comentarii

pascal bruckner iubirea fata de aproapele


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
vasile - de (anonim) la: 05/02/2004 18:08:38
(la: Biblia si sclavia. Carte de capatai?)
Modul de abordare al Bibliei din prisma gandirii voastre va indeparteaza de tocmai esenta scrieri acesteia.

Biblia a fost scrisa pentru a descoperi pe Dumnezeu (Tatal, Fiul - Isus Hristos, si Duhul Sfant) ca unica sursa a vietii creatoare in intregul Univers, El insusi existenta in sine.

Primele carti ale Bibliei, in special Geneza vine si prezinta actul creatiei perfecte al lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a dorit ca omul sa fie rob unui alt om sau muncii sau naturii. Dumnezeu i-a dat autoritate omului peste orice act creat de Dumnezeu - animale, natura, mediul. Omul este raspunzator de modul in care foloseste aceasta autoritate. Deasemenea cel mai important lucrul este faptul ca Dumnezeu a creat omul cu libertate de alegere - free will - si aceasta a fost dovedita cand omul a decis a incalce porunca de dragoste a lui Dumnezeu, mancand in marul oferit prin Eva de Sarpe (Satan, Diavolul). Ca rezultat a cestei actiuni perfecta relatie in univers se destrama, omul devine rob (sclav pacatului comis de neascultare datorita vointei libere a omului) iar autoritatea lui se intoarce impotriva lui insusi. De aici pana la prima moarte fizica in istorie (cea a lui Abel - ca rezultat al actiunii de razbunare violente a fratelui sau Cain) nu sunt decat cateva decenii (probabil 20-30 de ani) din momentul creatiei.

Daca totul s-a termina aici, atunci ar fi vai de noi. Dumnezeu intervine si ofera omului o promisiune de salvare din situatia disperata a omenirii, anuntand venirea in lume a Fiului Sau, Isus Hristos, care se va aduce pe sine jertfa sfanta si deplina pentru restabilirea omului in acea relatie perfecta cu Dumnezeu.

De la caderea in pacat si pana la potopul universal (aproximativ 2000 de ani de istorie) omenirea a devenit atat de distrugatoare si violenta impotriva ei insasi (direct) si lui Dumnezeu (indirect) incat singura solutie pentru continuarea vietii pe pamant era distrugerea a celor multi, si salavarea unei famili (cea a lui Noe) care va repopula pamantul.

In perioada de dupa potop apare in istorie Avraam, Moise, Iosua - Dumnezeu ofera lui Israel, o lege care reflecta (vrem, nu vrem) cele mai inalte standarde morale care au fost vreodata pana la Isus Hristos - care este implinirea Legii VT si intruparea Legii dragostei in NT -. Da este adevarat ca Dumnezeu prevede niste articole privitoare la sclavie, posesii, echitate sociala, legi sociale, etc dar acestea sunt mult mai inalte decat legile vreoricarei civilizatii existe inainte si dupa aceea. Dumnezeu nu a incurajat sclavia sau nedreptatea sociala, dar pentru a preveni ditrugerea morala a societatii care va adopta modelul vecinilor lor, Dumnezeu a impus limite pana unde orice tratament uman poate fi aplicat oricarei fiinte umane de catre proprii ei semeni.

Daca Biblia a fost scrisa de oameni, lucru evident, nu acelasi lucru se poate spune si despre inspiratia ei, sursa de origine fiind Dumnezeu prin Duhul Sfant. Particularitatile de scriere, continutul, cultura sau pozitia sociala a scriitorilor o fac sa fie cea mai buna carte, autentica si fara contradictii, vrednica de cea mai mare cinste ce se paote oferi vreunei opere de arta existente sau disparute. Biblia este compusa din 66 de carti (39 VT, 27 NT), scrisa de peste 40 de oameni (pastori, pescari, agricultori, imparati, preoti, prooroci, etc) in decursul a 1.600 de ani, ceea ce face din ea un tot unitar perfect nemaintalnit la nici o carte. IN plus copiile pastrate ale scrierilor originale sunt cu sutele mai numeroase si mai aproape de timpul scrierii acestora, decat orice opera clasica cunoscuta vreodata.

Intrebarea daca Biblia este plauzibila si in acelasi timp viabila societatii noastre - raspunsul este fara echivoc da!!!!!.

Uitatitva la diferenta intre socieatea vestului (in special tarile protestante) in compartie cu cele catolice sa nu mai intram in comparatie cu cele ortodoxe, musulmane sau hinduiste, etc. Civilizatia care a pus bazele pe adevarurile biblice a progresat atat de mult - aici au fost inventate cele mai multe inventii ale ultimelor doua secole care au revolutionat lumea si care astatzi ne ofera posibilitatea sa recream viata in eprubeta. Unde este societatea bazat pe sclavie sau opresiune sociala, religioasa, politica, etnica, etc de acum mii de ani - la acelasi nivel - privind la Europa de Est, Asia, Orientul Mijlociu (esceptie Israel), Africa, America de Sud? Aceste tari si astazi traiesc tot atat de primitiv ca si stramosii lor din pesteri, cu mici exceptii unde evolutia a permis clasei conducatoare sa acapareze puterea.

NU spun ca stazi societatea vestului este bazata pe valorile morale ale Bibliei, intrucat ce se intampla in Vest - USA, UK, Canada, Olanda, Germania, etc - unde odata de libertinismul si emanciparea sexuala, rock'n'roll, drogurile, avorturile sinindepartarea Bibliei si celor 10 porunci din salile de judecata, scoli, gradinite, spitale, etc a dus la coruperea morala a societati care este cel putin la acelasi nivel care a existat in generatia distrusa prin potop. SE repeta istoria? Da, Biblia a anuntat acest lucru cel putin 2.000 de ani. Traim noi clipele de renastere a Imperiului Roman si ridicare unui guvern mondial avand lider pe Antichrist, care va aduce la al treilea si cel mai mare conflict mondial.

Daca Isus Hristos si Pavel, Petru, Ioan, etc nu au denuntat sclavia si practicele ei (desi citind Biblia - NT, se indica clar pozitia lui Isus Hristos care este impotriva oricarei dominatii a omului asupra omului, ci institue o noua porunca la cele 10 ale VT, aceea de " a ne iubi unii pe altii, cum ne-a iubit EL" - murind in locul nostru pe cruce, pentru a lua plata pacatelor lumii intregi, deci si ale voastre si ale mele auspra sa. NU inseamna aceasta o denunatare a sclaviei, si inlocuirea ei cu cea a convietuirii intro societate ce nici comunistii nu o doreau pentru prietenii lor, iar Isus Hristos o recomnada intregii lumi.

Crestinismul primar nu a castigat imperiul roman luptand pentru libertate sociala, dar la invins prin iubirea vrajmasilor si a aproapelui. Ceea ce nu a reusit nici un al lider mondial prin forta armelor a reusit Isus Hristos prin forta dragostei fara prejudecata sa uneasca lumea in jurul Sau, chiar daca multi ii sunt inca impotrivitori. Pentru cei care au decis sa Il urmeze promisiunile sunt mult mai mari decat oricine ar putea visa vreodata - o eternitate cu Dumnezeu in Rai. Pentru cine Il refuza (chiar prin a nu lua nici o decizie sau amanare) consecintele sunt cu mult peste cele mai groaznice filme realizate de studiourile cinematografice din lume - o vesnica separare in iadul de foc.

Depinde de cum vrei sa citesti Biblia, dar mai mult depinde cum vrei sa traiesti dupa ce o citesti. Nu poti ramane acelasi, va trebui sa decizi, te vei schimba si o vei trai practic sau o vei refuza si vei trai agnostic aici si in vesnicie (unde cu siguranta ca vei vrea sa fi fost crestin adevarat).

Dumnezeu nu a intetionat niciodata raul pentru omenire, omul a decis sa faca raul, si ca urmare un Dumnezeu drept, sfant, si plin de dragoste - aduce pedeapsa pentru pacat si rautate, in acelasi timp oferind sansa de scapare.

Pe cat de stupid sau simplu pare ideea ca sa fi salvat trebuind doar sa crezi in Jertfa lui Isus Hristos pe cruce, sa marturisesti ca esti pacatos, si accepti salvarea oferita prin Hristos, pe atat este de adevarata. Dumnezeu nu a complicat niciodata lucrurile, omul da.

Dumnezeu a spus alege viata si vei trai.
Dumnezeu a spus asculta-ma si vei fi fericit.
Omul a dat un raspuns diferit, deaceea astazi oameni mor, sunt sclavi unii altora (dar mai mult lui Satan si pacatului) si tot mai nefericiti.

Gandeste-te. Ai doar o viata, ce faci cu ea? Alege viata si vei trai!
#8970 (raspuns la: #8914) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lumea barbatilor? - de ALINA DUMITRESCU la: 05/03/2004 15:55:33
(la: Pentru femei)
Sânt fericita sa fiu femeie si mama!
Gasesc ca^sunt mai aproape de natura de iubire de creatie...conectata cu Dumnezeu si cu fiziologia creatiei!
Barbatii...sânt tatal meu, sotul meu, fratele meu,fiii mei...ceilalti unii frati ai mei, altii lumi de neinteles sau neatins.
Femeile sant subjugate maternitatii si fiziologiei,barbatii subjugati de cariere si putere. Putem face echipa buna cu inteligenta si iubire, acceptare a diferentelor!
In anumite tari e drumul mai lung, in altele pe cale!
Ca mama sant fericita sa educ baieti care vor fi barbati si tati de un nou tip:respect pentru femei, intr-ajutorare..mai umani.Si n-as schimba rolul meu cu nimeni!

Bun martisor la toti!

Alid'art
Oamenii au uitat sa iubeasca - de (anonim) la: 19/03/2004 17:07:26
(la: De ce atata ura in lume, frati romani?)
Numele meu e Corina. Lucrez nu de mult timp intr-un ONG care se ocupa si de ajutorarea femeilor victime ale violentei in familie. Daca ati face o vizita unui adapost pentru aceste femei (care se refugiaza acolo impreuna cu copiii lor) nu v-ar mai mira actele teroriste care se petrec in lume. Sunt oameni care experimenteaza teroarea zilnic; sunt copii care primesc ura odata cu mancarea. Si totul se petrece atat de aproape de noi.
Oamenii au uitat sa iubeasca. Ei nu inteleg mesajul lui Iisus, care a dat o singura "porunca", o singura lege pentru oameni - IUBIREA. Atat de simplu si totusi atat de greu.
Iubire ca iubire... - de Tombola la: 23/03/2004 12:32:03
(la: Nevoia de oameni)
...iubire ca iubire dar ca sa ne incredintam ficele si fiii unui cretin schizoid care se auto-intituleaza "guru" dar nu a terminat nici macar liceeul si cu antecedente penale de pornograf inca de pe timpul regimului "soimului carpatin" asta inseamna ca nu mai avem nici cel mai mic simt de discernamint ramas in noi sau de bun simt.
Valabil si pentru fraierii sau "adeptii" acestui excroc.

Andre Morariu
#12693 (raspuns la: #12590) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si da, si nu - de desdemona la: 01/04/2004 03:40:59
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Pe de o parte ai dreptate, pe de alta parte, nu. Unul din motivele pentru care tineretea nu s-ar putea repeta intocmai pentru cineva cu experienta de la (sa zicem) 60 de ani e tocmai acela ca doar odata este 'prima data'. Nici eu cand am mers la cursuri la a doua facultate dupa ce absolvisem prima nu am mai simtit fiorul acela de initiere in tainele lumii, sarmul se pierduse. Era in schimb fain sa ii vad pe cei din jur cat de mult se stresau si cum luau totul in serios cand de fapt lucrurile nu erau deloc grave, ei isi traiau 'initierea', iar eu ii priveam si ma gandeam ca, desi am fost si eu asa, acel moment a trecut. Farmecul tineretii este tocmai aceasta inocenta, initiere si descoperire; lucruri care se intampla pentru prima data si iti marcheaza perceptia lumii intr-un anumit fel. Emotiile puternice sunt generate (pe de o parte si de hormonii care joaca hora, iar pe de alta parte) de noutatea situatiei. E o perioada frumoasa, cand inocenta se impleteste incet cu intelegerea. Fiecare isi iubeste amintirile tineretii, dar e aproape imosibil sa nu regreti greselile ce le-ai facut atunci, din prea mare avant, naivitate sau din slabiciune. Multi pot fi auziti 'ce prosti eram cand eram tineri'. Insa, cum spui, nu e sigur ca fiind din nou in aceleasi situatii nu vor face acelelasi greseli. Cand esti tinar, iti vine sa te agiti, sa te dai important, sa tzopai, dupa cativa ani te mai linistesti si te mai cumintesti. Se zice ca virtutea care vine din neputinta nu prea are valoare. Normal, cand nu mai ai energie sa te agiti iti este foarte normal sa stai linistit si sa ii dojenesti pe cei care inca mai au energie ca sa se agite.

Pana acum zic ca ai avut dreptate, dar sunt si locuri in care cuvintele ce le folosesti nu sunt chiar potrivite, nici prea generoase. Vorbesti prea iute, si prea 'la sentiment'. Emotiile nu sunt totul in viata (nici macar in tinerete) si vei vedea ca dupa ce trec zece ani, multe lucruri neesentiale se sterg. De asemenea varsta 15-25 de ani nu reprezinta niste timpuri 'primordiale'. Poate e doar varsta cand ai ocazia sa faci primele greseli importante. N-ai auzit niciodata ca 'viata incepe abia la 45 de ani' sau chiar 'viata incepe la 60 de ani' ? Poate crezi ca sunt baliverne, dar cred ca e ceva adevar in asta. Abia la o varsta mai mare ajungi sa vezi lucrurile la dimensiunea lor reala, fara exagerarea la care te imping impulsurile si sentimentele dinainte. La varsta aceea incepi sa te detasezi de lucrurile care altfel (in mod natural) te domina. Atunci poti fi intr-adevar, liber. Ai sa vezi. Prolema e ca suferinta sau mizeria, oboseala, dezamagirile, pot sa-ti inchida inima si sa-ti sece enrgia. De aceea se spune ca e cel mai bine sa fii tanar in suflet. Daca esti tanar in suflet, timpul curge in favoarea ta, si trecutul iti aduce doar experienta si amintirile placute, fara sa te chinuie regretele sau remuscarile. Daca reusesti sa-ti tii inima si mintea deschisa dupa zeci de ani, poti sa te consideri fericit.
Si cu asta am ajuns la 'traiul plat de pensionar'. Nu generaliza. Nu toti pensionarii au traiul atat de plat, si chiar si cei care ti se pare ca il au, stii tu ce se petrece in mintea si inima lor ? Poate nu au aceeasi viata fizica activa dar ce stii tu de viata lor mentala ?
E mai bine sa intelegi ca fiecare varsta are avantajele ei, altfel are sa te apuce disperarea cand te desparti de anii '20. Dar mai e timp; si opiniile de acum nu sunt facute din lemn ca sa nu se schimbe. De fapt, toata viata, de la 3 la 83 de ani e un proces continuu de invatare, si aventura descoperirii nu se termina decat odata cu viata.

Cum era poezia aceea :

copilul rade : iubirea si intelepciunea mea e jocul
tanarul canta : jocul si intelepciunea mea e iubirea
batranul tace : jocul si iubirea mea e intelepciunea

No, sper ca nu m-am lungit prea mult si ca ai inteles ceva din mesajul meu

O zi buna

Desdemona
Pentru anonim - de Andrei B la: 07/04/2004 09:25:58
(la: Vecinii de bloc - sa le ascultam manelele sau...?)
"Fratilor, va rog frumos, vorbesc serios, nu fac misto, sunt plecat de multi ani din Romania. Aproape ca am uitat de ea.
Cine imi poate explica si mie...ce sunt alea..."manele" fratilor?"
Manelele sunt o amestecatura ordinara de muzica lautareasca cu muzica orientala si indiana (uneori).
In general sunt copii fidele ale unor melodii arabesti dar carora le sunt "aplicate" o serie de versuri idioate si nu rareori agramate.
Ca sa intelegi mai bine citeste:
"Esti iubirea mea, esti dragostea mea,
Mor si fara tine, nu te pot uita"
Am incercat si sper ca am reusit sa te fac sa intelegi cam ce sunt manelele.:))))

#13432 (raspuns la: #13339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mesajul Filmului - de LMC la: 12/04/2004 11:43:25
(la: The Passion of Christ!! de Mel Gibson)
Am astepta cu sufletul la gura sa mergem sa vedem aceasta capodopera de film. Ne-am propus cu totii ca vom merge sa vedem filmul in joia patimilor, incepind acest weekend de sarbatoare cu reamintirea jertfei lui Hristos. Imaginile si regizarea filmului m-au coplesit, muzica a fost formidabila, iar din punct de vedere artistic cred ca a fost cel mai grozav film care l-am vazut. Vazusem mai multe reportaje la televizor despre filmul acesta, poate ca nu trebuia sa ma uit la ele pentru ca aproape ca ne-au aratat tot filmul in reportajele lor luind mult din efectul care iti creeza un film cind il vezi pentru prima data. In orice caz despre violenta si cruditatea filmului cred ca sa exagerat prea mult in reportajele facute de media, am vazut alte filme care au avut mult mai multa violenta si singe in imaginile lor. Cred ca Mel Gibson a realizat exact ceea ce a vrut sa realizeze, si acesta a fost mesajul de Iubire si Sacrificiu care Dumnezeu, Domnul Isus are pentru noi. Nu am vazut nici cel mai mic efort de antisemitism, dimpotriva tot timpul filmului ma gindeam ca din punct de vedere pamintesc cred ca orice natie ar fi fost in locul lor l-ar fi condamnat pe Isus la fel, avind in vedere ca Isus a revolutionat traditia si datinile lor. Puterea Adevarului a fost prea orbitoare pentru oricine care nu a fost pregatit pentru El. Doar simplitatea si umilinta omului a putut distinge cine era Isus cu adevarat, iar Mel Gibson a reusit sa redea aceste elemente atit de importante care sint la fundatia Crestinismului. Sper sa pot sa vad filmul din nou, cind va iesi pe DVD, vreau sa-l studiez mai mult, sint sigura ca voi face o traditie personala, sa ma uit la el in fiecare joie a patimilor, inainte de Pasti.

PS: Cineva mentiona ceva despre a face bani pe asemenea subiect; cred ca putem sa cadem cu totii de acord ca mai bine dam banii pe un asemenea film decit pe o stupizenie de film care nu are nici o menire. Ma bucur ca Mel a reusit sa-si scoata cheltuielile lui si sa-si mai faca si alti bani pe deasupra. Aduceti-va aminte ca la inceput tot Hollywood-ul ridea de el ca-si sinucide cariera, ca nu o sa faca nici un million pe asemenea film etc. etc. Ghici cine ride acuma in drum spre banca, si cine si-a bagat coada intre picioare?
Un urma cu aproape un an... - de qsar la: 14/04/2004 11:00:41
(la: Cativa misogini celebrii)
... mi-am pus si eu cateva intrebari despre misogini. Cam asa:

In loc de prefata:
Nu sunt feminista. Nu cred in egalitatea absoluta intre sexe. (V-ar conveni ca 'mnealui, sotul, sa va reproseze ca nu i-ati mai cumparat flori de o vesnicie si ca nu l-ati mai "scos" in oras de nu stiu cand?) Nu sunt nici prea-prea nici foarte-foarte, nici tanara - nici batrana, nici frumoasa - nici urata, nici desteapta - nici total stupida... Sunt oarecum medie...

Expozitiune:
1. Cine sunt misoginii si ce vrea (sic) ei?
2. Cum au aparut miturile misogine?
3. Sustinere...
4. Ati vazut promo-ul "Carcotasilor" pe Prima TV?


Sa mergem, deci, la cestiune (sic).

4. Voi incepe cu subiectul 4 pentru ca este cel mai simplu:
Am vazut la TV un promotional in care o duducuta zambeste inocent in camera vreo 20 de secunde; si tace. Mi-am spus ca sclipiciul de pe obrajori nu tine loc de grai articulat... Cat despre zambetul inocent, in perioada interbelica era lipsit de delicatete sa spui despre o persoana ca sufera de-un handicap mintal sever, spuneai ca este "un biet inocent".
Mda. Da' nici sa le dea apa la moara misoginilor...

1. Cine sunt si ce vor misoginii?
Habar n-am. Voi stitzi? Lasa DEX-u'... de-adevaratelea? Ati vazut unul? Nu ma refer la ifosele ieftine de macho... nici la apucaturile arhaic-patriarhale... ma gandeam daca ati vazut un misogin contemporan pur-sange... unul care uraste femeile din principiu. Hm.

2. Cum au aparut miturile de tip "frumoase si proaste"?
Am citit in urma cu ceva timp (ani) un studiu - cica - stiintific care explica de ce femeilor frumoase nu li se dezvolta intelectu'. Spuneu aia ca: Frumoasele obtin totul cu mai multa usurinta (note, job, atentzia celor din jur...), si de aceea nu-si exerseaza gandirea suficient. Iar creierul, ca mushchiu'; nu-l "lucrezi" - se "lasa". Asa o fi!?

3. Cine ii sustine pe misogini in ofensiva lor?
In lupta lor de a-si mentine suprematia in (aproape) orice domeniu, misoginii, au niste aliatzi de nadejde: uratele.
OK. Intzeleg ca atunci cand te apropii rapid de o varsta ( sa zicem patruzeci ), cand semeni cu o butelie de aragaz si cel mai frumos compliment care ti-a fost facut era gen "si totusi, ai ochi frumosi" (si asta, cand bajbaiai, cu o privire mioapa, dupa ocelari); inteleg, zic, ca a fi rautacioasa cu dragutele este un mod de a supravietzui. Uratele cele mai sofisticate acopera o gama mai larga de rautati de la malitie pana la venin. Si a propos de venin - vi s-a facut vreodata un compliment de tip: "Ce bine arati! Te-ai mai ingrasat?" Asta este un compliment veninos(daca nu vine de pe vremea matusii - grasa si frumoasa).

Cam atat deocamdata, ca m-am infierbantat rau si daca imi pica acum un misogin la interval mi-ti-l iau la scarmant... Si ii mai si zic vreo doua-trei ca la noi pe Splaiul Garlii:
'Ai sictir, misoginule!!

semnat:
o doamna.
cred ca nu m-am facut inteles - de djibril la: 26/04/2004 13:59:02
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
In primul rand nu m-am pronuntat niciodata impotriva dreptului cuiva de a ridica o biserica. Cred ca nici ateul anonim nu a facut acest lucru. Intrebarile mele sunt intrebarile unui crestin ortodox care face inca parte din cadrul Bisericii Ortodoxe (si probabil ca o sa faca multa vreme de acum incolo). In al doilea rand, adevarata problema nu era Biserica ca lacasa de cult, ci doua lucruri putin diferite si mai nuantate.
Primul era dorinta de a epata observata azi la clericii nostri. Sa nu uitam ca locul initial unde ar fi trebuit fi construita Catedrala Mantuirii Neamului era Piata Unirii. Cu greu s-au lasat convinsi inaltii ierarhi de imposibilitatea construirii acesteia in acea locatie (din cate imi amintesc se ajunsese si la amenintari cu anatema). Insa cel mai grav mi se pare faptul ca o Biserica poate duce la invrajbirea oamenilor. Credeti ca cei care se pronunta impotriva ridicarii bisericii in Parcul Carol sunt atei? Ma indoiesc. Frumoasa Catedrala va fi cea care in loc sa fie un loc al veneratiei, si al iubirii de aproape, va conduce la certuri si ura. Inteleg nevoia unei Biserici care sa fie incapatoare pentru toti cei ce se inghesuie in Dealul Mitropoliei, insa chiar nu putem gasi un loc care sa nu starneasca dispute?
In al doilea rand, oricat de dragi ne-ar fi noua bisericile trebuie sa recunoastem ca Iisus nu a pus piatra de temelie la nici un lacas de cult. Cred ca cea mai mare parte a predicilor le-a tinut in casele oamenilor obisnuiti. Deasemeni nu cred ca in Noul Testament se gaseste vreun indemn la constructia unor temple cat mai mari, cat mai impunatoare, cat mai pretioase. Daca noua ne place sa construim biserici nu inseamna ca cei care nu o fac au mai putin credinta decat noi. Sunt sectanti? Or fi. Dar totusi nu cred ca merita desconsiderarea noastra doar datorita faptului ca nu se intrec cu noi la construit biserici. Putin mai multa toleranta cred ca ar prinde bine. Cat despre persecutii... sa fim seriosi.
Parerea mea.

P.S. Celui care repudia crestinismul ii atrag atentia ca acelasi lucru il facea si comunismul. Increderea nemasurata in puterile si in ratiunea noastra poate da nastere la monstri, iar stiinta, cu cat descopera mai multe lucruri, cu atat da de mai multe necunoscute.
gabriel
#14556 (raspuns la: #14550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iubeste-ti aproapele - de Muresh la: 28/04/2004 01:55:45
(la: Preoti homosexuali?)
"Iubeste-ti aproapele ......" ,
dar nici chiar asa .
Vorbe la o expozitie(*) - de Dinu Lazar la: 28/04/2004 17:17:00
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Poate unii vor spune - ia, ce mare scofala sa faci o poza, acolo.
Ce mai e fotografia in ziua de azi?
Putem sa ne uitam la imaginile realizate aici de Mihai Moiceanu si sa spunem mai degraba ce nu este imaginea buna si implicit, ce nu este fotografia realizata de el.
Nu este impushcarea subiectului, nu este declansare fara motiv, nu este cautarea unei stari fara a avea idee de compozitie si de limbajul plastic, nu este imaginea fara motiv si ideea fara imagine.
Cumva, imaginea lui este, si vine din, acel rar moment care ne arata de fapt din cite momente nemuritoare se compune – sau se poate compune – timpul pe care il petrecem.
Fotografia lui Mihai Moiceanu este la urma urmei ca imaginea unei stele care o vedem ziua in amiaza mare vara cind ne uitam intr-o fintina si vedem acolo departe in acel loc neasteptat o sclipire albastra - e steaua de deasupra noastra, pe care altfel nu o putem zari.
Artistul surprinde cu delicatete si precizie momente fugare in peisaj, care dureaza numai o fractiune de secunda si le transforma in eprubete temporale cu nonsalanta unui creator de linii, de stari, de lumini si de compozitii baroce, ascultind parca mereu o ascunsa muzica a apelor si a inaltimilor si, culmea, facindu-ne sa o auzim si noi.
Compozitia imaginilor sale este in majoritatea cazurilor una descriptiva, care creeaza iluzia unui univers coerent.
Este numai iluzia, pentru ca intr-un fel sau altul, folosind un limbaj plastic simplu si interesant de analizat, ne strecoara in suflet certitudinea temporalitatii, a secundei care zboara si a momentului pe care daca nu il vedem in imaginea realizata de el, l-am pierdut pentru vecie.
Dincolo de imaginea unei lumi aproape linistite, de fotografia unei secunde in care liniile se compun intr-un cadru unic, de muntii cu vai albastre si de viata uneori panoramica a fotografiilor sale, Mihai Moiceanu pare a fi ca spiritul acela care fara sa cunoasca si sa vada marea, paseste in apa adinca si pina atunci fara valuri si se scufunda, chemat de o pasiune de nepovestit.
Povestea lui e ca povestea valului; incearca sa ne spuna ceva si cind e foare aproape de suprafata, este motivul acelei furtuni mari cu valuri albe si cer violet; si cum muntele nu este altceva decit un val urias si impietrit, el incearca sa foloseasca fotografia pentru a exprima intr-un mod aparent calm o stare de iubire adinca si devastatoare.
Si cred ca reuseste.
(*) Bucuresti, galeria Galateca, pina pe 8 mai, intre orele 8-18
#14679 (raspuns la: #14637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
All you need is love... - de Little Eagle la: 29/04/2004 16:17:41
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
Dear Liah,

Ai ales cel mai greu subiect posibil in existenta omenirii din toate p.d.v.
Este oare un sentiment nascut din suflet ori e legat de instinct ori de amindoua?
Tare greu de raspuns in sens ideal sau obiectiv ideal,pentru ca atita vreme cit exista ego va avea mai mult decit numeroase interpretari in mintea si sufletul nostru atit de imperfect incit opiniile vor fi mereu diferite de la unul la altul.

Exista si iubirea divina sau pt. Dumnezeu de ex.si ar trebui sa fie cea mai reala posibil dincolo de materialismul vietii si deci separata de iubirea dintre noi ca fiinte umane.La fel e si iubirea pt. natura si animale si deci mediul inconjurator,mai exista si cea pt. bani si cum spui tu pt. satisfacerea nevoilor,personal nu o consider ..iubire ci doar un act de instinct,animalul din noi inca va fi prezent multa vreme in fiecare,mai ales in barbati.
Si totusi cind iubesti faci dragoste si este altceva,dincolo de instinct pt. ca iubesti si sufletul iti spune asta.

Eminescu a fost un geniu,un artist si totodata infrint in iubirea pt. Veronica,a vazut-o sfirsita in el insusi,subiectiv a refuzat sa mai creada in iubire si multi se inchid in ei insisi si considera ca iubirea nu exista pt. ca ei nu au putut ajunge la visul lor personal de a o implini.
El a fost mult influentat de Shopenhauer care a fost un filosof pesimistic in sinea lui dar a scris lucruri totusi f. la adevar.

Iubirea,dragostea exista zi de zi,Liah,chiar daca nu o vezi acum de ex. in tine
o vei vedea si intilni cindva pt. tine insuti,dar ea EXISTA in jurul tau in orice secunda,o vezi pe starda la tineri si batrini ea este si daca o vezi la altii atunci o vei vedea mereu in tine.
Nu este o aberatie,este o realitate nascuta din noi,nu toti insa avem acel sentiment pur si sincer si asta ne face si indepartati unii de altii,vorbim in numele dragostei si pe la spate urim pe unul sau altul ori ocupam vreo tara in numele ...dragostei de a aduce...libertate si fericire,ori si mai rau,cream razboaie in numele Lui Dumnezeu,care este dragoste doar si iubire.

A iubi este mai mult decit f.f.f. dificil.
Ce este iubirea absoluta?Ea se arata in tine atunci cind incetezi a te iubi pe tine insuti si vei iubi chiar pe dusmanul tau la fel cum te-ai iubi pe tine insuti.
Stiu,suna biblic dar este adevarata iubire.
Putem face asta?NU!
Eu nu spun ca nu au existat sau exista oameni care au dovedit asta in trecut sau prezent,dar...ii numeri pe degete din toata omenirea.
Ei au atins acea iubire absoluta.

NU e nevoie sa invingi ...singuratatea pt. a iubi.Si la fel nu trebuie sa cauti sa fii iubit(a) prin orice acte de bravura sau caritate.A cauta ...un fel de recompensa monetara sau verbala pt. ca ai facut un bine din dragoste,deja anuleaza total ce ai facut.
Devine o flatare a egoului.
Nu stiu ce virsta ai,dar din textele tale banuiesc ca esti f. tinara,poate la liceu chiar,e o virsta si te rog iarta-ma ca spun asta,cam ingrata si care e si normal sa fie asa,si eu am trecut prin ea si multi altii,dar poate gresesc virsta ta si atunci iarta-ma din nou,imi pari o persoana visatoare si inteligenta si e perfect OK with me!!!
Orice virsta ai avea NU are importanta,eu si la 48 ani ce am , tot visator si idealist am ramas,daca nu chiar mai rau ca un baby.
Firea omului se schimba dar in esenta nu prea mult,tot adolescenti vom ramine pina la moarte.

Iubirea la timpurile lui Shakespeare este idealista,dar oare nu am trecut toti prin ea?Cineva trebuia sa puna in scris sentimentele noastre sa ne descoperim sau re-descoperim.
Imi aduc aminte acum de iubiri trecute prin care am trecut si le privesc in mine cu nostalgie dar azi e prezentul si iubesc sotia mea f. mult si ea la fel pe mine,poate ea chiar mai mult.
Dar crede-ma ca de multe ori ma intreb daca sint real capabil de a iubi cu adevarat,ceva lipseste si deseori ma gindesc ca nu-s in stare de a iubi.
Mi se pare f. greu sa inteleg inca acest sentiment in reala lui forta si a-l descrie e si mai dificil,eu cred ca nu-s capabil de a iubi cu adevarat.
Nu ma intelege gresit,o iubesc mult pe Marilyn si mi-as da viata in orice secunda pt. ea,dar nu stiu cum sa iubesc cu adevarat,mi se pare mereu ca nu pot fi in stare.
A iubi desigur inseamna a te sacrifica si a uita de tine pt. cea(l)drag(a) tie,dar
pt. mine personal inca NU stiu real sa iubesc.

Incerc sa iubesc pe Dumnezeu,dar la fel nu ma simt in stare,pt. mine a spune ca iubesti nu e de ajuns si nici a face ceva extraordinar,sau eroic nu e reala iubire ce o caut,dar stiu ca ea exista pt. ca sufletul imi spune asta dar nu-s pregatit inca pt. ea.
Cred in iubire,in realitate de m-ai vedea par un tough guy,genul de bouncers
in baruri care bat pe cei ce produc necazuri si ii dau afara in suturi,in fapt nu-s prea departe ca fizic(am mai slabit insa)de Tony Soprano.
Si totusi iti spun ca ...imi dau lacrimi la filme de dragoste si drama.
Marilyn m-a schimbat f. mult de cind sintem impreuna din 1989 si casatoriti in 1990.
Si totusi nu stiu daca eu iti pot da un raspuns la subiectul tau...
Eu cred ca iubirea este totul in creatie si chiar daca sintem plini de ego si ipocrizie,trebuie sa o gasim nu doar in noi ci in tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii la om si sa mai uitam de noi insine cind facem asta;daca nu vom da peste ea,cel putin vom fi mai aproape de noi insine caci in final iubirea ne leaga pe toti indiferent de culoare,natie ori sex sau religie.
Cred in iubire si dragoste,ea exista!

LOVE&PEACE,
Ozzy
Gruparea Ozicolea la Rosiori - de Verde - de andrei p la: 30/04/2004 01:22:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Musiu, „cu voia dvs Ultimul pe Lista”
M-am uitat cu placere la www.fotografu.ro/ceseredelavede
V-ati (ne-ati) plimbat prin locuri minunate. Dar parca nu erau atatea garduri...

De ce spun asta. Principala diferenta intre un fotograf amator si unul profesionist este implicarea. Amatorul trece pe langa, face si o poza-doua din fuga.
Profesionistul este mai perseverent si exploreaza posibilitatile subiectului.
Din mai multe directii, pe mai multe lumini. Si mai ales mai de aproape. Robert Capa spunea: „Nu este destul de interesanta, inseamna ca trebuia facuta mai de aproape.”
Bine, mai conteaza abordarea, prezentarea. Acestea, n-am ce zice, sunt la inaltime.
Dar cu exceptia soarelui, celor 5 pomisori si desigur a dughenei cu croitori, prea multe imagini sunt facute "de prea departe". Parca un gard invizibil v-a oprit.
Ar fi sa citam din clasicii in viata: „Incearca sa foloseasca fotografia pentru a exprima o stare de iubire devastatoare. Da’, data asta n-a reusit chiar ca de obicei.” Numa’ bine, Andrei
#14761 (raspuns la: #14525) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intr-adevar, sunt o adolescenta - de Liah la: 30/04/2004 06:40:10
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
Am propus acest subiect deoarece aceasta discutie a fost la noi in clasa, iar ce am auzit acolo nu mi-a placut. Am incercat sa daram acele ipoteze dar toti erau impotriva mea.
Eu sunt una din cele norocoase deoarece pe 26 mai o sa fac un an cu prietenul meu, pe care il iubesc super mult. Incercam prin diferite metode sa ne "intrecem": care pe care iubeste mai mult. De fiecare data cand vorbim realizam ca iubirea nu se poate masura, si totusi simt ca el ma iubeste mai mult. Stiu ca suna aiurea, dar el cred ca are in imaginea lui casa, copii, si pe mine ca sotie :) (si are doar 19 ani).
Sper ca voi fi cat se poate de fericita cu el, stiu ca este ciudat o fata de aproape 18 ani sa vorbeasca de asa planuri marete, dar asa e iubirea... incepi sa-ti faci planuri, sa visezi...

Si mai sper sa aiuba toata lumea parte de fericirirea ce i se cuvine.
#14779 (raspuns la: #14748) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intre si intre: relatia - de pr Iulian Nistea la: 30/04/2004 13:05:43
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Hristos a inviat, Simona.

Mie mi s-a implântat in minte o zicere din slujba inmormântarii, care, desi e din slujba inmormântarii, e pusa acolo pentru noi cei ce traim, nu pentru cei ce s-au dus dintre noi. Suna asa:

"Toate sunt desertaciune câte nu ramân dupa moarte".

Zicerea aceasta este o adaptare (sau infuzare) crestina si patristica a celebrului vers "Desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciune".

Asadar, "toate sunt desertaciune câte nu ramân dupa moarte" vrea sa ne atraga atentia sa nu punem inaintea celor vesnice cele vremelnice. E un principiu duhovnicesc valoros si util in discernerea unor situatii.

Experienta mea personala imi spune ca cele mai frumoase, mai importante si cu adevarat vesnice pe lumea aceasta sunt relatiile.

Cu adevarat, orice relatie e de fapt vesnica: vom trai in vesnicie cu toti, si mai ales cu toti acei cu care ne-am intersectat in viata, mai mult sau mai putin.

N-as vrea sa exagerez, dar eu asta imi spun adeseori: cum voi trai eu vesnic impreuna cu cineva cu care sunt certat sau cu cineva pe care n-am iertat? Cum voi da eu ochii cu cei carora le-am gresit, cand stiu (Mântuitorul zice) ca toate vor fi descoperite pe lumea cealalta? Si rog mila lui Dumnezeu ca sa puna in inima fiecaruia iubire, ca atunci sa-mi treaca fiecare cu vederea cele ce am gresit fiecaruia...

Asa deci, eu unul fac, pe cat pot, sa-mi aprofundez prieteniile si sa ma impac de fiecare data cu aproapele, sa-i cer iertare, si stiu ca o fac pentru vesnicie si asta ma unge pe suflet, si pot deja de acum sa ma uit senin in ochii aproapelui meu.

Fiecare avem pasiunile noastre (unul teatrul, altul timbrele, altul pescuitul). Eu n-as pune nimic mai presus decat pacea si buna intelegere cu aproapele si cu prietenul meu.

"Sa iertam toate pentru inviere".

pr_iulian
#14807 (raspuns la: #14490) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata ...,ca DESTIN intr-o IUBIRE PURA(continuare) - de DESTIN la: 03/05/2004 19:24:24
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
...Imi zboara gandul la templele unor vremuri apuse de mult...la semnificatia lor,la zeitatea inchisa in semn de pretuire...
Imi imaginez un TEMPLU AL ZILELOR NOASTRE,in care nu zeul sa fie semnificantul ci niste personaje metaforice:GENEROZITATEA si DARUIREA,DRAGOSTEA si LOIALITATEA,RESPECTUL si ADEVARUL...Ar trebuii ca omenirea sa le ridice - daca nu temple,atunci - simboluri satuare;nu sa li se inchine dar sa li se aplece cu credinta adanca.Cu siguranta lumea ar capata o alta calitate..."gazduind" IUBIRE PURA in eternitate.Astazi ,semenii nostri- mahniti de neincredere sunt reticienti in fata adevarului,a iubirii autentice...fiinta telurica si calda, prin minte inima si trup ador imensa necesitate ...IUBIREA PURA...
viaţa..., ca DESTIN într-o IUBIRE PURA - de LudmilaClaudia la: 04/05/2004 03:23:32
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Câtă profunzime, câtă frumuseţe şi câtă dreptate ai , prin ceea ce ai scris, din punctul meu de vedere.
" viaţa ..., ca DESTIN într-o IUBIRE PURA " , cred că este , unul din cele
mai " bogate " daruri primite de la Dumnezeu . Câtă consistenţă ,semnificaţie pot cuprinte în ele aceste cuvinte, poate că numai aşa ne putem considera fiinţele Universului, dincolo de spaţiu şi timp.
#14958 (raspuns la: #14944) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru DESTIN - "Viaţa..., ca DESTIN într-o IUBIRE PURĂ" - de LudmilaClaudia la: 04/05/2004 06:57:35
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Ziua de astăzi a fost mai frumoasă, mai bogată, după ce am citit ce ai scris în " Viaţa..., ca DESTIN într-o iubire pură ". Mulţumesc ! LC
#14962 (raspuns la: #14944) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce este iubirea? - de (anonim) la: 04/05/2004 09:12:27
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
da, iubesti cand dai totul fara sa primesti nimic in schimb
dar cati dintre noi iubim cu adevarat?
exita notiunea de dezaamagire in iubire?
#14970 (raspuns la: #14833) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cele zece porunci - de Little Eagle la: 11/05/2004 13:28:24
(la: Respectul)
Am mai scris cindva ca am multi prieteni indieni-americani.Aceste zece porunci
au fost trecute din generatie in generatie de la primele triburi ce au existat in America,tara lor!Originea lor este pornita de la tribul Lakota-Sioux si adoptate
de toate triburile mai tirziu,apache,cheyenne,iroquois,mohawks,hopi,navajo,
black feet etc etc.Este vorba de respect si cum au gindit aceste triburi sa se comporte in viata de zi cu zi,o fac si in ziua de azi.Un lucru ce noi inca nu am invatat sa facem oricit de "civilizati"ne credem!

Sa nu uitam ca indienii au dorit de la inceput sa imparte pamintul lor cu noi,dar noi am vrut totul si i-am masacrat intr-un genocid despre care ar trebui sa se scrie mai mult!
In memoria spiritelor celor morti scriu aceste 10 porunci sa fie cunoscute si voua tuturor.

1.)Iubeste pamintul si tot ceea ce creste si traieste in el si pe el,arata-ti cel mai mare respect in fata naturii ,de la piatra la pasare.

2.)Fi intotdeauna aproape de Marele Spirit in gind si fapta.

3.)Arata-ti cel mai mare respect semenilor tai.

4.)Fiti uniti si luptati impreuna pentru bunastarea tuturor semenilor vostri.

5.)Daruiti iubire si ajutor oricind este necesar.

6.)Sa faci mereu ceea ce este drept numai.

7.)Daca ai mai mult,da-i jumatate celui ce nu are.

8.)Mereu fi saritor la nevoie si lupta pina la sacrificiu pentru binele altora neajutorati.

9.)Fi onest intotdeauna si spune mereu adevarul.

10.)Fi raspunzator pentru orice fapta a ta si gind.

........................................................................................................................
"Omul crede ca misiunea lui in viata este de a subjuga Creatia si alte popoare,de a fi in control asupra lor,de a le domina.Nu este adevarat.Omul
este doar o parte din intreg,misiunea lui nu este de a exploata ci de a ingriji si ajuta Creatia toata,sa fie servitorul ei.
Omul trebuie sa aiba responsabilitate ,nicidecum putere asupra nimanui si nimic."

Chief Red Cloud(Lakota-Sioux)




























Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...