comentarii

perversitate sentimentala


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
perversitate romaneasca - de kikih2o la: 11/08/2004 02:20:19
(la: La ce-s bune filmele porno?)
Kiki H2O va prezinta:

Romanul romanesc pervers
- dupa un roman de Mateiu Caragiale -


Stimati cititori si stimate cititoare,

Intr-un cuvant, va propun un roman scandalos. Scandalos de indecent, scandalos de comercial, scandalos de brutal, scandalos de actual. Ceea ce imi doresc de la dumneavoastra este sustinerea si promovarea cartii, inclusiv pe caile nebatute de catre industria de carte. In mod ideal, spectacolul (sau, de ce nu, “circul”) din jurul cartii ar fi o intregire a atmosferei dinauntru. Metoda de marketing a romanului este una de factura noua pentru Romania: el este in mare parte oferit in format digital in mod gratuit, mizand pe curiozitatea voastra de a va procura din librarii textul integral si dorinta voastra de a impartasi si altora ce ati mai citit amuzant, inteligent, made-in-romania, despre vama veche, scandalos, indecent, tabu.

Dupa ce ati fost pe la www.RomanulRomanescPervers.tk, adica, in sfarsit, in urma lecturii, pot sa spun numai ca...

...nu stiu daca v-a placut mult, foarte mult, putin, sau deloc ce ati citit pana aici. Dar stiu sigur ca nu v-a lasat fara o reactie, ca acest text nu intra la categoria "literaturii plicticoase". Este un text cel putin scandalos, sper eu, iar scandalul sper sa se traduca in succes editorial. Va spun verde in fata ca romanul a fost scris avand in cap o idee de marketing, anume ca scandalul provocat sa faca publicitate neplatita textului. Strategia este de a va oferi 50% din text in mod gratuit, mizand pe faptul ca veti vorbi cu prietenii, cunoscutii, amicii despre Romanul Romanesc Pervers, fie pentru ca v-a placut, fie pentru ca v-a dezgustat.
Pe voi, celor carora v-a placut, sau vi s-a parut interesant textul, sau ca merita sa se vorbeasca despre el, va rog un singur lucru: rapiti un minut pentru a transmite link-ul catre roman celor din agenda voastra care ar putea fi interesati de el.
Eventual, adaugati in lista voastra de link-uri favorite Romanul Romanesc Pervers, intrucat restul romanului va fi disponibil pe web dupa cum urmeaza:
- 30 septembrie 2004, continuare Coitum (sectiunile 100-150)
- 30 noiembrie 2004, continuare Coitum (sectiunile 200-250)
- 1 ianuarie 2005, cel de al treilea capitol, Post coitum (sectiunile 380-400)

(A propos: tineti minte sa va uitati dupa textul integral - adica dupa carte - prin librarii incepand cu 1 octombrie 2004.)

Special pentru cei care vor sa dezbata, sa lupte si sa combata, sa deconstruiasca, sa injure sau sa propuna una alta, sau sa fie la curent cu ce mai zice lumea despre roman, sau sa auda cum altii sunt si mai pudibonzi sau si mai perversi decat autoarea sau chiar decat cititorii (hm...), va pun la dispozitie grupul de discutii al Romanului Romanesc Pervers la yahoogroups.

Kiki H2O
grecii, Afrodita si alte perversii sexuale - de baboon la: 15/05/2005 23:40:36
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
:) mai citeste in tratate de istorie, o sa fii surprinsa cit de perversi erau grecii :))
#49244 (raspuns la: #48927) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu sunt mai pervers - de beatlemaniacul la: 21/11/2007 15:56:15
(la: autoevaluare)
hey, doamna rodica, am zis "sunt" si nu "sant" , vezi? am invatat ceva...

ziceam, eu sunt mai pervers, cred ca pe mine ma recunoaste usor oricine dintre cunoscuti.
daca nu, stai asa:
am barba, urme de cosuri pe fata (era sa zic varsat, dar asta nu s-a mai intamplat de la chefurile din facultate), arat bine in slipi, am 10 degete la picioare... cam atat
.. - de anelis la: 03/11/2009 09:07:51
(la: pensie alimentara)
se pare ca maturitatea logica va lipsit(ma refer la cei care acuza) deoarece subiectul probelemei mele a fost unul juridic-legal cat despre partea celalata a cestei probleme ceea sentimentala,morala,deontologica nu am zis nimik si nu cunoasteti nimik...incat sa ma puteti acuza ba chiar mai mult am observat ca uni mar pune la zis pt executare.....pe scurt acum m am maturizat,abia acum m am adaptat si eu timpurilor prezente insa pana sa fac acest copil si cat am stat cu tatal copilului nu am fost decat o fata simpla de tara care nu a stiut sa fie perversa,sa minta,sa fure sa insele...ba din contra eram ceea care ''unde ma punea acolo statea''si poate ca asta a fost motviul pt care a vrut un copil cu mine asta a fost motivul pt care ma regreta si acum si nu ma lasa sa imi refac viata.
pe mine perversitatea .. ma oboseste ingrozitor - de just.a.touch la: 24/03/2010 11:49:37
(la: Coltul cu vintage)
mai ales cand nu-i a mea. :D Is asa satula de a mea, si de altele pe langa perversitate....:P incat parol .... ale altora e ca un venin pt. mine...ma deshala. Mai bine bat campii de ce fugi tu. Ori ascult pe altele despre asa ceva.
#532600 (raspuns la: #532587) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hai sa privim din alt punct de vedere... - de (anonim) la: 28/08/2003 12:10:53
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
tu lasi sa se inteleaga, d-le Racovitan, ca pentru dumneata este perfect all right ca doi indivizi sa faca sex in pielea goala in mijlocul Pietei Universitatii... ceea ce face ca cititorul sa poata creada ca asta pentru tine este o priveliste minunata, nu-i asa?

in acest caz, de ce sa nu impingem libertismul la extrem si sa spunem ca este perfect in regula ca incepand de maine toata lumea sa isi arunce hainele in foc si sa isi duca existenta in pielea goala, pentru ca nu ar fi nici o rusine in asta atata vreme cat este lipsit de rusine a se face sex in mijlocul strazii?!?! cam cum ar fi viata atunci? ne-am intoarce la epoca primitiva, nu?

am sentimentul ca nu ai inteles ideea principala a mesajului meu anterior.incercam sa iti explic cum ca sunt impotriva sexului in public in speranta ca mai este o sansa in a salva putinul sublim ce mai exista in specia umana: si anume momentele de intimitate intre femeie si barbat, clipele in care te daruiesti celui drag si imparti cu el pana si cel mai ascuns secret al tau.

cum s-ar mai putea asta intampla daca toti oamenii ar face sex in public? unde ar ajunge conceptul de cuplu, de intimitate?

ai dreptate cand afirmi ca intreband 100 de persoane, cca.99 vor fi de acord sa caste gura la cei doi indivizi ce fac sex in pielea goala in mijlocul Pietii Universitatii. Cei 99 de insi vor fi insa, cu siguranta, la fel de lipsiti de moralitate ca si cel ce le-a pus intrebarea. Raspunsul lor afirmativ va fi venit din curiozitate, indiferenta si perversitate.Neacordand nici o clipa implicatiilor inerente actului.
Gabita

PS- nu e nimerit sa numesti "anonim fricos" o persoana ce se semneaza cu numele propriu. incearca si gaseste un alt pseudonim,te rog!
#75 (raspuns la: #74) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bla,bla,bla............................................gay...... - de monika b. la: 25/09/2003 08:56:43
(la: Viata gay romaneasca)
Homosexualitatea a existat inca din primele zile de existenta a omenirii.Eu cred ca nu are baze genetice,psihologice,psihice etc.Este o problema de decizie personala si basta.Sa nu judecam pe nimeni mai ales placerile de ordin sexual.Ce daca un gay este privit ca un pervers? Sa pasim totusi cu dreptul in UE si sa aratam macar putina toleranta-aici suntem numai oameni cu carte,nu? Asadar sa incercam sa acceptam acesti oameni langa noi fara prea mari semne de intrebare.
#431 (raspuns la: #368) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vazut. Citit. - de Alice la: 06/10/2003 09:20:07
(la: Inca un sit care se bate cu coruptia)
Povesti pe care le-am citit, a naibii sa fiu, de o mie de ori, si le tot aud.
In SUA si...etc, exista barbati politici. Ca poate ar trebui sa pun majuscule la "barbati". Ei, aia cladesc din piatra. Astilalti, ai nostri, inalta niste esafodaje, cum vazui odata eu pe capul unui clown trist.
Stii ce cred c-ar trebui? Sa se termine naibilor cu "fratia" searbad-sentimentala dintre romani! S-o schimbam intr-un simt de UNITATE, acceptand a priori, toate urmarile de solidaritate si de truda-mpreuna!
Suntem un popor care sufera pentru ca n-am gasit inca in noi puterea de-a respinge suferinta. Asa zicea un mare om de stat.
PS.Si daca subscriu acu’ pe situl asta: "Nu Nastase si ai lui", ce castig eu sau cei ca mine? Nimic, tata, prafu’ de pe toba care-i canta lui osanale! Sa-i convingi, sau sa-i aburesti p-alde Nea Cutare ca micii nu-s gratis, asta-i lupta!
Sa mi se explice si mie simbolistica ozeneurilor (mie, OZN mi-au sugerat, desi pot fi orice!) de pe un sit anticoruptie.
Ba bine ca nu (glumeam)... - de Alice la: 10/10/2003 00:14:29
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Si cum incepe sa-mi semene vorba aia inteleapta, conform careia polemistul convins e un soldat, cel platit un calau, iar cel diletant un pervers. Ma opresc aici, cu gandul ca m-am cam pervertit...:)
#982 (raspuns la: #946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu nu cred - de Alice la: 14/10/2003 09:02:35
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
ca frecventa violurilor ar scadea. Animalele alea nu se vor duce niciodata la felinarul rosh’ cu gandul ca au o "pornire". Pornirile se justifica prin fapta care precede gandul.

Ce tocmai zicea Papadie67 era o judecata de barbat mintos care, fara false pudori, recunostea ca vorba aia din popor, cum ca barbatii vor ca toate femeile sa fie curve (mai putin mama, nevasta si fiica) e cat se poate de adevarata.

NU legea prostitutiei lipseste, Sanjuro, ci educatia, sub toate formele ei. Dupa ce ne educam copiii (nu inainte de a fi invatat noi insine), dupa ce crestem frumos in lumea din jur, abia atunci, gradul de civilizatie la care vom fi ajuns ne va dicta si legea prostitutiei, pe care n-o condamn!

O lege a prostitutiei ACUM ar trimite toate fatucile sarmane la "produs" (de data asta si pentru Stat), le-am condamna, caci n-au ce sa munceasca cu 10 clase-n buzunar si burta goala. Se duc si-asa, ai sa spui, la "produs". Da’, dar statul ar stoarce impozite de pe urma lor, si noi suntem statul, si-atunci suntem niste perversi cu totii!
Nu-i inca timpul, cred!
#1283 (raspuns la: #1272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Athos, nu suntem toti facuti la fel - de Coralie la: 15/10/2003 04:39:17
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
sufletul si inima fiecaruia nu e facuta pe aceiasi masura, unii au un caracter mai puternic, altii mai sovaie, unii sunt mai sentimentali ca altii, samd

daca cineva vine si scrie, cerând intr-un fel sfat sau ajutor, trebuie sa fim mai toleranti, asa cum am vrea ca altii sa fie cu noi, chiar daca motivele ar fi diferite, sa nu uitam nici o data ca "ce tie nu-ti place, altuia nu face".

merci pentru conseil, am sa ma gândesc, promis!
#1367 (raspuns la: #1364) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mult gresita-ti sunt si recunosc! - de Alice la: 18/10/2003 04:13:54
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Da’ toanta de Alice ce tot "canta" (pe limba ei, vezi bine) despre copii si educatia prin carti?
Daca nu zis-am, "ma" repet: acelasi argument, in alte vorbe, nu-i altu’, cred!

Citit-am tot ce-ai spus! Sa vezi, cu burta plina - copil de nomenclaturist - deh, n-am avut noroc! Cat despre filosofia lui Balzac, monsher, aici m-ai prins! N-am priceput o iota, desi m-au obligat, (s-o crezi si p’sta!)si l-am cetit pe frantzuzeste! Hei! Da’ poate d-aia n-am priceput-o, filosofia femeii la treij-de-ani...
Poeti aiuriti? Verlaine - iaca unul. Homosexual pervers. Si-al lui, Rimbaud (" Les Voyelles" - ceteste "literele" lui papadie!!!)! Prévert - iaca alt idiot. Sau poate Lamartine atins de "le chagrin romantique". Ba nu! Gasit-am! BODLER si albatrosu-i schilod!
Tolanici, abia acum vorbesti pe inteles!
#1598 (raspuns la: #1573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Istoria se bazeaza pe fapte si documente. - de Zamolxe la: 31/10/2003 20:34:47
(la: ZIDUL RUSINII)
Alien. Te alienezi de unul singur. Nu prea le ai cu intelegerea frazelor complexe, le scoti din context, le trunchiezi si te minunezi de ce emiti.
Eu am propus o discutie logica, bazata pe argumente, date istorice si pe fapte. Pot sa intep si eu, chiar mai abitir decit tine, dar nu acesta este scopul discutiei.
Singura cotizatie pe care o dau este pentru adevar si logica.

Toata justificarea pretentiilor teritoriale ale evreilor in Palestina au la baza ideea reintoarcerii “acasa”. Ori asa cum am spus si am demonstrat logic, singurii care se pot reintoarce sint cei care au plecat. Urmasii unui popor nu se reintorc la origini decit in sens literar.
Aceasta tara (casa), Palestina condusa de imperiul roman, a fost parasita de evrei. Fortati de imprejurari. Motivele plecarii sint neimportante pentru arabii care au venit in locul romanilor, dupa multe sute de ani!!! Nu arabii i-au gonit pe evrei din tara lor, ei pur si simplu s-au stabilit acolo unde era locul gol. Mai mult, evreii din diversele zone ale lumii, au fost aliati ai arabilor si au luptat alaturi de ei.

Citeva legaturi pe internet despre subiect, pe care il stiu mai bine decit multi din carti adevarate, tiparite.

http://jesusneverexisted.com/militant.htm: Jerusalem was besieged by the Romans in the spring of 70 C.E. and ruthlessly retaken during the summer, by which time the defenders had been reduced to civil war, starvation and (according to Josephus) even cannibalism. The religious fanatics made their last stand at the fortress they had taken first – Massada. When faced by inevitable defeat (73 C.E.) they met it with a defiant act of mass suicide. The terrible price the Jews paid for their revolt was the total destruction of their temple and the city in which it stood.

Rezistenta evreilor a durat 3 ani pentru ca dupa sinuciderea lui Nero, a fost nevoie de ceva timp ca imperiul roman sa se stabilizeze.


Iar dacii, chiar daca au pierdut razboiul cu imperiul, nu au plecat din tara lor, care de altfel nici nu a fost ocupata integral, vezi zona dacilor liberi. Dacii s-au amestecat in cele din urma cu romanii si au nascut poporul român.

Evreii s-au stabilit in alte parti. http://www.geocities.com/jewishwarriors/: Finally, in the 9th century, the leaders and the majority of the Khazar nobility came to be Jews. One likely possibility for how this happened is a conversion of the nobility. This is the official version of the situation, as told by the Khazar ruler Joseph in his famous letter to Hasdai ibn Shaprut of Spain.

Asa cum am mai spus, pina in 1948 nu a fost un conflict deschis intre evrei si arabi. Ciocniri, atacuri, probleme locale, da. Ca peste tot intr-o lume a violentei, a dreptului fortei.

Si probabil ca nu ar fi fost nici un conflict major daca evreii ar fi respectat rezolutia nr. 181 a ONU din 29 noiembrie 1947. Iar ONU in 1947 nu era arabesc sau antisemit (vezi lista votantilor). Drept de veto aveau ca si acum foarte putini. Solutia a fost negociata si era suficient de fairplay, desi pleca de la ipoteza “reintoarcerii acasa” a evreilor.
Rezolutia a fost acceptata de evrei si respinsa de arabi. Cei care au acceptat-o au si incalcat-o si acestia au fost evreii. Rezolutia in sine era favorabila evreilor care primeau casa, o tara. La o bere politica.

http://www.mfa.gov.il/mfa/go.asp?MFAH00ps0

United Nations General Assembly Resolution 181 called for the partition of the British-ruled Palestine Mandate into a Jewish state and an Arab state. It was approved on November 29, 1947 with 33 votes in favor, 13 against, 10 abstentions and one absent (see list at end of document).
The resolution was accepted by the Jews in Palestine, yet rejected by the Arabs in Palestine and the Arab state.
… … …
Adopted at the 128th plenary meeting:
In favour: 33
Australia, Belgium, Bolivia, Brazil, Byelorussian S.S.R., Canada, Costa Rica, Czechoslovakia, Denmark, Dominican Republic, Ecuador, France, Guatemala, Haiti, Iceland, Liberia, Luxemburg, Netherlands, New Zealand, Nicaragua, Norway, Panama, Paraguay, Peru, Philippines, Poland, Sweden, Ukrainian S.S.R., Union of South Africa, U.S.A., U.S.S.R., Uruguay, Venezuela.
Against: 13
Afghanistan, Cuba, Egypt, Greece, India, Iran, Iraq, Lebanon, Pakistan, Saudi Arabia, Syria, Turkey, Yemen.
Abstained: 10
Argentina, Chile, China, Colombia, El Salvador, Ethiopia, Honduras, Mexico, United Kingdom, Yugoslavia.


Partea urita a fost luarea cu forta a intregului teritoriu al Palestina/Israel. Proclamarea unilaterala a statului Israel a fost momentul in care arabii si evreii au devenit cu adevarat dusmani si s-a intrat pe o spirala violenta de actiune-reactiune.

Astept de la oricare dintre voi comentarii pertinente si nu atacuri de joasa speta. Daca vrem sa intelegem istoria trebuie sa o studiem si sa ne raportam strict la fapte si date. Solutiile crizelor se regasesc in corecta intelegere a istoriei.

Istoria nu raspunde la intrebari sentimentale si nici nu trateaza intimplarile individuale.

Refuzul istoriei asa cum este ea pastrata in documente duce la ridicare de ziduri mentale. Ziduri ale rusinii.

holocaust.... - de sorin1975 la: 08/11/2003 14:35:01
(la: A existat holocaust in Romania?)
probabil ca multi evrei au suferit...dar nu din cauza romanilor sau a germanilor de rand... au suferit din cauza fricii unora de a nu-i denunta sau probabil din invidie... evreii erau niste buni comercianti...uneori chiar putin perversi in afaceri...de acolo si vorba "nu fi jidan!"... imi amintesc o intamplare de la revolutie in care o prostituata, ptr ca si in vremea lui Ceausescu existau, a fost batuta groaznic din cauza unei vecine care o invidia ptr faptul ca se descurca mai bine ca ea...si probabil ptr ca avea mai multi barbati decat ea...vecina a denuntat-o ptr faptul ca ar ascunde teroristi in casa si ca ar fi facut toata noaptea semne morse cu jaluzeaua... probabil veti rade dar femeia aia probabil nu o va face niciodata ... nu am nimik cu poporul evreu dar nici nu il pot iubi...imi este indiferent... este un popor ca oricare altul cu greselile lui si cu cele bune ale sale....dar as dori sa nu se mai creada popor ales si sfant ca si aia cu care se bat se cred la fel... daca ar fi alesi si sfinti ar fi mai inulgenti si si-ar da seama ca acele teritorii chier ei le numesc "ocupate"...deci chiar ei pornesc acest razboi...Dumnezeu sa ma ierte dar cred ca uneori sunt de-a dreptul paranoici : hai sa intram in siria ca au baze teroriste, hai si in iran..hai si prin irak..bineinteles cu slugile lor americane...alt popor sfant...o adunatura de criminali, scursura europei...
Sigura si rapida... cred ca a - de Dinu Lazar la: 13/11/2003 05:52:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Sigura si rapida... cred ca ar trebui spus si analizat intii ce e valoarea... asta e problema. o fotografie poate sa fie valoroasa sentimental, estetic, ca fapt de jurnalism, ca element intr-o campanie de advertising... greu de zis.
Fotografia e arta, si si aici multe nu par ce sunt, si imagini ce par aiurea pot fi valoroase si invers...
#4130 (raspuns la: #4113) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. un anonim - de ofemeie la: 17/11/2003 10:11:06
(la: Continuand o dragoste)
Parerea mea :e o lasitate sa renunti la cineva doar pentru ca ti-e frica ca el va renunta inainte,dar... a fost un timp cand si eu am gandit la fel.Poate ca doar e imaturitate sentimentala trecatoare sau poate ca frica e mai puternica decat dragostea.La mine a fost frica de ami da total inima,frica de a nu gresi,dorinta de a fi totul perfect.Acum sunt mai libera in inima si las timpul sa decida.Explica si tu persoanei ca timpul le rezolva pe toate si ca poate nu trebuie nimeni sa sufere!Curaj!
#4512 (raspuns la: #4367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inca una pt.Daniel... - de Madalina la: 17/11/2003 20:10:46
(la: poezia)
Pai uite, daca ti-a placut asa de mult prima "Toparceana", iti mai trimit una si sper sa o gasesti cel putin la fel de placuta...

Pentru ce n-am concurat niciodata la premiile Academiei.

Intii, fiindca mi-a fost lene...
Al doilea, nu-s modernist
Sentimental ca Demostene
Si nici ca Blaga -- futurist...

Al treilea, mi-e imposibil:
Eu dezaprob si versul schiop
Si orice premiu divizibil...
Al patrulea -- sunt mizantrop.

Al cincelea, din fudulie...
Al saselea, fiindca n-am
Incredere-n Academie
Si nici la cine s-o reclam...

Al saptelea, -- mi-a fost rusine...
Al optelea, n-aveam nici eu
Parere bune despre mine...
Al noulea, îmi vine greu

Sã mã prezint cu opu-n mâna
Pe la ilustrii mei confrati
Din Academia Romana,
Sã zic: "E bun -- mi-l premiati?..."

Al zecilea, nu pot admite
Sã fiu invins la handicap --
Si când m-ar scoate din sarite
Le-as da, pardon, cu opu-n cap!

Al unsprezecelea, -- valuta
Reduce-o parte din talent.
Când mia face azi cât suta,
Ori dai un spor echivalent,

Ori tragi oblonul la fereastra...
Si-al doisprezecelea -- nu pot,
Fiindca printre dumneavoastra
E unul cirn si idiot...

Si daca mai vrei sa te delectezi cu "Toparcene", iti recomad "Parodiile originale" (la diferite poezii ale diferitilor alti poeti)

stare de spirit - de sarmi la: 26/11/2003 10:01:40
(la: Feng Shui sau armonia la domiciliu.)
Feng Sue este o stare de spirit.
Am citit citeva carti despre Feng Sue.Este un curent de armonizare de mii de ani, dar nu este aplicabil numai la exterioare.Armonia trebuie sa vina din interior.
Va spun asta pentru-ca am experimentat efectul Feng Sue pe pielea mea.de exemplu, oficiul meu este orientat N/W - foarte propice calculat in functie de tipul de persoana(apa) care sunt.de asemenea stiu ca a neavind un zid in spatele tau cind stai la birou confera instabilitate si nesiguranta.Multe elemente Feng Sue, cind aplicate cu inteligenta si armonizate cu vibrarea interioara pot determina o dezvoltare a nivelului de viata al individului.
Sunt multe de spus si multe de citit.

Dar in toate cazurile trebuie sa se tine cont te faptul ca, daca peroana nu exerseaza o armonie interioara, aranjamentul extern este inutil.
Am un exemplu: un prieten - intotdeuana am crezut ca putina cunoastere este periculoasa- a inceput sa compileze elemente Feng Sue in speranta ca il vor ajuta sa treaca peste deceptii sentimentale.Well, trebuie sa spun ca atita timp cit nu s-a spalat de mizeria interna , Feng Sue nu a avut nici cel mai mic efect pozitiv asupra lui.


No comment - de (anonim) la: 26/11/2003 14:08:05
(la: America si puterea petrolului)
Romania cu garda jos

de Dan Cristian Turturica
Miercuri, 26 Noiembrie 2003

Nu ma numar printre cei care cred ca nu avem motive sa ne temem de un eventual atac terorist pe teritoriul tarii. Pe acestia ii suspectez mai degraba de un soi de fatalism mioritic, total nepotrivit in contextul international actual.
Din contra, cred ca atacul de joi, din Turcia, trebuie sa ne puna serios pe ginduri: interesele americane sau britanice pot fi tintite oriunde in lume. Scenariul de la Istanbul se poate repeta si la Bucuresti.
Faptul ca Romania nu este vizata in mod direct nu ar trebui sa ne linisteasca. In urma cu trei zile, tinta a fost Marea Britanie, insa majoritatea victimelor au fost turci.
Oricit as incerca sa evit teoriile prapastioase, nu pot sa nu ma gindesc ca, pe masura ce tarile din vestul Europei vor reusi sa se protejeze mai bine, teroristilor nu le va ramine decit sa atace in punctele vulnerabile.
Este Romania o veriga slaba in lantul antiterorist?
Un ziar a avut curiozitatea sa vada ce se intimpla daca lasa un bagaj linga sediul Serviciului Roman de Informatii. Surprinzator pentru unii, dar nu s-a intimplat nimic. Valiza a stat bine-mersi, fara ca vreo persoana sa bage de seama. Nici macar un hot nu s-a gasit prin preajma, ca s-o fure.
Testul mi se pare pe cit de simplu, pe atit de eficient in a demonstra lipsa vigilentei din serviciile secrete. Daca nici macar perimetrul unui obiectiv de gradul zero nu este supravegheat permanent pentru a depista o eventuala incarcatura exploziva, ce garantie avem ca alte zone sensibile sint securizate?
Escaladarea terorismului ne prinde intr-un moment extrem de prost. Deprofesionalizarea, care a afectat serviciile secrete romanesti si inainte de ‘90, s-a accelerat dramatic in ultimii ani.
De vina este, in primul rind, relatia perversa dintre virfurile comunitatii de informatii si politicieni. Dinozaurii mosteniti de la Securitate si-au pastrat functiile de conducere cu ajutorul dosarelor pe care le detin despre politicienii importanti. Printr-un santaj tacit.
Aceasta inghetare la virf a inabusit si reforma in palierele inferioare. Atita timp cit numirile sau destituirile in SRI, SIE, SIPA etc. au fost operate in urma unui joc politic, criteriul competentei a fost ignorat cu desavirsire.
Rezultatul: sub un sef ticalos sau prost este imposibil sa se dezvolte un mecanism sanatos. Au avansat mai mult oportunistii, in timp ce profesionistii (mai ales din noua generatie) sint marginalizati.
In ultimii ani, am vazut numeroase note informative intocmite de diverse servicii secrete. Ajung la ziare anuntate de cite un telefon discret si doar cind are interes vreun general sau seful sau.
Cele mai multe note erau submediocre, rudimentare si chiar prost documentate. Daca nivelul celor responsabili cu siguranta nationala este cel care razbatea din acele note, atunci ne-am ars.
Din pacate, atitudinea manifestata in relatia cu societatea civila intareste impresia proasta. Modul in care aceste institutii raspund intrebarilor si solicitarilor organizatiilor neguvernamentale, cetatenilor sau presei denota aroganta, dispret fata de principiul transparentei si prea putina inteligenta.
Tot la deprofesionalizare conduce si implicarea serviciilor secrete in luptele politice. A intocmi dosare cu matrapazlicurile ministrilor sau parlamentarilor pentru a da un instrument de control sefilor lor nu are nici o legatura cu apararea sigurantei nationale.
Cit timp mai au la dispozitie agentii pentru a urmari posibilele filiere din Romania ale gruparilor criminale sau pentru a se perfectiona in razboiul antiterorist, daca ei sint folositi ca instrumente pentru razboiul din interiorul PSD?
Combinatiile de tot felul in care sint bagati sefii serviciilor de informatii sint la fel de daunatoare. Sa nu uitam legaturile suspecte ale lui Virgil Magureanu cu afaceristi arabi implicati in contrabanda cu tigari. In mod cert, exemplul nu este singular. Cine poate garanta ca banii proveniti din astfel de operatiuni nu ajung, in final, chiar in conturile gruparilor radicale musulmane?
Cine poate spune unde au ajuns fondurile delapidate de miile de firme-fantoma infiintate de irakieni? Si-ar fi putut vedea ele linistite de treaba atit timp fara complicitatea politistilor sau a ofiterilor de informatii?
Intr-un moment in care este nevoie mai mult ca niciodata ca serviciile secrete sa colaboreze, ceea ce razbate in public seamana mai degraba a razboi fratricid. SRI, UM 0962, SIE, SIPA si cite or mai fi isi impart cu frenezie lovituri sub centura. Singurii care ar putea interveni pentru calmarea spiritelor, Iliescu si Nastase, par mai degraba interesati sa atite lupta.
Senzatia ca vom fi ocoliti de o tragedie deoarece sintem prea mici pentru un razboi atit de mare nu mi se pare doar inselatoare, ci si periculoasa. Atrage dupa sine ideea ca ar fi exagerat si chiar inutil sa intram intr-o stare de alerta. Extrem de ingrijorator este ca oamenii care ar trebui sa nu doarma noaptea din cauza pericolului terorist par sa aiba alte prioritati. Sa speram ca, atunci cind se vor trezi (daca se vor trezi), nu va fi prea tirziu. EV. Zilei
No comment
Buna intrebare! De fapt am avut o serie de slujbe. Am muncit intr-o fabrica, am spalat vase, etc. Nu am lucrat intr-un supermarket, dupa
cum spune presa. Am lucrat la un magazin general, unde am fost
casier, am vindut televizoare. La inceput mi-a fost rusine de toate
slujbele pe care le-am avut, dar mi-am dat seama ca rusinea era a
mea si numai a mea. Mentalitatea romaneasca cu care am venit, ca munca e impartita in munca de jos si cariera....s-a dizolvat repede aici. Muncesti, iti iei checkul la banca, iti platesti datoriile. Nu e nici o rusine in asta. Nu spun ca societatate americana nu e
stratificata (desi idea asta este una dintre iluziile initiale), dar
aici munca e onorata, chiar pina la punctul ca nu mai stim cum sa ne
petrecem timpul liber (acum vorbeste americanul din mine).
Totul a fost atit de nou, totul atit de proaspat, ca m-am simtit
"acasa" imediat. Desi am avut sentimente ambivalente despre noua mea
tara, m-am renascut din momentul in care am aterizat in New York.
Naivitate? Bineinteles! Dar in acel moment naivitatea mi-a folosit ca
un zid de aparare.
Am pictat din primele saptamini, cu o foame pa care n-o mai simtisem
de mult. In Romania, daca n-aveai pile, de-abia gaseai materiale. La
un moment dat, prin anii 80, am folosit pasta de dinti pentru ca nu
puteam gasi albul de titan in magazinele Fondului Plastic. La
institut se intra in functie de ce rude aveai, cu noroc, sau (ca
fata) cu cine te culcai. In liceu stiam dinainte cine va intra la
"Grigorescu." Asta nu lasa prea mult loc pentru cei saraci, ca mine,
care se zbateau sa deseneze, de bine, de rau, cu incapatinare si
speranta. Au fost si exceptii, bineinteles, citiva dintre fostii mei colegi sint personalitati importante ale artei contemporane romanesti. Sa ajunga unde sint astazi, le-au trebuit doze triple de curaj si perseverenta.

Am pictat multe peisaje romanesti, multe bazate pe vederile pe care
le-am luat din tara, multe pictate din memorie. Mai am citeva zeci de
lucrari de acum zece, doisprezece ani, si acum regret ca am vindut
majoritatea lor. Sentimentale? Poate, dar au fost sincere, nascute
din dorul de tara.
Lucram 8 ore pe zi ca vinzator, apoi ma duceam acasa, intr-un
apartament ieftin, unde jumatate de chirie era platita din ajutorul
HUD american (un ajutor financial pentru emigranti sau cei cu salariu sub limita saraciei) si pictam pina la miezul noptii. Cred ca pictura, ca si scrisul, m-au aparat de singuratate.
Nu ca aveam de o validare materiala a artei mele, dar cind mi-am vindut prima pinza cu trei sute de dolari in 1990, nu pot ascunde ca m-am simtit foarte, foarte mindru.
Apoi m-am inscris la facultate, desi de-abia incepusem sa "ghicesc"
limba. A fost un drum greu, incet, singuratic, frumos, care m-a
invatat despre umilinta, prietenie, tradare, natura umana in general.
Am primit burse in primii doi ani, si apoi am inceput sa-mi platesc
studiile. E o evolutie similara cu pata de grasime: incet, dar sigur.
Spun "a fost," dar drumul nu s-a terminat inca.

Cred ca n-am avut un "stil" pina prin 1997. Pina atunci totul a fost
cautare. Uneori ai idei pe care nu le poti aplica pentru ca nu stii
cum. Alteori, esti bun din punct de vedere tehnic, dar ideile sint
sarace. Miracolul se intimpla cind ideile iti intilnesc posibilitatile tehnicile.

Am citit si citesc enorm. Luam autobuzul la New York ca sa vad toate
expozitiile pe care le puteam vedea. Sint interesat in orice. Cind am
inceput sa scriu in engleza, schitele au inceput sa se amestece cu
fragmente de povestiri, frinturi de linii sa se interfereze cu
frinturi de idei. Am inceput sa incorporez text in picturile mele. La
inceput, mai mult ca grafica, frumusetea scrisului de mina amestecata
cu frumustetea unei culori, sau cu gesturalitatea unei linii. Astazi
colectionez scrisori vechi, fotografii anonime, care isi gasesc o
noua viata in lucrarile mele.

Problema cu cautarea unui stil este dificila: incerci sa pictezi ca
maestrii pe care-i admiri (bineinteles ca asta nu e o solutie), iti
dai seama ca ceea ce faci sint copii dupa artistii pe care-i admiri.
Cred ca trebuie sa uiti aproape tot ceea ce ai invatat ca sa ajungi
la un stil personal. E o vocatie destul de trista: pianistul da
concerte, e definit de o audienta, actorul deasemenea. Artistul
vizual e "redus" la micimea monastica a atelierului. John Cage
vorbeste foarte frumos despre starea asta, cind spune: "Cind lucrezi,
toti sint in atelierul tau: trecutul, prietenii, lumea artistica, si
mai mult decit orice, toate ideile tale. Toti sint acolo. Dar in timp
ce continui sa pictezi, ei incep sa plece, unul cite unul, si esti
lasat singur. Apoi, daca esti norocos, chiar si tu insuti pleci."
(traducere aproximativa).

O mare diferenta pentru mine a facut-o descoperirea artei americane,
pe care am detestat-o sau ridiculizat-o in Romania, pentru ca n-am
stiut nimic despre ea. Dupa citiva ani, am inceput sa descopar
vitalitatea ei nemaipomenita. Sint norocos ca am prieteni artisti aici care sint de 100 de ori mai buni decit mine (nu in sensul competitiei, arta n-are de-a face cu sportul), dar in sensul ca sint unici, in sensul in care arta lor e ca o continua lectie pentru mine.
Sint flamind de a invata. Prietenii mei mi-a dat curajul de a
experimenta, de a incerca lucruri noi, indiferent de opinia celor din
jurul meu.
Acum, ca profesor, pot sa spun ca invat multe si de la studentii mei.
Invat ceva in fiecare zi. E o bucurie aproape copilareasca de a fi in
atelier si a "crea" ceva. Arta e un mod de a te minuna zilnic, si in acelasi timp, dupa cum bine zice Twyla Tharp, un mod de a zice: multumesc.

Spun, mai in gluma, mai in serios, ca cea mai buna lucrare a mea este
lucrarea pe care n-am pictat-o inca. Cea mai reusita expozitie pe
care am tocmai avut-o aici, in octombrie, a fost culminarea acestor cautari. Dupa 14 ani de la plecare pot sa spun ca nu imi este
rusine de arta mea. Cred ca am inceput sa dezvolt un limbaj care e al
meu si numai al meu.
#6952 (raspuns la: #6816) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...