comentarii

partea de sus a orasului era socotita


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
stabilirea clara a rensponsabilitatii - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:08:29
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
unde duce lipsa ei...
din JN:
La doua zile de la moartea celor cinci sportivi din Valea Morarului nu se stie cu exactitate cine se face vinovat de producerea acestei tragedii. Cert este ca salvamontis tii nu au fost solicitati sa supravegheze competitia. LAURA CALCIU

Procuratura Sinaia a demarat o ancheta in acest caz si spera ca in curand sa stabileasca daca cineva este responsabil de moartea celor cinci sportivi. Concursul de schi-alpinism, care, duminica trecuta, s-a incheiat tragic, a presupus parcurgerea unui traseu de 17 kilometri, de la Dihamul Militar, Pichetul Rosu, Valea Morarului, Varful Omu si retur. Sambata s-a desfasurat fara probleme proba pe echipe, iar duminica urma sa se tina proba individuala. Avalansa, pornita in jurul orei 13:00, a curmat viata a cinci sportivi si a pus in pericol viata unui arbitru si a unui schior. Maine, la politia Sinaia, vor fi audiati martorii.
Trupurile celor cinci sportivi - Istvan Blaga, Dorel Jercan, Cosmin Conut, Mike Csaba, Zoltan Buzasi - se afla la Spitalul Judetean Ploiesti, pentru autopsie. Legistii urmeaza, probabil astazi, sa trimita concluziile lor Politiei si Procuraturii Sinaia.

MApN arunca pisica in ograda vecinilor
Ministerul Apararii spune ca responsabilitatea organiza rii competitiilor sportive nationale revine, conform Legii educatiei fizice si sportului, fiecarei federatii de specialitate, iar in cazul accidentului din Bucegi, responsabilitatea revine Federat iei Romane de Alpinism si Escalada. Potrivit purta- torului de cuvant al MApN, Gelaledin Nezir, din juriul care a condus competitia, alcatuit conform regulamentului Federatiei Romane de Aplinism si Escalada (FRAE), au facut parte si reprezentanti ai acestei federat ii. De cealalta parte, Constantin Diaconu - vicepres edintele Agentiei Na tionale pentru Sport - dezminte categoric afirmatiile maiorului Ianosiu. “ Concursul era organizat de CSAMB Predeal”, declara Diaconu.


Salvatorii montani sunt indignati

Din punctul de vedere al salvamontistilor, vinovati sunt si clubul militar si federat ia. Neobisnuit pentru aceasta situatie este faptul ca salvatorii montani nici nu au fost anuntati sa asiste la concurs. Pe de alta parte, ei spun ca cineva ar fi trebuit sa se gandeasca macar ca, in zonele de risc, sa arunce cu petarde, astfel incat pericolul producerii unei avalans e sa dispara.

Niciodata nu s-a organizat concurs in ianuarie
Un prim semn de intrebare este ridicat de seful Salvamont Sinaia, Nae Cojanu. “Pe vaile din muntii Bucegi, in ianuarie nu s-a organizat niciodata un astfel de concurs. De obicei, acesta se desfasura in martie”. De aici, o intrebare fireasca: “Cine a cerut cluburilor din tara sa participe la aceasta competitie?”.

Era pericol de avalansa?
Bineinteles! Presedintele Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania, Mircea Opris, se intreaba si el cine se face vinovat de producerea tragediei? “Organizatorii, in speta Cubul Armata, impreuna cu Federatia Romana de Schi-Alpinism. Concursul era cuprins in calendar, deci stiau de el. Trebuiau sa ia masurile ca atare. Nu au anuntat nici Salvamontul din zona sa fie pe faza. Era pericol de avalansa? Bineinteles, pentru ca inainte a plouat, dupa aceea a batut vantul, s-au strans mase mari de zapada care, la cea mai mica atingere, puteau sa declanseze aceasta avalansa. Asa s-a si intamplat”, ne-a declarat Mircea Opris care si el spune ca salvamontistii trebuiau instiintati.

“De obicei, trimiteau o hartie...”
Laurentiu Paraschiv, de la Salvamont Busteni, afirma ca echipa sa nu a fost solicitata sa asigure asistenta. “De obicei se trimite o hartie prin care suntem solicitati sa asistam la concursuri. Acum nu am primit nimic. In perioada asta se stie clar ca este pericol de avalansa.”


18 morti in 20 de ani

La o sumara trecere in revista a incidentelor petrecute pe Valea Prahovei in ultimii 20 de ani, constatam ca 18 oameni au pierit in avalanse. La Sinaia, in 1984, pe partia Papagal, s-au inregistrat doi morti; in 1999, pe Valea Pelesului - 4 morti. In Busteni, in 1984 - un mort pe Valea Malinului, in 1985 - un mort pe Schiel, in 1986 - doi morti deasupra Cabanei Caraiman, in 1996 - trei morti pe Valea Costilei, in 2004 - cel mai tragic bilant, 5 morti. In cadrul unor concursuri de genul celui organizat la sfarsitul saptamanii trecute nu s-a mai intamplat niciodata asa ceva. In cazul tragediilor enumerate mai sus, doar Politia Montana a fost cea care a investigat.


“Este o moarte violenta, pur si simplu”

Contactat de reporterii Antenei 1, Iulian Vaduvan, prim-procuror al orasului Sinaia, ne-a declarat: “Din punctul nostru de vedere, este o moarte violenta pur si simplu. Se fac investigat ii pentru cazuri de genul acesta, fie ca este un mort, cinci sau 20. Ancheta este aceeasi. Urmarim sa stabilim de ce s-a produs avalansa si daca este vreun responsabil”.
prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - - de SB_one la: 26/01/2004 13:37:26
(la: Jos palaria!)
Diaspora in direct
"Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes"
-interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA

Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga.

-Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America?
-Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat.

Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale.
-Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA?
-In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile.

Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate.
-Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru?
-Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral.
-Cum arata o zi din viata dv.?
-Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate.
- Sunt multi romani valorosi in America?
-Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)".
-Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania?
-Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul.
-Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei?
-Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata...
-Cum incercati sa ajutati Romania?
-Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste...
-Mai aveti timp pentru hobby-uri?
-Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai...

RUXANDRA CONSTANTINESCU



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8482 (raspuns la: #8457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga Cecilia - de anita47 la: 04/02/2004 06:24:34
(la: Evreii impotriva lui Sharon? Anita unde esti?)
-Orice informatie care o dau reprezinta o "pura speculatie",deoarece ne aflam intr-o prima faza declarativa,in care multe "declaratii" sunt aruncate in vant ca simple "baloane de incercare"!!
-Sharon a "spus",dar examenul este daca o va face!(parerea mea personal este ca DA!!Si nu numai a mea ci si a 70% din populatia Israelului!Care nu este de acord ca 6-7000 de fanatici israelieni sa locuiasca si sa fie APARATI,in mijlocul unei populatii de 1,2 milioane de arabi!Vezi deci ca este si un "interes israelian" la mijloc!Alta este situatia in Cisioradania,dar nu acesta este subiectul!)
Cat despre "cei care se "revolta",aceasta problema va fi rezolvata pe alte cai!
-Sharon a facut si niste declaratii INAINTE de a fi ales,a mers chiar impotriva curentului din propriul partid,asa ca am,cred,pe ce sa ma bazez!
Foarte putini au luat in serios declaratia lui cum ca "Israelul este pregatit sa faca renuntari dureroase"
Si cred ca si atunci a spus adevarul!
Mai ales ca era "inainte de alegeri" si pentru multi dintre alegatorii lui potentiali,poate nu era ce doreau sa auda!
-Unde mai pui ca exista si "precedentul" orasului Yamit(evacuat de acelasi Sharon,odata cu semnarea acordului de pace cu Egiptul!).
-Singura "mare problema a lui Sharon(dupa parerea mea personala si nu numai) este cum va explica populatiei israeliene faptul ca,de partea cealalta(palestiniana),un astfel de pas realizat fara nici un acord(nici nu avem,in momentul de fata" cu cine semna un asemenea acord) ar putea fi interpretat ca "o victorie a terorismului fundamentalist palestinian.
Si aici avem un "precedent",retragerea din Liban si izbucnirea Intefadei Nr.2.
-Ma opresc aici caci nu vreau sa intru prea "adanc" in speculatii!
Si nu stiu daca cineva poate explica,in actuala faza declarativa,mai mult!
anita47
Un fotograf al Bucurestilor - de anita47 la: 06/02/2004 15:57:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
UN FOTOGRAF AL BUCURESTILOR
*

Reconstituirea vietii de zi cu zi a Bucurestilor
dintre cele doua razboaie mondiale ar fi imposibila
fara tezaurul de imagini ladsat de fotograful Nicolae
Ionescu (1903-1974). Szathmari, Duscheck, Baer,
Spirescu sunt nume de pionieri ai fotografiei citadine
bucurestene. Ca viziune, מnsa, מntre creatiile lor si
cele ale lui Nicolae Ionescu este aceeasi distanta ca
מntre o pictura academica si una impresionista. Desi
fotografiile lui Nicolae Ionescu sunt cunoscute, de
multi chiar foarte bine, viata acestui artist pare sa
nu fi preocupat pe nimeni. Un motiv מn plus pentru a-l
evoca מn paginile Magazinului istoric.

Nascut מn prima zi de noiembrie a anului 1903, Nicolae
Ionescu a urmat cursurile primare si gimnaziale la
scoala "Enachita Vacarescu", una dintre cele mai vechi
din Bucuresti, situata lגnga intersectia Caii Serban
Voda cu Bulevardul Neatגrnarii, astazi Marasesti. Deci
la doi pasi de Mitropolie si de Piata Unirii, locurile
pe care le va imortaliza mai tגrziu pe pelicula
fotografica. Invecinarea cu unele cartiere
negustoresti, ca Rahova, Radu-Voda si Vacaresti, sau,
cu cele rau famate, precum "Crucea de Piatra" si
"Flamגnzii", cu zonele industriale Filaret, unde se
afla uzina Wolf, si Lגnariei, cu Uzinele Lemaגtre si
fabricile de מncaltaminte, i-au revelat o tipologie
umana si cadre sociale extrem de variate.

Izbucnirea primului razboi mondial l-a מmpiedicat pe
elevul Nicolae Ionescu sa se מnscrie la liceu. In
timpul ocupatiei straine a fost obligat sa se
מntretina singur, angajגndu-se ucenic la tipografia
"Fortuna". In 1918 a ajuns zetar, sub מndrumarea lui
Dimitrie Demetrian, unul dintre specialistii eminenti,
care se perfectionase מn Germania si pe care מl evoca
astfel: "Ma lua la el acasa duminicile si, cu o
bunavointa de parinte, מmi punea la dispozitie
colectii de ani מntregi din reviste de specialitate
germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a
constituit baza, pe care am adunat apoi toate
celelalte cunostinte tehnice ale mele".

La sugestia maestrului a cautat noi locuri de munca.
In 1922, dupa o scurta sedere la tipografia "Minerva",
Nicolae Ionescu a fost angajat provizoriu la "Cultura
Nationala", o tipografie moderna, construita de
Aristide Blank pe Calea Serban-Voda. In acest fief
liberal i-a cunoscut pe Vasile Pגrvan, I.G. Duca, dr.
C. Angelescu, Eugen Lovinescu si altii, care
supravegheau personal tiparirea cartilor. Discutiile
avute cu acestia מl determina sa se מnscrie מn toamna
aceluiasi an, 1922, la Liceul "Sf. Sava", la cursurile
serale, pe care le-a absolvit מn doi ani. Totodata, a
מnvatat limba franceza si germana: "Aveam - מsi
amintea el - un manual german de fotografie si
fotografia era marea mea pasiune". In 1927 a fost
numit corector, iar dupa efectuarea stagiului militar
s-a מncadrat מn Serviciul Fotografic al Armatei
Regale, Fotografiaza intens Bucurestii iar, din "anul
1927 - relateaza el - מn fiecare vara am colindat tara
pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative
colturi, adunגnd clisee pentru organizarea unui muzeu
de fotografii". Proiectul era מndraznet, entuziasmul
mare, dar lipseau fondurile necesare.

Obligat sa amגne construirea muzeului, se abandoneaza
cu totul fotografiei. "Progresele mari realizate מn
fotografie m-auz determinat sa ma ocup si de
cinematograf". Cel putin un "documentar" despre
Bucuresti, vizionat nu demult pe micul ecran, poarta,
dupa opinia noastra, amprenta de neconfundat a lui
Nicolae Ionescu.

In 1928 s-a casatorit. "Din banii nevestei mi-am
cumparat aparate perfectionate, mi-am instalat
laborator cu electricitate si alte מmbunatatiri". Doi
ani mai tגrziu pleaca מn Franta. "Am lucrat o vreme -
cam doua luni - la Lyon, la Uzinele Lumiטres, dar
mi-am dat seama ca-mi pierd timpul si am trecut la
Paris. Aici, printr-un compatriot, am fost prezentat
la Pathי Nathan. Angajat operator asistent, am fost
pus la diverse lucruri marunte מn asteptarea unor
misiuni mai importante. Dupa 4 luni, vazגnd acalmia
care domnea מn studio, m-am hotarגt sa ma מnapoiez מn
tara si sa ma consacru muzeului, al carui gגnd ma
muncea tot mai mult".

S-a angajat la Imprimeria Nationala "cu conditia ca 2
luni pe vara" sa-si vada de fotografiat. Existenta se
complicase enorm. "Atelierele lucrau מn doua echipe,
iar eu - povesteste Nicolae Ionescu - eram singurul
revizor si mai tot timpul eram obligat sa lucrez מn
doua echipe. Pe de alta parte, aveam nevoie de
material fotografic si trebuia sa lucrez fotografii
pentru librariile din oras, asa ca de multe ori ma
culcam pe la 3-4 dimineata, iar la 7 eram la servici!"
In plus, banii cגstigati erau reinvestiti מn material
fotografic, "pentru a grabi realizarea muzeului".

Cinci decenii mai tגrziu, doamna Constanta Ionescu,
rememora cu zגmbetul pe buze acei ani de eroism, cגnd
existenta sotului ei devenise aproape imperceptibila
pentru ea. In primavara anului 1937, Eugen Lovinescu,
numit la 23 ianuarie 1937 מn Consiliul de
administratie a Societatii "Adevarul", i-a propus
vechiul sau prieten functia de director tehnic.
Societatea era condusa de Emanoil Tatarescu, fratele
primului ministru. "In noul meu serviciu - מsi amintea
N. Ionescu - am avut de la מnceput mari dificultati
din cauza intrigilor si diverselor interese care se
ciocneau מn aceasta מntreprindere". Sperantele de
prosperitate aparute מn 1937 se vor materializa rapid.
In vara lui 1938 si-a construit o casa "pe terenul
mamei". Avea un salariu lunar de 11 000 lei (un ou
costa 1 leu). Va ramגne מn aceasta functie pגna מn
noiembrie 1940, cגnd a fost retrogradat de noua
conducere legionara. Motivul? "Intrucגt ai colaborat
cu jidanii, dumneata nu mai poti ocupa functia de
administrator si vei ramגne sa vezi numai de
Tiefdruck".

Pe timpul rebeliunii s-a opus din rasputeri si, din
fericire, cu succes, ideii unor subalterni evrei care,
מnfricosati de zvonuri, au intentionat sa incendieze
cladirea. Va ramגne מn functie de sef al sectiei
Tiefdruck pגna מn aprilie 1947. Prin aprilie 1945
pusese bazele unei edituri - Enciclopedia fotografica
- destul de rentabile pentru ca, מn sfגrsit, מn banii
obtinuti sa-si realizeze mult visatul muzeu
fotografic. In 1947 a constatat ca "munca la editura
s-a מncetinit. Pricepusem cam tגrziu ceea ce ar fi
trebuit sa מnteleg mai curגnd si am מnceput sa
lihideze editura".

Se instaura comunismul... Munca מl מndepartase de
pulsul zilei. Se recunoste מnvins. Visul muzeului,
pentru care מsi sacrificase cei mai frumosi ani ai
vietii, מn care investise si cel din urma leu, s-a
naruit. Artistul care obtinuse premiul al II-lea la
Expozitia O.N.T., organizata sub auspiciile "Lunii
Bucurestilor", are o licarire de speranta la finele
anului 1948, cגnd a fost numit profesor la "Scoala
tehnica de arte grafice" de pe strada Anton Pann: cel
putin demnitatea מi va fi salvata. S-a מnselat si de
data aceasta.

A trebuit sa se recunoasca iarasi מnvins, izgonit cu
sentinta de "mare mגncator de evrei". Legionarii מl
acuzasera de colaborationism cu evreii, comunistii מl
acuzau de antisemitism... Nu scapa de perchezitii,
confiscari, distrugeri de bunuri materiale, de anchete
si alte umilinte absurde. L-a salvat mai putin
"originea sanatoasa" - erau condamnati cu zecile de
mii si altii cu o origine la fel de sanatoasa - cגt
recunostinta unor evrei pe care pe care מi protejase
מn scurta existenta a statului national legionar.

Va lucra sporadic la diverse edituri si la revista
Flacara, iar מntre anii 1956-1962 ca fotograf la
Institutul de Istoria Artei. Dupa pensionare se va
מngriji sa transfere o parte din materialul fotografic
adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romגniei", la
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se
pastreaza si מn prezent.
(dbnet.ro)



__________________________________
#9059 (raspuns la: #9054) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Standarde duble, triple si multiple - de ionel la: 06/02/2004 20:10:33
(la: Sa fi sau sa nu fi..? Electia lui Bush)
Filip> Dacă vei citi cu exactitate ai să vezi că ceea ce am scris este că statele care l-au ales pe Bush în 2000 au acum 278 de electori faţă de 271, iar cele care l-au ales pe Gore au 260 în loc de 267.

Ai dreptate. Mea culpa. Am crezut ca vrei sa insinuezi ca Bush ar trebui sa fie mai tare acum, ca vezi tu demografia este de partea lui. Se pare ca m-am inselat.

Filip> New Hampshire (unde Bush a avuns un avans de peste 7000 de voturi)

Si unde Nader a avut 22000 de voturi, iar restul cam 6000 de voturi.

Filip> Oregon - 7 voturi (câştigat de Gore cu 6,460 de voturi),

Nader: 77000 voturi, restul: 10000 voturi

Filip> Iowa - 7 voturi (avans Gore 4,130 de voturi),

Nader: 29000 voturi, restul: 10000 voturi

Filip> New Mexico - 5 voturi (câştigat de Gore cu 366 de voturi)

Nader: 21000 voturi, restul: 4000 voturi

Filip> Wisconsin - 11 voturi (5,396 de voturi avans Gore)

Nader: 93000 voturi, restul: 20000 voturi

Sper ca ai inteles partea cu Nader si voturile lui mergand la democrati in 2004, nu? Ori vrei sa spui ca texanii sau alti Bushisti or sa se mute cu zecile de mii in statele de mai sus pt a inclina balanta de partea lui Bush? Explica-mi.

Filip> Dar standardele duble sunt specialitatea liberalilor.

Esti sigur ca-i vorba de standarde duble din partea mea sau mai degraba miopie de partea ta?

Filip> Şi mai e ceva: Texasul şi Florida au acum 34 şi respectiv 27 de voturi, fiecare cu 2 voturi in plus

Pai nu le-ai socotit deja? Dar caca vrei tu, adauga-le de doua ori ca tot nu-l scoate pe Bush la liman, ca sa nu zic ca la toamna s-ar putea ca Florida sa iasa "albastra" pe harta electorala :-P
#9067 (raspuns la: #9047) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Holocaust in Romania ??? - de (anonim) la: 09/02/2004 09:34:54
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Adrian,
Susti ca pogromurile in romania au fost facute fara participarea autoritatilor sau poporului. A ucide cateva mii de oameni in cateva zile fara partciparea poporului si a autoritatilor mi se pare cam greu de realizat practic. O mana de legionari nu ar fi fost in stare sa faca singuri asa ceva dca nu ar fi avut cel putin simpatia populatiei locale. Ca nu tot poporul a participat e cu totul altceva. De fapt daca te uiti atent pogromurile au reusit numai in zonele unde legionarii si antisemitismul se bucura de o popularitate larga (Bucuresti si Moldova). In nici un oras din Transilvania nu au indraznit legionarii sa ucida evrei. La Arad trenul leginar a fost asteptat in gara de catre populatia orasului inarmata cu bastoane si pietre asa ca nu a indraznit nici macar sa se opreasca. Sa ne rezumam insa mai mult la masurile luate de oficialitati. Toti (repet, toti) evreii din Bucovina si Moldova de dincolo de Prut (Basarabia) au fost deportati in mod oficial si organizat in lagare "de munca" de catre autoritatile romane. Actiunea a fost executata de catre armata romana (nu bande de legionari). In acele lagare de "de munca" (arbeit macht frei!) au murit in marea lor majoritate iar aici e vorba de sute de mii de oameni. Daca vrei sa sustii ca nu asta a fost intentia vezi citatul lui Dindelegan din comentariul meu anterior "obsesia evreilor". In concluzie autoritatile romane au participat activ la Holocaust. Poti sa sutii ca actiunea a fost facuta la presiunea Germaniei naziste si e adevarat, dar si aici daca romanii ar fi fost ca bulgarii asupra carora au fost exercitate aceleasi presiuni nu ar fi murit un singur evreu. In Bulgaria in ciuda presiunilor naziste populatia nu a lasat deportare unui singur evreu dupa ce autoritati religioase ca arhiepiscopul Sofiei si episcopul Plovdivului au cerut populatiei sa boicotze prigoana evreilor si au anuntat ca trenul ce va duce evrei in lagare va trece peste corpul lor (ca urmare muncitorii feroviari au refuzat pur si simplu sa conduca trenurile).
Acuma daca vrei intr-un fel sa justifici antisemitismul cu chesti de genul :indemnurile "intelepte" ale unora dintre rabinii lor: "daca nu este de credinta ta, este cinstit sa-l pacalesti, sa-l trisezi / sa-l omori" ???? (a se vedea tot ce s-a publicat despre doctrina francmasoneriei si ai lor doctrinari, intelepti, mentori !!!!), vreau sa iti dau de gandit. Ti-ai pus vreodata intrebarea daca cei care sustin aceste chestii despre evrei spun adevarul? Te-ai gandit un pic ca poate toate aceste lucruri sunt in cel mai frumos caz "iexactitati" iar in cel mai urat caz calomnii si minciuni sfruntate? Te-ai gandit vreodata daca tot bullshitul asta cu francmasoneria are vreo logica sau chiar crezi ca evreii vor sa puna stapanire pe lume cand nu reusesc sa stapaneasca o mana de palestiniei? Tu pornesti cred de la idea ca pe de o parte, acuztiile inpotriva evreilor sunt adevarate , iar pe de alta acuzatiile evreilor (in cazul asta la adresa Romaniei) sunt false. Gandeste-te ca poate totusi lucrurile stau altfel.
#9206 (raspuns la: #9178) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la partea cu manelele, da, e - de Crisa la: 09/02/2004 11:33:00
(la: delta dunarii pe France 3)
la partea cu manelele, da, e drept, dar partea cu muzica populara ungureasca a fost pe secventa finala, cea cu concluziile:)
Ingridutza - de Jimmy_Cecilia la: 10/02/2004 08:30:39
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
Am locuit in Paris si apoi in Medon-la-foret din 1973 pana in 1979, merg inca in fiecare luna sau maximum la doua luni o data, cateva zile de fiecare data.
cat am locuit la Paris, eram o obisnuita de la Biserica Româna si ne cunosteam cu totii, ne ajutam, ne vizitam, ne sfatuiam.
Era vechea garda, sau Garda de Fer, de altfel daca biserica de Jean Bauvais exista astazi, este datorita lor, ei au purtat-o pe spate financiar, tot ei au platit avocatii in procesul intentat de guvernul romanesc, care revendica cladirea bisericii.

de cum aparea un "intrus" il simteau.. il tineau la o parte, il evitau..
Erau foarte banuitori cu noii veniti, daca nu aveau recomandare.
De ce?
Pentru ca la inceput fiecare nu s-a ferit, dar au fost cazuri de rapiri, de incercari de rapire si trimitere in tara in valize diplomatice, au fost cazuri de abuzare, de oameni care au fost ajutati si au profitat, au fost cazuri in care s-a facut rau familiilor ramase in România.

S-a mai vorbit despre aceasta, pe acest forum.

Apoi, in 1989, eram cu totii exaltati, bucurosi ca s-a schimbat ceva in România, prostii de noi am crezut ca s-a schimbat si mentalitatea...
pe primii români ajunsi ca emigranti, i-am primit, i-am gazduit, le-am imprumutat bani, care cum a putut...
mie personal, cum spuneam pe vechea cafenea, mi-au furat toate macrameurile din casa, bibelouri, bijuterii, tot ce au putut lua...banii nu i-am mai vazut inapoi, la alti prieteni le-au golit casa..
si nu erau chiar complect necunoscuti..; ca veneau din acelas oras, sau nepoti ai vecinilor din RO, sau prieteni ai copiilor prietenilor din liceu..fiecare se recomanda de pe undeva...

ne-am ars si ne-am luat invatatura, lectia ne-a servit...

Asta explica pentru ce, cei care sunt mai de mult pe aici, nu se mai induiosaza de soarta noilor veniti...

Sa-ti mai spun ca am avut o mesavantura si cu o fosta colega din RO? si alta chiar cu o prietena?

Cred ca lucrul cel mai bun este sa nu astepti nimic din partea romanilor, chiar si de la aceia care se bat cu pumnul in piept pe forumuri, ca ei ar fi Parintele Pierre..
Mergi inspre francezi, cunoaste-i, imprieteneste-te cu ei, si cere-le lor sfaturi, daca nu la Biserica româna, la preot.

Nu-l cunosc pe noul preot, pe vremea cand mergeam eu acolo (la biserica) era Parintele Boldeanu- un om sfant, care a ajutat pe multa lume.
Nu cred ca ceva s-ar impotrivi ca noul preot sa-i semene...
#9354 (raspuns la: #9337) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din CronicaRomana - de anita47 la: 10/02/2004 10:39:02
(la: Al-Qaeda are armament nuclear (?))
Ucraina dezminte ca a furnizat armament nuclear retelei Al Qaida
= ======
Ministerul de Externe de la Kiev a dezmintit, ieri, informatiile aparute in unele mass-media straine si ucrainene potrivit carora reteaua terorista internationala Al Qaida ar fi achizitionat in anul 1998 armament nuclear tactic de la “savanti ucraineni”. “Astfel de informatii sunt absolut nefondate si provoaca stupoare”, se precizeaza intr-un comunicat al institutiei diplomatice de la Kiev. Ministerul de Externe ucrainean precizeaza ca, o data cu dezintegrarea fostei URSS, astfel de “arme nucleare in geamantan”, cum au fost ele numite, nu au fost pastrate pe teritoriul Ucrainei si nici nu au fost vreodata sub controlul statului ucrainean. In acelasi comunicat, MAE ucrainean explica faptul ca, in timpul consultarilor ruso-ucrainene din iulie 2003 privind indeplinirea acordurilor bila-terale legate de lichidarea armelor nucleare, partea rusa a confirmat ca toate armele nucleare tactice si strategice au fost scoase din Ucraina si lichidate in intreprinderi din Rusia, in prezenta observatorilor ucraineni. Ziarul de limba araba “Al Hayat”, tiparit la Londra, a afirmat in numarul sau de luni, 9 februarie, citand surse apropiate organizatiei teroriste Al Qaida, ca reprezentati ai retelei ar fi cumparat armament nuclear in anul 1998, cand savanti ucraineni au vizitat orasul Kandahar din Afganistan, tara condusa la acea vreme de regimul taliban. Conform informatiilor furnizate de “Al Hayat”, armamentul ar fi fost pastrat “in loc sigur”, acesta putand fi ascuns si intr-un gemantan.

buna sinteza,o parte le uitas - de cristi_r la: 10/02/2004 14:11:11
(la: Refugiat politic: de ce si cum ai fugit din Romania?)
buna sinteza,o parte le uitasem
#9387 (raspuns la: #9368) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cersetorii romani din Napoli, dotati cu cartele de pontaj - de SB_one la: 14/02/2004 01:50:18
(la: Romani in strainatate)
Cersetorii romani din Napoli, dotati cu cartele de pontaj
Rapirea unei fetite romance de sase ani de catre tatal sau, pe o strada din orasul italian Napoli, a pus in alerta atit localnicii, cit si autoritatile, care au descoperit, in subsolul in care a fost dusa copila, indicii privind existenta unei retele de cersetorie care exploateaza minori.

Publicatia “Il Mattino” relateaza ca totul a pornit de la un incident petrecut marti dupa-amiaza, pe o strada din Napoli. Un barbat a smuls-o pe fetita de sase ani din bratele surorii ei mai mari, care a inceput sa tipe din toate puterile.
Urmarire cu elicoptere

Politia a primit apelul la citeva minute dupa ora 16.00 si a pornit in cautarea unui barbat brunet, cu parul lung, aflat la volanul unei masini de culoare rosie. Un elicopter al Politiei a inceput sa survoleze zona, iar locuitorii au participat si ei la urmarire. Femeile - speriate de ideea ca autorul rapirii ar putea fi un maniac - si-au luat copiii in casa, iar barbatii au plecat in cautarea celui care o sechestrase pe micuta Cristina. O ora mai tirziu, urmaritul si fetita rapita au fost gasiti. Cristina a fost recuperata din subsolul unei cladiri, ea ascunzindu-se sub un pat. Fetita a fost dusa intii la sediul carabinerilor si apoi intr-un centru de asistenta, adauga sursa citata.
Cel care a rapit-o a fost gasit imediat, intr-un local din apropiere. Fortele de ordine ajunse la fata locului au fost nevoite, mai intii, sa-l protejeze pe barbat de furia multimii, pornita sa-l linseze. Dupa ce l-au retinut pe rapitor, care este un barbat din Calarasi, despartit de mama fetitei, carabinerii au facut uz de forta pentru a-l duce nevatamat la sediul Chesturii, unde a fost acuzat de sechestrare de persoana, scrie “Il Mattino”.

Reteaua avea pina si registre contabile

Potrivit aceleiasi surse, in locatia in care a fost gasita Cristina, anchetatorii au descoperit liste ale unor nume si “foi de pontaj” ale cersetorilor romani care populeaza intersectiile din Napoli. Tot acolo se aflau si diverse cartoane pe care erau scrise cereri de ajutor, cartoane pe care cersetorii le tineau in mina cit erau “pe teren”. Totul indica existenta unei adevarate organizatii de cersetorie din care fac parte romani, majoritatea din zona orasului Calarasi. Din primavara anului trecut, acestia au facilitat aducerea in Italia a unor minori pe care acum ii exploateaza punindu-i sa cerseasca in intersectii, scrie publicatia italiana. Carabinerii incearca acum sa descifreze registrele gasite in subsol si sa afle cine a organizat si conduce aceasta retea.

[http://www.presa.tv/index.php?show=stiri&act=show&id=776&PHPSESSID=ab9ac1ba5cfef9c799e9a2e08a8a1c49]




SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9602 (raspuns la: #9598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Juppe-Gate" - de anita47 la: 14/02/2004 03:43:38
(la: Coruptia oamenilor politici...)
Liderul partidului de guvernamant din Franta - condamnat!


"Juppé-Gate"
Pe 30 ianuarie 2004, clasa politica franceza a fost zguduita de verdictul dat in procesul de coruptie care l-a avut in prim-plan pe Alain Juppé, presedintele partidului de guvernamant din Franta - UMP (Union pour un Mouvement Populaire) , primar al orasului Bordeaux si succesor neoficial al presedintelui Jacques Chirac. Alain Juppé a fost condamnat la 18 luni de inchisoare, cu suspendare, si la pierderea drepturilor civile timp de cinci ani - ceea ce il va scoate, practic, din viata politica timp de 10 ani - pentru "folosirea functiei publice in scop personal". Iata ca o tara ca Franta nu ezita sa-l trimita in judecata - si sa-l condamne - pe liderul partidului aflat la putere, fara ca politicul sa se amestece in actul de justitie. O lectie pentru toata lumea! In ciuda promisiunii initiale, de "retragere din viata politica" - facuta imediat dupa pronuntarea sentintei -, Alain Juppé a fost sfatuit de consilierii sai sa faca apel. Ceea ce va atrage suspendarea temporara a sentintei, pana la judecarea apelului: circa un an. Timp suficient, care ii va permite presedintelui Jacques Chirac sa reactioneze in plan politic, pentru a-si salva protejatul.


Juppé - "iepurele" presedintelui Chirac
Acuzarea si condamnarea lui Juppé are o stransa legatura cu functia detinuta de acesta in fostul partid de guvernamant (RPR - Rassemblement pour la Republique), condus de Jacques Chirac. Alain Juppé a indeplinit functia de trezorier al partidului intre 1988 si 1995, cand seful sau de partid (Chirac) era primar al Parisului si incerca sa devina presedinte al Frantei. Alte 26 de persoane au fost judecate in procesul Juppé. Printre acestia, sapte oameni de afaceri, acuzati de sponsorizare ilegala a RPR, au fost achitati si eliberati. Alte 13 persoane au primit insa o condamnare de sase luni cu suspendare. Louise-Yvonne Cassetta, fost administrator financiar al RPR si manager de fonduri financiare al fostului partid, a primit 14 luni cu suspendare. In cele mai multe cazuri instanta a retinut faptul ca oamenii de afaceri erau santajati fie cu clasica anulare a unor contracte mari, fie cu pierderea unor licitatii, daca nu sponsorizau consistent fostul RPR, devenit ulterior componenta a actualului partid de guvernamant (UMP).

Singurul care nu a aparut in proces a fost presedintele Jacques Chirac, seful direct al lui Alain Juppé - si marele beneficiar al banilor negri adunati de sarguinciosul Juppé - deoarece functia prezidentiala beneficiaza de "imunitate". Dar Chirac, care de curand a anuntat, nu intamplator, intrarea in viata politica a sotiei sale, va putea fi judecat la finale mandatului prezidential, in 2007. Jean Michel Helveg se intreba, ironic, in "Liberation" (31 ianuarie 2004): "Plateste oare actualul presedinte al UMP pentru presedintele de neatins al Republicii?" Cei trei judecatori din Nanterre au respins cererea lui Juppé, ca sentinta sa nu implice functia detinuta actualmente. Judecatorii au sustinut in motivatia sentintei ca "actionand in acest fel, Alain Juppé, in timp ce detinea o functie publica, a inselat poporul suveran... Alain Juppé a actionat in propriul sau avantaj, direct sau indirect. Aceasta reprezinta un abuz de functie".

Cum au observat analistii francezi, fraza de mai sus se potriveste perfect si pentru Jacques Chirac. Condamnarea lui Juppé este doar varful aisbergului in afacerile de coruptie. In primul rand, acest proces a pus pe tapet o serie de "bani negri", adunati de Juppé in folosul sefului sau. 14 milioane de franci "negri" au asigurat "refacerea" si "calatoriile de lux personale" ale lui Jacques Chirac si ale sotiei sale, impreuna cu prietenii lor. Circa 60 de functionari "fictivi" erau platiti de Primaria Parisului, racolati dintre partizanii lui Chirac si sustinatorii UMP, care astfel isi platea camarila din bani publici, prin Juppé. S-au mai judecat o serie de contracte - incheiate cu sponsori ai partidului - pentru construirea de licee in Isle-de-France, precum si contracte pentru modernizarea lifturilor. Tribunalul a acordat o atentie speciala finantarii ilegale a "croazierelor de lux" ale familiei Chirac si prietenilor acestora. Verdictul in procesul Juppé aduce din nou in centrul atentiei coruptia la inalt nivel - care are radacini adanci in Franta -, si care este ilustrata de cateva alte cazuri celebre din ultimii ani.


A cincea republica franceza si marile cazuri de coruptie "la varf"
In 1958, generalul Charles de Gaulle schimba Constitutia Frantei. Astfel, a fost lansata "a cincea republica" franceza. 1958 a fost un an de varf in razboiul colonial din Algeria, iar Franta se afla foarte aproape de un razboi civil, intre partizanii de dreapta ai OAS (Organizatia Armata Secreta) si cei ai "decolonizarii". Prin Constitutia din 1958, Franta devenea o republica prezidentiala. Altfel spus, presedintele decidea in toate problemele interne si externe ale tarii. Generalul De Gaulle, un personaj carismatic dar de mana forte, avea nevoie de puteri depline, pe care si le luase prin Constitutia din 1958, pentru a scoate Franta din cosmarul algerian. In paralel cu problema algeriana se remarcau insa la De Gaulle preocuparile pentru extinderea masiva a puterii personale. Mandatul prezidential de sapte ani i-a intarit si mai mult pozitia in fata Parlamentului francez. In 1968, o conspiratie externa a incercat eliminarea sa (in timpul unei vizite in Romania); s-a salvat pe moment, paradoxal, tocmai datorita loialitatii Partidului Comunist Francez, dirijat de URSS (cu care De Gaulle se gasea, de altfel, in relatii excelente). Astfel, muncitorii francezi nu s-au asociat "studentilor", condusi de personaje precum teroristul Cohn Bendit sau Regis Debray (fost consilier in Chile al socialistului Salvador Allende).

In 1969, in urma unui referendum, De Gaulle a parasit definitiv puterea, spre marele regret al URSS. (In 1969 cade si reteaua Caraman, activa din 1958 in spionarea NATO si transmiterea informatiilor la Moscova). Toti succesorii lui De Gaulle au mentinut "republica prezidentiala".

Georges Pompidou, Valery Giscard d'Estaing si Francois Mitterrand au cautat, prin toate mijloacele, consolidarea sistemului prezidential francez. O data insa cu el au aparut si excesele prezidentiale. Sub Pompidou, "afacerea Markovici" a clatinat din temelii "establishmentul" francez. Actorul Alain Delon - un gaullist convins - deschisese o "casa de prostitutie" frecventata doar de varfurile politice, financiare si industriale din Paris. Implicata direct era chiar sotia presedintelui Pompidou, o prietena a lui Alain Delon. Unul dintre paznicii de corp ai lui Delon - iugoslavul Markovici - a inregistrat-o pe pelicula pe Prima Doamna a Frantei in "momente de placere" si se pregatea sa faca publice aceste imagini. Rezultatul: cadavrul lui Markovici a fost gasit de Politie pe un maidan din Paris, groaznic desfigurat. (In treacat amintim ca Alain Delon - ca si Roman Polanski - nu poate intra in Statele Unite, fiind inca din anii '60 pus sub urmarirea FBI, Delon pentru implicare intr-o crima iar Polanski pentru violarea unei fete de 13 ani).

Valery Giscard d'Estaing a ramas celebru datorita "cadourilor" primite de la presedintele Imperiului Centrafrican, Jean-Bebel Bokassa.

In memoriile sale, intitulate "Adevarul" - scrise dupa ce a fost rasturnat de la putere si se stabilise la periferia Parisului -, Bokassa a sustinut, cu toata candoarea, ca presedintele Valery Giscard d'Estaing, pe langa cadourile foarte scumpe pe care le primise, ii "cerea fete" lui Bokassa, si avea partide de sex cu bastinasele. D'Estaing l-a actionat in judecata pe Bokassa dupa aparitia cartii, dar acesta a sustinut ca presedintele francez o lasase insarcinata chiar pe Catherine, sotia favorita a haremului sau (harem care includea si o romanca), fosta stewardesa la Air Zair, careia ii ceruse apoi sa avorteze. Aceste scandaluri sexuale, care au facut deliciul francezilor, aratau totusi ca presedintele Frantei devenise o institutie a bunului plac, in care era permis orice. In ciuda probelor incriminatoare, nimeni nu a indraznit sa ancheteze aceste "afaceri murdare". Markovici a fost rapid eliminat, iar d'Estaing crezut pe cuvant.


"Corruption à la francaise"
Cu Francois Mitterrand, lucrurile s-au schimbat. Sub cele doua mandate ale sale au aparut primele cazuri grave de coruptie la varf. Strateg politic redutabil si foarte bun orator, Mitterrand a absolvit - cum observa cineva - "scoala de intrigi politice" a celei de-a patra republici si si-a valorificat cunostintele in cea de-a cincea republica. Ca sa fie ales si sa se mentina presedinte al Frantei, el s-a bazat pe Partidul Socialist, pe sindicate si pe Partidul Comunist. De aceea a introdus in guvern oameni din formatiunile mentionate, pentru a-si asigura o majoritate lejera in Parlament si a combate astfel dreapta politica. In primul rand, pe Jacques Chirac si aliatii lui traditionali. Acest echilibru fragil, insa, s-a bazat pe un sistem de "recompense" acordate aliatilor sai: locuri in administratie, contracte, sfere de influenta etc. Sa retinem ca Mitterrand a favorizat chiar membri ai regimului de la Vichy - din care a facut parte - si a uluit intreaga Franta atunci cand s-a descoperit ca avea o fiica majora (Mazarine) si, practic, o a doua sotie si un al doilea camin de peste 20 de ani. Aceasta existenta secreta, paralela, a lui Mitterrand explica foarte bine "dedublarea" personalitatii sale. Sistemul de "recompense" a creat insa fenomenul de "corruption á la francaise", al carui mare pontif a fost Mitterrand: a cumpara, cu bani negri, influenta politica; a vinde si cumpara deciziile; sistemul "comisioanelor"; manipularea "dezvoltarii urbane"; a crea "oameni siguri" pentru concesionarea lucrarilor publice. Tipul de politician impus de cele doua "septenate" ale lui Mitterrand a fost cel "disponibil comercial". Parlamentul francez a ajuns in situatia sa voteze nenumarate "amnistii" si sa creeze noi institutii - Inalta Curte a Republicii si Consiliul Constitutional - pentru "cei cu mana prea lunga". Culmea ironiei, ultimul presedinte al Consiliului Constitutional - Roland Dumas, un prieten apropiat al lui Mitterrand si membru important in "Club des Jacobins", de sorginte masonica - a fost nevoit sa demisioneze datorita implicarii in scandalul Elf-Aquitaine Group. Sunt dificil de trecut in revista toate marile scandaluri de coruptie la varf din epoca Mitterrand. Este suficient sa amintim doar de "scandalul Bernard Tapie" (condamnat pentru aventurile sale financiare cu bani publici) sau "afacerea Edith Cresson" (promovata prim-ministru doar la insistentele lui Mitterrand, apoi in Comisia Europeana, de unde a demisionat datorita "nepotismului" practicat).


Noul sistem represiv din Franta nu include "crimele gulerelor albe"
Prietenii si sustinatorii lui Alain Juppé i-au sarit in ajutor, imediat dupa comunicarea "socantei sentinte". Tonul a fost dat chiar de primul-ministru, Jean-Pierre Raffarin, care a declarat sentinta drept "provizorie" si a insistat ca Franta are nevoie "in serviciul public" de Juppé. Presedintele Adunarii Nationale, Francois Baroin, a declarat ca este "convins ca Juppé va ramane la datorie, in serviciul Frantei", iar Erich Woerth, membru UMP si deputat de Oise, a opinat ca "onestitatea personala a lui Juppé nu a fost niciodata pusa in discutie". Cei care solicita clementa pentru Juppé si imunitate virtuala pentru elita politicii sunt aceleasi persoane care au promovat in Franta noile puteri represive acordate statului, potrivit propunerilor ministrului Justitiei, Dominique Perbem. Masurile propuse de Perbem sporesc caracterul represiv al institutiilor franceze, slabesc "habeas corpus", precum si drepturile celor arestati. Intamplator sau nu, noile masuri represive ignora total "crimele gulerelor albe" (birocratiei aflate la putere), precum si malpraxisul financiar. Exact domeniile in care Chirac si Juppé s-au dovedit mari maestri ai artei.

Recent, Justitia franceza a inceput procesul lui Jean-Charles Marchiani, acuzat de utilizare ilicita a cinci milioane de dolari, fond primit de la un inalt functionar gaullist care s-a indeletnicit cu traficul in Nigeria. Analistii francezi sustin insa ca singurele "crime" sunt cele care au fost "dovedite". Celelalte raman in afara discutiei si a justitiei si dau exemplul lui Bush si Blair, care si-au mintit cu nonsalanta natiunile in privinta armelor de distrugere in masa din Irak, dar care sunt acum "spalati" de pacate de cate un raport bine ticluit, ca recentul raport Hutton. In "afacerea Elf", judecatoarea Eva Joly a pus sub protectie un numar de martori cruciali in proces, datorita amenintarilor anonime cu moartea. Acelasi lucru s-a intamplat si in procesul Juppé. Banuite de amenintarile cu moartea sunt gruparile asa-zis de extrema stanga, care s-au aliat cu Jacques Chirac datorita "diplomatiei" lui Alain Juppé: LRC (Ligue Communiste Revolutionairre), PT (Parti des Travailleurs) si LO (Lutte Ouvriere). "Extrema stanga" franceza - formata de fapt din agenti secreti sub acoperire - a respins in 2002 solicitarea de a-i boicota in turul doi al prezidentialelor pe Jacques Chirac si pe Jean-Marie Le Pen. Dincolo de aceste consideratii, Justitia franceza - continuand sa respinga amestecul politicului - a dat un bun exemplu de independenta. Astfel, ea l-a condamnat, fara menajamente, chiar pe liderul partidului de guvernamant, Alain Juppé! Iata, deci, ca se poate.


Vladimir ALEXE

ZIUA


#9606 (raspuns la: #9605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doamna Cancicov ne-a salvat! - de anita47 la: 14/02/2004 14:49:02
(la: A existat holocaust in Romania?)
Doamna Cancicov ne-a salvat!“



Nu era un fapt neobisnuit pentru acei ani. Numerosi alti români au procedat la fel. Oamnei simpli, intelectuali, politicieni, si erarhi ai bisericilor crestine au actionat, individual sau în grup, pentru salvarea semenilor lor supusi persecutiilor rasiale. Sunt fapte de omenie care merita sa fie scoase la lumina, mai ales în momente în care adevarul este înca stânjenit de patimi si resentimente.

In arhivele Comunitatii evreilor din Bacau am descoperit un document, care arunca o raza de soare pe chipul celei care a fost Georgeta Cancicov (1899-1984), sotia fruntasului liberal Mircea Cancicov (1884-1959).

Avocatul D. Ionas, presedintele Comunitatii evreilor din Bacau, îi scria prefectului F.N.D. al judetului respectiv, aducându-i la cunostinta numeroasele interventii pe care scriitoarea Georgeta Cancicov le facuse pe lânga autoritatile române în favoarea evreilor din Bacau. Documentul este de fapt un apel al comunitatii evreiesti bacaoane catre prefect, implorându-l sa repare nedreptatea pe care comandamentul sovietic local o facuse rechizitionând casa familiei Cancicov din Bacau. Dar sa facem loc documentului, care nu mai necesita nici un fel de comentarii.

Teodor Wexler

Bacau, 9 septembrie 1945.

Domnule Prefect,

Subsemnatul D. Ionas, avocat din Bacau, ca presedinte al Comunitatii evreilor din Bacau, respectuos supun domniei voastre urmatoarele:

O datorie de onoare si de constiinta ma determina sa va adresez prezenta.

Faptele ce relatez sunt cunoscute exact doar de câteva persoane, folosul lor l-a avut întreaga evreime din Moldova. Aceste fapte au constituit salvarea vietii unui mare numar de evrei moldoveni. Pot afirma si veti judeca si dumneavoastra ca fara ele ar fi fost zeci de mii de alte jertfe.

In aprilie 1944, odata cu participarea armatelor aliate [sovietice] de linia Iasilor, comandantul armatei întrunite cu dl. generel Racovita a venit la Bacau. Din conducerea obstei evreiesti au plecat aproape toti, ramânând diar dl. Schiller Manascu si înca doi, trei. In luna mai încep ordonantele cu restrictii evreiesti, restrictii ce trebuie sa mearga progresiv. Oarecum dezorientat si în orice caz împovarat, dl. Schiller ma cheama, împreuna cu doi prieteni (L. Schullersohn si B. Garniceanu,), ca sa formam un sfat politic si sa conducem opera de salvare a evreilor din Bacau. S-a dovedit apoi ca opera noastra s-a referit la evreii din întreaga Moldova.

Evident ca toate acestea erau lucruri ce nu trebuia sa intre în public si au ramas necunoscute maselor evreiesti. Prima mare chestiune a fost ordinul d-lui Pichi Vasiliu [subsecretar de stat la Ministerul de Interne] de a se face ghetouri în Moldova. Am hotarât ca prin dl. Schiller, ce avea rol oficial, sa intervenim la d-na Cancicov. Am gasit la ea deplina întelegere, mai mult decât ne asteptam. Primele ei cuvinte au fost: „Nu se vor face ghetouri, iar daca se vor face merg si eu cu voi în ghetou“.

Profitând de împrejurarea ca maresalul Antonescu când venea la Bacau locuia în casa d-sale si de relatiunile ce le avea cu domnia-sa, doamna Cancicov a intervenit cu toata energia si a obtinut sa nu se faca ghetouri.

Apoi, cum de la Bucuresti veneau ordine de ghetou, continuu s-a intervenit si într-adevar în Moldova nu au fost ghetouri.

S-a pus apoi chestiunea muncii femeilor evreice, sub forma unei munci în oras. S-a intervenit din nou la d-na Cancicov si maresalul Antonescu, pe un memoriu al nostru, a luat hotarârea ca femeile evreice vor munci dupa pregatirea si capacitatea lor, ceea ce însemna un câstig total al cauzei.

Cel mai dureros a fost când la scurt timp s-a pus chestiunea formarii de echipe de câte 500 femei evreice care sa lucreze în dosul frontului, la transee. Va închipuiti ce batjocura s-ar fi facut cu ele si ce se alegea din ele în mijlocul trupelor hitleriste. La Roman au fost scoase 200 femei care au lucrat doua zile la scosul pietrelor din râul Moldova. La Piatra Neamt s-au format echipe de femei, printre care si intelectuale, în câteva rânduri, si care urmau sa fie trimise în dosul frontului. S-a intervenit la d-na Cancicov si ea a obtinut, la început, amânari din partea comandamentului local si, apoi, pe un memoriu al nostru, a reusit sa obtina o rezolutie a maresalului Antonescu ca femeile evreice sa munceasca conform normelor stabilite anterior, adica în oras, dupa pregatirea si capacitatea lor, si aceasta pentru toata Moldova.

Evident ca în tot acest timp, în afara acestei chestiuni mari, au fost zeci de chestiuni marunte, în care d-na Cancicov a aparut ca îngerul protector si salvator al evreimii nenorocite si obidite.

Mai relatez un ultim fapt si las totul la judecata dvs.

La 22 august 1944, seara, mi se aduce la cunostinta ca s-a dat ordin ca evreii din detasamentele de munca sa fie evacuati. In dimineata zilei de 23 august a fost adunat în curtea bisericii Precista un detasamen de 6oo de evrei ce urmau sa fie evacuati. Va închipuiti starea lor când trebuiau sa-si paraseasca familiile, iar ei sa peregrineze printre trupele lui Hitler. Am intervenit la d-na Cancicov care mi-a dat în scris ca evreii sa nu plece, prezentându-ma cu acest ordin comandantului. Acesta a mers la d-na Cancicov, care i-a spus ca, pe raspunderea ei, sa nu plece nimeni, iar acesta a dat drumul la oameni. In baza acestui fapt, nici la celelalte detasamente n-au mai fost luati evrei.

Domnule prefect acestea vi le-am relatat ca sa întelegeti ca d-na Cancicov reprezinta pentru noi Providenta Salvatoare din acele vremuri si, într-adevar, ne-a salvat.
(itcnet.ro)





da-mi voie sa te contrazic! - de enigmescu la: 15/02/2004 20:46:31
(la: Romani in strainatate)
MOTIVELE EXISTA DEJA, NU LE FABRICAM NOI!!! oricine are dreptul la alegere si la autodeterminare, nu crezi? daca vreau sa traiesc in Insulele Canare ce-i pasa nu stiu cui?! eu incerc sa traiesc decent si in felul asta poate reusesc sa-i ajut si pe cei apropiati mie; nu asta ar trebui sa facem toti? e o minciuna sfruntata sa afirmi ca iti ajuti conationalii daca stai si suferi cu ei! pot f. bine sa sufar si in alta parte o vreme pt. ca mai tarziu sa fiu alaturi de cei care sufera, cu sufletul si cu posibilitatile pe care le-am castigat. cand ma gandesc la suferintele pe care le-am indurat toti (am trait si eu un sfert de veac sub regimuri de tot felul...) imi vine intotdeauna a plange. poate sunt si o fire mai melancolica. as fi preferat sa nu suferim, imi vine sa strig la cer de atata suferinta, dar am sansa ca intr-un timp relativ scurt plansul meu sa se prefaca in bucurie. iti suna cunoscut? tu traiesti poate cu regretele faptului ca cei de afara nu sunt in Romania, noi traim aici cu regretul ca cei din tara nu sunt cu noi aici...! interesant, nu-i asa? toti regretam ceva, mai mult sau mai putin, dar cine incalca dreptul la libera alegere fie si verbal, pe care nici Dumnezeu nu-l incalca chiar daca o poate face in orice moment, isi asuma riscul de a deveni o persoana fara drepturi. stii, revolutia a trecut cu viteza suvoiului de apa starnit de furtuna iar gunoaiele s-au ridicat la suprafata atribuindu-si titluri de glorie din faptul ca altii s-au inecat pt. un crez, pt. un ideal, pt. bunastarea unui neam. acum isi ling degetele si se improasca cu rahat (scuzati-mi va rog expresia) in campanii stupide si uita problemele de fond: Romania chiar e o tara formata din indivizi! fiecare individ in parte are necesitati si nevoi proprii care din pacate sunt tratate EN GROS. iar aici imi vin in minte cateva cuvinte memorabile din Psaltirea lui David: "cand se ridica sus oamenii de nimic, nelegiuitii misuna pretutindeni"!!!
in strainatate opinia ta chiar conteaza si este supusa atentiei publice; TU esti tratat daca vrei ca simbol al unei intregi comunitati, ceea ce nu s-a intamplat si n-o sa se intample degraba in tara. esti respectat aici ca individ si nimeni nu incearca sa-ti incalce drepturile fiindca legile sunt prea aspre ca sa vrea sa faca asta.
povestirea cuiva de mai sus explica, in opinia mea, de ce au plecat cei mai multi dintre romani: nu pt. ca sunt aventurieri (stim ca sunt destui din astia) ci pt. ca n-au putut sa se afirme in tara- neputinta n-a venit din partea lor ci din partea regimurilor sau a "TREPADUSILOR" ajunsi la loc de cinste. am vazut adesea oameni capabili pur si simplu daramati psihic fiindca n-au putut accede la scaunele de care erau legati altii dinainte. am vazut tineri debusolati, speriati, frustrati, nervosi si nesiguri pe ei la gandul ca dupa ce si-au luat diploma de bac nu vor avea ce sa lucreze. si eu insumi am fost intrigat din cauza atat de multor schimbari survenite in intreg sistemul de invatamant si in cel de sanatate, ca sa nu mai spun ca cel de asigurari de sanatate, ca sa-l parafrazez pe Caragiale, este dar lipseste cu desavarsire!
spunea cineva aici ca ar fi bine de explicat cam care sunt diferentele... sunt atat de multe, de unde ar trebui sa incep? de la felul cum discutam intre noi sau de la curatenia/mizeria din jur? de la capacitatea/incapacitatea unora de a intelege ca nu trebuie sa abuzezi de functia ta sau de la modul cum esti tratat de soferi in mijloacele de transport in comun? de la amabilitatile uzuale sau de la relatiile care se creaza ad-hoc fara a forta lucrurile? daca as sta sa socot acum toate diferentele cred ca ar trebui sa scriu o carte aici si nu cred ca va doriti asta.
just me
#9674 (raspuns la: #9367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ai o in mare parte dreptate. - de dori la: 16/02/2004 04:45:13
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Ai o in mare parte dreptate. Si eu cu familia mea am emigrat in Irlanda de 5 ani, a fost un pas foarte mare si important pentru noi si copilul nostru. A fost destul de grea integrarea in societate mai ales a mea,
pana te acomodezi, inveti limba.... Iar in legatura cu "rezistatul" este foatre greu pentru persoanele singure. Aici am intrebat Romanii ce parere au daca le place aici si cat ar vrea sa stea- pentru toata viata aici? Ai sa fii foarte surprins : nimeni dar nimeni nu vrea sa ramana aici pentru totdeauna. Sincer aici nu este o tara in care ai putea sa fii foarte fericit- clima dificila, lipsa de civilizatie a populatiei (dar nu se poate compara cu cei din Romania) si altele.
Dar pentru mine este perfect aici pana la urma m-am integrat pefect si ma simt la fel. Se vede ca tu tot mare roman ai ramas - in legatura cu functiile si persoanele cu functii. Ma bucur in mod deosebit ca aici ca si in alte parti in occident nu prea conteaza ce "studii" ai conteaza in primul rand competenta si experienta ta. Pot sa spun ca eu lucrez intr-o pozitie si la o firma la care niciodata nu as fi gandit ca voi putea lucra dar am avut curaj si am incercat si am reusit. Nici in Romania nu as putea lucra in asemenea companie fara "n" facultatii si "n" cunostinte sau mita. Asa sa stii ca cine a plecat in strainatate sa incerce sa isi faca un viitor linistit vor reusi in totdeauna, iar cine crede ca merg in occident si cainii sunt cu colacii in coada, se insala amarnic. Pentru fiecare euro trebie sa LUCRI, iar cine nu vrea sau crede ca a gasit un mod mai usor de a face bani se inseala, totul merge doar un timp si asa strica imagina Romaniei si a romanilor care stau printre ei.
Ar fii foarte multe de povestit dar acum nu mai am timp, sper sa mai dezbatem mai multe subiecte.
Dorina
Am inteles in mare parte ce s - de andrei banica la: 16/02/2004 05:49:42
(la: Ati face ceva pentru Romania daca vi s-ar ivi ocazia?)
Am inteles in mare parte ce spui tu dar mie tot nu mi se pare o solutie plecatul din tara si intoarcerea spatelui problemelor existente.
Aceste probleme se pot rezolva.
Ce s-ar intampla daca am pleca toti?
Cum s-ar simtii copilul meu cand i-asi spune ca s-a nascut din parinti care provin dintr-o tara a nimanui?
Chiar crezi ca nu mai exista solutii?
Eu unul mai sper.
V-ati duce sa va opereze de a - de Crisa la: 20/02/2004 08:43:52
(la: Facultati particulare)
V-ati duce sa va opereze de apendicita un medic despre care stiti ca a terminat o facultate particulara? E dificil pentru facultatile de stat, cu traditie, cu vechime, sa asigure o baza materiala pe care se poate exersa (sali de disectie, cadavre pentru anii mici, practica efetiva in spitale pentru anii mari). A merge la stagiu si a sta intr-un amfiteatru 4-5 ore cat tre musai sa stai acolo, sau, si mai rau, a nu te duce deloc pentru ca "medicii nu vor sa fie incurcati" nu ajuta cu nimic. Din povestiri stiu si eu sa fac operatia de extragere a unui apendice, fiecare pas, unde si cum sa tai, cum sa caut sacul lui Douglas... dar nu m-as incumeta sa o fac chiar daca vreun inconstient ar apela la serviciile mele.
Nu stiu daca e corect spus ca studentii vor sau nu sa invete. Oricum nu e suficient. Probleme sunt mai multe. De ce se merge la particulara? Pentru ca la foarte multe se intra mai usor decat la facultatile de stat. In ultima vreme a devenit chiar o practica, dai intai la facultatea particulara, unde intri mai lejer, apoi la stat, daca intri acolo, e super, ramai la stat, daca nu... macar esti agatat undeva. Facultatea particulara e un soi de parasuta de rezerva.
O data intrat, vrei sa inveti. Si... trebuie sa iti cumperi cartile in totatlitate sau sa apelezi la o bibioteca a unei facultati de stat (prin relatii desigur, ca daca nu esti student acolo, nu poti imprumuta carti) sau la o alta biblioteca din oras care are, intamplator, cartile pe care ti le recomanda profesorii. De ce? Pentru ca facultatea particulara ale carei cursuri le urmezi nu are biblioteca! Nu are spatiu pentru asa ceva, nu are fond de carte. De foarte multe ori profesorul iti recomanda o carte proprie, si nu doar sa o citesti, ci sa o cumperi chiar, cu indicatia ca acea carte e "cea mai noua, cea mai buna".
E vorba de partea practica apoi. Inveti din carti, dar cat din ceea ce ati invatat din carti se pupa cu ceea ce faceti practic, in cazul in care va practicati profesia pentru care v-ati pregatit? Imi aduc aminte ca in facultate, in perioadele de practica, ma revoltam fata de inginerii din rafinarii care spuneau ca "una invatati voi la scoala, alta e practica aici". Atunci nu realizam, dar chiar aveau dreptate. Cum poti spune ca se lucreaza in autoclava, daca tu nu stii sa o regasesti in instalatie? Cum vrei sa repari un vas de sange cand tu nu stii decat din carte ca arterele sunt rosii, venele sunt albastre si tu gasesti in plaga doar ceva alb-galbui?
Ajungand la profesori te intrebi de unde provin ei. Sunt o parte si din cei care predau si la facultatile de stat. Doar ca acolo nu sunt titulari. Adica locul lor de munca nu e acolo, sunt profesori asociati, in regim de "plata cu ora". "Anul asta avem studenti la anul 3, deci ne trebuie un profesor de .....! Pai il cunosc eu pe X, lucreaza la Camera de comert (sau la Spitatul H, sau e avocat....). Bine, intreaba-l daca vrea." Iar omul vrea, cum sa nu vrea sa isi rotunjeasca veniturile? Si, ulterior, cand studentul de la particulara e intrebat pe cine are la cutare materie, raspunde cu incredere "pe X, e prof. si la voi, la universitatea de stat". Ca nu stie sarcu' culisele....
Nu neg ca exista si profesori bine pregatiti sau bine intentionati, dar cati sunt aceia? Cati din cei care predau la facultatile particulare isi pregatesc cursul sau seminarul dinainte, temeinic? A scrie o carte despre o activitate pe care o practici zi de zi nu e acelasi lucru cu a transmite altora continutul acelor carti. Nu mai comentez cum sunt, de multe ori, scrise acele carti.
Cat despre partea cu examenele platite... am auzit si la facultatile de stat de practicile acestea; personal nu le-am vazut, dar sunt convinsa ca exista. Dar facand un raport intre cati studenti la facultatile de stat spun ca au luat examenul cu plic, si cati dintre cei de la particulara ("trebuie sa fiu doar prezent in sala"), inclin sa cred ca in cele particulare examenele se trec mult mai usor. De alfel, nu cred ca am auzit de studenti de la particulara care sa fii ramas repetenti din cauza ca au picat examenele, ceea ce .. iti da de gandit.
Poate ca invata mai cu ravna, stiind ca o fac pe bani, dar exista si la stat studenti in regim "cu taxa", deci dau bani si pierd ani din cauza nepromovarii examenelor.
Cred ca invatamantul particular in Romania este inca prea crud si ca va mai dura ceva pana sa inspire tuturor incredere.
Si viitorul cum este? - de cristi_aby la: 24/02/2004 06:08:57
(la: De ce vreau sa emigrez)
Salut!

Am citit toate comentariile si diversele pareri si toate au o parte de adevar. Fiecare isi spune parerea si experienta lui legata de acest subiect si din punctul meu de vedere te poti apropia de adevar doar citind cit mai multe "pareri" si trairi si facand o "medie".
Pentru asta insa trebuie sa ai chiar multe informatii, ca in orice statistica, mai multe pareri, mai aproape de adevar.

Insa de ce am scris aceast comentariu? Mai toate fac referire la trecut nu la prezent sau viitor. O sa incer sa-mi spun eu parerea despre asta in ce urmeaza.
Cei care vor sa ia o hotarare trebuie sa se gandeasca in viitor, pe o perioada mai mare sau mai mica de timp, in functie de fiecare.
Da, in Ro e nashpa pentru ca ... e o clica la putere. Insa oamenii mai mor, altii se mai retrag pentru ca au furat de ajuns, mai lasa pe altii. Pe de alta parte trebuie sa fii in UE, ca sa poti sa furi mai mult, daca nu pentru tara... Deci lucrurile se misca ca melcul dar totusi. 3 pasi inainte si 2 inapoi sau chiar 2.(99) citeodata.
Am vazut ieri la tv un reportaj despre cum o comuna (Facaieni) intreaga "traia" din demolarea fostului CAP. Furau fier ca doar asta ramasese din structura de rezistenta si il vindeau. Mizeria era la ea acasa si toti ziceau ... "pai daca altfel nu poti sa faci un ban de 1 piine si niste tigari" sau o tuica. Si oamenii astia voteaza si votul lor e egal cu al meu care muncesc 9-12 ore pe zi ca sa platesc impozite din care o parte se duc si la oamenii astia care nu isi pun problema ca au ceva pamint, macar sa-l lucreze. Nu! Asteapta de la altii, de la stat... (de la mine si de la cei care platesc impozit de fapt). Concluziile ? Triste, intr-un sat medieval ca asta (chiar se facuse referendum pentru trecerea la oras dar nici la vot nu mersesera...) cine da "un kil de tuica" cumpara votu'. Ajunge un "baron local" trebuie doar sa nu arunci banii si sa ai ceva cap si esti rege in sat. Nu mai comentez ca nu stiu ce e internet-ul sau un card. Cred ca e valabil pentru Moldova si Muntenia la sat/comuna, parerea mea (eu sunt 100% din Bucuresti cu rude in Muntenia). In orasele de provincie e ceva mai sus insa diferenta nu e prea mare (sec 19-20).
Care e diferenta in Bucuresti? Iti rupi mai intii masina in gropile refacute in fiecare an pentru a mai fura ceva bani. Iar te lovesti de treaba prost facuta. Partea buna, esti in secolul 20 cu ramasite de 19, totusi cu ceva tente de 21 daca te uiti la un internet, un card ... Ai senzatia ca te poti misca in voie. Serviciile sunt proaste daca nu cauti, iar pentru a cauta iti faci ceva nervi si pierzi timp insa culmea, gasesti si ceva mai bun si bine facut. A inceput sa se simta influenta din vest, invidia peste care se suprapune balcanismul "bisericutelor". Cert e ca nu o sa mai fie viata frumoasa cu prietenii la locul de munca si treburi d-astea. Cel putin asa simt eu in mediul in care lucrez (filiala firma vest). Usor, usor se ajunge la comportamentul de dincolo.
In Ardeal parca oamenii sunt ceva mai cu spiritul raspunderii care prin celelalte parti cam lipseste. Dar e doar o impresie, poate falsa.
Concluzie: dezinteres cit cuprinde, dezorganizare si mina intinsa (sa ceara sau sa fure si sa-ti dea in cap daca vrei sa iesi mai in fata). Cu timpul (10 ani, poate mai mult) o sa se ajunga cel putin la relatii similare de lucru cu cele din vest, din pacate doar la invidie si partea proasta de acolo. Nu cred totusi ca, "sa moara si capra vecinului" o sa dispara, deci realizarea profesionala "la liber" va mai dura. Avantaj pt cei cu bani daca pot ocupa pozitii, nu degeaba vin companiile straine in Ro.

In afara: Lipsa de prieteni la munca (asa cum a inceput si in Ro acolo unde se plateste rezonabil) ai avantajul ca te poti realiza profesional poate mai bine si esti apreciat. Din pacate nu o sa reusesti sa ajungi "bogat (masina, casa, vacante = mediu si mai trebuie si un cont destul de garnisit ca sa te poti considera bogat si fara griji)" asa usor, asta daca o sa poti si nu o sa ajungi lucrator de azi pe miine.

Mai trebuie sa te gandesti si la alte avantaje/dezavantaje:

Ingrijire medicala mai proasta in Ro dar mai accesibila.
Clasele sociale nu sunt inca stabile in Ro deci poti totusi sa mergi mai sus. In afara cred ca e imposibil sa treci de o viata medie calduta(casa, masina, munca toata viata si poate si ceva vacante). Sunt ceva exceptii insa cei care s-au impus intr-un domeniu si au luat-o pe cont propriu, nu ca angajat.
Mancare mai buna (naturala) in Ro fata de chimicalele si hormonii de afara insa asta se va schimba cit de curind si in Ro.

Concluzia Ro mesrge spre Vest cu tot cu balcanismele si prostia existenta si face un mix de iti vine sa urlii. Daca vrei sa scapi oarecum, trebuie sa o iei pe cont propriu.
Go vest pentru o viata ceva mai usoara dar limitata ca tinta unde poti urca.
Varianta de mijloc: go vest, fa bani si revin-o si incepe ceva pe cont propriu in Ro (vezi patron Flanco parca). In vest nu cred ca ar fi castigat citeva milioane de dolari asa cum are acum. S-ar fi limitat la a fi un bun manager, insa mediu totusi, si nu un om bogat (sa poti sa nu mai lucrezi si sa traiesti decent si sa-ti permiti sa nu mai fii stresat).

A fost doar o parere personala strict valabila doar azi, miine poate o sa fiu mai prost dispus si o sa vreau sa plec in vest si sa-mi bag picioarele. Am acest avantaj pentru ca lucrez in programare.
Nu mai recitesc pentru ca in general sterg mult la a doua vizionare si poate anumite idei ajuta pe altii chiar daca mie mi se pare o tampenie.
Pentru discutii mai directe e-mail:Cristi_aby@yahoo.com.

Bafta tuturor,
Cristi.
imi place ca fiecare face politica in felul sau - de enigmescu la: 24/02/2004 07:00:42
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
toti au "direptate" dar nimeni nu greseste. oameni buni, iar ne-am apucat de judecat: ba c-o fi, ba c-o pati... ne place sa privim la cum se lupta altii in ringul acela plin de noroi dar nimeni nu-ndrazneste decat sa urle si sa zbiere continuu. chiar nu va doare gatul? ca mintea si mainile sigur nu va dor. e ca si cum am vorbi despre drobul de sare care sta sa cada in capul nostru si nu facem nimic in privinta asta, nici nu-l dam jos si nici nu-l proptim mai bine sus! dragilor, am sa repet pana o sa ma doara degetele de atata scris: IN ROMANIA (ca sa fie mai bine) E NEVOIE CA OAMENII SA-SI SCHIMBE MENTALITATILE!!! NU oamenii de la conducere. sau mai bine zis trebuie schimbati si aia periodic, daca nu-s decat niste lipitori ce se considera mai mult sau mai putin liberale, dar cand lumea intreaga e mai buna atunci si conducatorii ei trebuie sa se schimbe in bine. suna cumva idealist ce spun eu dar eu cred ca e adevarat principiul "fiecare popor isi merita conducatorul"! da, pt. ca indiferent cine va veni la guvernare, nou sau din nou, nu va veni de acasa cu bunastarea (dorita de toti) in buzunarele proprii ale jachetei luxoase. ce se incearca acum este pur si simplu un fel de ghicitoare electorala, un fel de dat in carti sau citit in stele, poate chiar un fel de a scoate argintul viu din populatia fricoasa si disperata la culme. lumea romaneasca ar fi in stare acum sa creada pe oricine vine in numele bunastarii si progresului ca e Moise care o sa ne duca la pamantul fagaduintei, mai exact la "luminita de la capatul tunelului"- sau poate la capatul tunetului...! mie unuia poate ca n-ar trebui sa-mi mai pese ce se mai intampla in tara fiindca am avut "nesabuinta" (dupa cum zic unii) de a pleca spre zari ceva mai insorite. dar ce sa fac, dorul de ai mei chiar nu-mi da pace si nu ma lasa sa fiu indiferent.
dar de fapt ce vreau sa spun? ca sa scurtez... indiferent cine ar veni la putere n-are cum sa dezradacineze coruptia fiindca ea este parte a sistemului pe care noi insine l-am creat, nu va dati seama de asta? noi suntem partasi zi de zi coruptiei. de ce? fiindca vedem zilnic si auzim ce se intampla dar nu luam atitudine in nici un fel. daca politaiul de carton ne cere spaga ca sa nu ne dea amenda aia nenorocita, noi n-ar trebui sa contribuim la ingrasarea prematura a lui dandu-i cat ne cere. daca toata lumea ar face asa atunci nici unul n-ar mai avea curajul sa ceara spaga. am fi si noi mai atenti, n-am mai incalca regulile de circulatie si n-am mai fi nevoiti sa dam socoteala. daca judecatorul ia spaga ca sa rezolve in mod fraudulos un dosar in care se discuta despre traficul de influenta sau despre traficul de carne vie, iar noi avem date concrete despre asa ceva, cum se face ca nimeni n-are curajul sa marturiseasca asta public? trebuie sa mai moara sau sa mai fie batut bestial cate un ziarist ca sa aflam adevarul?! cand medicul chirurg iti lasa ruda cea mai draga in pragul mortii si te pune in fata unui fapt fara precedent- daca nu dai atata moare pana maine ca nu operez fara "lipici pe degete"!- de ce nu-l iei de gat pe criminalul ala sa-l dai cu fata de pamant ca sa-si aduca aminte ca este si el un simplu muritor ca si cel in care o sa taie pe masa de operatie? dar daca tu ai pamant in nu stiu ce zona rezidentiala a orasului, pamant lasat cu acte in regula de mosii si stramosii tai, iar primarul sau consiliul local face tot posibilul sa te desparta pe veci de dreptul tau asupra acelui petec dandu-ti in loc unul fara valoare in nu stiu ce maracinis de la poalele cucuvelei, de ce nu mai strangi cativa cu tine care sunt in aceeasi situatie sa mergi la palaturile demnitarilor si sa-i ameninti ca le dai foc? stiu, nu suna prea crestineste, dar uneori, cu unii oameni care cer mila crestina, trebuie sa te porti ca si cu fiarele salbatice. am dreptate??? ar fi multe de zis dar astept unele sugestii din partea auditoriului. multumesc anticipat pt. rabdare.
just me
interesant ... partea cu - de mapopescu la: 26/02/2004 11:55:37
(la: Other people game)
interesant ...

partea cu prietena/sotia care incearca sa il sune pe prieten/sot si ii raspunde o voce somnoroasa de femeie are ceva care iti sugereaza situatia reala (ca prietenul/sotul nu are nimic de a face cu acea femeie). dupa aceea ai sentimentul nasol ca o catastrofa urmeaza sa se intimple, fara un motiv real si fara ca tu sa poti face ceva :(



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: