|
te provoaca sa gandesti
piersici cu miez de foc
probabil tot ce se spune despre creatia lumii in Biblie pentru unii nu sunt alteceva decat mitologii folosite pentru a hrani 'prostimea' vremii. Fie! dar gandeste-te la faza ca piramidele au fost construite in toata 'perfectiunea' lor fara ca vreun egiptean sa stie notiunea de celula. biblia ne spune un oarecare 'mecanism' al pamantului (miez de foc acoperit de piatra si pamant) - de unde stiau aia, bietzii de ei, aspectele astea? - cred ca singura problema aici este interpretarea superficiala a Bibliei de catre unii, atat.
nu cred ca totul se rezuma la stiinta, nu cred, deasemenea, exista vreun om la care sa nu-i fost 'frica' de ceva inexplicabil. stiinta are si ea rolul ei (nu contest), insa (parerea mea e accea ca) God rules, si nu o foaie pe care sunt intinse niste calcule sau vreo masinarie care, prin procese prestabilite 'gandeste'. omul e mai presus, draga Jenny, mult mai presus. omul nu se identifica (si justifica) total prin stiinta chiar daca exista o 'evolutie'.om avea noi multe asemanari cu celelalte vietuitoare ale pamantului dar asta pentru ca suntem facuti de Unul si Acelasi Dumnezeu. stiinta e inferioara, cu foarte mult religiei (yet again - my opinion). iar spiritele care 'zboara' stiu foarte bine ca exista, as spune din proprie experienta... dar poate as spune prea mult. unde este stiinta atunci cand o babutza de 60 de ani, firava ca un biscuite, isi deschide bratele si da cu 4 malaci de 100 de kile la 3-4 metri de ea, fara prea mare deranj (nu m-am uitat prea mult la Matrix, fii linistita - am vazut cateva exorcizari doar), unde este aceeasi slavita stiinta atunci cand babutza cu pricina miauna, latra, face spume si scoate niste sunete din ea de cutremura peretii (nu am fost beat - nu beau alcool, si nici nu trecusera nici tiruri nici tancuri pe strada);ce are de zis stiinta? "ar zbura, dar nu le-am vedea" asista la o slujba ortodoxa de exorcizare si mai vorbim dupa aceea... sau ia legatura cu cei ce au fost. la ceea ce-ti vor spune, merita, crede-ma... sa nu intelegi gresit, nu neg valorile stiintei, spun doar ca sunt limitate, iar omul ("chipul lui Dumnezeu in om") este de alta natura. stiinta nu explica ce se intampla cu sufletul dupa moarte, desi oamenii de stiinta au asistat la nenumarate morti clinice. and those very deaths provided them with a lot of data which remains unexplainable. try to explain then... enlighten me :) Eu sunt piersica sau peaches; dulce foc, dupa ce scapi de invelisul nesuferit. ;)
Ce e numele? Rather be wrong and be sorry Than misjudge and don't worry. Au nu suntem oare chipuri caleidoscopice ?:))
E ascuns undeva un sambure de minerva in miezul de foc, care nu ma lasa in veci sa ma pierd cu totul. Desi as vrea:)))
Adaos de miez
- de
Jay
la: 23/08/2004 15:57:07
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila) Draga Muresh,permite-mi sa ma ating si eu de miez. Pe vremea aia,dupa cum stii, omul nu traia
prea mult.O femeie,la 25 de ani atunci,ar arata azi ca....Lia Roberts nefardata.Cand a vazut Isaia asa ceva , prima data,tulburat a bolborosit in vechea ebraica" Phiiii..ishma adonai eize mechoeret ve zkena" ..daca iei ce a zis el si comprimi iese : ISHA( nici decum maritata,never) .Problema e ca multe din astea or fi fost Alma,cum zici dumneata,si urate si nici nu stiau sa gateasca .Cine sa le ia de nevasta? Acum , ce spui dumneata ca e Eshet Ish s-ar traduce Lia Roberts al lui Ish. Ish asta, in vechea ebraica vine de la vechiul PatIsh ,adica un barbat "ciocan" care era considerat in vechea ebraica "gheverghever" adica un barbat la patrat.(adevarat) Paradoxul e ca Ish umbla numai cu bucati tinere,domnisoare si le oferea tot felul de placeri. Imi pare rau sa te contrazic dar Alma nu era neaparat domnisoara.Uneori unii razboinici care beau multa votca ruseasca ieftina ( se va produce peste multi ani,pe aceleasi meleaguri) se uitau la Alma si nu li se mai parea ca e Isha.Ci mai degraba ca Lia Roberts arata ca Julia Roberts. Acum ,va intreb.Cat timp o sa mai frecati chestia cu fecioara? Pacatosilor !!! :-) nea OmGom spusa ca exista bine rau si indiferenta. Adica "miezul" sau acel loc unde se intalnesc cele doua extreme si se anihileaza reciproc. "ad nihil"= a se face nimic.
Cele exemple date de dinisor sint numai nuantse ale celor doua grupari initiale de - si + ; primesti ceva, ai gasit ceva inseamna + pentru ca intra in sac, pierzi ceva, ti se ia ceva, este minus ca iese din sac. Si tot asa. Starea de repaos, nul-ul,zero, este acel miez unde este ori sfarsitul ori inceputul extremelor as zice eu. AlexM ai dreptate, nu e nevoie sa le tin prea mult fiindca-s gata facute, la asta nu m-am gandit.
o s-o-ncerc dupa ce-mi pleaca musafirii ca sa am timp sa le bibilesc cum trebuie.... si mai ales sa ma rabdare mai multa, ceea ce acum nu e cazul ca-s tare obosita, de 5 nopti ma culc dupa miezul noptii si ma trezesc la 5 jumate ca sa merg la servici, asa ca nu e indicat sa ma "joc" cu focul ca poate fac vreo tampenie. si cand o sa ajung si la punctul de pe lista cu "repara cuptorul" o sa-ncerc si-asa, ca daca as incerca acum probabil ca le-as tine 2 ore in loc de juma de ora. Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea: 1 Cunună de sonete - nobil vis! Să gust ale canoanelor mistere, Ce modelează forma cu-al lor scris - Pierzându-şi forma, frumuseţea piere. Suport cu greu un chin de nedescris Al tonului amorf, fără putere, Până la scrâşnet, până la durere... Mai bine-atunci tăcerea - am decis! Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi, Ci-al poeziei sale ritm vioi Cadenţă dă şi undelor marine... O, dacă eşti maestru, tu, poete, Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete - Cea culme-a formei pure, cristaline 2 Cea culme-a formei, pură, cristalină, E floarea vie - crin, lalea, bujor, Trifoi, garoafa, astră ori gherghină, Ori trandafirul - floare de amor. Orice boboc de floare ia-l in mână - Vei fi cuprins de-un negrăit fior, Căci n-a admis măiestrul creator Nici un cusur - perfectă e si fină, O mostră e de artă preacurată... Iar noi o mai privim câte odată, Ci drum prin suflet florii n-am deschis. Desi e frumuseţea trecătoare, Spre ea mă plec, când inima mă doare, Când existenţa-mi pare un abis. 3 Când existenţa-mi pare un abis, Durerea-n inimă nu-şi află loc Şi-n colţul gurii taie-al său abris - Atunci deschid un volumaş de Blok. Cum sună versul aprig şi precis Acestui trist şi mândru prooroc - Călit e bronzul verbului la foc Al sufletului liber şi deschis. O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă! Fă să renasc din lut, din aer, apă, Din foc, din a viorilor suspine... Curat e-al poeziei tale rod, Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot... Fiinţa-mi se avântă către tine! 4 Fiinţa-mi se avântă către tine, O, Patrie, să fie-un vis fugar? Depun buchetul cu arome fine Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar, Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine, Şi jos, lângă cavoul mortuar. Poeţii dorm, răpusi sau de pahar, De greaţa lumii sau de mâini haine. Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată. Suntem perfizi - si sinceri câte-odată, Acela n-are cruce, acesta n-are vis... Sunt lucruri importante-n astă viaţă, Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă - Paloarea foii pure de narcis. 5 Paloarea foii pure de narcis - Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală, Şi nici un gând - tăcere de abis, Hârtie oarbă, rece, neutrală... Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis, Cat ea-i nemărginită, pură, goală - Să fii naiv sau plin de îndrăzneală, Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris! Teribilei porniri nu te supune, Nu pângări cea candidă minune Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine - Aceasta-i calea şi destinul tău, E roaba ta şi Doamna ta, mereu Izvor de doruri sumbre si suspine. 6 Izvor de doruri sumbre şi suspine Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit, Ci cât n-am bea licorile divine Am soarbe-amarul lor la infinit. Acest coctail nu-i mestecat prea bine - Când acru, când cu miere îndulcit, Dar bem din zori si pân-la asfinţit, Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne. Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară, Azurul cerului, parfum de lăcrămioară, Şi pentru tril de ciocârlii, în fine! Trăiască floarea! arborele! spinul! Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul - Femeia dulce cu priviri senine! 7 Femeie dulce cu priviri senine... Ai planuri mari, şi treburi, şi idei, Dar totul piere la surâsul ei, Făcând un rob - si un erou din tine. Eşti mare, important şi plin de sine - Poet, ministru, jude - ce mai vrei? Dar pleacă ea - nebun de dorul ei Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne? Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot, Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot In nopţi pustii mirajele din vis... O rază de speranţă te mai ţine Şi dintre nori sclipind peste ruine O stea - al nopţii clar surâs. 8 O, stea, al nopţii clar surâs! Cu tine şi cu drumul stau în faţă, Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă, Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis? Trec ani, evenimente... M-am deprins Cu-al lor şirag multicolor pe aţă, Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă... Acestea toate-n suflet le-am cuprins. Veni-va Judecata pentru toţi - Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi, Tu - victima - răspunzi de tot ce faci, Căci tu vei fi si propriul călău Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu, Nu te grăbi altora să le placi. 9 Nu te grăbi altora să le placi - O fi vre-unul mai deştept ca tine, Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine Tu singur la problemele ce-ţi faci. Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci Să scapi de întrebările străine; De ale tale - cu atât mai bine, Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci. Nu fiecare înţelege-ndată, Că viaţa nu-i poveste fermecată - Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci! Povara anilor ţi-e tot mai grea, Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea Tu inima-n făclie s-o prefaci! 10 Tu inima-n făclie s-o prefaci! Rezistă lesne gerului de fier Un alb mesteacăn, bradul conifer, Pustiului arid - un caragaci. Primejdia-nsă veşnic s-o ataci Al traiului sătul. Ce-i efemer - Minciuna, proza, lenea - să n-o placi, Salvează cântecul prin sete de-Adevăr! Din slove e ţesut frumosul tort Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort; Dar dacă ai simţit vre-un grăunte În miezul lui, mocnind încă de jar, Prin pâcla deasă sus ridică-l iar - De vântul vremii sufletul n-ascunde 11 De vântul vremii sufletul n-ascunde, Apărătoarea coifului n-o pune, Cu steagul Adevărului în frunte Când zbori la luptă-n iureşul furtunii. Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde În inimă... Nici moartea n-o supune. Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune, Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe: Cu tine-s arbori, cerul azuriu, Şi torţa inimii mai arde viu De chinu-acestui vaiet omenesc. Acest miracol vezi de-l ţine minte, Drept vrajă contra răului-nainte Păstrează-n piept curajul bărbătesc! 12 Păstrează-n piept curajul bărbătesc, Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi, Ba şi merindea-n albele cetăţi De mucegai cu grijă o feresc. Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi, A fiert în arbori mustul tineresc, Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc - Iar toamna rupe norii în bucăţi. Ca-n miez de iarnă, beznă e afară, Dar vinul vechi de casă, din cămară Aprinde-n noi un sânge vitejesc. Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă, Să fie zi în inimi şi în casă - Luminile din beznă mai sclipesc! 13 Luminile din beznă mai sclipesc - E imposibil să se stingă toate: Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate, Cuvântul bun şi ochiul femeiesc. Minciuni şi calomnii neruşinate, Că e-n putere haosul drăcesc Să-oprească-n cale soarele ceresc, Lungind măcar cu-o oră neagra noapte. Dar umbra creşte, vine tot mai mare - Atomi şi suflete-n dezagregare; Metalul ca un cancer ne pătrunde. Dar prin această-oribilă stihie Ard focuri vii de sfântă poezie - În întuneric pas să se cufunde 14 În întuneric pas să se cufunde Timida luminiţă ce o port Ba viguros, ba de-oboseală mort Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte. Adesea singur am rămas pe punte, Busola inimii m-a dus din port în port... Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord Şi soarta crunt mă clatină pe unde. Nu pot să iau nimic de la-nceput. Nimic să sterg, să rup... Cum am putut De bine, de frumos am scris ce-am scris. În zori - la drum, ci până mâine iată Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată Cununa de sonete - nobil vis! 15 Cunună de sonete - nobil vis, Cea culme-a formei dure, cristaline... Când existenţa-mi pare un abis Fiinţa-mi se avântă către tine, Paloarea foii pure de narcis - Izvor de doruri sumbre şi suspine, Femeie dulce cu priviri senine Şi stea - al nopţii clar surâs. Nu te grăbi altora să le placi, Ci inima-n făclie s-o prefaci... De vântul soartei sufletul n-ascunde, Păstrează-n piept curajul bărbătesc - Luminile din beznă mai sclipesc, În întuneric pas să se cufunde! Sper ca v-au placut?
Esti destept foc.
(nu-i a
- de
alexbrie
la: 09/12/2004 23:05:37
(la: Confruntarea TVR Nastase-Basescu) Esti destept foc.
(nu-i asa ca ma vei vota pe mine? ca doar te-am mintit atat de frumos...) ca sa nu zica fefe ca nu ma tin de promisiune ;)
2kg faina 12 oua 1l lapte 800gr zahar 1kg miez de nuza 500ml ulei 100gr drojdie proaspata 2 linguri cacao (cat mai inchisa la culoare) 300gr rahat (taiat cubulete mici si date prin faina sa nu se lipeasca intre ele) 300gr stafide estente: rom, vanilie (sau zahar vanilat), migdale (eventual) coaja de portocale macerata cu zahar pentru uns: 2 oua batute cu 2 linguri de zahar (sau optional doar galbenusele in care caz albusul se foloseste la umplutura de nuca) ingredientele se lasa de cu seara pe bufet in bucatarie ca sa aiba toate aceeasi temperatura si sa fie la temperatura camerei faina se cerne (preferabil) intr-un lighean mare de plastic. laptele se incalzeste pe foc cu 300gr zahar, dar sa nu fie fierbinte drojdia se sfarama cu furculita dupa care se freaca cu o lingurita de zahar si un pic de apa calduta, cand incepe sa faca "basici" se adauga un sfert din lapte si se bate in continuare cu furculita, cu doua linguri de faina, pana devine ca o smantana groasa. se lasa la crescut pana-si dubleaza volumul intre timp se separa albusele de galbenuse. albusele se baga la frigider iar galbenusele se freaca cu 300gr zahar, esenta de vanilie (sau zahar vanilat) si coaja de portocala (vezi reteta de chec pentru pregatirea coajei de portocala) cand e gata crescuta drojdia se toarna peste faina si se incepe framantatul. dupa ce s-a amestecat bine, se adauga galbenusele frecate in prealabil cu zaharul si aromele si se amesteca in continuare. laptele ramas se imparte in doua si se toarna peste vasul in care-a fost drojdia si cel in care-au fost galbenusele ca sa le "speli" bine si sa folosesti corect intreaga cantitate, si se toarna peste aluat amestecandu-se in continuare. cand amestecul e uniform, se toarna ulei incetul cu incetul (se toarna putin in causul palmei si dupa aceea peste aluat si nu se adauga un alt caus pana cel dinainte nu e complet absorbit in compozitie). daca uleiul se simte prea rece la mana, se incalzeste putin pe/langa aragaz. aluatul se mai framanta (de preferinta) inca o ora din momentul in care ai pus ultima picatura de ulei. un aluat bine facut nu se lipeste de lighean si nici de maini. cand e gata framantat, se acopera vasul cu prosoape de bucatarie si se lasa la crescut pana-si dubleaza volumul. intre timp se bat albusele spuma cu esenta de rom (si esenta de migdale, cui ii place), se dau nucile prin masina, se adauga 200gr zahar, cacao, si apoi albusele, amestecandu-se compozitia prin rasturnare. se pregatesc tavile, unse bine cu ulei sau tapetate cu hartie de copt (parchment paper for baking). cand aluatul e gata crescut, se iau cam 600-700gr aluat (cu timpul cantitatea devine "ochiometrica") si se imparte in doua. pe o planseta de lemn unsa cu ulei se intinde cu mana jumatate din cantitate, se unge cu umplutura de nuca, se presara rahat si stafide si se ruleaza. a doua jumatate din cantitatea de aluat se pregateste la fel. se-aseaza cele doua roulouri unul langa altul si se impletesc unul in jurul celuilalt. se apuca cu grija de capete si se pune in tava. apoi se unge deasupra (folosind pensula de patiserie) cu oul (galbenusul) frecat cu zahar si se lasa sa creasca in tava inca vreo jumatate de ora. se baga in cuptorul incalzit bine, la foc potrivit, timp de 1 ora (se incearca cu scobitoarea daca este copt). cand se scoate din cuptor se mai unge inca o data cu oul (galbenusul) frecat cu zahar si se scoate din tavi. se pune la racit mai intai pe-o laterala, dup-aia pe cealalta (dupa vreo 10 minute) si-abia la sfarsit pe "fund" (dupa alte 10 minute). cand se pune la racit, se lasa acoperit cu prosoape ca sa se raceasca treptat pana a doua zi. nu se taie fierbinte (pofticiosii casei sunt de vina) fiindca devine faramicios. a doua zi, se imbraca in hartie si se baga in punga de plastic in camara, sau se pot lasa in camara acoperiti cu prosoape ca sa nu se usuce. la fel de bine se pot baga in congelator pentru Anul Nou. ii scoateti de dimineata si pana seara deja sunt buni de mancat de parca au fost facuti in acea zi. optional: - se poate inlocui uleiul cu unt topit - unii folosesc iaurt in loc de lapte datorita fermentilor care ajuta la cresterea aluatului - daca vi se pare ca amestecul de nuca dupa un timp s-a intarit caci a absorbit albusul si devine greu de intins peste aluat, se adauga un pic de lapte cald - inainte de-ai baga la cuptor, cozonacii se pot "decora" cu jumatati sau sferturi de miez de nuca p.s. super-faine retetele coraliei, multumim frumos :)))))) De romanul_vesel,
Arma de foc nu este o problema daca este utilizata in mod corect. Din nefericire, scopul pentru care au fost construite este acela de a ucide fiinte vii, animale sau oameni. Fie ca este construita cu mare finete, folosind cele mai inalte tehnologii, sau este doar un puscoci vechi si ruginit daca este instare sa detoneze un cartus si este daca indreptata catre o tinta vie?!... rezultatul este acelasi! Fie ca este folosita pentru aparare sau pentru atac, cu arma poti ucide. Dar cine ucide?!... Arma?!... Sau cel care apasa pe tragaci?... Daca cineva vrea sa comita o crima si nu are arma de foc poate sa foloseasca un cutit, un topor sau chiar un ciomag mai sanatos. Dar cutitul, nici toporul si nici ciomagul nu au fost construite pentru a ucide. Totusi pot fi folosite in acest scop. Asa ca unde ne oprim? Nu mai fabricam arme de foc, nu mai fabricam cutite, topoare si ciomege? Si daca cei care vor sa ucida folosesc "starngularea"???? Deci numai fabricam nici fringhii si pina la urma ajungem sa ne amputam miinile ca sa nu putem strangula... Dar daca folosim lovitura cu piciorul sa omorim oponentul intr-o disputa? Atunci vom amputa si picioarele... ne scoatem si dintii ca sa nu ne putem musca de beregata?... Deci nu armele de foc sint cele care ucid. Exceptind cazurile de exceptie (well... devenite foarte comune si frecvente in ultimii ani...) cind agresiunile unor tari impotriva altor tari creeaza sute de mii de victime... mai multi oameni mor in accidente de masina decit prin arme de foc. Deci va trebui sa desfiintam si masinile! Eu cred ca nu armele de foc, cutitele, topoarele, ciomegele, fringhiile si masinile omoara ci oamenii care le folosesc. Deci ca sa nu mai existe crime va trebui sa desfiintam oamenii?!.. Absurd!!!!!! Singura cale de a reduce crimele este eradicarea motivelor care determina comiterea crimelor: lipsa de educatie, saracia, drogurile, asuprirea sociala si nationala... si mai gasiti voi altele ca sigur mai sint. Pe curind, Alex am facut focul in cheminé, da am uitat sa pun seara lemne pt noapte,
si am luat un somnifer sa dorm linistita ...ca tot tuseam... si m-am andormit descoperita, intinsa pe canapea la TV toata noaptea... si focul s-a stins... initial, cred ca am luat microbul de gripa in avionul de la dubai la nice, ca era unul langa mine care stranuta tot timpul... aseara mi-a venit doctorul acasa, ma duc sa fac radio pulmonara si analiza de sange luni, m-am doftoricit si eu singura, ca-s mai bine acum... am tot felul de medicamente, nu uita ca-s in a treia diploma farmacista industriala si lucrul mi-i in fabricatie de medicamente, chiar daca fac si skin care products alaturi... :)) acum mi-s pe antibiotice... in principiu nu-s prea delicata, si nici nu racesc prea repede si cam las sa treneze un pic, ca zic ca trece... dar acum e un frig exceptional pe coasta de azur, a nins in regiune si in FR, a plouat cu zapada topita,au anuntzat ca ingheatza pt maine, iti dai seama, am toate zambilele, narcisele si lalelele inflorite in gradina iar perii, ciresii, piersicele , capsunele sunt toate in floare... Si eu umblu cu slana, pita si brisca pe drumurile astea rele ale Patagoniei!
Mai trag si cite o dusca de shlibovita ungureasca ca turz ori palinca nu aduce magazionerul la general store! Apoi sparg o ceapa rosie usor degerata si m-anchin Domnului. Mai aprind citeva din focurile "Tarii de Foc" si-mi imaginez cum se vad ele de pe corabii! S-auzim numai de bine! "K".
Limoncello??? he,he,he..am preparat saptamana trecuta...
- de
Jimmy_Cecilia
la: 26/07/2005 20:22:35
(la: Trancaneala Aristocrata "4") in trecere, ca grabita tare.. si vad ca e calm.. belle in sedintze..si restul nu stiu..
retzeta: 1 litre alcool alb 1 Kg de lamâi netratate (sau 8 lamâi) 700 g la 800 gr de zahar (dupa gust) 1 litru de apa poti face cantitatile pe jumatate... se utilizeaza doar coaja de la lamai, miezul poti prepara cu ele o magnum limonada.. Pui coaja de lamâie (fara alb, doar partea galbena) sa macereze cu alcoolul intr-o sticla de 2 litrii, timp de 4 zile dupa 4 zile, dizolvi zaharul in litrul de apa , pe foc mic, lasi sa se raceasca filtrezi alcoolul, arunci cojile si amesteci alcoolul filtrat la apa cu zahar, amesteci totul bine, pui in sticle (sticla nu plastic) pastrezi la rece si se bea glasat
Rugul Aprins: Pr. Daniil de la Rarau (Sandu Tudor)
- de
Anamaria Stoica
la: 29/07/2005 11:11:24
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea) Ieroschim. Daniil de la Rarau (autorul "Acatistului Ragului Aprins") a scris ultima sa poezie - de o tulbratoare frumusete - in dimineata zilei arestarii sale. Se va stinge din viata in inchisoare bolnav si batut.
AM AUZIT CANTECUL PASARII UNICE Dimineata, la ceasul rugaciunii, Cand pe ramuri sta inca proaspata Roua, Am auzit langa mine Cantecul pasarii unice. Iata! Se inalta asa de minunat, Asa de limpede Si rasuna in atata ecou Incat pare ca lumea, Marea si larga lume, Toata il asculta, firea toata il aude Si ii raspunde, Il aude Si-l insoteste Pana sus de tot La Dumnezeu. Privesc, pe mladita unei ramuri, Intr-o picatura Limpede de roua Si ascult cantecul de lumina Al pasarii. In linistea lunga a clipei Acesteia Atat de inalte, Fara voie imi inchipui Bucuria cereasca; Fara voie O descopar acum, In pacea Starii e rugaciune La care Ma aflu si care Ma stapaneste Deplin. O descopar nu ca o oprire Si inecare In simtire, nu ca o pierdere o uitare de sine in extaz, ci ca o ascutime de inteles trait, limpede si curat, ca o necurmata si nemarginita suire tot mai apropiata, tot mai crescuta la inima cea tainica si sfanta a Domnului. La inceputul lunii iunie 1958, dupa ce a slujit Utrenia, slujba de la miezul noptii, Parintele Daniil si-a cerut iertare de la toti vietuitorii Schitului Rarau si i-a intarit duhovniceste, spunandu-le ca va fi arestat de cei necredinciosi si va muri in inchisoare, marturisindu-l pe Dumnezeu. Iata sfarsitul vietii unui ziarist care s-a intors la credinta in urma unei excursii la Muntele Athos unde a stat 2 sau 3 sapatamani (nu imi mai amintesc exact), iar cand a venit a organizat cunoscuta miscare a Rugului Aprins, apoi si-a vandut toata avutia si a intrat in monahism. Este un exemplu foarte bun pentru oricare dintre noi, cei care sustinem - pe buna dreptate - ca traim niste vremuri tulburate, pline de confuzie, angoasa si deznadejde... Linkuri in legatura cu viata si scrierile Parintelui Daniil Tudor: http://ro.altermedia.info/religietraditii/daniil-tudor-floarea-de-foc-a-ortodoxiei_2471.html http://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/rugaciu/imn-ac.htm http://ortodoxia.topcities.com/ST.html http://www.cloudsmagazine.com/12/George_Enache_Rugul_aprins.htm http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mradul/prolog.htm Si una dintre cartile lui Mihai Radulescu despre preoti si mireni care au cunoscut viata de detentie in perioada comunista: http://www.litdedetentie.as.ro/carte12.php Doamne ajuta! drăguţe foc !
================= "- Dubito ergo cogito" "- Cogito ergo sum" Descartes
si tzup, tzup tzup...pe usa de iesire...
- de
Jimmy_Cecilia
la: 22/08/2005 21:38:15
(la: Trancaneala Aristocrata "5") ies pe usa si ma duc si la tzupaiala...
in fiecare seara bal iulie-august toate sarbatorile patronale.. nebunie vara... ultima zi foc d'artificii... trililii.. am astazi permisiunea de miezul noptii.. :)) si tu t'en vas... si je m'en vais... mais je n'en vais!!!! tchaoooooo-tchaooooo Ne trezim asa, scriind, din prea plinul lui noua-insine, cuvinte care ating puternic in suflete necunoscute, uitam ca aia-s doar straini si vorbele nu trec singure-n fapte, catre adevaratii destinatari ai gandurilor noastre. Ce face atata complet sa se desfaca e pentru mine un mister, desi-i banuiesc radacinile. … ce te determina sa ne scrii NOUA, ce-ar trebui sa stie numai EA? La ce ti-e bun ca-n mine urla ecouri, cand nu io-s Aceea? Forma cercuita a genunchiului in pamant n-o fi puterea de-a reface cercul si-a-l porni din nou,valatug, prin lume? Nu. Nu numai. in loc sa descopar defecte care sa spulbere VISUL… ar trebui curajul sa le descoperi, defectele-astea, caci numai stiind ce poate stinge focul, nu vei turna apa cand vrei sa-l ridici pana-n cer! Nu vad vreo femeie rezistand la ce-ai scris, iar daca zice ‘nu’, atunci ori tu-i esti gresit (si vorbele tre’ sa prinda trupul faptelor si sa patrunda prin durere-n miezul iubirii ce-ti poarta), ori ea nu-i pur si simplu Femeia. Ps. intregul, o data format, nu se strica decat din interior. RSI, simpatica foc! Pozeaza ca o adevarata vedeta, catelusa.
Horia, pai nu te plangeai tu ca trebuie sa gasesti 'hoes :)) Nu stiu de ce erai ingrijorat: sunt sigura ca imbracat cu costumul ai fost ca un magnet pentru ele :)) am vazut un comentariu dragut referitor la incidentele din franta: pe un forum legat de automobile, un tip pusese link-uri la niste poze si zicea:
nu-i pacat de ars masini? mai bine dadeau foc la scoala!!!
|
 loading... loading...cautari recente
"carte domneasca"
"prea multa indulgenta in scoala e un fel de inflatie de valori" "a avea loc" "rg" ""Principii de marketing" Cursul MBA este predat un curs obligatoriu ca în termen de doi lor primul an pentru toţi studenţii înscrişi în program Conţinutul cursului se concentrează pe elementele de bază" "schimbi pe cineva" "cum se scrie corect prieteno sau prieten'o" "vacanta in spania" "fete sarace care cauta sa se marit" "Partenerul perfect" "sfarsit de saptamana" "CUMPAR TEREN" "dictionar farmece facute cu par de om" "nu al mai deranjez" "dezlegare de blesteme" "mesajul global al poeziei ce pedeapsa de grigore vieru" "bună sunt un băiat bun nu beau in şi un fumez caut o fată de treabă brunt cu ochii caprui am 1 69 şi 74 kg cât despre mine mă puteţi contacta la nr-0742856303 şi fără nr privat aştept răspuns urgen" "Cretescu Mugurel ghid" "de-a valma (1)" "panĂ" "imi displace sa" "rea vointa" "imn" "dialog cu un copac" "cum de fapt" "bobocul de ion druta citire" "MOTTO FETITA BOTEZ" "nr elevi inscrisi in clasa a Va la liceul ovidius" "fete care stau in germania" "Concurs de proza" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
nici eu nu mult timp, ca ma duc sa mananc în piatza...
azi ultima zi de la sarbatoarea patronala a comunei...
toti mananca in piatza, si la miezul noptii : foc artificii...
dureaza de vineri...in alte comuni O saptamana intreaga!