comentarii

pescu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
vezi renegare? - de sanjuro la: 16/10/2003 01:38:49
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
De unde ai dedus renegare in cuvintele mele, anonimus?
Eu VAD ce se intampla-n jur, si ma doare. Imi cinstesc batranul tata, (mama a murit de tanara) ocrotesc pe bunica, si daca nu pot sa fac BINE, macar sa nu fac RAU.
Mi-as petrece batranetile in Jamaica, ascultand pe Bobita, (Marley) si pescuind ca in "Batranul si marea", cu un deget de rom alaturi, nu sfarsind in aceasta tara unde batranii sunt marginalizati, si grabiti spre moarte.

sanjuro
#1444 (raspuns la: #1434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragă Tavi , nu te lăsa descurajată de neîndemânarea unui o - de Mircea Cristian Puscasu la: 25/03/2004 19:09:01
(la: Ce parere aveti despre preotii din ziua de azi?)
Există mulţi duhovnici care au nobleţea sufletească necesară...

dintr-o discutie cu un preot duhovnic
("Intapminari"-interviuri realizate de Sabin Voda cu parintele Teofil Paraian)

"– Pãrinte Teofil, de ce avem nevoie de un duhovnic, de un îndrumãtor în viatã?
– E bine sã avem duhovnic, pentru cã e bine sã ne verificãm cu o constiintã strãinã de constiinta noastrã si cu o constiintã superioarã constiintei noastre. Avem nevoie de un om strãvãzãtor, un om care poate sã-si dea seama de niste situatii pe care noi însine, pãrtinitori fiind, nu le putem sesiza si nu le putem rezolva. Si atunci e nevoie de cineva între noi si Dumnezeu, un om al lui Dumnezeu, care sã ne descopere voia lui Dumnezeu, avem nevoie de un om care sã asculte mãrturisirile noastre, care pentru noi înseamnã si o usurare sufleteascã. Avem nevoie de un om care sã stie mai bine decât noi ce trebuie sã facem ca sã înlãturãm din viata noastrã cele rele si sã ne întãrim în cele bune. Asta însã nu înseamnã totdeauna cã cel care se spovedeste are si un duhovnic. Sunt atâtia credinciosi ai nostri care nu au duhovnic, chiar dacã se spovedesc la un preot duhovnic. Adicã nu au un om de care sã atârne cumva, un om pe care sã-l consulte în anumite situatii. Cineva care se spovedeste o singurã datã pe an, cum ar fi în postul Pastelui, nu poti sã zici cã are duhovnic, ci s-a spovedit la un preot duhovnic. La fel cei care se spovedesc foarte rar, poate mai rar decât o datã pe an sau chiar dacã se spovedesc de douã, de trei ori pe an, nu poti sã zici cã au duhovnic, ci au un preot la care s-au spovedit sau se pot spovedi la mai multi preoti, care au darul duhovniciei. Duhovnic ai atunci când depinzi de cel care îti este duhovnic, când ai constiinta cã ai un duhovnic, când esti doritor sã-i cunosti îndrumarea, când cauti îndrumare la el. În începuturile crestinismului si mai ales în începuturile monahismului, erau si cãlugãri fãrã hirotonie si fãrã hirotesie, care erau consultati, care aveau o harismã a duhovniciei si care erau duhovnici fãrã sã fie si dezlegãtori de pãcate, dar aveau darul strãvederii si puteau sã îndrumeze nu numai pe baza unor cunostinte de viatã moralã, ci mai ales pe baza unei harisme de cunoastere, pe baza unei receptivitãti fatã de voia lui Dumnezeu care se descoperea celor care erau vrednici sã aibã strãvedere. Deci, pe vremea aceea, duhovnicia nu era o functie, ci era o realitate care se baza pe înainte-vedere, pe faptul cã cei care aveau darul acesta erau vãzãtori cu duhul. Or, acum duhovnicia este mai mult o functie, o situatie care, totusi, e superioarã situatiei de a nu consulta pe cineva, dar nu este ceea ce ar trebui sã fie sau ceea ce a fost odinioarã. Credinciosii trebuie, totusi, sã aibã un preot în care sã se încreadã si prin constiinta cãruia sã aibã încredintarea cã îi vorbeste Dumnezeu Însusi.
[…]
– Pãrinte Teofil, de ce trebuie sã ne mãrturisim gândurile cu voce unui duhovnic si nu direct lui Dumnezeu?
– Dacã putem sã ne mãrturisim gândurile si direct lui Dumnezeu, si le mãrturisim de fapt, de vreme ce avem trebuintã si de iertarea pãcatelor, care se dã prin mijlocitor, asezat de Dumnezeu pentru iertarea pãcatelor, e nevoie sã ne si mãrturisim gândurile. Toate negativele câte le avem, e nevoie sã le mãrturisim, pentru ca cel care dezleagã pãcatele sã stie dacã situatia este aceea pe care o prezintã credinciosul si ca sã ierte pãcatele, trebuie sã stie ce anume trebuie sã ierte. Mãrturisirea pãcatelor este un mijloc prin care omul contestã pãcatul, adicã nu doreste sã fie sub puterea pãcatului. E o mãrturisire, nu numai în sensul cã spui ceva, ci este o mãrturisire despre faptul cã nu doresti sã fii sub asuprirea pãcatului. Sunt unii credinciosi care nu au puterea sã-si mãrturiseascã pãcatele, se spovedesc adeseori si totusi tãinuiesc anumite pãcate. Si acesta este un semn cã ei nu sunt de acord cu pãcatul. Iar când, cu ajutorul lui Dumnezeu, reusesc sã îsi mãrturiseascã toate pãcatele, atunci a biruit asupra pãcatului si atunci are cu adevãrat usurare.
– Pãrinte Teofil, cum ne alegem duhovnicul? Ce trebuie sã cãutãm la un duhovnic?
– Mai întâi de toate se considerã cã orice preot fiind duhovnic, orice preot care-ti vine-n fatã, si mai ales un preot care conduce comunitatea din care faci parte, este duhovnicul tãu sau poate fi duhovnicul tãu. Deci, cei mai multi dintre credinciosi nu fac deosebire între preot duhovnic si preot care nu-i duhovnic si nu stiu cei mai multi dintre credinciosi deosebirea aceasta, pentru cã în majoritatea parohiilor din tara noastrã în special, preotii sunt si duhovnici. Si mai ales în Ardeal. Preotii sunt duhovnici, primesc duhovnicia îndatã dupã hirotonie si în cazul acesta credinciosii se pot spovedi la orice preot duhovnic si sunt îndemnati sã se spovedeascã la duhovnicul care conduce parohia din care fac parte. Numai cã existã si niste ezitãri si anume, oamenii în vârstã de obicei ezitã sã se spovedeascã la un preot tânãr, desi un preot tânãr este mai mare decât un om în vârstã de ani si care nu e preot si nu are duhovnicie. Dar existã o ezitare, am putea zice, într-un fel fireascã. Un om în vârstã se simte cumva împiedicat sã spunã unui preot tânãr chestiuni care sunt de-o viatã întreagã, asa cã fiind astfel de situatii sau apãrând astfel de situatii, care sunt situatii firesti si care nu pot fi trecute adeseori, omul trebuie sã-si gãseascã un preot la care sã aibã deschiderea de suflet si sã-i spunã ceea ce simte el cã-l apasã pe suflet sau ceea ce în mod firesc n-ar spune la nimeni. Si atunci ceea ce ar duce la o relatie de felul acesta între duhovnic si credincios ar fi deschiderea de suflet, omul cãruia pot eu sã-i spun ceva ce n-as spune la nimeni si ceva ce ezit sã-mi spun si mie însumi. Pentru cã sunt fel de fel de pãcate, sunt fel de fel de situatii, pe care oamenii le poartã în suflet si pe care unii le poartã în suflet o viatã întreagã si abia la moarte dacã le pot spune. În cazul acesta, motivul de apropiere ar fi deschiderea de suflet. În fata unuia nu ai deschidere de suflet, deci nu poate sã-ti fie duhovnic în mod firesc si fatã de altul ai deschidere de suflet si acela îti poate fi duhovnic si îti este duhovnic în momentul în care l-ai ales. Apoi, sigur cã trebuie sã fii încredintat de viata lui moralã, sã fii încredintat de capacitatea lui de a nu face caz de chestiunile care te privesc pe tine, capacitatea de a tine secretul spovedaniei si poate cã e pânã la urmã si o chestiune de simpatie.
– Pãrinte, credeti cã existã sau trebuie sã existe o pedagogie a duhovniciei, în sensul cã duhovnicul sã se raporteze la fiecare în functie de statutul sãu?
– Da, neapãrat. Omul nefiind o fiintã stas, trebuie sã îl iei pe fiecare dupã ceea ce poti întelege despre el, dupã ceea ce stii despre el. Pe unii îi folosesti cu asprimea, pe altii cu bunãtatea. Pe cei mai multi îi folosesti cu bunãtatea. Un credincios, de obicei, când merge la un duhovnic, se duce la un pãrinte, nu se duce la judecãtor, nu se duce la asupritor, nu se duce la cineva care sã dispunã cumva de el dinafarã, ci se duce la un pãrinte, care are inimã de pãrinte. Un duhovnic trebuie neapãrat sã aibã sau inimã de pãrinte, si asta e cel mai bine, sau inimã de frate sau inimã de prieten, sau sã aibã si inimã de pãrinte si inimã de frate si inimã de prieten. Un duhovnic trebuie sã aibã inimã. Dacã n-are inimã, nu-i duhovnic. Si sã-l trateze pe cel care vine cum s-ar trata pe sine însusi sau cum si-ar trata propriii lui copii, dacã are copii.
– Pãrinte, duhovnicul poate fi consultat sau cãutat si în afara spovedaniei?
– Da, si e bine. Sunt lucruri care se spun numai la spovedanie, pentru cã pãcatele nu se spun, ci se spovedesc – e o vorbã care-mi place foarte mult. Duhovnicul poate fi consultat în chestiuni generale si în afarã de spovedanie. Pentru cã nu trebuie neapãrat sã creãm un cadru de spovedanie ca sã rezolvãm niste chestiuni care nu trebuie rezolvate neapãrat în spovedanie.
– Pãrinte Teofil, ce înseamnã sã fii ucenic?
– Sã fii ucenic înseamnã sã te lasi îndrumat si modelat. Asta-i situatia de ucenic: sã te pleci cu mintea, sã nu stii tu mai multe decât cel care te îndrumeazã. Sã faci ceea ce a zis Domnul Hristos: sã mergi pe urmele Lui, sã-l urmezi pe cel care te îndrumeazã. Sfântul Apostol Petru, de pildã, la Pescuirea Minunatã, a zis cãtre Domnul Hristos: „Toatã noaptea ne-am trudit si n-am prins nimic, dar pentru cuvântul Tãu arunc mreaja în mare si pentru cã zici Tu" (Lc. 5, 5). Asta înseamnã sã fii ucenic. De aceea a putut fi Sfântul Apostol Petru ucenic, pentru cã s-a plecat cu mintea. Pãrintele Arsenie Boca zicea cã noi avem mintea care discutã cu Dumnezeu, în loc sã se supunã fãrã discutie. O astfel de minte avea Sfântul Apostol Petru la Cina cea de Tainã, când a zis: „Doamne, Tu sã-mi speli mie picioarele?" Si a auzit de la Domnul Hristos: „Ceea ce fac Eu acum tu nu întelegi, dar mai târziu vei întelege" (In. 13, 6-7). S-a împotrivit mai departe si atunci a zis Domnul Hristos: „Dacã nu te voi spãla, nu ai parte cu Mine" (In. 13, 8). De unde întelegem cã ucenicia este plecare de minte. Dacã nu te pleci cu mintea, dacã stii tu mai bine, dacã ai tu opinii care te scot de sub ascultarea fatã de duhovnic, în cazul acesta sau duhovnicul nu-i duhovnic, sau ucenicul nu-i ucenic. Sau amândouã. "
athos - de Horia D la: 20/05/2005 21:31:15
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
pai daca nu pescuim, bem una mica pe lac:))
#50132 (raspuns la: #50131) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
belle - de Horia D la: 09/06/2005 23:15:15
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
imi pare rau, dar te parasesc... ma duc sa dau o tura sa vad daca am
prins vreun muskrat, am de mers la sam's ca weekendul asta nu ma duc
la lac ca am o gramada de prieteni ce s-au invitat la "pescuit" (trebuie sa
pescuim pondul, ca e suprapopulat), si asa mai departe....
#54137 (raspuns la: #54135) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om };-) - de transilvanpop la: 06/09/2005 23:27:52
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Hai s-o luam la nivel micro ca sa intelegi si matale ce am vrut sa spun. Sa presupunem ca un domeniu stiintific ar fi pescuirea rechinilor de scornicesti. Initial abia i-ai descoperit ca exista si incepi sa ii urmaresti, sa le studiezi comportamentul, sa vezi cum i-ai putea prinde, mai prinzi cate unul cu mana. Te afli in faza de lag. Apoi descoperi ca pot fi prinsi cu o paleta de muste, cu o bata de basseball, pe urma flinta, dinamita, etc, ba chiar si cu undita. Ai luat-o tare, esti in log. Ajungi expert in prinderea rechinilor de scornicesti. Cunosti (?) 2364 de metode si inca mai descoperi, dar nu in acelasi ritm ca inainte. Ai ajuns pe panta ai'lalta a graficului, in faza de declin, dar asta nu inseamna deloc ca esti mai prost sau mai incompetent, doar ca metodele posibile de prins rechinii de scornicesti s-au cam epuizat si mai greu descoperi alta noua, dar cand o descoperi tot progres se cheama, tot cunosti mai mult. Priceput? E un punct de vedere, nu un principiu, nu o lege. Nici macar nu trebuie sa fii de acord cu el.
Dar daca tot nu te intereseaza nu vad de ce ma mai intrebi.
Despre Cassandra nu-ti face probleme, imi spune ea ce are de spus, sau tii tu neaparat sa vorbesti in numele ei? Se poate si asa.

ps Nu incerca asta (cu pescuitul) acasa ;)

----------------------------------------------
“...trollare fie, da' s-o stim si noi...''
T-pop
#70169 (raspuns la: #69999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daca am ghicit pot sa pun si - de Cassandra la: 30/09/2005 23:39:09
(la: Concurs)
Daca am ghicit pot sa pun si eu un text? Nu e greu, e dintr-o carte pe care am recitit-o de curind si mi-a trezit puternice amintiri...

"Ca scos din minti, o lua la fuga spre dormitor si era cit pe ce sa se transforme intr-o stana de piatra in pragul usii. Parul i se zbirlise iar pe frunte ii aparusera broboane de sudoare.
Musafirul sau nu mai era singur in salon. Il insotea asezat in celalalt fotoliu, acelasi individ care aparuse in vestibul. Acum putea fi vazut cu claritate, avea mustati ca niste pene fine de pasare, ii stralucea o lentila a ochelarilor iar cealalta ii lipsea. Dar descoperise ceva si mai grav in propriul dormitor: pe pouf-ul de la toaleta, asezat cu o atitudine insolenta, un motan negru de dimensiuni nemaipomenite tinea intr-o laba un pahar de vodka iar in cealalta o furculita cu care tocmai pescuise o ciuperca. ...

"Asa trebuie sa fie cind innebunesti" se gindea in timp ce se sprijinea de tocul usii.
armata - de popix la: 02/10/2005 00:38:59
(la: Amintiri din armata)
plec de la premiza ca in general oamenii care fac cariera in armata sunt de obicei niste imbecili.parerea mea si nu vreau a jigni decat m.a.n. -ul...
in armata te distrezi dar la randul nostru toti, de la carieristi la militari in termen suferim pedepse psihologice cumplite.de la semenii nostrii de altfel...

asaaaa, asta a fost o mica introducere....

in armata uram compania.am "nimerit" de putine ori pe acolo ca "biban", faceam multa garda asa cum am spus-o mai jos.
acolo eram "intampinati" cu multa "dragoste" de veterani,cate unii erau jalnici...dar erau VETERANI.si incepea futaiul.pe langa sectoare (era floare la ureche he he...) incepeau cu "instructia".unii sub influenta placuta al lui Bachus te obligau sa te tarasti pe sub paturi si "ordonau" pe neasteptate:"drepti!".inchipuiti-va!si se distrau de minune.
galetile de apa aruncate prin dormitoare sunt o amintire sumbra.apa trebuia scoasa de pe podea imbiband sireturile de la bocanci!!!

pescuitul in chiuveta.veteranul iti cerea sa pescuiesti in chiuveta plina de apa(legai de ata un ac de gamalie si stateai "pescuind" in chiuveta ochi de apa.peshte nu era!la 5 minute trecea "paznicul", te intreba ce faci."Pescuiesc",raspundeam amaratii de noi."si-continua el-aveti permis?" "n-avem"AMENDA!"5 lei sau trei sau zece, nu importa.aveau sete baietii...daca n-aveai incepea calvarul cu alte nazbatii cashunate de mintea lor frustrata si bolnava(ialomiteni, luai-ar strechea!)si cam asa.
cand am devenit veteran am evitat aceste acte de vitejie inutile, ba chiar m-am opus celor din leatul meu care avea asemenea tendinte...cateodata din pacate, subofiterii si ofiterii ingaduiau acest tip de tratament si te luptai cu morile de vant ca donq(nu asta din cafenea;) ).

mi-au venit in minte doar unele din amintirile neplacute.au fost si episoade simpatice, dar astea mai tarziu.
Horica - de Lascar Barca la: 12/03/2006 01:13:14
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
ma duc sa numar oile ca azi am facut ochi pe la 3 dimineata....
Mai pescuim si miine:))
#110977 (raspuns la: #110976) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
helau helau - de anisia la: 30/03/2006 22:35:53
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
hai ca am venit si eu
sa va plimb pe helesteu
si sa pescuim ad-hoc
daca om avea noroc

un biban sau un salau
sau un altfel de "cotrau"
ce-i cotrau nu ma-ntrebati
de la mine nu aflati
ca nu am nici un habar
e un nume ce in dar
l-am avut de dat odat'
omului cu par roscat.

deci, plecam la pescuit
si lasam ca aiurit
gandul sa ne umble
si preumble
pana cand in vorbe bune
se va-ntoarce din genune...

haide-ti, nu va fie teama
pescuim si fierbem zeama
de ciorbita de potroace
pentru cei ce fara pace
se aduna
sa ne spuna
ziua buna, fete dragi...


___________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#114520 (raspuns la: #114469) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lascarica - de Horia D la: 19/05/2006 16:24:01
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
ai pierdut ocazia:)) acum vreo 5 ani, (2) strippere au avut o barca acolo, si sa te tii ce partiuri aveau:)) dar au vandut acun 3 ani, din pacate. Oricum, trebuie sa ma apuc sa caut, ca sigur am poze, si vreo caseta-doua:))
din pacate, de pescuit o sa pescuim striper, care e un bass (cred ca biban se traduce). orcum, e un peste de oceam, aclimatizat la apa dulce (de fapt e un hybrid)... si nu poti sa tii daca sunt mai mici de 24 inches... cel mai mare pe care l-am rpins a avut 38", si vreo 26 lbs:))
#123120 (raspuns la: #123119) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bello ciao! - de Lascar Barca la: 19/05/2006 16:44:12
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
..pescuim strippere.....

Horica,ce zici,are mai mult de 26?:)))
#123127 (raspuns la: #123126) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alex - de tatiku la: 03/07/2006 19:36:15
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Balta are peste mereu
Ca sa facem saramura
Sa papam fosfor la greu
Sa catam oasele-n gura

Sa pescuim, sa injuram
Pe balta cea oribila
Sa ne trezim c-un glont in cap
La o ora imposibila

Sa ne scoatza din tzatzani
Musca si tzantzarul
Sa-i cunoastem de stapani
Cand incepe balul

La final, goala-i desaga
...Cum e si frumos!
Asadar fugim degraba
Pana la Selgros!








alex_andra - de Cri Cri la: 23/11/2007 21:38:53 Modificat la: 23/11/2007 21:57:12
(la: Patru minute)
o, da
poti rasufla usurata si de data asta :))

revin, tocmai am gasit ceva:
" Injurati-ma, va rog!

Nu mai e un secret ca publicitate negativa ...nu exista. Si totusi, continuam intr-un ritm infernal sa pescuim cu precadere episoadele si personajele pe care, chipurile, le-am arata cu degetul. Traim intr-o lume in care, cu cat esti mai injurat si se face mai mult haz pe seama ta, cu-atata razi mai mult in drum spre banca sau capeti mai multa notorietate in urnele de vot si perceptia populara.

Continuati sa scrieti de Becali si Vadim, ca e modalitatea cea mai buna de a-i propulsa in fruntea listelor pentru presedentie. Bucurenci spune ca Tariceanu ar avea pretentie si la un procent din castigurile Academiei Catavencu, pentru bancurile facute pe seama politicienilor. De parca nu ar profita deja imens de pe urma publicitatii facute. Pe blogul lui Oana Despa, publicitatea pe care n-a reusit sa si-o faca unul prin apelurile penibile de a-i citi "coloana din stanga", si-a obtinut-o poate inzecit prin hazul care s-a facut pe seama lui. Site-uri acuzate de furt isi fac reclame si se mandresc cu cei care ii acuza. Are vreunul un spammer? Nu-i nimic, il facem de rusine cu un articol hazliu si linkuri groase catre site-ul lui, sa stie unde sa se duca si sa apese cititorii pe ad-uri...

Ma-ntreb care sunt pana la urma fraierii si cretinii: cei de care noi, "cei logici si destepti", radem si facem haz? Sau indivizii care urca deodata in trafic cum n-or sa urce 90% din blogurile noastre "decente", in urma misto-ului pe care il practicam pe seama lor? Cine se foloseste de celalalt?

E-atat de evident ca-i mai benefic azi sa pozezi in cretin, sa faci lucruri cat mai condamnabile sau penibile, doar ca "sa se rada" de tine. Nu-ti mai ramane decat sa te doara undeva de hazul altora si sa-ti incasezi zambind banul facut de pe urma publicitatii negative de la "cei destepti".

Traim acele vremuri grotesti in care prostul a devenit destept, iar desteptii promoveaza fara sa le pese prostia..."

cu adresa http://abuzuri.blogspot.com/2007/11/injurati-ma-va-rog.html

e ok, nu-mi multumi
#259138 (raspuns la: #259131) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pescuirea minunata - de Areal la: 16/07/2008 10:23:02
(la: POVESTIRI CU TALC (III))
"Intr-una din zile Mantuitorul sedea langa lacul Ghenizaret, a vazut doua corbaii oprite langa tarm, iar pescarii, coborand din ele, spalau mrejele. Urcandu-Se intr-una din corabii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o departeze putin de la uscat, si sezand in corabie, invata, din ea, multimile. Apoi i-a zis lui Simon: Mana la adanc, si lasati in jos mrejele voastre, ca sa pescuiti. Si, raspunzand, Simon a zis: Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit si nimic nu am prins, dar, dupa cuvantul Tau, voi arunca mrejele. Si facand ei aceasta, au prins multime mare de peste, ca li se rupeau mrejele. Si au facut semn celor care erau in cealalta corabie, sa vina sa le ajute. Si au venit si au umplut amandoua corabiile, incat erau gata sa se afunde. Iar Simon Petru, vazand aceasta, a cazut la genunchii lui Iisus, zicand: Iesi de la mine Doamne, ca sunt om pacatos. Caci spaima il cuprinsese pe el si pe toti cei care erau cu el, pentru pescuitul pestilor care ii prinsesera. Tot asa si pe Iacov si pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau impreuna cu Simon. Si a zis Iisus catre Simon: Nu te teme; de acum inainte vei fi pescar de oameni. Si tragand corabiile la tarm, au lasat totul si au mers dupa El." (Luca 5, 1-11)
Plutaş - de cosmacpan la: 27/01/2009 12:37:27
(la: de unul singur........)
Am renunţat la viaţă
şi-am aruncat chiştocul rămas în râu
curentul l-a luat
şi într-o clipă l-a purtat departe
răsturnând barca şi barcagiul.
bătrânul Plutaş
oprit ca şi mine să fumeze
blestema scuturându-şi barba udă
-ce te-ai grăbit aşa?
am zâmbit şi am întins mâna
pescuind vâsla lungă
-îmi plac surprizele, i-am răspuns.
da, monte! - de Intruder la: 24/02/2009 12:03:14
(la: Masoni...va regasiti?..:)))
vezi? ti-a picat porumbelul:
de obicei, listele cu membrii sunt un mare secret, in afara celor care recunosc ei insisi ca sunt masoni.

exact!...tocmai de aceea, lista aia e o cacealma! nu neg ca unii de-acolo chiar sunt masoni, poate sunt toti...dar lista a fost facuta dupa ureche...pescuind de ici-colo niste chestii si-apoi puse cap la cap.
#409912 (raspuns la: #409908) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un fel de incheiere...de Mircea Mihăieş - de cosmacpan la: 15/06/2009 09:49:49
(la: de cate feluri este nationalismul?)
"Te-ai aştepta ca oamenii care trăiesc departe de ţară să vadă mai bine ce-ar trebui făcut pentru ca tuturor să ne meargă bine. Din nefericire, mintea lor e prea plină de combinaţii murdare, grija pentru propria burtă şi agoniseala deşănţată. Nu le pasă de unde au plecat şi unde, eventual, se vor întoarce atunci când Europa - în nu chiar atât de rarele ei accese de xenofobie - va găsi de cuviinţă să-i expedieze pachet.

Ştiu, ambasadele şi consulatele n-au niciodată bani pentru a face puncte de vot în toate coloniile româneşti din străinătate. Cu toate acestea, diferenţa deprimantă între numărul românilor care locuiesc temporar în afara ţării şi al celor prezenţi la vot spune ceva despre eterna noastră nesimţire.

Nu mă mir de populaţia de fiţoşi care migrează periodic dinspre Bucureşti spre mare sau munte, lăsând oraşul gol când ţi-e lumea mai dragă. Fenomenul s-a extins în toate localităţile importante, unde pătura activă nu are niciun scrupul să aleagă micul şi berea în defavoarea votului pentru propriul viitor.

O Românie care-i trimite la Bruxelles pe Severin (un intrigant iresponsabil, pescuind în toate apele tulburi), pe Norica Nicolai (o etatistă viscerală), pe Vadim şi Becali (fără calificative) n-are însă de ce să se mire că e de râsul şi oroarea lumii.

E, totuşi, şocant că din cele vreo două milioane de cetăţeni români plecaţi votează, sistematic, doar câteva zeci de mii. Ori nu sunt români, ori nu sunt cetăţeni - altă explicaţie nu am.

În aceste condiţii, la ce bună revolta? De ce să-ţi crească tensiunea, când românii au reînvăţat, în masă, lecţia laşităţii, iresponsabilităţii şi indiferenţei?

Mă trezesc adeseori în exact situaţia din anii ’90, când mulţi vecini şi destule dintre rudele mele votau spumegând cu Iliescu, Vatra Românească sau Vadim. Dacă în douăzeci de ani de târâş-grăpiş prin democraţie n-am avansat niciun centimetru în zona raţiunii, înseamnă că totul e pierdut."

(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854965/SENATUL-EVZ-Romania-fitos-iresponsabila/)
alex andra - de Roman Haduch la: 02/08/2009 22:00:32
(la: ocular 2 08 2009)
nu vreau fornetti, multumesc frumos. Stomacul meu, care se prezinta ca o creatura extraterestra, a fost incarcat in aceasta seara, cu portie zdravana de orez cu usturoi, chimen si ardei gras, Nu este o combinatie recomandabila insa are un efect hipnotic descentralizat, astfel ca ma pot odihni foarte bine , pescuind din apele somnului linistiti pachete cu informatii suprinzatoare. Nu cunosc simbolismul :)))) insa cred ca reprezinta ceva frumos.
#468522 (raspuns la: #468516) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horica, - de anisia la: 15/07/2010 12:59:55
(la: Sentimente)
o tura la thai de craciun suna interesant, cand acilea-s minus multe grade. am vacanta sapt 51, 52, 1, 2. ma gandisem sa trag o fuga la cangurei, da daca vii cu ispite de-astea... decantam :)).

... mergem si-l pescuim pe Nemooooooo si-l facem la frigare haha :))

ti-aduc un schnaps cu gust de lacris, iti trece pofta si de beut si de viata haha. nu-nteleg cum pot vikingii sa bea asa ceva ca miroase a aspirina de la sapte poste :)). despre bazaconia asta vorbesc http://luekensliquors.com/store/zen-cart-v1.3.8a-full-fileset-12112007/images/Jagermeister_Spirits.jpg... bleah!
#558736 (raspuns la: #558728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pfffffffffff.... - de juli la: 20/04/2011 19:41:59 Modificat la: 20/04/2011 19:42:58
(la: Cum sa-ti alegi consilierul Private Banking potrivit. Partea 1)
textul asta nu se poate citi, iese din pagina. Nu ca m-ar interesa fun consilier... are o calitate totusi, mi-am amintit de un text primit zilele trecute pe e-mail o povestioara naiva da' cu talc. Si profit de ocazie sa o impartasesc cu cei ce vor sa o citeasca.



"Un vapor a ancorat in Mexic langa un micut sat de pescari.
Un turist, i-a complimentat pe pescari pentru calitatea produselor si i-a intrebat cat timp le ia sa prinda acei pesti.
"Nu foarte mult timp" - au raspuns pescarii la unison.
"Dar de ce n-ati mai stat, ca sa prindeti mai mult peste?"
Pescarii i-au raspuns ca micile cantitati pe care le prind, sunt suficiente pentru nevoile lor si ale familiilor lor. "Pai, si ce faceti in restul timpului?" a intrebat turistul
"Dormim pana tarziu, pescuim putin, ne jucam cu copiii si ne facem siesta impreuna cu sotiile noastre. Mai tarziu, pe seara, mergem in sat, unde ne intalnim cu prietenii, bem putin, cantam la ghitara cateva cantece si tot asa... Avem o viata plina".
Turistul i-a intrerupt, "Stati putin! Eu am absolvit Harvard-ul, am o diploma in economie si pot sa va ajut! Trebuie sa pescuiti mai mult timp in fiecare zi. In felul asta, o sa puteti vinde pestele pe care il prindeti in plus. Cu veniturile suplimentare, veti putea cumpara o barca mai mare".
"Si dupa asta?" au intrebat pescarii.
"Cu banii suplimentari pe care-i va aduce barca, veti putea cumpara o
a doua si o a treia barca si tot asa, pana cand veti avea o intreaga flota de barci de pescuit. In loc sa vindeti pestele unui intermediar, veti putea negocia direct cu marile fabrici de procesare, poate chiar sa va construiti propria fabrica. Atunci veti putea parasi satucul asta micut si sa va mutati in Mexico City , Los Angeles , sau poate chiar la New York ! De acolo va veti putea conduce noua intreprindere prospera."
"Si cam cat timp ne-ar lua asta?" au intrebat pescarii.
"Douazeci, poate chiar douazeci si cinci de ani" - a replicat turistul.
"Si dupa asta?"
"Dupa asta? Ei bine, prietene, asta-i momentul cand devine cu adevarat interesant," a raspuns zambind larg turistul. "Cand afacerea ta este cu adevarat uriasa, poti sa incepi sa vinzi si sa cumperi active si sa faci milioane de dolari!"
"Milioane? Serios? Si dupa asta?" au intrebat pescarii.
"Dupa asta, veti putea sa va retrageti din afaceri, sa traiti intr-un satuc linistit si retras pe malul marii, sa dormiti tarziu, sa va jucati cu copiii vostri, sa va faceti siesta cu sotiile si sa va petreceti serile impreuna cu prietenii distrandu-va cum vreti voi."
"Cu tot respectul, domnule, dar asta e exact ce facem acum. Care ar fi rostul sa irosim douazeci si cinci de ani?" au intrebat mexicanii fericiti."

:)) si turistul tot un soi de consilier se voia.




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...