comentarii

pierdut gandul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
protagoras - de just.a.touch la: 08/01/2009 11:06:05 Modificat la: 08/01/2009 11:37:26
(la: Cred ca trebuie sa ma sinucid)
ma bucur ca am fost pe masura raspunsului tau. Si eu m-am intrebat ce ai avut de demonstrat cand m-ai citat si ai scris ce ai scris, de parca era nevoie sa-mi explici.... crezi ca sunt la fel de nelamurita pe cat par? Nu-mi raspunde. Aici nu sunt la judecata suprema parol, dar pot usor intra in jocul altora pe masura tonului si intentziilor lor de demonstrare.Urmatoarea data cand ai sa mai simtzi agresivitatea cuiva pe chielea ta pe cafenea, n-ar fi rau daca te-ai gandi daca nu cumva chiar tu ai provocat-o considerand ca omu ala are nevoie de lamuririle tale(in acest caz particular). Imagineaza-tzi ca daca am sa-mi doresc lamuriri cu adevarat o sa pun mana pe o carte scrisa de cineva cu adevarat in masura sa-mi raspunda la nelamurile mele si mai ales de specialitate ... si nici intr-un caz n-am sa sad ca vita pe un forum care te provoaca sa gandesti....lol... gandidu-ma ca poate va observa cineva cat sunt de nelamurita. Eu cand sunt nelamuritAAAAAAAAAA(DA? CU A LA SFARSIT..SUNT O EA, uneori doar din repezeala uit sa pun a-ul dar sunt o ea) am invatzat sa zic asta fransh, fara ocolisuri si de obicei pun semnul intrebarii la sfarsit ... macar atata am retzinut din atata gramatica. Plus ca ganditul prea mult uneori te retzine de la a mai pierde vremea cu ceva ce altzii deja au pierdut gandind, tu doar tre sa culegi si sa te bucuri.
#385823 (raspuns la: #385787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Cri Cri la: 11/12/2009 00:34:47
(la: Orizonturile iubirii)
Dar o iubire la capatul careia nu culegi amara invatatura ca toate orizonturile sunt amagiri si nu exista decat orizonturi pierdute. Gandindu-te mai bine, tu, eu, el, ea; n-a fost nici-o clipa iubire adevarata.

asta e ca si cum ai spune ca n-ai trait cu adevarat daca pana la urma ai murit
si uite ca nu, n-am s-o spun pe-aia cu "nimic nu dureaza vesnic" fiindca... fiindca sunt o idealista si ma simt bine cu mine asa, insa cred eu ca iubire adevarata e cat timp o simti astfel, dupa care e posibil sa se termine mai bine sau mai prost fara ca de-aici sa rezulte neadevarul ei
zic si eu
modigliani - de amari la: 12/04/2010 17:31:57
(la: Trei minute)
cu batranii intelepti niciodata timpul nu e pierdut...gandesc eu.
A fost o vreme cind gindeam altfel iar acum m-am pierdut rodiana - de DESTIN la: 27/08/2004 00:40:10
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Am ales ca titlu afirmatia ta...eu nu cred ca "te-ai pierdut..."Fiecare din noi in viata "urcam si coboram..."(cum bine te-ai exprimat)insa felul de a fi, va invinge(in situatii critice),va iesi mult mai puternic atunci cand ne raportam la valori ale umanitatii.

Tu vii si intaresti cele afirmate de mine...nu pot decat sa-ti multumesc :

"Foarte bine ai specificat "......atunci cand este realizata cu implicare directa, cu toata fiinta" dar a celor doi. Cind o face doar o jumatate se pierde intregul."

Fireste ce am precizat si eu:"implicarea directa a celor interesati..."(celor doi).

Trecand la celalalt aspect,compromisuri,sincer sa fiu eu unul nu le accept...Insa atata timp cat felul meu de a fi nu "sufera"transformari ...si aici ma gandesc deja la transformari negative...fireste ca am o "flexibilitate"...pe o anumita plaje...

Da, l-ai citat pe Noica...stiu,si zambind iti multumesc pentru aceasta...Ca de fiecare data, cautam a motiva...privind dinafara fiintei noastre catre interior...cateodata nu mai ajungem catre noi...este mai simplu si mai comod sa criticam pe altii.

Multumesc din nou pentru comentariu.

Cu bine,
Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20439 (raspuns la: #20274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
respect pt timpul pierdut de voi cu problema mea.... - de Anonim__ la: 11/06/2006 20:23:49
(la: SINUCIDEREA...am nevoie de ajutor !!!!)
Abea azi am citit mesajele....nu am putut din cauza unor probleme de sanatate..in fine..Multumesc pt incurajari si pt faptul ca ati bagat in seama msjul meu.Am vazut si destule critici si vreau sa clarific niste lucruri pt ca s'a inteles gresit : Principalul motiv pt care am postat msjul a fost situatia f delicata in care ma aflam in acel moment...ad eram in pragul disperarii si nu am postat msjul pt a ma plange de ceva.Nu intelegeti gresit pt ca asta m'a suparat,deoarece eu nu m'am plans niciodata de problemele mele , NICIODATA..nici macar acum cand am postat acest msj , pur si simplu a fost la disperare un msj in 5 min despre amagirile mele.Stiu ca nu am cele mai mari probleme dar faza e ca problemele mele nu sunt stiute si asta e cel mai rau lucru...oamenii aia in scaun cu rotile..fara maini..picioare sau alte probleme de genu asta sunt intelesi si acceptati , insa eu chiar aici am marea problema>>ma simt f prost din toate punctele de vedere si nimeni nu stie.Faza nasoala e ca eu am avut destul de multe si am reusit performanta de a le da cu piciorul la toate.Multi au zus ca au trecut si ei prin faza asta insa nu sunt asa convins ca la mine e "o faza" a vietii , a adolescentei.Nu stiu daca sa imi para rau sau bine ca am postat mesajul ...m'ati pus putin pe ganduri da parca nu am forta de a reveni pt ca in mintea mea e "TOTUL SAU NIMIC" ad ori revin "in forta" sa zic asa, desi parca nu mai am nicio putere,ori imi bag picioarele in ea de viata(asa gandesc eu si am tot dreptul sa o fac)Niciodata nu am suportat criticile,defapt pana sa vina acea perioada neagra nu am prea avut parte de critici....si chiar daca aveam ripostam.Defapt diferenta dintre viata pe care am avut'o pana in examen(pt ca pt mine a fost k un reper a partii frumoase din viata mea) si cea de dupa a fost atat de mare din toate punctele de vedere incat am impresia ca am trait 2 vieti.La mine e o situatie speciala...ad exista f multi copii retrasi ,insa asa au fost ei mereu sau asa e caracterul lor...nu vror sa iasa in evidenta..,dar situatia mea e alta>>>eu am fost asa cum am mai zis un copil "popular" sa zic asa , unul care iesea in evidenta si ii placea acest lucru,un copil care avea o gramada de prieteni si care dintr'o data a decazut din toate punctele de vedere si asta m'a daramat.A fost in principal vina mea pt ca m'am abinut sa fac ceea ce faceam inainte insa comportamentul celorlalti fata de mine nu a fost vina mea.Au fost destuli care s;au luat de mine din cauza ca eram slab ,iar eu nu m;am lasat niciodata mai prejos si am ripostat ,ba de cateva ori am avut si batai din cauza asta(nu suportam sa se ia careva de mine).DAR pt ca am avut cativa ani in care am avut numai discutii in contradictoriu cu ceilali(din cauza faptului ca se luau de mine) am obosit si parca nu m;a mai interesat nimik ,iar acum nu mai ripostez la nimik ,nu mai am CHEF,sa zic asa,pur si simplu nu mai vreau sa ma mai cert cu nimeni.Daca e sa analizez cum trebuie situatia mea problema principala este starea de sanatate pt ca daca stau sa ma gandesc e mai grava decat ce complexe si frustrar am eu ,insa nu am pus niciodata problema sanatatii pe 1 loc deoarece cealalta problema m'a afectat in mod "mai" direct.Iarasi...NU SUNT UN COPIL BADJOCORIT SAU URAT K <> COCOSATUL DIN NOTREDAME....adica ..<>. chiar daca nu am prietei(in adevaratul sens al cuv) ,desi au existat unii care s'au luat de mine ,sunt respectat.Nu trebuia sa spun toate aceste lucruri deoarece tin de viata mea si nu cred ca trebuie k altii sa isi bage nasu' , desi am primit aici niste sfaturi utile.Nu de asta am postat msjul k altii sa;mi rezolve problemele pt ca nici nu ma asteptam sa raspunda careva, ci pur si simplu l'am postat deoarece simteam nevoia sa ma descarc cumva si sa am parte de niste reactii la aceasta descarcare....pt ca in mintea mea repet aceste lucruri de sute de ori dar degeaba ca nu ma aude nimeni + ca in acea seara eram la pamant.Parca am inceput sa ies putin,dar f putin,din starea aia de chef de nimic.Daca nu treci prin asa ceva nu ai cum sa intelegi...,dar daca vrei incearca , daca nu mai bine nu iti mai bate capul pt ca te stresezi aiurea.
Inca odata va multumesc pt mesajele de incurajare si apreciez faptul ca ati incercat sa ma ajutati...poate vor da roade aceste mesaje.
O sa fac o ultima incercare sa imi schimb viata daca merge,desi ma insel e ok si va multumesc pt ca oarecum aveti si voi o contributie,daca nu....nush...Oricum in acea seara am fost cel mai aproape sa ma "teleportez" asa cum zicea unul dintre voi da m'am oprit din cauza durerii.
Trist pt mine ca am ajuns asa...niciodata nu m'as fi gandit....da de...merita sa mai incerc odata....
Numai Bine si respect pt timpul pierdut de voi cu problema mea.
MA IUBEA SI .... l-am pierdut ! - de Camely la: 09/07/2006 00:00:44
(la: De Dragoste)
Recitesc scrisoarea de nenumerate ori, ... dar acum e mult prea tarziu pentru regrete.


Draga C***,
Au trecut ani si viata s-a schimbat, poate nu asa cum
mi-a fost dat s-o cunosc....cand te-am intalnit pe
tine. Am mereu in gand imaginea cand tu ai plecat fara
sa te uiti inapoi... si asta nu am inteles niciodata.
De ce, cand eram atat de fericiti impreuna. Ma doare
gandul ca tu nu n-ai crezut in mine asa cum credeam eu
in tine. Mare pacat a fost ca eu sa cunosc dragostea
in forma ei cea mai pura in prima relatie, si tot ce a
urmat a fost doar timp pierdut, in incercarea de a
regasi fericirea. Am acceptat plecarea ta pentru ca te
iubeam mai mult decat viata mea. Daca tu nu esti
fericita cu mine atunci trebuie sa te las sa pleci.
Dar singurul lucru pe care acum il astept de la tine e
sa imi explici de ce ai plecat. Poate ca timpul cat si
viata nu mi-a oferit un raspuns la intrebarea asta.
Dar acum vreau sa stiu, ca sa pot merge mai departe.
As vrea sa stiu daca fericirea in care mi-am pus eu
inima si de care mi-am legat existenta a fost un vis
sau doar un joc. Am acceptat ca pierd doar pentru ca
tu ai ales asta, fara nici o alta intrebare...., dar
acum nu mi-a ramas decat amintirea si o vreau in forma
ei reala. Cred ca merit un raspuns obiectiv. E nevoie
de timp pentru a intelege lucrurile...dar eu stiu un
singur lucru, am cunoscut fericirea doar cu tine si e
atat de puternic legata de tine incat ai luat-o cu
tine.
Iti amintesti cand spuneam ca orice ar fi, sa
spunem....sa comunicam...aici e veriga lipsa. Ceva s-a
rupt in vis. E ca si cum ai un vis frumos si ceva te
trezeste fara a sti finalul. Despre asta as fi vrut sa
vorbesc.
Nu stiu daca ma fac inteles, tinand cont ca am
sarbatorit absolvirea facultatii a celui mai bun
prieten si am baut atat pentru asta cat si pentru
fericirea ta, pentru casatoria ta fara sa stie
audienta.
Sunt prea confuz si inca nu ma regasesc, pentru ca
m-am simtit pierdut din clipa in care tu ai mers mai
departe. Oricat am incercat sa regasesc acele clipe
ele au ramas doar amintire, si nimic nu v-a schimba
asta.
Dar stiu ca tu ma cunosti poate mai bine dacat mine si
ma vei face sa vad mai clar lucrurile....dupa cum se
vede tot un copil am ramas si culmea...sunt mandru de
asta...pentru ca asta mi-a adus fericirea, si voi
ramane asa pentru ca nimic nu ma va face sa uit.
Esti singura fiinta pe pamantul asta care a vazut in
mine un suflet bun si care a fost fericita sa ma faca
fericit. Singura in fata careia mi-am deschis
sufletul. De aceea nu inteleg plecarea ta. Ce conta
parerea altora cand inima mea era numai a ta. Imi spun
mereu ca daca nu plecai acum aveam baietelul
nostru...si ce dragoste il astepta...Nu vreau sa te
supar si orice ai spune sa sti ca nu voi uita
niciodata felul in care un om poate fi iubit, chiar
daca efemer.
R * ....omul care a fost fericit datorita tie.

ce am pierdut? - de miruliru la: 30/07/2006 15:16:26
(la: cine se simte decretzel?)
eu sunt in '69, nu stiu daca sunt exact o drecretzica, pentru ca mama oricum m-a dorit, dar rostul topicului meu era altul
nu stiu daca mai simte cineva nascut in perioada aia ca noi am pierdut crescand in lumea aia lipsita de informatii
da, daca ma iau dupa nostalgica de mama, am castigat traind intr-o lume mai sigura, in care infractionalitatea era mai mica si transformarile sociale nu atentau la sigurantza individului, dar...
simt azi ca am pierdut o gramada de oportunitati, ca am o multime de lacune din cauza mediului "steril" in care am crescut, ca am citit carti care azi nu-mi folosesc, ca meritam sa am alte shanse in viatza decat cele care au venit acum, cam tarziu...
simt ca am cam ratat viatza asta si nu stiu daca o sa mai am alta...:)
cred ca sunt intr-o pasa proasta, dar pe voi nu va oftica faptul ca v-ati nascut intr-un regim care ne-a rapit 20 de ani din viatza?
sigur, nu vreau sa ma gandesc ce as fi gandit daca as fi fost pensionara acum si regimul mi-ar fi ocupat 50 de ani din viatza..:(
Asa un gand pierdut? - de diana vlase la: 23/03/2007 11:38:56
(la: Povestea unei gargarite)
Nici nu imi pot da o parere vizavi de treaba asta pe care am scris-o ...e un gand care dincolo de privilegiul pe care il am, ca voi il cititi, nu va iesi la nici o rampa....asa ca chill...si o buburuza nu va fi niciodata o gargarita adevarata.
#179870 (raspuns la: #179855) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
era doar un gand...nimic mai - de daisy la: 04/09/2003 10:25:21
(la: Ce face internetul din om...realitate)
era doar un gand...nimic mai mult
Eu ma gandesc, sincer sa fiu - de (anonim) la: 05/09/2003 17:59:39
(la: Viermele Blaster, bineinteles ca e roman verde de-al nostru....)
Eu ma gandesc, sincer sa fiu ca tare prost este baiatul ,in loc sa iasa si el cu o fata in oras sau cine stie unde, face pe hackerul ..... e da stai ca acum are vreo 15 ani sa se gandeasca la viermi si fete...(de viermi nu o sa duca lipsa) Ce vrei hackareala...
Nu-mi place Beigbeder... - de JCC la: 06/10/2003 11:04:10
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
a scris multe aberatzii, mai ales de cand si-a intors vesta si s-a dat cu comunistii lui Robert Hue

cred ca are un bun public relation si are timp de pierdut sa accepte toate invitatiile la emisiunile unde e greu sa se faca plinul de personalitati.. apoi se face o moda, un bulgare de zapada...

In privintza singuratatii, o caut, sa ma pot gandi si analiza lucrurile linistit, fara deranj, dar momentele de singuratate deplina sunt greu de gasit..si cate o data imi lipsesc..
astea sunt momente doar, cand imi place sa ma regasesc, fara nimeni imprejur si fara obligatia de a sustine o conversatie

In rest viatza profesionala, sociala si mondena, multimea de prieteni, invitatiile, iesirile in grup... nu-mi inchipui sa traiesc fara ele, cred ca mi-ar fi insuportabil.
nu ne gandim la prostii.. - de Coralie la: 10/10/2003 08:15:30
(la: Salut, salut !)
cum sa ne gandim la prostii?? ca doar n-avem hazna... :-))
#1024 (raspuns la: #937) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniel,ai dreptate - de ofemeie la: 23/10/2003 13:51:25
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
Nici eu nu sunt de parere ca hipnoza e un lucru paranormal.Cum nu cred nici ca telepatia ar fi.Cu mii de ani in urma(spun legendele_care stim cu totii ca au un sambure de adevar)ar fi existat o specie de oameni care detineau toate aceste insusiri.Vorbeau telepatic,se deplasau cu "gandul" etc;cu timpul aceste capacitati s-au pierdut,poate datorita egoismului,rusinii de ganduri...Asa ca inca mai exista puterea in noi,trebuie numai sa o descoperim si sa o fructificam.Alexandra
#1995 (raspuns la: #1946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce nu ne-am intalnit inainte de a pleca din Germania? - de Catalina Bader la: 03/11/2003 02:35:44
(la: Viata in Germania)
Draga JCC,

Imi pare rau ca ai avut parte de o experienta atat de trista.
Pentru mine experienta cu Germania a fost cu totul altceva...
Poate ca nu ai avut suficienta rabdare. Sau poate nu ai fost in locul potrivit.
Dar te rog sa nu uiti:
Niciodata in viata timpul nu e pierdut. Poti sa realizezi uneori
intr-o clipa ceea ce nu ai reusit in ani de zile.
Gandeste-te la marile descoperiri ale stiintei: ani de cautari, cautari desarte, lipsa banilor s.a.m.d.
Pentru ca apoi intr-o secunda de scipire sa descoperi ceva minunat. Si tot ceea ce a fost greu si imposibil de realizat sa uiti si sa ramai cu imensa bucurie a succesului. Si nu ma refer neaparat la realizarea materiala - ci la impinirea spirituala.
Cati dintre marii savanti, pictori,poeti, artisti - nu au murit neintelesi de cei din jurul lor?! MAJORITATEA!!!
Au trecut ani de zile pana cand ei au fost in sfarsit reasezati pe piedestal de lumea aceasta minunata in care traim.
Dar ei au murit fericiti, impacati pentru ca ei insisi si-au cunoscut VALOAREA nemuritoare.
Asa ca, gandesc eu, ceea este important in viata este sa ajungi sa te cunosti pe tine insuti si sa ai puterea sa treci mai departe peste orice fel de greutati. Nu uita nici o clipa care iti este valoarea si nu lasa oamenii care nu te pot intelege sa-ti schimbe viata.
Daca doresti cu adevarat sa reusesti - POTI! Chiar si singur!

Cu drag,

Cata
gandul colectiv - adevarata forta - de Catalina Bader la: 03/11/2003 04:04:55
(la: Ce a fost si ce au ajuns (s-au trezit totusi!))
Orice gand colectiv poate deveni o forta. Nimic nu este mai puternic decat puterea gandului.

Daca noi ne canalizam efortul pentru a crea o lume mai buna - putem sa reusim.
Si noi, cei care accesam aceste pagini putem sa recream realitatea in care traim.
Deoarece REALITATEA este rezultanta gandurilor noastre.
Cu cat vom fi mai multi care gandim si actionam pozitiv cu atat forta noastra va fi mai mare.

Credeti-ma.
Nu sunt vorbe goale. Impreuna putem sa reusim!

Cata
a munci/a gandi - de Catalina Bader la: 05/11/2003 04:35:59
(la: "Nu exista intelectuali")
Ce-ar fi sa muncim gandind?
si sa gandim muncind?
#3308 (raspuns la: #3307) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns pentru ninel - de zabriski la: 11/11/2003 12:36:34
(la: 4000 de caractere despre cenzura de la Luneta)
Nu am putut sa nu zambesc la cuvantul “convenabil” din remarca ta (“scenariile tale exclud convenabil cazuri reale”, spuneai). “Convenabil” presupune o intentie – adica, sugerezi, as fi exclus anumite situatii tocmai ca sa nu mi se strice teoria. Nici vorba, crede-ma. Am vorbit despre cenzura in general, dupa cum si tu, in mesajul citat de mine, ironizai tot in general masurile anti-troll.

Acum nuantezi, vorbind de “cenzura nemeritata”. OK. Vorbesti de forumisti care ar fi ascuns mesaje care nu le convin si care, inteleg eu, nu erau nici pe langa subiect, nici injurioase. Pe scurt, ar fi vorba de “cenzura nemeritata”. Eu nu stiu ce ar face altii intr-o asemenea situatie, dar ma gandesc ce-as face eu. Daca as considera ca mesajul meu a fost la obiect si ca n-a fost injurios, as deschide un nou subiect in care as relua ideea – asta insa numai in cazul in care as avea intr-adevar ceva de spus. Adica mi-as supune mesajul “judecatii publice”, ca sa zic asa (utilizatori plus vizitatori).

Daca insa n-as avea mare lucru de zis, probabil ca nu mi-as bate capul. La urma urmei, asta e – nu-l poti obliga pe cel care nu vrea cu nici un chip sa te primeasca la “sezatoarea” lui sa-ti faca o lista de argumente. Suntem prizonierii propriilor noastre afecte ori prejudecati cateodata. Asta e – la ce bun sa duci o lupta pe viata si pe moarte cu cineva incercand sa-l convingi ca de fapt nu esti nici antipatic, nici nesuferit ori prost crescut, daca acel cineva crede asta cu indarjire?

Revenind la subiectul propus de tine, eu cred asa: daca un politist face un abuz, nu desfiintezi politia, ca sa nu se mai faca abuzuri politienesti. Daca cineva baneaza nemeritat un utilizator, se pot gasi corectii punctuale, nu crezi?

E drept insa si cum spui tu, ca preferi sa decizi singur ce e pleava si ce nu. Tu vorbesti de utilizatori care au parasit forumul din cauza banarilor nejustificate. Posibil. Eu ma intreb daca nu cumva sunt utilizatori care au parasit forumul din cauza “noise”-ului, cum ii spui tu, fara sa-si mai bata capul sa citeasca tot si sa decida ce nu le convine, sa ascunda, etc. – pentru ca asta presupune timp pierdut, efort, rabdare si discernamant. De fapt, ma intreb cati pleaca din cauza banarilor abuzive si cati din cauza ca “legea banarii” nu se aplica la timp.

Inca o precizare: si eu detest cenzura, crede-ma, si iti inteleg intr-un fel supararea. Dar imi pare tare, tare rau sa vad efortul celui care a lansat un subiect spulberat tocmai in numele libertatii de exprimare.

PS. Zabriski, nu Zabrinski. Nu ca ar conta, ci doar asa... de dragul rigorii :)
#3981 (raspuns la: #3960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu incercati sa il evaluati pe Dumnezeu ! - de sorin_1967 la: 17/11/2003 13:29:04
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Raspund la mai multi prin acest comentariu al meu.
Incep prin a va spune : Daca mi se strica masina ma duc cu ea la service, daca ma dore un dinte ma duc la dentist, daca vreau sa imi renovez casa chem un constructor, asa ca daca vreti sa stiti mai multe despre cum "lucreaza" Dumnezeu cititi scrierile celor care si-au dedicat viata in a-l cucoaste pe Dumnezeu. Madalina spune ca vede oameni care si-au dedicat viata in a-l cunoaste pe Dumnezeu care se afla intr-o stare de "nenorocire" , ca umbla rupti, jupuiti si suferinzi. Cine citeste din Vietile Sfintilor isi da seama ca acesti oameni sunt cei cu adevarati fericiti, fiindca pot sa faca ceea ce fac, fiindca pot sa o duca cum o duc, fiindca s-au lepadat de ei si vad dincolo de viata asta trecatoare. Noi oamenii ne-am obisnuit sa cunoastem numai prin vedere aparenta. Nu ne insala ochii de multe ori? Ce stiim noi? ce access avem la informatie cand numai cateva procente din creier ne functioneaza? Sa nu confundam cantitatea de informatii pe care o primim cu cunoasterea adevarata. Daca te uti la un paralelipiped dintr-un plan paralel cu una din fetele lui si nu stii ca-i paralelipiped, vei vedea un dreptunghi, daca te muti la 90 de grade vezi tot un dreptunhi, numai daca ai ceva "spatialitate" si stii sa definesti un paralelipiped vei stii ca este un paralelipiped. Lucrurile nu sunt ceea ce par. Sa nu incercam prea tare sa il intelegem pe Dumnezeu prin gandirea noastra asa zis "rationala" fiindca suntem groaznic de limitati. Cine filozofeaza pe tema lui Dumnezeu, incercand sa il defineasca ca pe un produs al gandirii sale e cel mai mare fraier posibil.
Dumnezeu se cunoaste prin revelatie si despre asta se pot scrie carti intregi. Nu oricine este in stare sa defineasca revelatia adevarata de cursele diavolului(si multi s-au pierdut asa !) . Trebuie post, renuntare si rugaciune.Si un duhovnic indrumator. Pentru cei din lume trebuie ascultare, modestie si smerenie si fapta buna. De asemenea rugaciune. Si Harul Sfantului Duh ne va da lumina. dar trebuie plecat cu multa smerenie si cu multa rabdare. Fiindca v-om afla raspuns la intrebarile noastre, dar nu cand vrem noi.
Cineva spunea pe aici ca rugaciunile nu se adeveresc. Nu este adevarat. Mie mi s-au adeverit, cel putin in ultimii ani cand retineti, doar am incercat sa ma rog si sa fac fapta buna, nu m-am rugat ca lumea, nu am postit ca lumea, nu am facut fapte bune, dar am incercat sa am dragoste si rabdare. Tot mi s-a iplinit. Dar stiti ce am mai facut? Am incercat sa ascult de Preotul nostru si sa multumesc in fiecare zi lui Dumnezeu pentru ce am si cand ma durea ceva sau eram stresat multumeam mai tare, si apoi cand am avut nevoie m-a ajutat. Daca mi s-a parut ca nu ma ajuta am avut rabdare sa vad daca nu cumva ceea ce ceream nu era spre folosul meu. Asta din experienta mea personala. Dar ce sa va spun eu din experienta mea ? Eu sunt praf si cenusa. Citi din Vietile Sfintilor, sau din Pateric, sau din Filocalie si veti gasi acolo tot ce vreti, traire, rabdare, psihologie crestina. Ce v-am spus mai sus cand v-am dat un model geometric a fost asa ca sa ma exprim intr-un limbaj bine cunoscut de romani care mananca matematica bine in scoala. Si fiindca si mie candva mi-a placut matematica, va mai dau unul. Va mai amintiti cand la extemporal aveati niste probleme de matematica si incercati sa le rezolvati si la un moment dat nu foloseati una dintre ipoteze si credeati ca ati rezolvat bine dar nu era asa, sau chiar nu gaseati rezolvarea ?
Va spun un truc, pentru toti cei care incearca sa -si dea seama de ce in viata lucruriule par nedrepte. Nu folositi o ipoteza. Ipoteza pe care nu o folositi este aceea care o da Biserica Crestina, ca exista viata dupa moarte si exista Rai si Iad si fiindca pentru toate durerile si suferintele suferite in rabdare si fara cracnire si hulire prin care trecem in aceasta viata- vom fi rasplatiti mai tarziu in cealalta viata. Nu credeti ca exista viata dupa moarte? Pai sa o luam "logic" nu ? Daca acceptam ca sufletul e nemuritor, atunci exista viata dupa moarte intr-un fel sau altul. Ar trebui sa acceptam ca exista suflet fiindca toti cei de aici acceptati ideea de Dumnezeu se pare. Ori atunci trebuie sa acceptati ca asa cum Dumnezeu este nemuritor, si sufletul omului este nemuritor fiindca omul este facut dupa chipul si asemanarea Sa. Sau cum spunea un personaj din Star Treck intrebat fiind daca crede in suflet : "Avand in vedere perfectiunea universului" trebuie sa existe. Mie de exemplu mi se pare fara sens ca un om care se tine curat , nu pacatuieste,face fapte bune este rational, nu face abuzuri, se trezeste cu cancer sau alte boli. Vedeti corpul este asa de slab, asa de firav, mintea la fel, zboara una doua la prostii, nimic nu are sens, doar daca ...... Si sigur trebuie sa fie si altceva. Deci am folosit mai multe modele: unul matematic, unul intuitiv si unul de bun simt ca sa incerc sa conving lumea care nu vrea sa citeasca din scrierile Sfintilor Parinti , sau nu cred ce se spune acolo - sa nu incerce sa rezolve aceasta ecuatie singuri ci sa se duca la cei care deja stiu asta, dar sunt ignorati si de multe ori prigoniti, din simplu motiv ca nu vor sa "iasa in fata" . Nu ei au nevoie sa iasa in fata, noi cei din lume avem nevoie de ei si de rugaciunile lor.
Biblia e plina de exemple in care bietul om este sfatuit sa aiba rabdare, sa faca fapte bune, sa nu isi judece aproapele sau mai rau pe Dumnezeu. Am auzit persoane persoane ca il urasc pe Dumnezeu pentru cutare si cutare lucru rau care li s-a intamplat. Fratilor, sa nu faceti asta. Inteleg ca uneori din cauza durerii fizice sau psihice cumplite la care suntem supusi putem ajunge sa spunem cuvinte de hula la dresa lui Dumnezeu. Daca vi se intampla asta, imediat ce va reveniti putin sa va duceti sa va spovediti, ca nu-i de joaca. Va puneti cu cel care a facut universul, timpul, legile fizicii, ale informaticii si toate cele ? Mie sincer mi-ar fi frica, adica chiar imi este. Imi imaginez ca ar putea nici mai mult nici mai putin sa imi prabuseasca o planeta pe cap. Poate am eu prea multa imaginatie, dar incercati sa enervati macar un caine de 50 kg, daca credeti ca vorbesc prosti. Deci ducetiva pe un camp gol dumnevaostra si un caine, asa cam la 50 de kg. Sau un tigru sau ceva un pic mai feroce. Apoi enervati-l putin si luati-o la fuga si ascundeti-va daca aveti unde. Daca il enervam pe Dumnezeu imi spuneti unde ne ascundem ? Va spun eu, exista un singur loc. In Biserica.

Asa ca daca vreti sa vedeti cum "lucreaza" Dumnezeu, aveti grija sa aveti toate informatiile. Din management: un manager care nu are informatia rela sau nu le are pe toate , nu poate lua o decizie buna.

Cum zic americanii,
Take care,

Doamne ajuta !

Sorin




#4532 (raspuns la: #4310) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Liceenii - de Radu Herjeu la: 27/11/2003 10:43:38
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Daniel, o sa-i supar pe multi. Mie mi se pare o generatie debusolata, fara repere, fara modele autentice, dependenta de mass-media pentru a-si construi o viziune asupra vietii. O geneatie sacrificata de "marii nostri oameni de cultura" si "intelectuali" care, in goana lor de a recupera perioada de privatiuni de dinainte de 89, sunt interesati doar de bunastarea materiala. Se fac oameni politici sau afaceristi, deschid edituri la care cartile costa de zeci de ori pretul de productie. Apar la televizor si infiereaza o generatie pentru care n-au facut nimic. In schimb, tinerii de astazi sunt mult mai ambitiosi, dar, nestiind ce vor cu adevarat de la viata, isi investesc ambitia si efortul in cauze pierdute sau inutile. La scoala nu se mai face scoala, nimeni nu le spune ca banul si sexul nu sunt cele mai importante lucruri pentru o fiinta umana. Si ca desavarsirea propriei personalitati si evolutia intelectuala, alaturi de ceilalti, sunt singurele lucruri care ne definesc ca oameni. Asa ca, inainte de a fi foarte dur cu ei, ii condamn pe cei care aveau obligatia sa le ofere modele si valori demne de urmat.
Mie mi-a placut enorm la liceu. Am avut un profesor care ne spunea: Veti regreta anii acestia de liceu... Si noi radeam, cu gandul la "minunatiile" facultatii... A venit revolutia, s-a schimbat radical societatea romaneasca, dar eu pot spune ca perioada liceului a fost cea mai frumoasa din viata mea. Atunci am invatat ce inseamna prietenia, responsabilitatea, cartile comentate in pauze... Mi-e dor de perioada aceea si incerc sa le arat tinerilor de astazi ca si cultura poate fi un mijloc de a te desavarsi. Dar, mai ales, ca aceasta desavarsire n-are nici o valoare fara ceilalti...
#5388 (raspuns la: #5382) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e o idee buna, gandim :) - de Daniel Racovitan la: 04/12/2003 05:14:49
(la: In curând Craciunul..)
e o idee buna,
gandim :)
#5977 (raspuns la: #5968) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: