comentarii

pirati


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pirati de ieri si de azi - de gabi la: 23/10/2003 04:20:06
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
Comentariul prezent porneste de la stirea din link-ul mentionat in precedentul mesaj, la randul ei comentata de un anonim.
Suntem in secolul 16, pe la mijlocul lui. Statele Unite ale epocii sunt, incontestabil, Spania si imperiul ei teritorial si financiar. Banii sunt transferati nu electronic, ci sub forma unor galioane pline ochi cu aur, provenind din Indiile de Vest.
O natiune de intrprinzatori, care-a dat deja lumii o "Magna Charta Libertatum" sau un Chaucer, printre altele, se zbate acum in relativa mizerie si instabilitate politica.
Copii chinuiti dar nu tampiti, viseaza inca de mici la inavutire rapida, prin orice mijloace. "Tara acestei devreme orientari in viata, desigur"- vorba anonimului prieten-...nu este pe-atunci "desigur" Romania. Ci, conjunctural, Anglia.
Cu anglo-saxona practicalitate, ei gasesc rapid raspunsul la eterna intrebare "why did you rob the bank?", si anume: "because that' s where the money is!".
Drept pentru care si fara prea multe fasoane morale se reped ca vrabiile asupra vulturilor (galioanele spaniole), invatand din mers si repede cum sa le invinga, tot mai des.
Autoritatea morala a timpului, Spania, protesteaza vehement, uitand sa precizeze bazele morale ale felului in care dobandeste aurul; nici nu se cere, deoarece fiind unica superputere, moralitatea devine maleabila si ductila, in functie de cine-o predica si mai ales din ce pozitie.
Copiii "obraznici", pe masura succeselor tot mai spectaculoase, devin din "pirati", eroi respectati la curtea unei regine cu gandire neortodoxa la a carei moarte, tara pe care-o mostenise-n ruine este aproape un imperiu, la randul ei...
Si gata sa dea lectii de morala altora. La randul ei. Taind, spre exemplu, degetul mic al femeilor din India secolului 19, deoarece faceau concurenta razboiului de tesut britanic in industria de varf a Metropolei acelor timpuri.

Daca cineva crede ca am facut mai sus apologia pirateriei de orice fel, il/o asigur ca nu este cazul si ii cer scuze pentru a nu fi fost, poate, suficient de explicit.
Ori poate ca nu-i vina mea.
#1923 (raspuns la: #1842) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt producatorii de marfa pirat si pt consumatori - de ursacheg la: 08/11/2004 00:41:52
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Sunt un om care a investit foarte multi bani in acest gen de afaceri si consider ca producerea sau consumul de acest fel de marfa este o crima! Nu radeti! Este o crima pentru ca din aceasta afacere ar putea trai foarte multi oameni in Romania si, din pacate, traiesc prea putin de pe urma ei. Aruncam bani munciti de noi, in buzunarele celor care produc astfel de marfa. Si nu ar fi acesta un fapt atat de rau, daca acestia (producatorii) n-ar fi in marea lor majoritate din afara tarii. Ce rezulta? O gramada de bani aruncati peste granita in mod ilegal. Va mai intrebati de ce anumite fime apar tarziu sau nu apar deloc? Va intrebati de ce editii de colectie a unor filme celebre nu apar? Va intrebati de ce a disparut gustul pentru film? Va intrebati de ce 90% din cinematografe sunt in paragina? Nu va mai intrebati! Cumparati in continuare marfa piratata, vedeti-va doar de interesul de moment si veti vedea unde vom ajunge.
Just - de (anonim) la: 02/10/2003 03:49:34
(la: File-Swap: Arta, Politia, Banul si Justetea.)
Just ar fi sa platesti muzica pe care o furi pe gratis de pe internet.
Cind intrii intr-o brutarie tu furi piinea aluia care munceste 12 ore pe noapte ca sa o produca , ca ce nu-i bai , ca daca el face citeva mii de piini pe noapte ce daca fura citiva cite o piine de la el ca uite, se pare ca are el minte si pricepere ca brutar ca sa-si faca el afacerea chiar daca hotii-i fura munca......
Asta se chiama a face astazi afaceri si la noi in Romania in care unu-si bate capul sa produca ceva si ceilalti il fura.
Si ne mai miram de ce inca nu vin investitorii la noi.
Ce-i si mai grav multi cred ca sint nevinovati cu o asemenea conceptie.
Se pare ca blatul a luat sfirsit in ale muzicii pirat dar ce ne facem cu situatia existenta in alte domenii unde pirateria ideilor altora este in toi.
Cel mai bun exemplu de furt la drumul mare este cel al doctorilor plagiatori din ministerul sanatatii de la ministrii in jos....fura sau pardon copiaza din revistele de specialitate frantuzesti si americane dupa care-si pun numele de autori . Se pare ca s-a terminat blatul si acolo...incet ,incet dar mergem pe calea cea buna:)


Carte si mp3. Sint biliotecile ilegale_ - de dan-calin la: 14/10/2003 08:08:26
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Sint bibliotecile ilegale? Biblioteca cumpara o carte si o da la citit la 1000 de oameni. Si o dau pe gratis!
Iar acest “furt” este sustinut cu bani publici de la buget!
Eu, biblioteca, am imprumutat cartea, cititorul a citit-o, poate a si copiat-o, s-a comis ceva ilegal?
Sint bibliotecile in afara legii? Respecta ele dreptul de autor? Daca da, cum? Daca nu, de ce nu sint interzise si scoase in afara legii?


Iata ce spune legea 8 din 1996.
********************************************************************************
ART. 34
(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamintul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cit si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.

ART. 107
(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sint fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vinzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate.
********************************************************************************

Copierea oricarui produs este o actiune cu baze strict economice si care respecta cu sfintenie legile profitului si pe cele ale cererii si ofertei.
Urmariti piata si veti constata ca se copiaza doar acele produse cu o rata a profitului extrem de mare si care permit un profit de peste 45-60% din cifra de afaceri.
Cum tehnologiile de copiere sint din ce in ce mai performante, si aici includ si productiile pirat de textile, incaltaminte, etc, marfa copiata sau contrafacuta va avea succes si va inlocui marfa originala.
La fel, cit timp se va vinde muzica la preturi astronomice, ea va fi piratata, copiata, schimbata, tocmai pentru ca reproducerea ei este extrem de simpla. Pe de alta parte in pretul aparatelor de reproducere exista o cota parte pentru drepturile de autor (nu drepturile autorului!!!!).
Daca insa s-ar dori vinzari reale, nu preturi de jaf, s-ar putea realiza vinzari de masa la preturi extrem de mici, costul suportului + profit de bun simt. Adica ar fi mai ieftin sa cumperi decit sa piratezi!
Cum asa ceva nu exista, si muzica si softul se vinde prea scump fata de cit face, ele sint cele mai usor de copiat si piratat.
Un exemplu:
In România un W98 costa 100$ la un salar de 100$. Pirateria este de 65%.
In SUA, W98 costa tot atita 100$, dar la un salar de 1200$, iar pirateria este de 25%.
Daca luam in calcul si conditiile economice, atasate pirateriei, ajungem la o cu totul alta structura si ierarhie a piratilor. Adica nici in SUA unde oricine si-ar permite o licenta pe bani, pretul este prea mare ca sa determine cumpararea in locul piratarii.

Asta demonstreaza ca preturile de vinzare ale acestor produse sint prea mari si permit o eficienta foarte mare a pirateriei.
Muzica este un produs perisabil, usor de copiat, si care se vinde cu preturi astronomice fata de valoarea de intrebuintare. Rezultatul: cistiguri maxime, la costuri minime.
Pentru ca pirateria si copierea sa fie reduse (nu pot fi eliminate!) trebuie schimbate principiile de vinzare ale lor. Aceste principii dateaza de pe vremea gramofonului, iar acum sintem in anul 2003, secolul 21! Lucrurile au evoluat. Cel putin unele din ele!!

Si revin la prima intrebare: sint bibliotecile ilegale??


Dan-Calin

Se poate spune si rasism, discriminare... - de JCC la: 19/11/2003 12:00:14
(la: Ce este antisemitismul?)
ori ce nume putem sa-i dam, faptele tot alea raman.
de acord cu punctul 2, dar si zidul il amplifica
In plus razboiul in Irak si situatia Israel/Palestina incurajeaza teroristii, si nu numai in Israel sau Irak, ci in toate tarile.

cate atentate n-au fost de-jucate si prevenite in Franta! de cate ori planul vigilenta-pirat n-a fost activat (pentru a preveni atentatele)

cineva intreba pe undeva, de ce ne preocupam atat de Israel, pai ca mergem pe strada si putem fi victima unui atentat!

Anita, o cunosc bine pe Coralie, frecantam aceleasi cluburi si facem parte din acelas grup de prieteni, noi avem o comunitate destul de unita in Sudul Frantei,
Nu-ti fa griji, pustoica asta nu are "froid aux yeux", adica n-o sa-i fie frica sa-ti raspunda, si o sa-ti raspunda cu siguranta,
dar ea nu lucreaza in birou tot timpul
toata lumea stie ca e arhitecta, face si santiere, este mult pe teren.. asteapta si tu sa revina pe Internet..
cred ca nu este un secret pt nimeni aici pe Luneta, a afirmat-o de mai multe ori, in plus sunt mai multe mesajii aici pe forum despre intalnirile romanilor de pe Coasta de Azur.

Eu nu pot sa-ti raspund in numele ei, trebuie sa ai rabdare, ca lucrul are prioritate, ca asta ne da painea pe care o mancam.. :)

am vazut ca "strigai" si dupa mine, sa-ti raspund, dar nu eram atunci pe sit.. lucram ...
rabdare si tutun.. nu asa se spune?

p.s. discursul a fost el pt antisemitism, ca a fost urmarea incendiului scolii, dar comisia ministeriala care va fi formata va fi pt. toate formele de discriminare

ii tot aud pe unii ca se plang, mie nu mi-a spus inca nimeni ca sunt de "neam de hoti"...poate depinde de si ce faci si de ce respect poti "impune" cu personalitatea ta interlocutorilor..:)
#4739 (raspuns la: #4716) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paunescu... - de sanjuro la: 17/12/2003 04:11:16
(la: Cele mai frumoase poezii)
Condamnati

Eu, sclavul trist al tristei mele harpe,
eu vad pierind, cu ochii, ce-am iubit,
mi-ar fi prea mult si-o gaura de sarpe
sã merg în ea, tacut si umilit.

Ce sã mai cânt, când au venit piratii
si apele din matci ni le-au furat,
o lacrima fiintei mele dati-i
si-o s-auziti de omuI scufundat.

M-as ineca, m-as stinge si m-as duce,
sã mã zdrobeasca ritmuri pe-o sosea,
nici nu mai am nevoie de o cruce,
mi-a fost destul c-am dus-o pe a mea.

Eu, sclavul trist al harpei mele triste,
prapadul intinzindu-se il vad
si nu mai e nimic sã mai reziste
acestei sinucideri în prapad.

De n-as avea puterea diavoleasca
sã inteleg ca totul a cazut,
dar vin heralzii cinici sã-mi izbeasca
scrisorile prapadului de scut.

Prietenii mã ocolosc de frica,
probabil mã considera ciumat,
eu insumi scriu acum la lampa mica
sã nu mã vada cei care se bat.

Iubire ? Vis de miine ? Regasire ?
N-au ghizii mei un minim interes
povesti cu dulci iluzii sã-mi insire
din starea condamnatului sã ies.

Se pregateste marele exemplu !
Acela, zic Casandrele, sint eu !
Ca un berbec am sã mã duc în templu.
Murind, macar s-ajung la Dumnezeu.

Eu, sclavul trist al tristei mele harpe,
eu, cântaretul soarelui din nord,
de-aicea, dintr-o gaura de sarpe,
rostesc un acatist si-un dezacord.

Ce sã mai cânt ? Doar calea pin-la gide !
Ce sã mai cânt ? Pe voi, ca pe eroi ?
Imi vine si a plânge si a râde
ca nu exista cale inapoi.

Voi nu vedeti ea nu mai aveti tara
si ca straini vi-s pruncii, cobitori,
invata ei ceva pe dinafara,
dar n-au pãrinti, ei au meditatori.

Voi nu simtiti ca nu mai aveti ape ?
V-au luat piratii tot pe vasul lor
si iata, din aproape în aproape,
noi sintem un pustiu nemuritor.

Din harpa mea ridicola si tandra
involuntar un cântec fãrã rang
te cheama lângã mine, hai Casandra,
saruta-mi gitul gata pentru streang.

#6751 (raspuns la: #6740) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Kinkade/ Alma-Tadema - de Florin Firimita la: 03/01/2004 22:48:57
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Comparatia dintre Alma-Tadema si Kinkade....Desi nu pot spune ca prefer kitsch-ul englezesc celui american, cel putin pictorul englez a avut ceva urme de talent, in timp ce Kinkade este ceea ce in Romania am fi definit drept "pictor de bilci." Alma-Tadema, de care nimeni n-a auzit astazi, a fost foarte popular in timpul vietii. A fost fascinat de Egiptul antic, si in general, de viata grecilor si romanilor antici. Prin 1850, englezii cultivau acesta sentimentalitate dulceaga, teatrala, reprezentata prin fecioare cu obrajii roz pe fundalul unor tufisuri de trandafiri, figuri androgine cintind la harpa, etc, un alfabet visual conceput pentru a le justifica tendintele decadente mai mult sau mai putin latente. Una dintre caracteristicile kitsch-ului este tendinta de a cenzura originalul, de a inlocui originalul cu o copie daca se poate mult mai “draguta,” mai populara. Kinkade si Alma-Tadema se intilnesc pe planul acesta, pentru ca ambii trivializeaza trecutul, natura, etc. Ambii au fost propulsati de avaritie. Daca Alma-Tadema n-ar fi fost "descoperit" de un dealer belgian care i-a comandat zeci de picturi pentru piata engleza...daca n-ar fi inceput sa picteze pe banda rulanta....cine stie, poate ca Thomas Kinkade n-ar fi existat astazi.
In Statele Unite, felul in care arta lui clasicista a fost imbratisata si interpretata a avut o influenta enorma asupra felului in care Hollywood-ul a reprezentat antichitatea in productiile siropoase de la prima jumatate a secolului trecut pina in ziua de azi (“The Finding of Moses,” are toate ingredientele unei procesiuni tipice unor filme de genul “Quo Vadis”, produs de MGM in 1951, ”Ben-Hur,” sau chiar recentul film al lui Ridley Scott, “Gladiator.”)
Pictorii de tipul lui Alma-Tadema au fost generatori de pseudo-mitologii care au avut foarte putin de-a face cu adevarul istoric. Roma sau Grecia antica recreate in picturile lui, sint decoruri de teatru. Ambele s-au materializat in cele din urma intr-un peisaj care nu se sfieste sa incorporeze gladiatori care-ti parcheaza masina sport, chelnerite care-ti amintesc de regina Nefertiti, pirati si gondolieri, in Las Vegas, (la care Anglia Victoriana nu s-ar fi sfiit deloc sa se uite prin gaura cheii).

#7566 (raspuns la: #7564) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bufnila, ce e Non-Dimensional? - de (anonim) la: 16/03/2004 06:53:02
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Bufnila, ce e Non-Dimensional? O noua filozofie? O cadere in penumbra lunii? O pompadura? Sau agiti doar apele ca sa-ti faci reclama?
Piratul rotofei din Puerto Pico
O poezie favorita de-a mea... - de ikoflexer la: 25/03/2004 13:55:16
(la: Cele mai frumoase poezii)
O poezie favorita de-a mea... si puteti si sa o auziti recitata de autor la
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/fatfrumos.html

Fãt-Frumos -- de Adrian Paunescu

Oameni, oameni, fratii mei,
Disperatii, fericitii,
V-ati spãlat de superstitii,
De demoni si dumnezei.

Insã-i nu-i destul folos
Dacã peste tot ce este
V-ati spãlat si de poveste,
L-ati pierdut pe Fãt-Frumos.

Vin la voi acum plângând,
Gura-mi sângerã ca rana,
Unde este Consânzeana,
In ce bolti, pe ce pãmânt?

Mã ridic plângând de jos,
Ca la un pierdut examen,
Unde vã e basmul, oameni.
Ce-ati fãcut cu Fãt-Frumos?

Fãt-Frumos n-a existat,
N-a stat nimãnui în cale,
Era numai visul moale
Al vreunui trist bãiat.

Mai visati de vreti sã fiti
Fericiti cu capu-n pernã,
Feriti epoca modernã
De rigizi si scofâlciti.

Din prea mult entuziasm
Sã nu spargeti Voronetul,
Dati-i voi mai mare pretul,
Oameni, mai râvniti la basm.

Voi, care aveti copii,
Nu-i lãsati sub gând satanic,
Sã respire sterp, mecanic,
Ca si când nu ar fi.

Doborâti himera jos,
Oameni, reveniti în lume,
Pe umana noastra culme
Regãsiti pe Fãt-Frumos.

Fãt-Frumos si toti ai lui,
Fiincã unde nu-i poveste
Lume nu-i si om nu este
Si, de fapt, nimica nu-i.

El venea la noi pe jos
Si ni l-au rãpit piratii,
Vamesi vigilenti, redati-i
Actele lui Fãt-Frumos.

Dati-i viata înapoi,
Ochii mari, miscarea buzii,
Fãt-Frumosul din iluzii
Si frumos numai prin voi.
nasucul pisicutzei - de Pisicutza la: 07/08/2004 22:59:07
(la: Se cauta un scriitor! Gasitorului buna recompensa!)
Pisicutza nu pretinde sa te inteleaga meteora,iubirea care ai simtit-o si inca o mai simti e a ta personala...eu ma ofer doar sa iti transpun cateva ganduri pierdute,uitate in adancul ochilor ei dar si nefolosite la timp....Fiecare simte iubirea in felul lui-ca o replica pentru aliciul-indragosticiul-...eu o pot simti ca o tornada ce trece si lasa impresia unui vis ratacit prin multe altele,iar tu o poti simti ca pe un foc ce iti arde creierul,sufletul si viata.Sufletul e ca o comoara ce nimeni altcineva nu poate descoperi...decat piratul ce a ascuns-o.So...the decison is yours sailor! ...let us know!....adresa mea e lorelei_im@yahoo.com
Daca te decizi...
*****************************************************
Putinta de a trai noi insine in sufletul altuia e singura adevarata valoare omeneasca,
Love Pisicutza
Pis pis pis - de Little Eagle la: 10/08/2004 03:16:38
(la: Se cauta un scriitor! Gasitorului buna recompensa!)
I always loved cats,I adore them!Beautiful creatures!
Pisictutza mica,ce-ai zice daca THAT pirate ar fi...Johnny Depp?Cazi sau nu pe
jos?L-am intalnit de cateva ori...un om fantastic si f. onest si f. modest.
Am eu mare drag pt. femei,dar iti zic ca m-as culca cu el.

Be good,LOVE&PEACE,
Ozzy
#19475 (raspuns la: #19344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gabi are dreptate... - de Jimmy_Cecilia la: 12/08/2004 18:39:34
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
multi români traiesc in trecut, obiceiul de la mama acasa si fac comparatii tot timpul...
nu numai ca nu stiu sa-si defineasca fericirea, dar isi inchid spiritul la tot ce este nou, cu care nu sunt obisnuiti

acum 2-3 ani, am invitat la mine o ex-colega de facultate, care din 1991 traieste in Israel...
am incercat sa-i fac sa cunoasca Coasta de Azur, am inceput cu "la mine la tzara" unde este un sat medieval...
n-a interesat-o, si la ea in IL avea sate la fel... :)

am dus-o la Nice, tot ce a retzinut si a enervat-o, era ca nu erau lazi de gunoi pe strazi... ca in IL sunt la toate coltzurile de strada...
era programul vigil-pirat activat... lazile de gunoi pot servi la pusul bombelor... le-au luat..
in loc sa fie multumita ca nu explodeaza bombe...

Asta este un exemplu banal, nu mai dau altele...
De multe ori am avut impresia ca multi români se duc prin strainatate, ca sa poata compara sau critica, ca sunt atât de absorbiti de asta, ca nu mai pot sa-si deschida inima spre lucrurile noi, sa vada si sa înteleaga..
un fel de nemultzumire durabila..
cum mai poti fi fericit atunci??? cum te mai poti bucura de tot ce vezi??? de tot ce întâlnesti sau traiesti???
Destinule - de (anonim) la: 05/09/2004 07:04:49
(la: Marea Neagra, amintiri)
(LOL)
Funny chestia cu tuciuriu' si modul de marketing aplicat la vinzarea floricelelor...
Mai era una la moda:
"-Hey, ia clatita de la mare, face bine-ntre picioare". He,he !..am muncit vreo 3 ani pe litoral iar acesta cu clatitele si lozinca faimoasa era un angajat al restaurantului unde munceam. Cind avea clienta o tipa mai misto', aceasta primind clatitele in mina, el incepea a turna zahar vanilat pina la cot sau umarul acesteia (una' chiar i-lea aruncat in cap, s-a ales cu injuraturi)...
Mai aveam un nebun la noi in unitate, cu masina de inghetata instalata linga un lac...cind se termina inghetata si nu-l observa nimeni, arunca rapid un bidonash in balta si umplea masina la loc cu apa, pe urma adaugind continutul de cacao...lenea il lovea tare mult pe angajatul roman, deh...o berica, doua, caldura, umezeala sau turistele "trasnet" din statiune. Cred ca-i facea bine turistului german un tratament deosebit (cacao si mormoloci)...

La fel, cunosteam un fotograf ce muncea la noi in perimetru, stia toate hotelurile si receptionistele, primea mereu informatii cu timpul cind soseau turistii (din ce zona a tarii, cit stateau la mare etc)...un mare meserias. Facea fotografii la turisti in ultimele zile de vacanta (sindicalistii) cu plata anticipat (20 lei) si ridicarea pozelor pentru a doua zi. Fara nici o speranta asteptau acestia pe plaje sosirea lui Petrica, el statea la noi in restaurant cu o berica sau cafea in fata. Cind i-se facea observatie ca-l asteapta clientii, mereu ne lua la misto'
-Lasati-ma bai, in pace...da(!), le-am facut poze dar nici nu aveam film in aparat.

He,he...vremuri bune la Marea Neagra (in vacanta), distractia era peste tot.

salutari,
sixpack

ps.
Vreun pirat, comandant intr-o barca cu pinze sau sultan cu salvari roz pe-aici? (LOL)
#21052 (raspuns la: #20979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lectura de uichend (bis) - de Dinu Lazar la: 13/09/2004 09:42:30
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Preturile practicate de companiile ocidentale si de presa occidentala, adica banii dati fotografilor, in cazul care ne intereseaza, sunt de la 2-3 ori la citeva zeci de ori mai mari decit ce se plateste in tara noastra, desi aici daca vrei sa te dotezi cu toate cele costurile sunt de 3 ori mai mari ca in State; un aparat de 500$ in SUA aici e triplu, si tot asa.

Este o bataie de joc de neinchipuit, si cea mai mare tragedie pe care o vad este turma de fotografi romani care sunt incapabili sa se adune si sa discute cum devine cazul cu supravituirea si sa puna piciorul in prag.

La noi, o agentie importanta de presa plateste 2$ - 3$ o fotografie, in cazul cel mai bun, multe ziare platesc 100 euroi pe luna fotografului, care tre` sa vina cu sculele de acasa, si nu exista in Ro un tarif fix, sa stii ca o coperta iti aduce atit, un spread atit si ca un articol de atitea pagini si atitea fotografii poti sa-l plasezi decent.

Pentru mine este de neinteles cum merge totusi economic vorbind treaba in imaginea romaneasca; cu pixul in mina, pot demonstra ca poti sa supravietuiesti ca fotograf cu aparate cumparate la mina a doua sau furate, cu computere jegoase, cu softuri piratate, la ciubuce, fara facturi si chitante, la mica ciubuceala.... etc.

As fi foarte curios sa aflu si eu povesti de succes financiar ale fotografilor romani din sectorul editorial, in conditiile in care cred ca este imposibil sa iti platesti darile cinstit, sa te dotezi cum trebuie si sa ai si o viata civilizata, cu masina, familie si pensie asigurata.

Oricum, veniturile mici si sarea din bransha aceasta se rasfring asupra calitatii obiectului muncii.

Pe ansamblu, imaginile din presa romana sunt jegoase daca le comparam cu ce se face in tarile vecine.

Am fost la BIFE saptamina trecuta, Tirgul international de mobila, sa vad si eu ce se intimpla cu fotografia in domeniu. O tragedie.

Prospectele romanesti si afisele erau la pamint, cu imagini proaste tehnic si prabusite estetic, si e vorba totusi de o industrie de 1 miliard de dolari pe an.

Am vorbit cu un director de fabrica si l-am intrebat cum devine cazul, cum e posibil asa ceva. L-am intrebat daca lui ii place prospectul respectiv; mi-a spus ca nu, dar daca e ieftin, e foarte bun.

Si am incalecat pe o sha si v-am spus povestea mea.
#21994 (raspuns la: #21643) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Versuri albe - de (anonim) la: 31/10/2004 21:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Am fost intotdeuna un adept inversunat al poeziei traditionaliste. Il ador pe Eminescu, cu poezia lui adusa la perfectiune, si nu admiteam nici o deviere de la canoanele poeziei clasice. Afrmam (si acum sunt sigura de aceasta), ca un adevarat maestru akl cuvintului trebuie sa munceasca, pentru a-si aduce poeziile la aceliasi conditie de perfectiune, ca Marele Eminescu, altfel... ce mai ramane din poezie? Ce este atunci o poezie, daca nu se mai respecta canoanele ei? Afirmam, ca versurile albe sunt un fel de surogat pentru grafomani, o portita de intrare a lor in mirificul templu al Poeziei. Ei si! Totusi, ei continuau sa scrie versuri albe, albe pina la absurd, cand nici nu se mai desluseau pe foaia alba de hirtie. Am auzit nu demult un banc (dar un fapt real) - cineva afirma, ca "A fost o baba si un mosneag" ar fi un vers alb. Bine, daca e, este furat si acesta.
Pina la urma, m-am gandit: eu muncesc la o poezie in sudoarea fruntii, iar astea, tineri si impertinenti, fabrica "versuri albe" cu duiumul, fara sa le pese de nimic. Se lauda unii pe altii si astfel devin celebri. Nu ca i-as invidia, dar simt in aceasta ceva putred, caci aceste poezii nu intotdeauna merita sa fie considerate poezii. In plus, in goana dupa originalitate au inceput sa utilizeze un limbaj infect, uneori de-a dreptul scabros, care nu are ce cauta in poezie. Adevarat, ca din acest puhoi tulbure putin se va alege si se va depune, ca pulberea de aur, pe prundul curat al izvorului Poeziei, minunate si veritabile.
In fine, pina la urma am decis: daca versurile albe sunt un nou gen de poezie, de ce sa nu incerc si eu. Va trimit cateva incercari, printre care si un sonet clasic, si astept opiniile Dumneavoastra.

Pendulul

Oscilaţiile timpului pedant
Umplu spaţiul de unde albastre,
Iar noi plutim în acest ocean,
În cojile noastre,
De nucă, care se clatină avan.
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Ţipă papagalii piraţilor contemporani,
Care poartă semnul dolarului
Pe reverele tunicilor de gală,
Iar pe feţele buhăite de beţivani
Poţi citi numai lăcomie şi fală.
Pendulul masiv de aramă
Scârţîie enervant şi apăsător…
Care sunt valorile autentice,
Scopul călătoriilor noastre?
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Strigă papagalii piratilor contemporani...
Nu-i credeti - fericirea nu e in bani!

Mărul lui Adam

În grădina raiului încă e linişte şi pace.
Cei doi adolescenţi inocenţi
Încă nu cunosc Taina cea mare.
Fructul interzis e în siguranţă, se pare.
Dar şarpele poznaş,
Mare amator de şotii răutăcioase,
Îşi cloceşte deja planul diabolic…
Dreptu-i oare,
Ca numai El unul să cunoască
Adevărul cel Mare?
El unul să-şi poată face
Feciori, după chip şi asemănare?
- Gus-s-stă, băiatule, gustă
Din rodul dulce-amărui al cunoaşterii,
Află, de unde se iscă cu adevărat
Copilaşii dulci şi drăgălaşi –
Ei nu se modelează din lut,
Nici se găsesc în varză,
Nici nu-i aduce o barză…
Gus-s-stă, Adam, băiatule…

Bolidul

Planeta înfloritoare
Îşi trăia viaţa, paşnic,
Fără să bănuiască măcar
Ce urgie o paşte, necruţătoare…
Erbivorele agere,
Care simt pericolul de la depărtare,
Continuau să pască liniştit
Vegetaţia încărcată de sevă…
Dinozaurii răpitorii, fără grabă,
Îşi făceau planuri de vînătoare…
Toţi credeau, că vor trăi veşnic
În acest paradis binecuvântat.
Dar a venit în zbor,
Şuierând ca un balaur uriaş, bolidul,
Şi totul s-a schimbat…
Cerul s-a prăbuşit şi a explodat!
În rafale zdrobitoare de vânt
Iarna cosmică a pogorât pe Pământ…

Sete de viata

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...




parerea mea... - de yrch la: 04/11/2004 22:54:34
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Io, ca un consumator "inrait" de marfa piratata, vad lucrurile cam in felul urmator:
Da, este ilegal, imoral etc etc, sa "consumi" marfa pe care nu ai cumparat-o.
Dar, dupa ce ma gandesc la acest lucru si ma cuprinde o remuscare teribila, imi aduc aminte de salariul pe care il iau pentru o luna de munca si imi cam trece... remuscarea.
Cu ce ii deranjeaza pe domnii autori faptul ca le fur opera, daca eu oricum nu as fi avut bani sa o cumpar, ei? Daca nu aveam posibilitatea acestui furt, m-as fi multumit sa inghit in sec si sa strang bani doua-trei luni ca sa ma duc la un film cu nevasta (daca m-as fi dus, totusi). Deci, si intr-un caz, si in celalalt, castigul lor din partea mea ar fi fost nul, zero, inexistent!
Gresesc cumva? :-)
A se face diferenţa între r - de Simeon Dascalul la: 11/11/2004 16:19:07
(la: Cum si in ce fel definiti lasitatea?)
A se face diferenţa între risc care implică o oarecare şansă de a câştiga şi curajul gratuit pe care îl văd aducând o groază de necazuri pe capul propriu în numele unei dreptăţi abstracte.
Dacă iau de bună definiţia asta înseamnă că n-am fost niciodată curajos. Dacă mă gândesc bine nici măcar n-am cunoscut vreun om curajos.
Iar pentru antonim, laşitatea, nu-mi vine în minte o definiţie clară, dar cred că pur şi simplu ştii când eşti laş. Majoritatea oamenilor nu sunt puşi în situaţia de a înfrunta „represiuni de teroare sau gandul la o tortura fizica”. Dar există şi o laşitate mai măruntă, domestică, care se manifestă frecvent şi care e logică şi firească.
Aduc cel puţin două exemple în care am fost fără îndoială laş, dar curajul ar fi fost o alegere foarte proastă.

Primul: anul întâi, semestrul întâi. Materii digerabile sau mai puţin, dar una ne aducea complet la disperare. Proful preda foarte dezlânat, de fapt nimeni nu reuşea să înţeleagă nimic din cursuri, în plus le mai şi sărea, iar din seminarii nu-l ţinuse decât pe primul şi nici pe ăla întreg. Acum că suntem studenţi versaţi sperietura de-atunci ni se pare amuzantă, dar pe vremea aia eram boboci uşor de îngrozit. Unii s-au dus să-şi ia câte două, trei cărţi de la bibliotecă, încercând să priceapă despre ce-i vorba. Am vorbit cu nişte tipi ce-i ştiam din anii mai mari şi mi-au spus aproximativ: „aşa-i ăsta, bolund; oricum nu citeşte niciodată lucrările, se uită numai la scheme, principalul îi să nu-i greşeşti schemele, să i le scrii mari şi cu detalii”. Cum materia era grea şi cu şanse minime de a-mi folosi vreodată, m-am bazat pe sfaturile lor, zicând că în cel mai rău caz mă duc în toamnă.
Seminarul profului incriminat venea după un curs important şi înainte de un seminar ţinut de un asistent conştiincios şi dur, aşa că, mai ales de când începuse vremea urâtă, o bună parte din cele două grupe stătea în sală. Fie învăţam pentru seminarul ce urma, fie discutam chestii mai puţin ştiinţifice. Bineînţeles nimeni nu mai aştepta să-l vadă. Într-o zi de decembrie se deschide uşa şi intră individul capsat rău. Poate îi făcuse şeful de catedră morală, sau poate avea alte probleme, niciodată n-am avut curiozitatea să aflu. I se opresc ochii pe mine: stăteam comod pe prima masă şi am făcut o mutră tare buimacă. După primul şoc vârâm în mape foi de la celaltă materie, Hustlere şi ziare şi ne facem rost de câte un scaun. Se instalează şi el la catedră şi mă invită la tablă sub pretextul să rezolv o problemă. Ar fi avut şanse sensibil mai mari de succes dacă mă punea să comentez Rig-Veda în sanscrită. Am scris datele problemei cât am putut de încet, după care n-am mai avut ce face. Restul orei am ascultat un speech în care el se întreba retoric cum de-am intrat la facultate şi-mi promitea călduros că o să se implice personal să nu fac prea mulţi purici în instituţie. În fine, variaţiuni pe tema asta.
Ora a doua se găseşte să ridice mâna o colegă, tocilară patentată, care reuşise să înveţe materia de una singură şi rezolvase problema în timpul discursului şi al pauzei. Dar pe ăla nu-l interesa problema, voia să-şi verse nervii. N-o lasă să rezolve cum voia, strigă, o ia la mişto, îi ţine şi ei o cuvântare asemănătoare şi ajunge viteaza în bancă cu ochii-n lacrimi.
Dacă aş fi fost vreun chevalier sans peur et sans reproche trebuia să mă ridic şi să-l acuz că ne-a predat a m'pixu’, să zic că Laura ar fi trebuit felicitată şi să ameninţ că mă duc la decan să-l spun că nu-şi ţine seminariile. Ce-aş fi realizat? Probabil aş fi trezit în colegi o admiraţie îngrozită. Dar ăla n-ar fi păţit nimic, profii sunt solidari şi el categoric m-ar fi ţinut minte la examen. Am stat aşadar foarte cuminte, ca şi restul colegilor dealtfel, pe la seminar şi curs nu m-am mai înfiinţat, iar în ajun de examen am copiat pe fiţuici artistice toate schemele ce le-am putut găsi în cărţi. Şi am luat notă mare, spre deosebire de cei ce învăţaseră disperaţi.

Ăsta-i un exemplu în care curajul era o opţiune tâmpită, iar laşitatea s-a dovedit înţeleaptă în sens absolut nebăşcălios.

În al doilea exemplu şi-a pierdut un client patronul ce mă ţine cu juma’ de normă. Juma’ de normă în sens foarte larg, cred că ăsta consideră numărul de ore din contract un simplu accesoriu grafic şi de muncit trebuie să se muncească atâta cât binevoieşte să ne dea de lucru. Dacă am vorbi de plata orelor suplimentare sau de alte ciudăţenii ar râde tătă ziua şi de-ar fi murit mă-sa.
Aveam mult de lucru, dar găsise un client promiţător şi ne alesesem cu o cantitate ţapănă de muncă suplimentară. Vineri dimineaţa şeful de birou i-a zis cinstit că mai trebuiesc cel puţin două zile ca să gătăm proiectul. Nici n-a vrut s-audă, că doar îi promisese omului că luni dimineaţă i-l dă. N-avem decât să venim sâmbătă şi dacă nu gătăm sâmbătă şi duminică, doar n-o să-şi piardă clientul.
Mai beneficiasem de două sâmbete pline şi conflictul de muncă se rezolvase amiabil, adică el ne explicase politicos că nu se-ncurcă cu oameni ce nu au chef de lucru, dă anunţ în ziar şi-i vin treizeci care vor să muncească.
Numai că duminică aveam examen şi îmi programasem sâmbăta să învăţ, voiam să iau mai mult de cinci, cine ştie poate cândva voi avea nevoie de medie mare pentru Canada, etc. Ca să ne stimuleze ne anunţă că va veni şi el sâmbătă la lucru, să nu mai facem atâtea mutre pentru o amărâtă de sâmbătă. Numai că el îşi înălţa vilă, iar noi trăgeam pe dracu’ de coadă.
Am stat vineri până târziu noaptea şi am introdus în părţile de proiect terminate şi considerate bune cele mai neobservabile şi dăunătoare greşeli pe care le-am putut găsi.
Sâmbătă m-am înfiinţat la lucru ca un salariat serios, s-au înfiinţat şi ceilalţi, a venit şi patronul care ne-a numărat, ne-a aruncat un „Băgaţi tare, să terminăm şi să puteţi sta duminică acasă” şi a plecat.
M-am apucat să-mi citesc cursul pe care-l aveam prin bunăvoinţa unui coleg ce-l piratase. Când oboseam mai scriam câte un mail, restul lumii îşi vedea de treabă şi timpul trecea. Două greşeli s-au găsit repede şi m-am alarmat, dar n-au mai urmat şi altele. Seara, ca să-mi justific timpul petrecut la calculator, am găsit şi eu una. Îmi zice şeful nervos: „aicea-i bine, unde vezi tu greşeală?”. După un anumit timp, creierul nu mai funcţionează şi mai stricaseră şi ei pe lângă ce stricasem eu.. Mă ridic, zic: „Faceţi ce vreţi, io nu mai pot sta, îi deja opt şi mâine am examen”. Şi ne-am cărat cu toţii. Proiectul n-a fost gata nici luni, nici marţi, nici miercuri, apoi clientul s-a adresat altcuiva.
Atitudine curajoasă ar fi fost să spun că nu vin sâmbătă şi dacă nu-i convine să-mi facă lichidarea. Cu ce m-aş fi ales? Pierdeam nişte bani de care aveam nevoie, deşi puţini. Iar el lua pe altul „care voia să muncească”. Aşa am reuşit să-mi învăţ pentru examen şi el şi-a pierdut clientul.
Bine, lucrurile nu stau întotdeauna de frumos, de multe ori n-ai ce altceva să faci decât să taci şi să înjuri în gând. Dar ceea ce e înfierat de obicei ca laşitate e cel mai puţin rău modus vivendi posibil.


Pirateria din propriul buzunar - de Adrian Marchidann la: 21/11/2004 10:14:02
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Cred ca ursacheg a pus punctul pe i. Daca salariile sunt mici in Romania este pentru ca producatorii de marfa romaneasca sunt descurajati de piratii straini, fie ei chinezi, turci ori de aiurea.

Mai rau este ca romanii care ar avea idei, ar crea locuri de munca pentru romani cu salarii frumusele sunt dusi la faliment chiar de catre piratii romani.

De aceea nici yrch nu are un salariu decent cu care sa isi cumpere marfa. De fapt, prin piraterie, yrch se impusca in propriul picior.

#29404 (raspuns la: #28015) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Multumesc de grija fata de consumator :-) - de (anonim) la: 01/12/2004 17:41:15
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Intrebari:
Cit i se platesc drepturi de autor lui Balzac sau urmasilor lui ? Dar dlui Otto, cel cu motorul de la masinutzele noastre ? Dar Lui Beethoven ? Dar lui Griffith (regizorul) ? Sau poate lui Aristotel i se platesc si nu stim noi. Da Vinci are drepturi de autor ? Cit primeste familia lui ca se fac poze dupa tabloiurile lui ? Cit primeste familai lui Einstein de la fiecre istetz care si-a pus chipul lui pe un t-shirt ? Sau poate Eminescu ia un banutz ceva de la fiecare dobi care il citeaza, si nu stim noi
Raspuns unic - Nimic !
Concluzie - Cind veti fi si voi "producatorii" platiti cit sunt platiti acestia, va voi lua si eu produsele oficial. Acum prefer sa nu va cumpar deloc ca mi se apleaca numai cind va aud. Nici nu va piratez ca sa n-am probleme cu legea. Deci, nu trag filme sau muzica de pe net ca sa nu ma doara capu'
Rugaminte - Vreti bani ? E dreptul vostru ! Sunt fraieri care ii dau ? E dreptul lor ! Dar nu mai incercati sa ne convingeti ca avetzi dreptate si ca ar fi interesul nostru ca nu tzine.
#30312 (raspuns la: #28015) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
banci foto... - de Dinu Lazar la: 16/12/2004 08:21:33
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"banci de foto romanesti"

Domnu`, si eu vind imagini de stock, sa ma aveti si pe mine in vedere daca se da ceva malai pe asa ceva, sa mai amortizez o idee la cheltuielile uriase cu tehnica...

Agentii romanesti de stock exista, dar prezenta lor pe net e discreta, pentru ca li se rupe de problema asta; de cistigat bani cistiga, doar nu fac nimic, stau la sediu la caldurica si iau 40% din ce cistiga fotografu` care sta in ploaie, ger, sau merge si face reportaje in stabilimente cu oameni care au SIDA, cum a fost ultima oara cazu` la mine.
Agentii foto romanesti mai mari ar fi Guliver ( www.guliver.ro) care e agentia cu cea mai mare cifra de afaceri in Bucuresti si din Ro, de ordinul multor milioane de $ pe an; apoi ar fi Hepta ( www.hepta.ro) care pare condusa de un ardelean de treaba; si chiar Rompresu` si Mediafax vind poze. Ar mai fi www.photolandimages.ro dar de ei nu stiu nimic.
In general agentiile de publicitate la noi fac rost de CD-uri - piratate - de la Corel cu jdemii de imaigni sau jmanglesc de pe net poze si propun clientului niste machete, apoi cauta un fotograf care sa le transpuna intr-o poza mai ieftina decit aia cumparata de la o agentie foto maglavaisu` lor de "creatie".
De cite ori nu mi s-a intimplat sa nu ma intrebe un creativ sau altul sau o agentie sau alta cit costa jobul cutare, aratindu-mi o macheta cu o poza shutita fara nici o jena, pe care ar fi folosit-o dar "e prea scumpa".
Cind colo, in lume, oriunde, imaginea de stock e mai ieftina decit una creata de un fotograf, dar la noi e invers, daca fotografii e multi si prosti din pedeveul economic si fac orice pentru trei firfirei, de ce sa nu profite milionarii... pai nu?
Si asa ajungem sa vedem campanii publicitare de sute si milioane de $ la care agentia se codeste sa dea citeva sute de $ pe imaginea care sta la baza campaniei la urma urmei... ei nu se codesc sa plateasca mii de $ pe luna pe chiria spatiului unui bilboard cu o poza dar mor sa negocieze 50$ cu fotografu`.
Oricum, in ultimii ani, multe agentii in incercarea de a face maxime economii scaneaza produsele mai mici cu scaneru` daca e sa faca un packshot sau, daca e de facut o chestie mai grea, cumpara un digital de citeva sute de $ si au rezolvat "in house" treaba cu fotografii astia care este.
Pe net-ul romansc exista si situri unde se gasesc imagini, chiar mari, gratis...
Ma gindeam... daca exista multi iubitori si impatimiti de masini, indragostiti de volan, amatori de motoare si accesorii, de ce nu fac astia pe taximetristii pe gratis? Si ce ar zice taximetristii adevarati de unii care ar duce lumea de colo colo pe de-a moaca, numai de placere?
Dar, arta e pesemne altceva...
#31752 (raspuns la: #31740) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...