt doi copii zburdalnici buni de trimisi la joaca-n parc! Idolii se prabusesc si ei in desuetudine iar navigatorii cuceresc tot ceea ce a mai ramas de cucerit. Cruciadele par mici opere plutitoare iar Lectorul Ideal e vedeta incontestabila a Marelui Spectacol Karaokeeeeeeeeeeee Showwwwwwwwwwwww!
Intrebati-ma cum va fi vremea!
Intrebati-ma cine castiga alegerile!
Intrebati-ma daca Napoleon a trimis primul om in cosmos!
Ovidiu Bufnila raspundeeeeeee:
Vremea va fi bestiala.
Noi von castiga alegerile.
Napoleon a trimis primul om in cosmos.

Kulmea e ka e cumplit de adevarat.
Tocmai de aceea va iubesc, bine v-am gasit, bine ca inca nu m-ati facut harcea-parcea! Poate ca nici nu o sa se ia nimeni de mine si atunci am scapat intreg si nevatamat si o sa mai scriu doua trei fictionale bestiale despre cum-s-a-schimbat-axa-magnetica-in-1996 si cum de am predictionat, stiinfiticeste vorbind 11 Septembrie in fictionalul aproximativ bantuit de o genialitate insuportabila, autoironic vorbind, America Pierduta scris si publicat cu martori si cu adnotare notariala ca sa stie lumea ca am vorbit extrem si cat se poate de serios.
Nu sunt parodia in carne si oase, EU SUNT HAOSUL.

Va iubesc.
O sa va spun de fapt cine pe cine iubeste.
Buna ziua tuturor si toate cele bune.
Prima conferinta bufniliana asupra lipsirii de timp - de Ovidiu Bufnila la: 11/03/2004 03:40:15
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Eu nu ma vad fiindu-mi unul dupa altul si tocmai de aceea voi conferentia in maniera autoironica despre unicitatea fiintei care as fi, lipsindu-ma de timp caci timpul este ratacire si nicidecum indreptar asupra mea ca nabadaioasa alcatuire de celule mari care au creierul lor, creierul acesta netinandu-l in poseta aceste celule, ci fiind timpul doar UN OBIECT FICTIONAL, un inventat al fiintei care se straduieste sa fie ea insasi una dupa alta, valurita fiind aceasta fiinta si nu predispusa unei dispozitii euclidiene! Eu fiind scriitor voi fi mai mult decat un scriitor, voi fi un speculant ordinar al notiunii de timp, adica voi fi in contra bufnilului, urmarindu-l pe acesta in unicitatea fiintei si existentei sale, construindu-l pe acesta ca pe un OBIECT FICTIONAL COERENT. Conventia si coerenta par sa fie atributele scriiturii, scriitura fiind lipsirea de timp. Intr-o procesualitate care deja este, aceasta nefiind in trebuinta ei de a se dori explicitata si argumentata, a vorbi despre timp ca SUCCESIUNE de evenimente este curata ratacire dar trebuie sa se vorbeasca asa pentru ca ELITELE sunt construite si se construiesc iluzoriu dupa TIMPUL SUCCESIV, imposibila spusa de altfel, elitele in ratacirea lor admit si cer cu obstinatie temporalitate pentru ele si non-temporalitate pentru vulg. Vulgul e lipsit de istorie si tocmai de aceea ca OBIECT FICTIONAL al sociologiei, vulgul nu e chemat in Istorie decat ca obiect/subiect al unei sondari opiniale haioase si parodice. Dar timpul pare sa fie valurit si numai regimul nostru fictional strunit de o Enciclopedie Magica este klar in defect neadmitand nu realitatea caci si aceasta este un proces. Nu putem admite un con de evenimente asa cum cer marile gnoze care se agata de un punkt de referinta fiind acela cuiul unui pendul sau fiinta agata ca expresie-de-fiintare intr-un iluzoriu big bang. Valurile temporale se sparg unele pe alte fara ca sa vedem aceasta, si nu PROTECTIE INFORMATIONALA a ar fi ci PROVOCARE. Dar greu fiinta se va putea elibera din caldutul ei cocon mitologic, cultural, politc. Cu greu s-ar putea extrage fiinta din plictisul ei Istoric. Sunt valuri de timp si despre aceasta vorbesc, stiintific si nu metaforic, vartejurile virtuale din inima cuprinsa-n procesualitatea fiintei.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...