comentarii

permitand-ui


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ha,ha,ha....ui,ui,iuuuuuu.... - de SB_one la: 25/08/2004 23:03:14
(la: despre barbati ... fara suparare :))
ha,ha,ha....ui,ui,iuuuuuu....

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#20360 (raspuns la: #20336) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ui ca am venit si eu.. Se par - de Horia D la: 11/11/2004 20:38:15
(la: Trancaneala Aristocrata)
Ui ca am venit si eu.. Se pare ca miercurea s-a mutat putin spre joi, asa ca....
Precizare: eu nu sunt mic si rotofel, eu sunt mare si rotofel:))

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#28477 (raspuns la: #28475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu in locul dl-ui fefe dadeam - de RSI la: 24/06/2005 22:52:58
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
eu in locul dl-ui fefe dadeam primului casier un bacsis gras !!!
==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#56635 (raspuns la: #56634) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ui la jimmy, s-o trezit si ea - de Horia D la: 29/07/2005 21:27:25
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
ui la jimmy, s-o trezit si ea:))
#62309 (raspuns la: #62305) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
re: un forum ideal - de papadie67 la: 29/09/2003 22:42:50
(la: Un forum IDEAL !..)
"un filtru ideal nu are cenzura". Mais bien-sur que non!!!

Filtrul "de utilizator" din mesajul lui 'nine' imi pare apropiat de ideal. Nu definitiv ideal, deoarece nu lasa timp destul nou-venitului grobian din noi (mine) sa-si revizuiasca atitudinea si sa-si analizeze in consecinta (relativ la nivelul discutiilor/site-ului) comentariile, inainte de-a nimeri pe lista neagra a unor interlocutori potential de calitate.
Asi set-ui filtrul spre-al ignora numai pe grobianul dovedit, dupa regula: da cu bata-n balta de doua-trei ori, si m-am lamurit cu tine!
Ceea ce se realizeaza pe de alta parte oricum, in mod natural/desi mai greoi, fara interventie "de la centru". Adica boul se-autoexclude repejor...nu-l mai citesc, cu timpul, decat masochistii si nu-i mai raspund decat colegii.

Pe de alta parte, oarecum alaturi de subiect, pe-un site 'ideal' mi-ar place sa citesc comentariile la un subiect dat, in ordine cronologica. Cumva, mi-ar ajuta-n mentinerea 'firului rosu'. A fost cazu' nainte si pare-a nu mai fi acum.
Succes!
#546 (raspuns la: #538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
destepti, ziceai? - de papadie67 la: 06/10/2003 03:53:56
(la: Un nou concept la Luneta: gazda unui subiect)

Sau educati?

Ma deranjeaza la fel de mult greselile gramaticale ale unora cu mai putina scoala, insa le dau circumstantele atenuante pe care indeobste le refuz acelora ce scriu nu prost, ci scriu prostii, desi (rarisim, e adevarat)intr-o corecta limba romaneasca, ce doveste ca sunt educati.
Gramatical.

Dar nu destepti.

Cat despre agramatii mentionati, mi-e teama ca e prea tarziu s-o mai indrepte-acum, dar nu-i nimic: de-i logica si suflet si-o urma de bun simt in ce citim, 'n-ui rau, c-e ziceti?'
#742 (raspuns la: #736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
să nu exagerăm - de Gabriel Radic la: 30/10/2003 04:01:38
(la: In strainatate, vorbesti romaneste stricat;unii te ataca;e OK?)
Cred că se dă prea multă importanţă valorilor tradiţionale. Mie personal îmi place limba română, încerc să o vorbesc şi să o scriu cât mai corect, dar asta pentru că îmi place să fac lucrurile bine, nu din patriotism sau din datorie pentru străbunii mei.

Dacă ar fi posibil să o schimb cu altă limbă, aş face-o imediat, contra chinezei sau arabei, sau a altei limbi cât mai exotică, îmbârligată.

Părerea mea e că nu trebuie să te consumi nici când nu reuşeşti să vorbeşti corect, nici când uiţi, nici când vorbeşti cu cineva care are dificultăţi.

Sunt lucruri fără importanţă.

  • -- Ai pierdut timpul citind semnătura mea?! Ce frumos!

Marin Sorescu - de (anonim) la: 21/11/2003 07:34:49
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
'Eminescu n-a existat' poate fi considerat ca un exemplu al nationalismului Romanesc in poiezie.
Comunismul a hranit poporul cu acest nationalism, astupindu-i ochii si urechile, in acest fel reducindu-i sau stagnind-ui nivelul cultural.

Desigur, Eminescu a fost poate cel mai talentat poiet al Romanilor, dar in acelas timp a fost si un poiet puternic nationalist. Poate ca perioada in care a trait Eminescu, i-a dat dreptul sa se ataseze la curentele nationaliste prezente la acea vreme in Europa. Poietii contemporani epocii comuniste ar fi trebuit sa fie constienti de efectul negativ al nationalismului asupra nivelului cultural al poporului.

In orce caz, in afara unor figuri de stil frumoase, gasesc aceasta creatie slaba si lipsita de sens.
#4840 (raspuns la: #4695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E.A. Poe...din nou... - de sanjuro la: 25/11/2003 06:41:42
(la: Cele mai frumoase poezii)
CORBUL

Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte
Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător,
Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate – bate-n uşa mea uşor.
,,E vreun trecător – gîndit-am – şi-a bătut întîmplător.
Doar atît, un trecător."

O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau tîrcoale – şi niciunde-n cărţi vreo cale
Să-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore –
Fata fără-asemuire – îngerii îi spun Lenore –
Nume-n lume trecător.

În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor –
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor –
Nu-i decît un trecător."

Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule – am spus – sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.

Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme,
Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor;
Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită,
Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: „Lenore!”
Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!''
Doar ecoul trecător.

Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie,
Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor.
,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate...
Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor.
Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!''
Vînt şi nici un trecător.

Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă,
a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor.
N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune,
Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Palas – ca un Domn stăpînitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.

Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese,
Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător.
Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală,
Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor!
Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore!''

Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte
Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător;
Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume
Pasăre ce-şi spune-un nume – sus, pe bust, oprită-n zbor –
Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor-
Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''.

Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie,
Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor.
Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană,
Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor –
Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''.
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă,
M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor.
L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare
L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor –
Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor,
Doar cuvîntul: «Nevermore»''.

Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă,
Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor;
Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise,
Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor –
Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor –
Vorba Never – Nevermore.

Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică,
Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător,
Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala
Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor –
Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor,
Ea, pierduta mea Lenore.

Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare,
Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor;
,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri'' –
Eu mi-am spus – ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !''
Spuse Corbul : ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor,
În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină,
Unde spaima e regină – spune-mi, spune-mi te implor,
Este-n Galaad – găsi-voi un balsam alinător?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător,
Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare,
Cea mai pură-ntre fecioare – îngerii îi spun Lenore –
Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul,
Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor!
Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă!
Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor!
Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una,
Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor,
Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează,
Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;
Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor.
Niciodată – Nevermore.
#5164 (raspuns la: #4734) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dilema veche - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:03:37
(la: Regele Mihai de PSD)
Înainte să moară sufocat în abundenţa de cîrnaţi, şorici, raportări guvernamentale glorioase şi zgomotoase veselii în masă puse la cale de primarii noii lumi, anul 2003 a strecurat, cu ultimele-i puteri, o dezamăgire în inimile unora care nu meritau, sub nici un chip, un asemenea cadou. Pentru acea categorie firavă care mai crede, încă, în idei întrupate şi care mai priveşte, încă, cu respect pios spre simboluri istorice şi naţionale, decembrie 2003 a fost o lună proastă. Desuetă în maniere şi nostalgică în aşteptări, ridiculizată de şleahta de pragmatici dezlănţuiţi ai tranziţiei noastre, prostiţi de o istorie care s-a scris peste capetele lor, cu capetele lor, minuscula categorie de români care mai crede, încă, în M.S. Regele Mihai I a putut vedea, stupefiată, în imagini vii şi adevărate, la emisiunile de ştiri, abdicarea Sa. Căci Regele a abdicat în decembrie 2003 şi nu în decembrie 1947.

Abdicarea din 1947, semnată de tînărul Rege de atunci în condiţiile ştiute, a fost şi este nulă din punct de vedere juridic şi imposibil de considerat din punct de vedere moral - ea există doar din perspectiva, e drept, decisivă, a lui real-politik. De aceea, am fost dintre cei care s-au revoltat, în decembrie 1990, cînd Regele a fost alungat din ţara sa ca un borfaş alogen care a trecut ilegal frontiera. De aceea, am fost printre cei care au plîns de bucurie, cîteva luni mai tîrziu, cînd au vazut mulţimea venită pe Calea Victoriei să-şi ovaţioneze Suveranul - pentru prima dată după instaurarea ciumei roşii. De aceea, am fost printre cei care s-au umplut de admiraţie şi respect cînd l-au auzit pe Rege pledînd, în 1991, cauza României în faţa Consiliului Europei - adevărată demonstraţie de nobleţe şi de patriotism. În ochii mei, Mihai I umplea fără rest conturul majestuos al regalităţii. În acel timp, aveam fotografia Majestăţii Sale pe masa mea de lucru.

Cînd, mai tîrziu, administraţia Constantinescu, temîndu-se şi de umbra ei, a înţeles să lase chestiunea monarhică în coadă de peşte, am fost dezamăgit. Mai apoi, cînd Regele s-a aşezat cu preşedintele la masă, mi-am temperat nedumeririle cu truismul "Regele e deasupra..." Istoria pe care o încarnează îl plasează nu dincolo, ci deasupra preferinţelor noastre politice. Micile noastre idiosincrazii, fie ele şi politice, nu au cum să intre în logica regală. În fond, dacă mie nu-mi place preşedintele României, Regele nu e în nici un fel obligat să-şi croiască atitudinile în consecinţă. La fel mi-am spus cînd am aflat că ginerele regelui, "Prinţul", a acceptat un post de consilier al actualului prim-ministru. Am refuzat mereu să cred zvonurile privitoare la starea materială a Regelui şi a familiei
. Sale şi la dependenţa acestora de bunăvoinţa actualului guvern. Mi-am spus, de fiecare dată, că "Regele e deasupra..."

Dar, în ultima lună a lui 2003 (de bună seamă, luna decembrie nu e deloc fastă pentru acest Rege), am încetat, pentru prima oară, să-mi repet mantra monarhiştilor şi mi-a venit în minte o întrebare mult mai republicană: bine, bine, dar Regele e chiar deasupra a orice, pluteşte inocent şi angelic, fără responsabilităţi? Nu există, totuşi, rigori ale acestei detaşări? O atare situare deasupra nu impune, totuşi, o oarecare cenzură în relaţia cu imediatul? A fi deasupra te îndrituieşte să fii la braţ cu oricine de dedesubt? A fi deasupra, în sens regal, îţi dă dreptul să operezi indiscriminat în raporturile cu lumea "supuşilor"? Aşa m-am gîndit cînd l-am văzut pe Rege înmînînd dlui A. Năstase, la festivitatea organizată de o revistă mondenă, titlul de "omul anului 2003". Nu ştiu ce o fi fost în mintea Regelui cînd a acceptat să joace rolul de vedetuţă la butoniera acestui prim-ministru, hrănindu-i ştiuta obsesie de "a da bine" şi dîndu-i iluzia anvergurii istorice. Şi nici ce o fi fost în sufletul lui cînd a schimbat elogii cu premiantul anului, pe scenă. Dar nici nu mă interesează, pentru că nici lui nu i-a păsat ce va fi în sufletul puţinilor care, încă, mai credeau în el.

Deşi efectele sale ţin de exercitarea puterii, substanţa oricărei abdicări e extra-constituţională. Strict juridic, abdicarea unui rege înseamnă părăsirea tronului, a puterii prin voinţă unilaterală. O abdicare în sens constituţional poate fi oricînd discutată şi disputată. Scurta istorie a monarhiei noastre ne oferă două abdicări, amîndouă cît se poate de controversate. Dar adevărata abdicare a unui Rege înseamnă părăsirea stării de regalitatate, a nobleţei superioare, a aristocraţiei autentice, înseamnă demisia din logica demnităţii pe care trebuie să o încarneze un Suveran - înseamnă, de fapt, părăsirea lui "deasupra". Mihai I a abdicat de la starea de regalitate în decembrie 2003, împins, probabil, de nevoi pămîntene. Mihai I a devenit un personaj monden, cu nimic diferit de Mutu, Jojo sau Pepe. Mihai I s-a integrat în mecanismul pieţei notorietăţii bucureştene şi cel mai puternic om al momentului l-a afişat, vanitos, în vitrina sa. Păşind pe scenă în dans tandru cu dl Năstase, în coregrafia celebrului Micky, Regele a întors spatele destinului său înalt şi a părăsit inima cîtorva români, de Sărbători. Sigur că, la urma urmei, asta nu are nici o importanţă. Într-o ţară rănită aproape fatal de atîtea dezamăgiri, gestul neputinciosului Rege nici nu adaugă, nici nu scade ceva. Şi poate, cine ştie, Regele pe asta s-a şi bazat...

Sever VOINESCU

Evreii - de daniel la: 04/02/2004 17:39:47
(la: Evreii impotriva lui Sharon? Anita unde esti?)
Dar cine sint ei?
Rasa ariana sau ce-a protejata?
Din cite am inteles s-au cam saturat de Sharon, am norocul sa citesc aceste vesti pe coltul lui A3 de pe ultima pagina al ziaru-ui. Duminica trecuta am citit reportajul unor dezertori evrei, dintre care unul era "parasutist de la fortele speciale", plingind, marturisea mirsaviile pe care le-a facut dealungul anilor. Ti se face piela gaina, dar in sfirsit Dumnezeu este sus si i-ii va pedepsi pe cei pacatosii, precum spune popa.


Numai bine.
Manifestul si morile de vant - de Dinu Lazar la: 23/03/2004 01:56:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Din pacate, la datu` cu parerea despre fotografie si tehnica fotografica exista atitia pseudospecialisti in presa, ca te intrebi unde stateau internabilii astia pina acum.
Intr-o revista de decoratiuni aparuta luna trecuta aflam ca cutare aparat foto are un motor VSI asa si asa (ala era micoprocesorul, pentru duduia cu capu` in moatze e tot aia cu motoru`'); iar in revistele de computeristi si computere dezastrul bintuie creierii infierbintati ai tinerilor lupi de chat; care va sa zica in ultimul Extreme PC scrie negru pe alb ca Olympus a anuntat dezvoltarea unei lentile pentru camere foto digitale cu dimensiuni foarte reduse.
Cind colo, stim si vedem ca nu e o lentila, ci un sistem care cuprinde si un obiectiv, CARE E FACUT DIN MAI MULTE LENTILE, si un captor CCD.
Dupa ce shmecherul care informeaza poporul depsre ce mai e nou la Olymus ne spune de noua lentila, aflam in fraza urmatoare ca treaba e de fapt o camera, ca vorbeste de prototipul camerei; si ca e vinjoasa, pentru ca suporta 1,3 MP. Suporta! Mare sunt meandrele limbii romane.
Dezmatul continua insa: care va sa zica la o adica acest lucru ( grosimea si rezolutia, scuzati, suportata) a fost posibil datorita lentilelor cu forma libera!
Alo, academia! optica dintr-a shaptea se mai face? Lentile cu forma libera?
Invatamintul e deci un dezastru.
Pe vremea mea asa un specimen nu ar fi terminat niciodata liceul...
Sau o fi luat ceva ierburi omul si ne batem capul de pomana.
Pentru ca: lentilele cu forma libera au fost asezate orizontal, nu vertical.
Comitetul de premiul Nobel ce face, nu citeste Extrem PC din Ro?
Ce inculti astia cu Nobelu...ca vine bomboana pe coliva:
avantajul lentilelor cu forma libera asezate orizontal, e corectarea aberatiilor cromatice. De unde? Din telefoanele mobile!!!!!!!!!
Din doua una; ori aceste reviste sunt serioase si scriu corect stiintific si profesional despre orice numai despre fotografie nu, si a dat drumu` la Socola si toti redusii mintal au fost angajati la ziare si reviste ca mari specialisti in tehnica fotografica, ori toate informatiile sunt la nivelul fotografiei digitale vazute de iluminatii care este, si atunci e grav.
La Cotidianu`, domnul EOP scrie linistit si probabil trist ce poate si viata merge inainte, cititorii afla ce panseuri produc circumvolutiile creierului autorului si lumea merge inainte, si a venit primavara si spatiul tipografic umplut cu sfaturi inalte miine e uitat si poimiine alte ineptii vor apare.
Printre panseurile autorului care nu au nici o treaba cu realitatea gasim:

1.Magazinele de la noi ofera in prezent, la un pret de aproximativ 19 milioane de lei, camere foto digitale superioare din multe puncte de vedere aparatelor foto clasice.

Fals. Daca ne referim la aparate si numai la aparate, la acelasi pret unul clasic va fi mai bun (tehnic, mecanic, optic, etc) decit orice aparat digital.

2.Cum camerele foto digitale nu trebuie sa impresioneze o pelicula foto, acestea ajung fara nici o problema pana la sensibilitati de 6400 in standard ISO, fotografiile rezultate fiind clare, pentru simplul fapt ca aceste camere nu folosesc pelicula fotosensibila.

FALS, FALS, FALS!!!!!!!!!

Pina la 400ISO conform oricaror teste digitalul e mai bun ca filmul, peste 800ISO filmul bate digitalul la definitie si granulatie.

3. O rezolutie de 1024/768 de pixeli este buna, permitand punerea pe hartie fotografica a unei imagini de calitate. Imaginile pot fi printate cu rezultate bune pe orice tip de hartie, in formate mari, pana la 25/38 cm

Asta e un panseu ceva ce nu se poate... o imagine la pixelii astia nu poate fi printata sa arate oarecum bine la mai mult de maximum, maximum 8x10 centimetri...

Fotografia digitala e ca Fata Morgana; pare aproape si e departe, pare ca stim multe, ca spunem si la altii din adincurile panseurilor noastre, dar de fapt nu spunem nimic.

Trista treaba.
#12617 (raspuns la: #12582) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sclavii masochişti - de ampop la: 18/05/2004 03:56:19
(la: Cine suntem noi, romanii?)
Din păcate suntem majoritatea nişte sclavi carora le place stăpânirea. Imaginea lui Bastus trădătorul (Gheorghe Dinică) din filmul “Columna”, căruia Gerula (Ilarion Ciobanu) îi aruncă osul zicând : “Vezi osul acesta? E gras…” este tipică pentru majoritate formată din Bastuşi. Din patru în patru ani îşi aleg “democratic” stăpânii. Nu are importanţă, mai demult erau cincinalele, aplaudau frenetic cizmarul şi partidu’. Azi, acelaşi partid dar cu alte denumiri este aplaudat, tot “democratic”. Un muncitor mucalit de la Regia de termoficare spunea că o să voteze PSD-ul şi candidatul la primărie a acestuia pentru că le-a promis să susţină sistemul de termoficare de stat şi să împiedice debranşările. “Nu contează că murim de foame, dar să fie România mare...” grăia prin anii ’90 un proletar suferind de etilism cronic. Psihologia gloatei române a fost bine folosită de mai marii naţiunii. Lasă-l să fure câte puţin de la locul de munca, să ia ciubucul, osul cu puţină carne şi grăsime , astfel încât să putem noi lua halca.
Legea trebuie respectată doar de sclavi. “Noi stăpânii”, cei cu Jeep Grand Cherokee, trecem pe stradă vorbind la celular, fără centură de siguranţă. Ferească Domnul să nu îti plăteşti impozitele. Mai mult, dacă nu eşti din “elita de partid şi de stat” şi ai niscaiva avere,muncită de stăbunii tăi, tabără funcţionarii incompetenţi pe tine să-ţi aplice impozitele la maxim, în afară de orice normă legală. Marile companii de stat beneficiază însă de amnistie fiscală. Să plătească tot sclavul pierderile. Şi…din patru în patru ani, pleosc ştampila pe votul stâpânirii. “E rău cu rău, dar mai rău fără rău” sau “Capul plecat sabia nu-l taie” reflectă şi ele “înţelepciunea românească multimilenară”.
Pensionarii care abia mai pot supravieţui fără medicamente, votează conştiincioşi satrapii orientali. E…de-al nostru.
Legislaţia este instabilă şi se aplică discreţionar. Cei care au mai avut curaj şi-au părăsit ţara , măcar de la mineriadele din 1990 şi au căutat o lume normală, în exil. Oare de ce şi-ar dori ei să revină în mizeria românească din prezent? Să le fura tovarăşii din bănci ceea ce au agonisit în străinătate?
Iar cei ce gândesc altfel sunt luaţi repede în vizorul stăpânirii, cică împiedică integrarea europeană a României…Cine împiedică integrarea dacă nu ei, cleptocraţii? Cred ei oare că cei de la Bruxelles sunt orbi sau oligofreni cu un IQ de 70? Pe care cu ceva minciuni şi mită o să-i momească, pentru integrare. Viitorul este oricum negru…doar un miracol ar mai schimba ceva din atitudinea asta. Poate doar generaţiile ce vor urma, născute în “pseudo-libertate”.
”Romanii pe vremuri au fost brave warriors,i-as compara cu fratii si surorile mele indieni americani,dar si-au pierdut curajul.Au devenit lasi in fata soartei,nu e vina lor,fiecare tara din lume are o anume soarta ca si o singura persoana” …Ozzy eşti un idealist care trăieşti de mult timp în libertate… poate când în România vom fi cu toţii fraţi şi “brave warriors”, eu sigur voi mirosi de mult florile pe la rădăcină…:).


Mario
cand destinul reprosheaza... - de AlexM la: 30/07/2004 16:26:13
(la: Despre Limba)
... tre' sa te gandesti bine ce ai facut. M-am uitat inca odata si destinul sa stramba la mine ca ma puse obejdea sa quotez si texul meu pe care l-a comentat Dumnealui. Aista nu ar fi lucru prea rau, dar Dumnealui imi spuse ca sa nu gandesc "asa" cu referire la "s-a incetatsenit". Dupa aceea vine intrebarea retorica despre cel plecat si autenticitatea limbi. Dupa aceasta invartosheala a destinului simt nevoia sa ma explic.

Draga Soartã,

cand spuneam despre "s-a incetatenit" ma refeream la limba literara si nu la limba poporului. Poporul foloseste si o sa foloseasca maret, ca cand a fost, ca care le-a zis, ca cade, etc, etc etc.
Cred ca pe viitor trebuie sa sublinez pe cine sau ce am in vedere ( Huai Alice, ui acuzativul lui Cioara lu Stãricel: -> pe cine dar "ce" ca nu mere "pe ce" ) atunci cand imi dau cu parerea despre un lucru.
Si inca ceva.. nu am folosit aici prescurtarea IMHO care se foloseste de obicei. O cosndiera ca fiind un fariseism , cel putin IH din IMHO. Intradevar, daca nu spun explicit ca citez din cineva, atunci este de la sine inteles ca ceea ce spun este MO, adictelea "my opinion".
:-))

AlexM
#18606 (raspuns la: #18472) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AlexM zice... - de AlexM la: 04/08/2004 18:47:51
(la: Scandal medical in RO)
cum cã de ce nu o fi luat aspirina -dupa ce a depus un efort fizic deosebit- ca sa evite febra musculara?
Daca nu asta te interesa (de fapt ce intreb ca tuta cand stiu ca nu asta intereseaza lumea?) atunci sa trecem la ce spues Dl. Pop
Zice Dl-ui ca:

"Crede-ma ca nu sunt sinonime din punct de vedere juridic. Consulta te rog un curs de drept penal si vei vedea ca asa este...pe bune :). Sunt termeni "tehnici" de drept, nimic mai mult. Fapta care prezinta pericol social, savarsita cu VINOVATIE si prevazuta de legea penala este o infractiune..."

Dl. Pop, infractiunea nu este neaparat o fapta care prezinta PERICOL SOCIAL sau o fapta savarsita DIN CULPA
(adeca cu vinovatie). Ca tot mentionati Dv. acel curs de drept penal, ia verificati va rog acolo sa vedeti ce scrie acolo la definitia infractiunii. Mie tare mi-e teama ca sta scris mai mult decat bucatica din definitie pe care ati dat-o Dv.

Dpdv lingvistic:
vina= datorie
culpa= datorie

Dpdv juridic:
cu culpã :-Un delict savarsit voit ( "cu datorie" adica, din culpa, cu intentie ).Acest delict este tratat in general diferit de
un delict savarsit farã culpã (chestia cu cricumstantele atenuante).
Cel putin asa stiam io si ma bucur sa invats ceva nou de la voi daca-mi aratati definitiile techince de specialitate.

AlexM










#18991 (raspuns la: #18979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
industria laptelui - de AlexM la: 04/08/2004 22:08:03
(la: Cum gandim?)
Destin zise ca si la munte se intampla ceva. Ui acilea:
--------------------------------------------------------------------
AlexM,si ciobanii, numiti si "oieri"au suferit si sufera continu transformari in viata lor..."industrializarea" s-a "catarat" si pe munte...
--------------------------------------------------------------------

Ultima data cand am fost la stana a fost asta vara. La stana unchiului meu, fratele tatii, cioban de cand era copil. E tot asa cum o stiam eu de copil. Tot aceasi stana din scanduri, tot acelasi interior, tot aceleasi lucruri care atarna peste tot. Parca numai cainii erau altii, copil fiind imi amintesc alte neamuri de caini ce avea el acolo. Industrializare la el ? Nu-i. O fi ca-i cioban de campie care-si mana oile prin stufarish si mirishti. modernizare? Avea un radio acum acolo. Ca m-a intrebat de ce nu i-am adus si lui nishte baterii "din Germania, ca ale-i mai bune". Bicilceta era in spatele stânii fara roata din fatsa si cu roata din spate "pe geanta". O bicicleta marca "Tohani" care a fost portocalie odata dar acum era mai mult ruginita decat portocalie. Pe stana mai erau 2 roti de bicicleta, dar amandoua cu spite lipsa si tot asa, ruginite. In schimb cãruta era top! Pe roti cu cauciucuri nene, si era saracul tare mandru ca are o iapa de 5 ani care "fugi ca argintul ghiu". L-am intrebat cum i se pare acum la 69 de ani , daca e fericit, daca ar face altceva, daca ar incepe altfel sa mai fie odata tanar. Parca-l vad cum si-a dat caciula de astrahan pe ceafa ( si vara, curios lucru, caciula asta o poarta. E una mai subtire ca aia de iarna, dar tot caciula de astrahan e) si-a invartit o tigare ( nu fumeaza din comerts ca au "buruieni in ele") si a inchis asa ochii in timp ce tragea din ea. Zice "auzi mai Sandica tata, daca as mai fi tanar mi-ash lua alta nevasta, dar cu meseria sint multumit). Am ras sa ma prapadesc. Cu femeia lui e de 45 de ani 3 copii mari si voinici.. Noa bun, deci la el nu e nici un pic de industrie. Si nefericit parea omul (daca ar fi sa-lk crez pe cuvant) din cauza la muiere. Eh, ce ti-e si cu femeiele astea cand esti barbat si ce ti-e si cu barbatii ashtia cand esti femeie.....

AlexM
#19034 (raspuns la: #18942) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Crestinismul si Cristos - de AlexM la: 12/08/2004 22:34:37
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Urmaresc discutia voastra, nu mi-am permis sa ma amestec pana acum. Consider ca o discutie despre cristos/crestinism poate fi dusa numai pe doua planuri. Pe plan religios, luand de bun ce s-a lasat sa fie scris in "cartile sfinte" si pe plan stiintific coreland cu ceea ce stim de la autorii "pagani" de dinainte si de dupa cristos.

Cristos a existat ca persoana fizica. Din omul numit Cristos s-a construit un mit care nu a facut altceva decat sa continuie vechile mituri de dinainte de crestinism. Biserica a "distrus" omul real Cristos construind o imagine religioasa pe care astazi o stim ca fiind Cristos. Cred ca pentru un crestin este greu de acceptat ca de fapt crestinismul nu este o religie care a fost acceptata de mii de ani ci o religie care a fost impusa prin constrangere , cu sabia si cu forta in special in perioada medievala, desi ea a fost acceptata deja din sec IV ca religia oficiala a imperiului Roman de catre Constantin cel Mare. Cu ocazia acestui eveniment, acel imparat al Imperiului Roman a batut monede cum era obiceiul pentru orice eveniment importanta. Monezile reprezentau pe avers zeul suprem al populatiei care nu era altul decat soarele. Biserica a incercat sa-si impuna zilele de sarbatoare dar nu a avut succes. Ca atare, o minte luminata a decis ca sa puna zilele de sarbatoare bisericesti in aceleasi zile in care populatia sarbatorea vechile ei sarbatori pagane. Asta a tsinut in timp, putini fiind cei care astazi mai stiu ce se ascunde in spatele unei asa numite sarbatori religioase, inclusiv a celei de Craciun.
Mrrr.... e un subiect amplu si e mult de spus dar pentru cei care sint neincrezatori i-ash sfatui sa caute despre data cand a fost "facuta" sfânta Maica Domnului si mai ales DE CATRE CINE a fost ea facuta sfânta. Ca puncte de reper, dau numai atat: Nicea, Justinian. Pentru un teolog cred ca e arhisuficient. Avand "revelatia" ce e cu o personalitate bisericeasca asa de importanta cum este Maica Domnului si sfintenia ei, ramane la decizia fiecaruia ce face mai departe cu Cristos. Un lucru el e cert. El a existat si a fost un om. Asta ne-o spune cel mai mare istoric al vremi. Punct de reper: Tacitus.
Crestinismul nostru. Crestinismul nostru nu este crestinismul lui Isus sau al crestinilor primordiali. Crestinismul nostru nu este nici macar crestinismul Sf. Petru. El este crestinismul Sf. Pavel ( sau e Paul in Românã?). Este vorba de acel general Roman, Saulus pe nume care shi-a schimbat numele in Paulus dupa revelatia ( epileptica?) avuta, care a fost dus la Roma cu 2 legiuni ca escorta si a carui urma s-a pierdut tot in Roma, aducand aminte de programele moderne de schimbare a identitatii. Ma rog, Paul a avut dispute acerbe cu fratele lui Isus, cu Iacob si pentru ca nu s-au inteles in ceea ce priveste ideile de baza ale noi religii, ei s-au despartit.
Ortodoxia. Dupa nume e credinta dreapta ( orto-doxa), dupa mine e religia crestina care a fost cea mai toleranta, permitand o simbioza intre vechile divinitati si obiceiuri pagane si noul cult. Ramane inca un mister pentru mine de ce au avut loc razboaiele iconclastice pentru ca aparent "inchinatul la icoane" a fost numai un motiv pentru declansarea lor. Nu stiu exact cat de mult au fost implicati locuitorii Nord-Dunareni in aceste razboaie, dar aparent nu chiar asa de mult deoarece ceea ce ne-a ramas de exempl. de la Anna Comnena nu prea spune mult de locuitorii Nord-Dunareni .

Cu stima,

AlexM
#19689 (raspuns la: #19685) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
inca una... - de Radu63 la: 16/08/2004 19:11:16
(la: Pavel Stratan)
SECA
----

La club diseară
cînd se termină discoteca fetele pleacă, rămîn băieţii
să joace seca, sub scări la club
începe jocul, iară sponsor general in seara asta-i polobocul
fiecare care are bani şi nu vrea să se culce
are voie să rămîie, cine n-are bani, se duce
tăte uşile se-nchid, din toate părţile
banii se aud foşnind, se taie cărţile

dar eu
mă uit la bani şi tac
mitel , dar banii d-amu îmi plac
şi chiar de n-am atîţia ani
aici îi chestia numa-n bani

Ai bani, bine, joci cît vrei,
pui bani, cu gîndul bani să iei
da' banul îi ochiul dracului...
toţi vor ca să cîştige-un joc,
vor toţi, dar nu au toţi noroc
te doare, dar iară scoţi şi pui

Din mînă-n mînă
îmi plac cum banii se-nvîrtesc
de la chiron se duc la cota de colo jos, grămadă cresc văzînd cu ochii,
grămăjoara creşte mare, tot mai mare, oare cine o să puie mîna pe-aşa onoare
mă uit la Ghiţă,
cum lîngă bani se dă alături, gînduri grele îi ascut dinţii, ochii fug în lături
el presimte cum de parcă banii tăţi la dînsul d'amu-s,
cred c-aşa prezicere fixă nu avea nici Nostradamus

dar eu
mă uit la bani şi tac
mitel, dar banii tăţi îmi plac
şi-aş vrea, pe banii de la cărţi,
să pot să pun mîna pi tăţi

cîţi bani tu n-ai avea, mai vrei,
dar cînd îi pierzi îi vrei măcar pe-ai tăi să-i ai
degeaba la dînşii tu te rogi
acolo-n buzunar la tine iară-s mulţi
tu iar îi vrei pi tăţi dar de ai tăi tu uiţi
asta-i treaba, cu banii cînd te joci...

Canistra-i goală, dar aicea nimeni nu pierde timpul
fiecare punem cîte-o rublă, şi tăt îi simplu,
cineva se duce după vin, dar altul vine, totu-i bun da tăt mai bine îi,
cînd...cînd e mai bine, arată unde
ai mai făcut vreodată-n viaţă
de la ora zece seara pîn' la... pîn' dimineaţă
atîţia bani, cît cineva ar trebui să scoată sfeclă
în un an de zile, aşa-i c-aici numa, numai la seca,

se mai întîmplă, şi cîteodată cînd pierzi,
tu scuturi buzunarele şi-ţi tremură mîinile cînd vezi,
şi banii tăi lucraţi de-un an cînd pleacă dar tu rămîi pi ai
şi vrei să faci ceva, dar ce să faci, nu ai ce face

pe unde numa' n-am jucat seca, şi-n pod, la baie,
în toaleta şcolii, tot, şi-afară-n ploaie,
pe scări la primărie, în casă la Balaban,
şi-n beci la Fon, la staţia de autobuz
şi chiar la Fîrlea în şopron

îmi place seca,
şi-ntotdeauna am să joc, şi chiar de nu se întîmplă întodeauna
să am noroc, îmi place hazardul care în atmosfera jocului se face
îmi place jocul care-l joc tot cu băieţi care le place,
vor trece anii, cum au trecut şi pîn-amu
da' îs o sută de procente că nime n-a să zică nu
dacă diseară ne întîlnim la club şi iară scoatem banii
tăiem cărţile, le dăm şi ne întoarcem iar în anii

unde eu... mă uit la bani şi tac,
mitel, dar planuri mari îmi fac,
şi chiar de nu-mi ajunge-n cărţi
un tuz , oricum i-aştept pi tăţi

hai tăţi cu tăţii la Nişcani ,
unde seca-i fabrică de bani
dar viaţa şi noaptea merge-n toi
unde tăţi joacă seca şi cinstesc
unde tăţi banii se-ngrămădesc
unde sfoara ne dă speranţe noi

hai tăţi cu tăţii la Nişcani,
unde seca-i fabrică de bani
dar vinul se dă uşor pe gît
unde tăţi joacă seca şi cinstesc
unde tăţi banii se-ngrămădesc
unde sfoara ne dă speranţă cît
cît banii îs în bancă....
Raspuns - de (anonim) la: 19/08/2004 09:15:58
(la: Fara titlu’...dar de Craciun)
Cred ca viaţa ta este foarte tristă, probabil multe întâmplari nefericite te-au adus în acest punct, ţi-aş recomanda sa te uiţi in jurul tău la persoanele care sunt credincioase (cu adevărat) şi ce viaţă duc ele, ce succese au in viaţă (dacă cunoşti astfel de persoane) şi să te uiţi şi să analizezi ce viaţa au cei care nu cred în Dumnezeu, ce evoluţie pe temen lung.Dumnezeu înseamna viaţa care ţi s-a dat şi atat timp cat esşti in viaţa el este alături, amestecul de cromozomi nu este chiar atât de întâmplator pe cat ne- ar place să credem -unii primesc ce este mai bun chiar şi oamenii pot face clonări la ora aceasta. Citeşte-l pe Lazarev
îl găseşti in orice librarie (sunt 8 titluri). Viaţa iţi oferă multe dacă eşti dispus sa vezi.
#19963 (raspuns la: #6779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
România si românii - de AlexM la: 27/08/2004 11:27:10
(la: Snobismul ieftin in Romania - din punctul de vedere unui Polonez)
cineva aici spunea cum ca "iubesc România dar nu agreez pe români". Ce inseamna locurile fara oameni? Duceti-va fiecare prin scolile generale, prin licee, prin facultatile unde v-ati facut veacul si revedeti acele locuri. Apoi comparati cu imaginile din memorie, imagini unde in afara de acele locuri sint si oamenii, oameni care dau culoarea amintirilor noastre.
Ai iubi o tara suna patetic si chiar lipsit de sens as spune. Cum adica sa iubesti o tara? Iubesti formele de relief din acea tara sau ce iubesti acolo? Sa nu agreezi o persoana e explicabil, sa nu agreezi un grup de persoane este iarasi explicabil. Sa generalizezi spunand ca nu agreezi românii da de inteles ca nu agreezi românii ca natie. Iar asta e destul de dificil de inteles. Fie cum o fi, pan Filek aista pana una alta a primit raspunsuri care-i permit sa vada ca intrebarea sa a fost retorica de la bun inceput. Nu toti românii sint "asa" ca in exemplul dat de Dl-ui. Personal sint convins ca D-lui era constient de retorismul intrebarii de aceea consider nu neaparat "subversiva" intrebarea initiala cat numai un paravan de a deschide o discutie despre "pana unde poate merge" mascarada umana. Iar aici nu are importanta daca cel adus ca exemplu e neamt, român, polonez sau altceva. Fiecare padure cu uscaturile si uscaciunile ei.

Cu stima,

AlexM
#20469 (raspuns la: #20432) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...