comentarii

pe caruta pe care nu ai loc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

...da de loc;(I'm not hiding - de SB_one la: 16/07/2004 20:43:02
(la: despre barbati ... fara suparare :))
...da de loc;(I'm not hiding at all...cred ca ai zice tu)
daca dai un "clic" pe sebe( vorba mea...sb) ...sint acolo!(I'm right here)

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#17975 (raspuns la: #17973) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Copilarie imi amintesc... - de DESTIN la: 27/07/2004 06:25:18
(la: Amintiri din Copilarie)


...mirosul de otel incins, ulei si aburi fierbinti al locomotivei cu roti
uriase in Gara de Nord.
Pufaitul dublu al pompei de aer a locomotivei
Mecanicul cu fata manjita rezemat in brat in ferastra locomotivei
Fasii de fum trecand
Nu va plecati in afara
Campiile rotindu-se ca spitele unei roti uriase in fereastra rapidului.
Gogosile cu dulceata, imense, pudrate cu zahar din gara
Sarmele de telegraf alunecand in sus si-n jos, in sus si-n jos.
Mirosul fumului de locomotiva.
Cantonierii saluta trenul ce trece
Sunetul cand trece trenul pe un pod
Copiii goi unsi cu noroi pe malul raului
Sunetul gaurii din toaleta vagonului. Nepas, -se penker, -ende, -
HORRRSSS!
Mirosul sapunului lichid.
Clinchetul ciocanului cu maner lung pe roti dedesubtul vagoanelor
Branza Lica
Teiul aprins de trasnet la marginea drumului
Padurea de pe dealuri...
Bunica, cumparand stergare inflorate de la coperativa.
Taranii cantand in carciuma
Virtuosii la dramba si tambal vioara si ea prezenta...
Latrina din fundul ograzii
Gramada de balega din dosul grajdului, langa usita
Seara in carciuma, sub lampa de gaz din tavan, povesti ,fum si rachiu...
Indopatul gastelor seara in bucatarie
Berzele de pe stalpul de telegraf, care mananca tot timpul fin'ca se caca
tot timpul.
Strabunica de 96 de ani, ce trebuie sa bea ceai de dude, ca e constipata.
Are odaita
ei in ograda, langa cuhnia de vara.
Fragi cu smantana
Pui la frigare (prins din ograda, hranit pe ulita, cu rame, baligi,
samd)
Ploaie de vara, fulgere, tunete, trasnete.
Mirosul aerului dupa ploaie.
Hrighi parfumati culesi in padure dupa ploaie
Hrighi prajiti pe plita cu burta in sus, cu mujdei in ea, ca in
Calistrat Hogas
Ladita cu cas framantat, iute la gust, de mancat cu ma'liga si scrob
Cotcodacitul gainilor, cantecul cocosilor, cardul de gaste de pe linia
satului
Pui, pui, pui! Bunica, chemand seara gainile de pe ulita.
Pisicile miorlaind dimineata sa le dea paine cu lapte
Cei doi caini jegarati ce numai ploaia ii spala...
Soarecii duruind nucile in pod
Hai sa ne jucam pe toloaca
Du-te si vezi pe unde s-au ouat gainile sub cerdac! Ce loc plin de
gainatzi!
Culege niste porumbi. Incearca-i cu unghia, sa aiba lapte!
Du-te si spune-i lui Mos Ilie sa puie zitzul la caruta, mergem la
moara...
Dimineata la mos Ilie, ciorba de fasule pestrita cu ma'liga rece
Scroafa cu purcei tavalindu-se in glod
Trecem cu caruta si oprim la balci...
Radioul cu baterii multe. O cutie intreaga. Baterii late
Vocea Moscovei in idis: Fiecare picatura de sange evreesc va fi
razbunata...
Cei 12 pruni dela gard si cazanul de facut rachiu...
Tare mai e spinarea calului, cum sa-l pot calari?
Crupa lata a calului lepadand baligi in mers
Norul gros de praf ridicat de o masina intrecandu-ne
Kaisersemmel (chifle crestate) proaspete la Itcani
Se lasa bariera, trece trenul
Taranusii in pielea goala calarind in apele limpezi ...
Zornaitul prundisului in apa raului
Jules Verne citit dupa amiaza pe cerdac...
Batranul si maretul pom cu ciresi negre, mici si amare dela potcovarie
Sina fierbinte potrivita pe roata de potcovarul negricios
Potcoava fierbinte pe copita ce fumega si sfaraie
Fetita potcovarului, tinuta strans intr'un cotlon, ferindu-ne de o
ploaie de vara
Sunetul indepartat al trenului trecand noaptea pe vale...
Te-ai tras cu trenul? Te-ai tras cu tramvaiul?
Nucul mosului de peste drum
Manualele de fizica din grinda ale baiatului dascalitei
Fantana cu lant din fata curtii dascalitei
Sunetul caldarii lovind fata apei, sunetul lantului
Mustata pe oala a lui badea Stefan morarul cel posac
Mirosul de malai proaspat, de moara si tacanitul pietrelor de moara
Batoza cu cureaua lunga de transmisie si oamenii indopand-o cu spice la
treierat
Mirosul de curatenie in odaia mare si sunetul pendulei
Trenul departe in vale la Burdujeni vazut dela fereastra
Zgomotul asurzitor al ciocanelor lovind tinicheaua
Izul usturator si lacrimogen de amoniac in pisoarul public de sub
tinichigerie
Mirosul de masinarie noua, mirosul cauciucurilor
Muzeul militar, toate sunt de culoarea prafului. Dece?
Duminica a.m. la Cismigiu. Sirop cu sifon. Chefir la Buturuga. Cu barca.
Pestisorii rosii
Scranciobul. Tata, m-a batut ala! Descurca-te singur, pocneste-l si tu.
Duminica p.m. Miting aviatic la Baneasa. Papana, Bazu Cantacuzino
Luna Bucurestilor. Belinograful transmite poze prin telefon.
S'a deschis Muzeul Satului. Circul Medrano



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

inacita tot pe loc - de inacita la: 24/08/2004 17:42:42
(la: Muzica)
inacita tot pe loc

Loredana, "Extravaganza". Papa, parara. Foaaarte frumos. Altfel, toata lumea bine? Sau buna?
inacita tot pe loc - de inacita la: 24/08/2004 17:48:07
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
inacita tot pe loc

Cate prostii se pot spune intr-un singur forum, pe un singur subiect dat? Cred ca intram in cartea recordurilor. Cineva, departe, in josul paginii, zicea ca pe vremea trecuta femeile erau egale cu barbatii. Ca ce, traforau impreuna? Ha! Si apoi, femeia nu va fi niciodata egala cu barbatul si cu nimic, pentru ca nu asta a fost intentia. Fiecare inanimat/animat este doar egalul sau. Diferenta exista. Restul e utopie, ca si comunismul.
locul 8! - de mya la: 24/08/2004 22:16:37
(la: Olimpiada 2004)
In acest moment Romania e pe locul 8 la medalii...oau! Beton!
Locul 7 - de Crisa_ la: 25/08/2004 23:09:00
(la: Olimpiada 2004)
Sau cel putin asa vazui acum o ora la tv (e miercuri, ora 22...)! Si asta dupa ce duminica eram de-a dreptul dezamagita uitandu-ma pe net la clasamente... locul 16...
In primul rand locul intrebar - de admin la: 26/08/2004 22:49:15
(la: Preoti homosexuali?)
In primul rand locul intrebarii nu este in acest subiect.
Verificarea mesajelor utilizatorilor ne-confirmati poate dura intre 5 minute si 72 de ore, in functie de timpul moderatorilor. Utilizatorii confirmati pot publica imediat.
#20428 (raspuns la: #20374) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O carte, un loc - de homeless la: 31/08/2004 18:35:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartile ajung in mainile noastre printr-un miracol pe care nu am reusit sa mi-l explic. Si nu ma refer la momentul in care le cumparam, sau le imprumutam, sau le furam - de cele mai multe ori ele ne marcheaza existenta si prin asocierea cu momentul si locul in care le citim.

Toamna patriarhului am citit-o in armata. Un univers concentrationar, oricit de "civilizat" ar fi locul cu pricina. Povestea dictatorului a tot puternic, dar lipsit de adevarata implinire, era si povestea mea, a celui care de abia incepea sa inteleaga ca libertatea pe care trebuie sa o obtina este una interioara.

Seniorii razboiului (Gerard Klein) am citit-o, era singura carte disponibila, intr-un cantonament. Ma pregateam pentru participarea la un campionat national si de acolo, dintr-un roman SF nu tocmai celebru, am invatat sa lupt pina la capat, sa dau totul din mine.

Muntele vrajit l-am citit pe patul spitalului. Nu stiam despre ce este vorba, asa ca nu am ales cartea in mod intentionat. Modul in care suferinta si mizeria umana pot fi transformate in frumos m-a indemnat sa scriu pentru prima data o poveste.

Cvartetul din Alexandria l-am citi cumva pe fuga, in timp ce traiam propria mea poveste de iubire. Dupa ce am terminat primul volum si, din cel de-al doilea, am inteles ca iubirea inseamna si curiozitate, si tentatie a pacatului, si ca ea poate fi traita diferit de cei doi parteneri, chiar daca totul se intimpla la intensitate maxima, am reusit sa supravietuiesc unei despartiri dureroase.

Aceleasi carti am avut ocazia sa le discut cu prietenii mei. Iar ei le citisera in alt context, pentru ei insemnasera cu totul si cu totul altceva. Poate ca asa pot fi definite cartile mari, indiferent de stilul in care au fost scrise, sunt carti care pot sa ofere fiecaruia ce are nevoie, pot fi intelese intr-o infinitate de moduri.
Bine v-am regasit, Domnule Di - de Dinu Lazar la: 02/09/2004 21:31:00
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Da, doamna Mirona. Sigur ca imi aduc aminte de Dvs, felicitari pentru starea civila care este, si sper ca totul va fi mult mai bine decit in timpurile cind v-am cunoscut - momente legate de un rasunator esec de-al meu, cind credeam ca exista vreo posibilitate de a reuni mai multi fotografi profesionisiti la o caruta care sa treaca involburatele ape ale creatiei in domeniu.
Nu a fost sa fie, dar nu imi pare rau, au fost momente grozave toate discutiile de atunci si chiar experienta cu stim noi cine.
De discutii sa nu va inrositi pe aici, totul este absolut normal si in parametrii la care ne putem astepta - nimic nu este surprinzator.

Din toate cele invatam si cafeneaua este un loc grozav sa ne simtim bine, chiar cu accidentele de rigoare.

Pentru ca suntem pe terenul de joc al domnului RH, eu as profita sa-l intreb daca exista in Ro si eu nu stiu grupuri de creatie sau asociatii de creatori in domeniul rdio-tv, care sa analizeze si sa rezolve problemele profesionale ale acestui asa de prezent si asa de necunoscut totusi grup de profesionisti. Nu ma refer la sindicatul din tvr, sau din radioul de stat, caci alea, aoleu...
#20899 (raspuns la: #20530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"e placerea noastra fiindca nu putem sta locului ;)"pt.Belle, - de DESTIN la: 09/09/2004 03:22:24
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
1. inca nu ti-ai dat seama, tu ma stii mai demult si nu-s chiar asa miloasa asa ca nu ramane decat sa speri ca dinisor ma intrece in bunatate (cu sanse multiple de reusita lol)

Curaj gaina ca te tai...Belle o stii nu...?hahahahhha!!!!!

2. nu e vorba de folosit toate sansele, e placerea noastra fiindca nu putem sta locului ;)

Multumesc,multumesc,...si eu sunt bun a va tine intr-un loc?

4. eh uite ca n-ar fi exclus sa ne plictisim cand ti-e lumea mai draga ... don't take any chances :)

Si plictiseala este o forma de capitulare...

Zambiti ,serios eu chiar zambesc,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21480 (raspuns la: #21475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ONU este singurul loc, unde T - de Mary la: 06/11/2004 18:34:24
(la: Alegerile in USA)
ONU este singurul loc, unde TOATE TARILE se pot intilni si discuta probleme si e bine sa ramina asa. Altfel ne intorcem la anarchie.
Intr-un catun, oras etc, e normal sa fie politistul pentru a pastra linistea, ordinea si legea.
Dar nu putem compara o tara independenta cu un catun....Toate tarile sint si trebuie sa ramina independente ca altfel ne intoarcem de unde am plecat. Nici o tara nu are dreptul sa fie politist mondial, s-a schimbat lumea de acum 60 de ani , cind USA era si singura democratie si cea mai puternica, iar Germania, Uniunea Sovietica, China, etc ..erau numai... focarele de infectie ....Chiar de acum zece ani s-a schimbat lumea, si razboiul rece s-a terminat, deci, Uniunea Europeana trebuie sa fie partenera alaturi de US si alte tari in combaterea doar a terorismului international.
#27947 (raspuns la: #27933) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In loc de noptiera - de Vlad L la: 16/11/2004 13:37:23
(la: Ultima carte)
Nu stiu altii cum sunt, dar la mine cartea nu sta pe noptiera. Locul ei e in buzunar sau in geanta, pentru ca locul meu (aproape unic) de lectura este autobuzul 104, care ma duce si ma-ntoarce de la serviciu.

Fericiti cei care sunt in stare sa citeasca in picioare, intr-un autobuz supraaglomerat, tinandu-se cu o mana de bara, iar in cealalta tinand geanta, umbrela si cartea.

Pentru cine nu a incercat, e ca si cum te-ai ruga stand in genunchi in mlastina. La un moment dat mlastina dispare.
"singuratatea e ca o pisica...acolo unde i se face loc"anisia, - de DESTIN la: 22/11/2004 01:27:11
(la: Teama unui nou inceput...)

"solutia ar fi sa nu o mai acceptam pe singuratate, sa nu o mai gazduim... stii ce cred? cred ca singuratatea e ca o pisica. toarce si dormiteaza acolo unde i se face loc..."


Cat adevar!!!"solutia ar fi sa nu o mai acceptam pe singuratate,"

Cu bine.

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#29444 (raspuns la: #29424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ani: al meu e la loc sigur - de desdemona la: 06/12/2004 15:13:01
(la: Trancaneala Aristocrata)
Nici chiar Mos Nicolae nu poate face chiar totul.
Nu mai are cum sa ia inapoi cadourile mancabile ce au fost mancate. Deci ale mele sunt la loc sigur. In afara de elefantelul de portelan (nu mananc elefantzei).
Ce sa faca mosul cu un mobil ? Sa sune la starea vremii, la iepurasul de pasti, la evidenta computerizata a copiilor cuminti, la pizza express, la inter-flora, si la patiseriile fabricante ale prajiturilor sale favorite. Si mai ales la Ministerul Pantofarilor si Lustrangiilor - pentru cei ce nu si-au curatat incaltarile - ca sa fie luati la munca fortata la lustruit pantofi timp de un an.
#30838 (raspuns la: #30835) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa va povestesc cateva di - de mya la: 08/12/2004 19:05:50
(la: Frizerii bucuresteni, mai stilati ca niciodata)
Hai sa va povestesc cateva din experientele mele la coafor, in Romania. E interesant, zau.

Acum vreo 15 ani, mi-a venit asa brusc pe chelie, ideea ca mi-ar sta bine blonda. Drept care m-am dus la Hotelul Bucuresti cu o caruta de bani la mine si am gasit o tanti care sa-mi vopseasca parul in suvite dar exact cum i-am explicat eu. Trebuia ca parul in final sa nu arate a par vopsit (ca se pierdea tot farmecul, nu?) ci a par decolorat de soare. Asa incat tipa m-a vopsit de trei ori (in suvite), cu trei nuante de blond, din ce in ce mai spre culoarea mea naturala (saten roscat). Aia a fost unica mea experienta in ale coafor-ului incununata de succes. Mi-am vopsit si sprancenele tot atunci, fiindca cu parul blond si sprancene saten inchis as fi aratat sinistru. Domne' chiar imi statea bine, serios vorbesc. Ce nu-mi placea era ca se luau golanii pe strada de mine si imi stigau ineptii despre blonde (glumele de santier pe care le stiti)

Dupa vreo cateva luni, timp in care parul a crescut si eu am incercat alte "doamne" coafeze (aia de la Hotel Bucuresti era prea scumpa pentru mine, deh)...mi-a trecut elanul brusc si am vrut sa revin la culoarea mea naturala. Ma saturasem de glume cretine si era si destul de frustrant sa tot schimb coafezele, nici una nu-mi facea in cap ce voiam eu. Buuun. M-am dus la coafor-ul din cartier si le-am zis ce vreau. Totul a fost in regula...vopsit, spalat, etc...pana sa se usuce parul...arata totul normal. Dar cand parul s-a uscat, am observat ca toata lumea din coafor se holbeaza la mine cu mana la gura (ca la tara, stiti gestul). Aveam parul verde inchis (in loc de saten roscat). Soc. Noroc ca stateam la 2 minute de casa (au fost cele mai luuuuungi 2 minute din viata mea!). Imi venea sa merg in maini ca sa nu se vada, nu...nu m-am intalnit cu nimeni (cu un caine da' ala nu se pune).

Vopseaua fusese veche si coclise in parul meu, asta a fost explicatia savanta. Inutil sa va zic ca si-au dat cu parerea zeci de "doamne" coafeze, cliente, etc. Nu se mai termina cosmarul, io voiam doar sa plec si sa scap de acolo! Nu am platit nimic (nici bacsis) si am revenit dupa fix o saptamana (saptamana in care am stat ascunsa in casa) ca sa mi se revopseasca parul. A iesit bine, spre bucuria mea sincera!!!!

Culmea e ca tortura nu s-a sfarsit aici. Nu stiu ce-mi vine si dupa vreo 6 luni imi zic...ia sa-mi fac si eu un permanent (primul si ultimul din existenta mea pe acest pamant!). Numai ideea de permanent imi suna cam aiurea...cum adica permanent? Pai cum, tine asa la nesfarsit...ma rog, suna sinistru. M-am dus la un coafor si am cerut un permanent foooarte slab, asa...sa fie parul putin ondulat (parul meu e putin ondulat dar nu destul in mintea mea de atunci). Tanti in cauza era foarte in verva ca nu stiu ce eveniment avea in familie (nunta, botez, nu mai retin). Nu prea era atenta. Eu i-am povestit ce patisem cu 6 luni in urma. Oricum mi-am zis ca trebuie sa o tin sub observatie mereu ca sa nu imi faca vreo prostie in cap. "De ce ti-e frica nu scapi!" M-a lasat prea mult cu solutiile de permanent in par (parul lung) si am iesit in final exact la Tina Turner (jur!!!). Mi-a ars parul pana la radacina! Si-a cerut iertare de 100 de ori da' ce sa mai fac? Nu puteam sa ma pieptan sub nici o forma (par uscat, umed, ud de tot), mi se rupea pieptanul in par. Daca va zic ca aratam ca Tina Turner cand avea ea coama aia in cap...poate va aduceti aminte.

Dupa o saptamana (timp in care imi faceam ceva de genul coc da' iesea ceva de genul coc d-ala supraetajat ca nasa la nunta, Doamne...ce vremuri de trista amintire!!!) m-am tuns numarul doi (fratele meu, carea avea plete ma lua mereu la misto, fiara, voia sa-mi faca poze pentru posteritate dar am refuzat cu demnitate!). Atunci am jurat ca nu mai calc in viata mea intr-un coafor si asa a fost. De regula ma tundeam singura (si le tundeam si pe prietenele mele si toti din jur) asa ca m-am specializat intre timp iar cu vopsitul sau permanentul am terminat in viata asta si pentru eternitate!

Sotul meu s-a gandit sa se tunda inainte de cununia noastra, in Romania. L-a tuns un frizer d-asta din descrierea de mai sus ("Sa va fie de bine!") si pozele de la cununie sunt crunte! Are capul tesit cand te uiti din profil, parca e cioplit in stanca. Trebuia mereu sa-i zic ca se uite la aparatul foto, din fata arata mai de Doamne ajuta...cat de cat. Acum il tund eu, avem o masina automata meseriasa si face minuni (nu mai zic de banii economisiti).

Mesajul a fost prea lung (stiu!) dar am avut chef sa scriu. Poate v-ati distrat citindu-l insa pentru mine astea sunt amintiri de genul...din epoca de piatra. Dar nu m-au marcat psihic ;-).
si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"romanii s-au "tiganizat" in loc ca tiganii sa se "romaneasca". - de DESTIN la: 28/12/2004 18:36:19
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
Dear anonim,

In comentariul tau sunt multe adevaruri dureroase referitoare la Romania,tara tuturor romanilor.

Si eu am intalnit aceste imagini,stari,reactii ...insa a generaliza,este total rautacios si lipsit de obiectivitate.

Nu sunt de acord cu afirmatia ce iti apartine :

"romanii s-au "tiganizat" in loc ca tiganii sa se "romaneasca"."

Este o dubla si grava afirmatie adusa Romaniei si etniei de care amintesti.

A nu se uita :prin votul dat , prin alegerea facuta, acesti :""romanii s-au "tiganizat"" numiti de tine, a readus speranta in inima tuturor romanilor.

Cu bine,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#32347 (raspuns la: #32217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu m-am mutat exact pe locul - de mya la: 04/01/2005 00:35:12
(la: Incendiul din California- sunt români acolo??)
Eu m-am mutat exact pe locul unde a ars, sau ma rog...foarte aproape. Daca ies din casa si merg 10 minute pe dealurile din jur, dau de arbusti arsi pana la radacina. Vecinii mi-au povestit scene de cosmar. Multi din jur si-au pierdut casele, pe aici nu a murit nimeni din fericire. Am urmarit incendiile de anul trecut, prin mesaje cu prieteni americani care stau prin zona. Imi trimiteau imagini in mod constant. Era de necrezut. S-a oprit focul chiar langa proprietatile lor. Ne-am rugat intens si eu si sotul mei in zilele alea pentru ei. Zilnic! Locuiesc in Escondido, in afara orasului, in natura salbatica. Nu dau amanunte ca nu vreau sa ma trezesc cu romani la usa care vor sa le infiez copiii :PPP

Lumea din imprejurimi a trait fara curent timp de trei luni dupa incendiu. Inutil sa va zic ca fara curent, nu au avut nici apa. E o zona foarte frumoasa, extrem de exotica si retrasa. Animalele s-au refugiat in timpul incendiului aici, in zonele unde nu a ars. Acum e plin de veverite, coioti, iepusi de camp, cocosi de camp, serpi si altele. Natura si-a revenit insa se vad urmele arbustilor arsi pana la radacina pe spatii mari, e impresionant.

Aici oamenii sunt foarte optimisti insa, au alta atitudine fata de viata. S-au ajutat unii pe altii extraordinar. Renasc si ei din propria cenusa. Si asta m-a impresionat. Cu tragedia petrecuta acum de Craciun (valurile de tsunami din Asia)...cei de aici s-au mobilizat fantastic, au inceput sa stranga bani, haine, donatii pentru sinistrati. E de necrezut ce poate sa faca solidaritatea intre oameni.
#32641 (raspuns la: #2335) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
America este pe locul doi in - de mya la: 09/01/2005 06:58:14
(la: Obezitatea la americani)
America este pe locul doi in lume in privinta analfabetismului (si surpriza mare, pe primul loc se afla Polonia)

Zau? Uite datele UNESCO:

- In 2000, about 70 per cent of the world’s illiterate adults lived in three regions: Sub-Saharan Africa, South and West Asia, and the Arab States and North Africa.
- East Asia and the Pacific reported an overall literacy rate of 86 per cent with an estimated total illiterate population of 185 million.
- The Latin America and Caribbean region has an illiterate population of 39 million, or 11 per cent of the total adult population.
#33013 (raspuns la: #32785) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...