comentarii

pervaze


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
mai fratilor... - de enigmescu la: 04/08/2004 07:12:01
(la: Pedeapsa capitala sau inchisoare pe viata?)
ce se intampla daca cineva ucide intr-un accident de masina DIN NEATENTIE?- ca rareori se intampla sa fie deliberat. ce se intampla daca din aceeasi neatentie impingi ghiveciul peste pervazul geamului direct in capul vecinului de vis-a-vis cu care nu erai totusi in cele mai cordiale relatii? ce se intampla daca barbatul venit acasa isi gaseste femeia cu altul in pat si-i osandeste pe amandoi instantaneu la o moarte tragica?- cati ar fi in stare sa suporte asa ceva si s-ar abtine de la a le aplica pedeapsa cuvenita?
eu personal m-am gandit de multe ori la aceste aspecte ale dreptatii si justitiei fara de care lumea s-ar prabusi. initial am gandit ca multi dintre cei de aici, de aia le si inteleg si accept pdv. dar eu as fi ceva mult mai practic si mai putin inclinat spre pedepse capitale. asadar de ce mai intai nu le-ar fi tatuat pe frunte/obraz/mana ceva care sa-i recomande ca pe niste oameni periculosi??? va dati seama ce impact ar avea asupra lor dar si asupra noastra ca cei care vrem sa ne ferim de ei. intr-un fel s-ar exclude pur si simplu din viata sociala.
in ce-i priveste pe recidivisti, e alegerea lor si trebuie s-o respectam, nu-i asa? daca le place acolo, in casuta cu muscate, unde pot fi luati drept fetite la orice ora..., n-au decat. eu nu ma opun, pot sa stea acolo cat vor, insa pe bani munciti de ei, nu pe ai contribuabililor. pot sa aiba si piscina daca vor, numai sa si-o plateasca singuri.
in alta ordine de idei, mi se pare ca inchisoarea ar trebui totusi conceputa ca un mic iad pt. cei ce-i calca pragul. asta nu din rautate pt. ei ci ca o masura de precautie: sa faca tot posibilul sa nu revina, sa nu recidiveze. altfel, daca stau ca la hotel si incepe sa le placa, ce garantie putem avea ca nu o duc mai bine decat in lumea de dincolo de gardul ghimpat si ca n-o sa caute sa revina? daca ar fi dupa mine l-as pune pe fiecare in celula lui, nu prea mare, (singuratatea omoara, ca sa zic asa, mai mult si mai bine decat orice alt instrument) iar la dispozitie nu i-as lasa decat strictul necesar, nici vorba de luxuri. apoi soarele nu l-ar vedea decat o data pe saptamana, ca sa-si aduca aminte la ce a renuntat atunci cand a ales o viata dincolo de lege. apoi vizite... cel mult o data pe luna. pachete...? eu cand faceam armata si-mi aduceau ai mei pachete la unitate, de-mi gaseau sergentii ceva imi aruncau tot. cica: "ce, ba, ii zici lu' ma-ta ca n-ai ce manca aici, sau ca-i mancarea proasta?" asa ca pt. puscariasi ar fi bun un regim sever ca in armata, sa faca instructie zi de zi si sa fie modelati(educati) ca plastelina. asa le-ar mai fi frica, poate si rusine.
dar ce ne facem cu suprapopularea puscariilor? dar cu cazurile de detinuti "ilegal", adica detinuti cu acte in regula dar cu vina contrafacuta?
just me
Cafeaua de duminica dimineata - de Cristall la: 28/02/2005 17:35:47
(la: :) Panselute :))
Ma mir uneori de cata liniste si binecuvantare pot gasi in niste
clipe atat de banale.

Duminica dimineata, cand toate stau parca locului si se
desfata in liniste de trecerea molcoma a timpului...lasa-l sa treaca,
nu ne zoreste nimeni, spun fara glas toate cescutele din vitrina.
Eu le aprob complice cautand cu privirea cescuta mea preferata, ciobita intr-un colt si draga prietena a clipelor de nesomn. O gasesc pitita in
spatele burtosului platou cu struguri cu boaba verde-limpede,
plesnind de mandria ca au fost alesi dintre toti sa-mi impodobeasca
odaia.
Ibricul batran s-a oprit din bolborositul sfatos si imi pot
turna licoarea neagra in cescuta (iar din neatentie, poate, si in
farfuriuta, sa-mi aminteasca de bunici si de banutii profetiti).
Si in tacerea fosnitoarea a pervazului, cocotata intr-un varf de perna, adulmec lupeste aroma cafelei dulci.

O duminica dimineata, poate prea dimineata pentru o duminica, insa niciodata nu e prea devreme sa-mi prelungesc odihna sufletului pe marginea firava a unei cescute de cafea.
eu as schimba cu draga inima - de Cristall la: 14/04/2005 20:17:56
(la: Intrebare...)
masina de spalat cu raul limpede
copacul tuns la linie cu mandrii batrani stejari
toaleta cu fantana arteziana cu un simplu loc in care nu petreci decat cateva minute pe zi (e totusi toaleta nu salon)
"how do you do"-ul si zambetul-grimasa cu vorba din inima
masinile de en cai putere cu un calut credincios
livingurile sofisticate cu pernele de catifea albastra de pe pervazul batran
scanarea indiferenta a fetelor cu privirea calda si adanca
strangerea rece de mana cu plecaciunea gratioasa
decibelii manelelor cu trubadurii neobositi
hainele-paiata cu voalurile domoale
and so on and so on...
#43622 (raspuns la: #43616) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hei, fratilor - de gigi2005 la: 24/06/2005 12:42:28
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
Am pus de-o afacere?
Uite, in spatele blocurilor de pa langa casa poporului e un baruletz de vreo 30 de mp. Proprietarul a fost sportiv (lupte parca, e inalt si cat un munte), foarte jovial, sta cu clientii la masa si vorbeste cu ei, chiar daca nu-i cunoaste. Acest tip este si colectionar. De fiecare data peretii sunt plini de alte tablouri, pe pervazul geamurilor are alte statuete, are un perete unde a expus placi vechi din arama de la trenuri (cu destinatia, de la vagon restaurant, etc), pe alt perete are de pe vapoare, dar toate vechi. Deasupra barului are aparate vechi de fotografiat. Muzica este veche si buna...
Repet, le schimba mereu! Intr-o zi a stat la noi la masa si ne-a spus ca de fapt el are toata colectia acolo la bar. Vinde din piese, cumpara altele, pastreaza ce e valoros, vinde cu mic profit...Preturile din bar sunt departe de a fi modeste, in schimb locul este plin de tineri. Cred ca atmosfera este cea care atrage. Eu de fiecare data cand ma duc nu apuc sa inspectez tot ce a expus pentru ca nu am timp. Mai are si o tehnica, nu stiu, de te face sa te simti rau doar cu o cafea in fata, te face el sa mai cumperi ceva...Dar cu maaare rafinament, nici nu-ti dai seama ca te-a manipulat. Eu intru la cafea si ma trezesc ca am cheltuit 200 de mii.
#56440 (raspuns la: #56223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pisicile - de Belle la: 01/08/2005 17:23:21
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
ale mele se aciuiesc unde se pot uita afara (pe pervaz in bucatarie sau pe spatarul canapelei in sufragerie) sau in patutzele lor. cateodata motanul se-aseaza pe locul meu pe canapea ca-i cald iar fetitza e toata ziua dupa mine si-mi sare-n brate de cate ori ii dau ocazia.... concluzia: I'm evil ;)))
zici ca nu le plac apele curgatoare... in apartamentul celalalt, motanul nu bea apa decat de la robinet cu labutza, nu din castronasul lor (cand ne-am mutat in casa nou l-am dezobisnuit) iar fetitza sarea pe bufet, de pe bufet pe frigider si de pe frigider pe cabinetele suspendate si-acolo ii placea sa doarma, avea spatiu cam de 20cm inaltime intre cabinete si tavan.
#62842 (raspuns la: #62840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'neatza - de anisia la: 10/09/2005 08:47:17
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
m-a trezit un ametzit de cioroi/vrabioi sau ce fel de pasaroi o fi fost, care a facut o galagie pe pervazul ferestrei :( si eu care vroiam sa dorm pana la pranz azi...


___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fi tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."
Ondine, Luiza... - de cosmina la: 20/01/2006 20:09:58
(la: Tehnici de resemnare)
Probabil ca starile despre care s-a vorbit au fost traite si retraite de multi dintre noi. Poate ca difera personajele, circumstantele, dar, sub anumite aspecte, povestea este intotdeauna aceeasi. S-au spus aici povesti triste, e-adevarat, nu stiu care sunt cele mai potrivite metode, dar nu poti ramane suspendat intr-o clipa demult traita. Cineva mult mai intelept spunea ca daca traiesti in trecut, in fiecare zi mai mori cate putin. Si-i la fel de adevarat ca fiecare dintre cei dragi care la un moment dat pleaca de langa noi, fiecare ia cu sine o parte din sufletul tau, apare sentimentul golului, te simti pustiu si pare ca niciodata nu va mai fi bine. Cumva insa, se pare ca cel mai vechi "leac" din lume ramane tot timpul - care actioneaza uneori prea lent, dar care pana la urma ia cu sine durerea aceea intensa ce nu te lasa sa traiesti.
Povestea mea...am trecut prin aceasta perioada despre care vorbesti, Luiza, am depasit-o, acum insa mi-e teama ca eu voi fi "calaul"..si asta doare la fel de tare. Pe neasteptate-a aparut in calea mea un "el", totul a fost bine pana cand am aflat ca el este..bolnav si ca-i vorba despre ceva ce ne-ar putea afecta pe amandoi pe viitor, ceva de care nu va scapa niciodata. E-un fel de loterie.. ar putea fi bine, ar putea fi rau,suntem la-nceput, si cu siguranta daca il voi indeparta, trebuie s-o fac cat mai repede. Dar nu pot. Lupta asta continua intre ratiune si suflet este chinuitoare. Si iata ca daca-n trecut aveam senzatia ca nimic nu te marcheaza mai puternic decat ca cel iubit sa plece de langa tine, ma regasesc astazi la o rascruce..nu stiu care-i drumul potrivit si mi-e teama ca, desi constientizez ca unul dintre drumuri ar putea fi gresit, il voi alege pe acesta din urma pentru ca sufletul va infrange ratiunea. Si totusi, dupa cele povestite mai sus, ma detasez de tristete, ma regasesc zambind din pricina acelor lucruri marunte pe care de multe ori nu le observam...o pasare s-a asezat pe pervazul ferestrei, ochii mei curiosi o urmaresc, colegul de la celalalt birou spune ceva amuzant..si chiar daca uneori zilele seamana-ntre ele, fiecare-i altfel..E pur si simplu..Viata..
Ma irita - de Shtevia la: 30/03/2006 15:38:18
(la: ce va enerveaza?)
Clar, firimiturile pe masa sau pe oriunde ar fi si nu le e locul (le dau voie doar pe pervazul geamului, ca vin porumbeii si vrabiutzele sa le manance).
Sa sune telefonul pe care l-am uitat intr-o haina sau vreo geanta si nu stiu exact de pe unde suna.
Persoanele straine care vin prea aproape de mine cand imi vorbesc si intra in spatiul meu vital.
Sa vina cineva la birou sa imi vorbeasca si sa se chinuie sa vada ce e pe monitor, in loc sa fie atent(a) la ce discutam. Sau daca am o hartie urgenta de facut, sa imi stea in spate si sa se uite cum o scriu.
Oamenii care nu saluta cand intra pe usa.
Cei care iti imping caruciorul in supermarket ca sa ajunga un pic inaintea ta la coada de la o casa (mai ales in wknd).

....mai sunt, probabil, dar acuma astea mi-au venit in minte.

Faina conferinta....poate daca scriu toate "enervarile" mele, scap de ele:))
* - de Andre29 la: 15/06/2006 11:02:15
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Cine, cum, unde-i ca nu-l vaz
Stai in fata, sub pervaz ;)))

________________________
Sa nu ne pierdem cu firea
#127995 (raspuns la: #127991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
** - de ooanna la: 15/06/2006 11:25:48
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
sub vasc sau sub pervaz?
sa dau cu un pic de gaz
s-aprind lumina ?!? ;D
batu-o-ar vina
de inspiratie,
c-a sa creatie
duce la o (in)flamatie !
:))))))))))
#128002 (raspuns la: #127995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nimicuri... - de outsider la: 13/07/2006 01:18:56
(la: ce va enerveaza?)
...ma enerveaza oamenii agasanti care se uita urat la tine in troleibuze...si cei care cersesc iar apoi te injura daca nu le dai nimic...si vecinul meu nesimtit de la 6 care arunca in continuare cu firmituri/praf/ si ce mai are pe pervazul meu...astea-s nimicurile...
vania - de anisia la: 09/08/2006 12:53:50
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
trebuie sa spun ca intrebarea din final va cam da de gol. zeul vostru catodic este un substituent insuficient, bag seama...

incerc sa-mi imaginez imaginea descrisa de dvs. vad un Vania cu inceput de chelie compensat cu o barba meticulos aranjata dimineata, in oglinda prea mare din camera de baie, imbracat in halatul cel verde inchis adus de la Paris de doamna ce-i poarta poza in portmoneu, savurandu-si pipa cu aroma de nicotiana rustica si relaxandu-si talpile obosite in ligheanul de portelan mostenit de la un unchi cu aceleasi tabieturi. Holderlin la lumina lumanarii nu este altceva decat un ingredient potrivit serii dedicate siesi insusi. ce alta companie ar fi putut indeparta cu aceeasi eficienta gândurile de la realitate, ma intreb? in camera cu lumina difuza, afundat in fotoliul grasan tapitzat cu brocart, trebuie ca v-ati gasit linistea la gura cheminée-ului, alaturi de Adal - adormit in ritmul ploii mocanite ce se-aude-n pervaz.

dar totusi, cand se-ntorc? - un gand fugar va necajeste. apelati la capacitatea dvs de concentrare si va refugiati cu incapatzanare in lectura aleasa cu grija. se vor intoarce curand, va raspunde increderea in dvs insiva. curand... si treceti la paragraful urmator.
_________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#138230 (raspuns la: #138220) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
~ - de Cri Cri la: 09/09/2006 00:58:26
(la: Ascunse in triunghi)
Sincer, pentru cineva care a studiat matematica, textul nu mi se pare deloc... rectiliniu. Nici plan.
Matur, judecata "la rece", judecata "la cald", mai mult enervare decat patima... nu stiu cum sa zic. Sentimentele nu-s pe structura mea sufleteasca; pe unda mea.
"Triunghiul" miroase a.. conjugal. Relatia pare sa fi fost pre-stabilita ca "libera", insa doar el a acceptat asta ca fapt. "Pervazul" parca nu e ce pare, mai degraba o fereastra de YM. Desigur, ma pot insela.
Imi place, e retinuta, dar nu arida... iar nu stiu cum sa zic mai bine.:)


--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
cri cri - de celdesubdush la: 03/10/2006 15:07:34
(la: Timpul probabil.. pentru a muri)
nu poti ştii când este timpul să mori...
decizia poate aparţine unei persoane doar în condiţiile în care are de gând să îşi pună capăt zilelor...
dar şi această decizie este luată într-un moment de depresie..că în nici un caz în momentele de luciditate...
ca oameni nu putem decide nici când ne naştem ( părinţii fiind responsabili de asta) şi în condiţii normale nici când murim...
în viaţă, atât cât ne este dat să trăim, este de datoria noastră să facem paşii pe care i-au făcut atâţia oameni înaintea noastră...
să trăim într-o familie, să ne bucurăm de prezenţa ambilor părinţi, să beneficiem de "cei şapte ani de acasă", să ne formăm profesional, să ne întemeiem o familie, să oferim urmaşilor noştrii o educatie in măsura celei pe care am primit-o noi şi nişte condiţii de viaţă cel puţin la nivelul condiţiilor pe care le-am avut noi..dacă nu şi mai mult...
cel mai bine ar fi să le oferim mai mult decât ni s-a oferit nouă...
cred că indiferent cum încercăm să ne facem viaţa ni se întâmple ceea ce ne este scris "pe frunte".

si in continuare o sa iti dau un exemplu :unei tipe care locuia langa mare i s-a prezis că o sa moară innecată. aflând femeia s-a mutat la casă în centrul oraşului. intr-o zi în timp ce făcea curăţenie a scos ligheanul cu apă pe pervaz ca să spele ferestrele. ferestrele erau din acelea care se ridicau... cu capul scos în afară în timp ce făcea curăţenie i-a căzut ferestra peste ceafă..femeia şi-a pierdut cunoştinţă şi a căzut cu capul în lighean găsindu-şi, în acest mod, sfârşitul...

in concluzie, merită să îţi trăieşti viaţa... să o faci cât mai frumos..să treci peste momentele mai "negre"...să îţi îndeplineşti menirea pentru care eşti pe pâmânt ... că viaţa ta este un "fir de aţă" care se va rupe timpul ei.
====================================
cele mai frumoase clipe urmează să vină...un nou inceput
! - de maan la: 12/01/2007 13:04:46
(la: CEL MAI INEDIT NICK DE PE CAFENEA)
papadie... adica la un suflu mai puternic, isi ia zborul in neant, sub forma de mici stelutze cu picior? ;))
si da si nu.

la un suflu-ncetisor in ureche ti se face foc de-artificii.
da' pentru asta tre sa stii unde-si tin papadiile urechea.

papadie nu-i nick de care ti-i dor, ci d-ala fara de care nu mai potzi.
si cand nu mai potzi, uiti unde-si tin papadiile urechea.

unde-o tzii milord, urechea stanga?
da' spranceana 'a din dreapta?
da palaria?
da' pa mini?
da' daca-nchiz okii, ti vaz?
da' daca ma-ascund supt o frunza te vad prin ea?
da' de ma fac margica rozulie, ma rostogolesc invers?
da' de cresc de nebuna ca olenadrii?
da daca ploiesc mititel intr-un loc, ud radacina?
da dac-am buruieni pan' la pervaz, pot a le da nume?
da' io ce ma fac?
da' daca ma-nervez o data si zbor?
da daca mor pe mine cui ma las?
da daca nu-ncep fara alineat?
da' ...ho! cearshaf de borangic cusut de mana unupefatzaunupedos sunt.
da' diclaratie d-a!mor asa bella ai mai vazut?
si-asa peste oki?

te-ntoarna si ma cata la oki, ca nu mai vaz nici cum ma semnez.
#168170 (raspuns la: #168133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de marcuse la: 19/01/2007 02:54:37
(la: flash-uri)
Daca asta-i protocolul de decriptare, ma intreb care-o fi ala de incriptare?
Daca io-mi dau cu lipici, te imbraci si tu in omul paianjen si mai scrii una agatat de pervaz si cu paiul in sticla de vodca?
Lasa frate cutremurul pe mana cubanezelor, si-apoi sa vii sa-mi spui cum te descurci!
Iti scot si-o limba de pantof. :P
#169623 (raspuns la: #169620) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de Bitterdream la: 22/01/2007 23:48:28
(la: Bucurii marunte)
- rasucirea de-a latul patului, odata ramas singur
- prima tigara din zi
- mesajele offline
- parfumurile
- ochiul porumbelului privind in bucatarie, in timp ce ciuguleste painea de pe pervaz
- desfacerea pachetului de carti

Sunt prea multe....Revin, Mazariche. Si felicitari pentru postare :)

_________________________________________________________
The greatest weakness of most humans is their hesitancy to tell others how much they love them while they're still alive.
hai ca... - de andante la: 25/03/2007 11:59:11
(la: Blestem...)
...am dat si peste scene de groaza aici.
"sufăr de o singurătate teribilă
care îmi contorsionează fiinţa,
îmi scoate toate măruntaiele şi mi le pune pe pervaz"

Recunosc, puternica imagine, m-am strambat si citeam din varfu` ochiului. Dar doar atat demn de remarcat, in ce ma priveste. Si nici restul nu-mi place.
am venit... - de anisia la: 27/03/2007 17:52:46 Modificat la: 27/03/2007 17:54:48
(la: Din vise se intrupa Inorogul)
Belizarie este un Inorog norocos... l-am primit in dar de la tine, la vreme de seara, cand picioarele mi-erau stangi amandoua, zambetul botzit si gandurile natangi.
... si a venit Belizarie, cu ochisorii lui usor intrebatori, flamand si curios nevoie mare. cine esti tu, de ce m-au adus la tine, m-a intrebat. eu sunt fata cu parul ca fanul cosit si-obrajii cu pistrui lucitori. sezi, asculta-mi tacerile, si ramai. zambetul am sa ti-l hranesc cu nazdravaniile mele, sufletul cu mangaieri furate si gandul cu mii si mii de intrebari. si-am sa te-ndragesc. odata pentru totdeauna. c-asa sunt eu. de esti primit, esti pentru totdeauna.
Belizarie ma privea cercetas. un veac, al doilea, nesfarsit. apoi imi lua mana tremuranda-ntr-a lui si mi-o duse la pieptu-i... ii plapanda, inca, dar ai locul tau in ea, raman! - si s-o asezat cumintel pe pervazul ferestrei langa ghiveciul in care am trei bulbi de lalea, infloriti.
o zi insorita - de anisia la: 29/03/2007 20:26:08
(la: Din vise se intrupa Inorogul)
belizarie a fost bucuros astazi, caci l-am catarat pe cei munti si l-am lasat sa zburde liber in cele paduri. baut-a apa din izvoruri nesecate si umplut-a burticul cu muguri de brad. apoi, si-o bronzat pistruii pe malul apei statatoare, alaturi de cele rate salbatice si de pescarusii cersetori. iar la plecare, pescuit-a un pestisor de aur, caruia incredintat-a 'mnealui un secret de-al meu mare de tot.
acum ii istovit Belizarie. si-o pus nasucul pe perna cu ciucuri de pe pervazul ferestrei si priveste-n zare, asteptand stelele sa se-arate. ori vreun vis, spre implinire...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...