comentarii

ploaie afara


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pentru Nadia - de Florin si atat la: 16/03/2004 15:18:27
(la: Romani in strainatate)
Draga mea,

Eu am inceput comentariul despre McDonalds, acum 78 mesaje (reference 11258) ca raspuns la un anonim (ref. 11224) si intr-adevar s-a ricosat destul de mult de la subiect...ul acestei conferinte.

Asa ca pe scurt am sa-ti descriu ce s-a intimplat de atunci.

Am aflat ca anonimul este Adelina Moore si cu incetul si vorba ne-am trimis sarutari (daca nu crezi, uitate pe lista). De fapt, primele pupici au fost pentru SB-one dar am fost pe faza...
SB_one a fost gelos si a inceput si el sa pupe dar l-a prins nevasta...nu stiu daca este in viata.

Tombola si Regata m-au declarat ca sint milionar (in alta parte dar include aici factul). Mi-au facut si un compliment cum ca eu si Ozzy Ozbourne...sint de aceeasi teapa, pardon, milionari.

Totul mergea struna...si acum hop si tu, din nou, cu McDonalds...
Altceva mai bun de facut nu ai?

Si la urma urmei cine este McDonalds asta care face jucarii chinezesti?

...:) Mi se pare ca se face mare discriminare aici fata de KFC si King Burger.

Deci, intrebarea urmatoare pentru tine, sau oricine, este:

Colectezi jucarii de la KFC si King Burger pentru alti copii? Crezi ca ele sint de calitate mai proasta decit cele de la McDonalds? Crezi ca acestea ar fii primite ca donatii?

Dupa o zii de munca si ploaie afara
Florin si atat
#12211 (raspuns la: #12201) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Care sunt criteriile pe ba - de (anonim) la: 21/06/2004 02:30:02
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Care sunt criteriile pe baza carora alegem? Ce? Un mers frumos la sfat, ne punem verighetele pe mana, mergem la biserica daca avem rochie alba( dar neaparat sa nu fie ploaie afara, ptr ca pantofii albi cu catarame argintii alesi special ptr "Marele eveniment" nu rezista prea mult...). Si iaca ajungem la biserica...preotul incepe sa ne zica o gramada( dar tare ma mai strang pantofii..trebuia sa-i aleg pe cei crem...de ce-am ascultat-o pe mama?)...Il iei in casatorie? Il iau, ce naiba, nu de-aia ma gasesc aici? De ce m-am sculat de dimineata si mi-am aranjat parul si-am mai dat si-o groaza de bani?
Si trag o privire spre el...i-am spus de o mie de ori ca nu-mi place cravata aia albastra pe care-a primit-o cadou de la matusa aia insuportabila care i-a comentat intr-o zi: "Nu se poate, chiar tu sa-ti alegi o nevasta mai mica cu 30 de cm?" Si uite ca-i curg toate apele pe fata...el, atat de stapan...tre' sa-i arat pe caseta cat de disperat era...o sa rad in prostie...
Stai, cand naiba l-am cunoscut? Vezi, nici nu mai stiu...iarna, vara...soare...ploua...si uite-acum...ce caraghios arata cu motul ala pe frunte...am incercat sa-l tund odata...m-a lasat? Nu, c-asa se poarta...
"O iei?" Ma ia, cum sa nu ma ia...biletele-s platite..si mergem la mare...sot si sotie...dar cine-i in spate? Da, a venit si aia, cica fosta...ce-mi pasa? Rochie ca a mea n-a avut nimeni...ei, uite ca m-a ales pe mine...
Of, inconjuratul asta de 3 ori l-am urat intotdeauna...si coroanele alea pe cap...dar trebe? Trebe...Si nu era mai bine cum era inainte? De ce sa te mai mariti, piere totul...nu asta era ideea? In sfarsit...gata...iesim, mai tre s-arunc buchetul? Am dat o groaza de bani pe el...dar dac-o sa am noroc...fie...
Si uite cine l-a prins...mai bine-l pastram ptr mine...noroc o sa am oricum...am avut din prima zi...din prima zi cu el...o sa am in continuare? Ehe, parca n-are farmec daca-s stii...si mi-as pierde zilele gandindu-ma la asta, nu?
Intruder - de latu la: 03/12/2005 23:58:36
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
foaie verde si-o lalea
multumesc, nu voi pleca
mai ales c-afara ploua
babele acum se oua
insa nici tu nu pleca
si adio nu-ti lua
daca vrei, nu scrie-n versuri
scrie doar sterpe demersuri
ca si p-alea le-oi citi
sa-ti raspund nu m-oi sfii
pana cand ti-aduci aminte
ca-ntre-atatea alte stiinte
o posezi si pe-aia rara
de-a rima cand ploaie-afara...:-)))
#92706 (raspuns la: #92698) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de vania la: 09/08/2006 14:11:58
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
in geam ploaie. afara gri si murdar. Adal sforaie incetisor; era sa il confund cu un pisoi mare. sting lumanarea, aprind lampa cu piciorul ei prelung si delicat, ca o spranceana. in camera se face un galben insingurat. Adal intredeschide o clipa ochii, absent. bate vantul. inauntru, inafara

ce folos? Holderlin se dizolva incet, raman eu cu mine. la ce bun? ligheanul unchiului Sebastian, halatul de la Paris, medalionul de lemn cu o bobita de argint. am renuntat sa mai gatesc, imi fac sandvisuri la microunde. ma omoara realitatea asta vazuta. m-am saturat sa tot rontai biscuiti dimineata in timp ce ascult Haydn, sa imi aranjez barba pe Schubert, sa imi fac baie pe muzica scotiana sau Pavarotti.

nu pot sta o viata sa ascult cum ploua.

pe unde o fi telefonul ala? sper ca au semnal pe acolo...

*parul e bine mersi, n-are strop de calvitie, sta zbulrit si democratic, multumesc de intrebare :)
#138246 (raspuns la: #138230) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Panselutza - de thebrightside la: 06/11/2007 09:39:01
(la: Mister Cafeneaua 2007 - Votul)
I. striptease bucolic

e cald azi pe camp
am suba pe mine
simt lent cum itzarii
mi-aluneca in vine
o muzica dulce parca vine din iarba
m-apuca un gand si ma scarpin in barba
prudent si lasciv dau suba jos
miroase a oaie parul mitos
itzarii se duc, purtatzi de muson
in tzari departate as fi de bon ton
ma ung finalmente cu lapte si zer
uralele turmei urca spre cer.

II. 1. ma las plouat pana la ciciuletism si apoi mizez pe spiritul ei matern de felina cu limba aspra
2. daca e pe scurt: le feresc de vifor,inghetz, apa rece. Dacae pe lung:le pliez dupa cerintza dar nu mult sa nu se simta subdimensionate ca importantza.
3. cel mai mare defect al meu este parul lasat de pisica-mea. il transform calitativ impletind sosete, manusi, ciubote, caciuli de batman si masti zorro ca sa pot intra la leoparda mai repede si mai credibil, felineshte vorbind... in plus iarna este cald si bine.
4. pot
5.trebuie sa fie a lui RH care face a book of records-proba este "cate rugaciuni poti spune in 180 secunde".
6. pana in sufragerie apoi pe balcon sa iau o linguritza de dulceatza de gutui amarui cu puf galben ca de pui sa-mi treaca amarul, apoi in panzele albe/rosii ca am amestecat rufele aiurea in mashina.
7. mi-ar placea sa fiu cafeina in cafegista si sa dau energie/frison. cafeina in cafegista mi-ar placea tare si as fi si in mediu dulce.
8. femeile sunt perfecte. as vrea doar sa nu le mai doara nimic. niciodata.altceva ar fi o impietate sa schimb, nu?
9. romantismul este atunci cand canta. si cel mai romantic gest : am cantat michelle ma belle la portavoce cocotzat pe un oltcit tunat (avea neoane rosii).
10.ploaie afara, cafea calda, parfumul pielii calde resprirand alaturi de mine...m-am melancolizat ptiu...
11. ei culmea! as vrea sa mi se amenajeze cu ajutoru primariei o aurora boreala la malu' marii in timp ce sunt inconjurat de sunet de cercei lungi si de marmote care vor toate sa vorbeasca cu mine live, purtand pe cap tavitze cu vin si portocale decojite, o sirena care sa functioneze si ca pestisor de aur sa ma maseze pe ceafa cu diclofenac si sa se auda tobe lovite de indience imbracate doar in pene de colibri.
12. musai in ibric cu zahar si carte.pe dupa amiaza.
13.ma costumez in magar pe acordul "da, mama, cu biciu-n mine/ ca n-am ascultat de tine"
14. pana la proba contrarie.
15.o gatesc cu bigudiuri, fixativ , casca de aer cald.chem un stilist.
16....motive...
17.pe undeva.da. si totusi.
18. just. drept. asa-i.
19." Adica eu sunt de vina? adica-s prost ca nu le miros inainte? sa urle cucoana: -"bine ma marlane acu' cine le mai ia asa mototolite si pipaite?dupa ce-ai stranutat tu pe ele? ai pus mana, iei acasa, gata, ca scot sataru' ! ce-oi vrea acu' sa-ti aduc si probe de la sanitar ca e curate si ca n-are aia sau ailalta? sari tu cu banu? toata lumea ar lua-o da' tie iti pute , hm? "
nu pot ...si pace. am tacut. fa si tu legume daca nu-ti convine vrabioara...

20. Sa nu uitati femeia care
avea un creier rupt din soare
si-ncet amurgu' cand venea
tot cerebelu-i stralucea
prin screen convex, lichid sau plat
ne-a luat pe toti la puricat
pe mine chiar m-a detestat
dar, iata, simt, poate banal
ca ii duc dorul virtual...

III. talent nu am . nu am si pace. uite cant. cant acu. dansez. am desenat ceva pe o foaie-doua stelute si un cap de iepure. daca imi vine altceva revin. nu pot. asta e cusuru. am nevoi. nu talent...
#252637 (raspuns la: #252636) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
udontknowme - de PROUDFRECKLED la: 02/04/2008 14:24:54
(la: d-ale nocturnelor fara ploi)
am un amic si vecin, 'coureur de jupons' care a ajuns la virsta cind poate povesti fara sa comita indiscretii, dat fiind ca nu stiu cite din amantele lui si-l mai amintesc, asta presupunind ca mai sunt in viata.:)))
Asa ca, de cite ori se aude ploaia afara si suntem impreuna la un moment dat micsoreaza fitilul si mai ca-l vad iesind pe usa, fonseaza pedala si nu se opreste pina la Amelie. De ce tocmai Amelie? Pentru ca avea acoperisul de tabla si 'ca m'excite'! Amelie nu si-a dat seama niciodata.:)

Ideal, ca scriitor, ar fi sa empatizezi si cu unul si cu altul. Sensibila cum esti cred ca ai inteles ce vreau sa-ti spun.
nisu - de alex andra la: 08/02/2009 10:09:47
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a patra)
Da crezi ca io am chef ?:( Maine am o zi nashpa tare. Ti-am mai zis io:((
Si, in plus, s-a mai si intunecat a ploaie afara ! Numa bine sa-mi strice hoinareala planificata ! Da tot o fac, si sa toarne cu galeata !
#403551 (raspuns la: #403549) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Honey in the Sunshine la: 06/07/2009 14:01:55
(la: Nedumeriri [4])
imi plac bijuteriile, da.
da' nu mai mult ca un somn de dupa-amiaza cu ploaie afara sau un mic dejun tarziu cu croissanturi si ziare.

astea sunt mici placeri ale vietii, alea generatoare de "trairi" sunt cu totul altele :))
*** - de lafemme la: 04/07/2010 23:15:07
(la: Neintitulat 1)
acum cativa ani, m-am dus pe la o prietena in vizita. era dupa ploaie. afara intuneric bezna si casa ei in fundul curtii. pana la casa am tot auzit un zgomot ciudat de fiecare data cand paseam, de parca as fi spart oua. mi s-a parut extrem de ciudat... noh fata crescuta la bloc. :)) ii zic si ei patzania. ea rade:

-erau melci. ai calcat pe ei.

crede-ma, mi s-a incretit carnea pe mine la gandul ca am facut una cu tzarana atatia amarati. mai ca-mi venea sa plang.

anul asta fusei la mare. in fiecare seara ploaie iar eu, intr-o vila cu ditamai gradina. si melci cu zecile, poate chiar sutele. mai mult decat mi-a fost dat sa vad vreodata-n viata mea.

asa ca draga mea... eu cu mitza (adica fi-mea) in fiecare seara, culegeam vreo 15 bucati (intr-un caz fericit doar atat), ii aliniam pe poteca si cantam tinandu-ne de mana, in leganat sincron "melc melc codobelc". astea de vreo 6-8 ori asa, tot intr-un caz bun, pana ramanea pitica fara voce de atata strigat.

dupa aceasta experienta... desi nu chiar lipsita de farmec, m-am simtit cumva impacata sufleteste in ceea ce-i priveste. le-am dat spectacol cat sa-mi spal pacatele, spectacol din tot plamanul


asa ca iti sugerez sa faci la fel

a ta cu drag si o tzara de cinism - lafemme
vinars poetica - de Intruder la: 15/03/2011 20:57:01
(la: Primăvară)
soarele se-arata galben
si la noi pe cafenea
vrabiuta ciripeste
pe aici pe undeva

nu e soare, dar e bine
si in cafenea e cald
useri "noi" navalnici vine
dand cu rima de asfalt

e phoeti. cu multe pohte
gaudeamus igitur
dintr-un click rasare, iote
poezici post-abortum.

ziua-i soare, noaptea-i soare
dimineata-i soare iara
si metafora zbanghie
ma goneste-n ploaie, afara.

Apollica, bine ai revenit!
unde ai fost?
am ars-o poetic pe teritoriul tau, ca stiu ca esti de treaba si nu te superi...:))
E trista ploaia toamnei tarzi - de randunicamarii la: 16/11/2004 19:14:54
(la: Plouă)
E trista ploaia toamnei tarzii de afara care te absoarbe si pe tine. Ai redat veridic si cu iscusinta realitatea melancolica, apasatoare a plictisului exasperant dintr-o zi nesuferita de ploaie rece, persistenta. Aici imi place felul cum ai reusit sa o faci. Scrisa destul de bine, poezia de fata e reusita si-mi place.
doar pt pct-ul 3 (in afara concursului) - de om la: 30/10/2007 20:31:55 Modificat la: 30/10/2007 20:56:09
(la: Mister Cafeneaua 2007 - Concursul)
I.Proba in costum de baie
Fa striptease in 69 de cuvinte. = hmhmhmhmmmmhmmhmmmhmmmmhmhmmmmmmmmh. Bine mai fetelor, 2*34.5 (yin / yang)

II. Interviul
1. Ce faci cand afara ploua si inauntru-i leoparda ? = o iau la brat si'l pun pe alifantis sa cante "ploaie in luna lui marte"
http://www.youtube.com/watch?v=NqX53WAMReo
2. Cum te descurci in general cu dimensiunile ? = ma cam incurc de la 3D in sus
3. Care-i cel mai mare defect al tau si cum il transformi in calitate ? = independenta
4. Ii multumesti lui Dumnezeu pentru ca... = exista
5. Esti inchis intr-un cuptor cu microunde. La un moment dat o mana se apropie si vrea sa apese pe buton. A cui e mana? = a lui Houdini
6. Pana unde esti dispus sa mergi ca sa castigi concursul? = pana la calculator
7. Ce cafegista ti-ar placea sa fii si de ce? = jeni, ca sa o pot intelege:)
8. Daca ai putea recrea femeia, care ar fi primele trei lucruri pe care le-ai schimba? = un "e", apoi "eeeee" si E! (gata am terminat)
9. Ce e romantismul? Care e cel mai romantic gest pe care l-ai facut vreodata? = lacrima iubirii. Am lasat sa curga o lacrima
10. Precizeaza 3 elemente necesare unei dimineti perfecte. = o (i) noapte perfecta cu (ii) femeia pe care o iubesc si un (iii) zambet al ei de buna dimineata. Bleah, prea zararisita si usor de anticipat, reiau: succesul de aseara, multumirea de peste noapte, culegerea roadelor de astazi
11. Defineste supremul rasfat. = pct-ul 10
12. Cum se prepara o cafea à la carte? = dupa retzeta
13. Esti mi...re, nu mister, sic! Una din traditiile postmoderne cere ca in timpul petrecerii sa pui in scena "dansu' lu' ginerica". Ce melodie si ce costumatie iti alegi? = "ia-ti mireasa ziua buna", cerceaful.
14. Esti barbat:
a) pana la capat
b) pana la capatul rabdarii
c) pana la capatul patului
d) pana la...? = la ea, apoi cu ea suntem NOI
15. Cum gatesti o curca plouata? = o pun direct in oala, zeama o are ea
16. Ce cauti la concursu' de mister fara motive? = motivul
17. Ce raspunzi la o intrebare pe care nu ai inteles-o? = de ce ma intrebi?
18. Ce ai spus ultima data cand trebuia sa taci? = tac
19. Raspunde la o intrebare care nu ti-a fost inca pusa. = da!
20. Scrie un epitaf pentru o membra a juriului la alegere. =
albinuta pe carare
a zarit o mica floare
tot polenul i l-a luat
si pe Honey a creeat
Un mos martin cam nemancat
pe Honey a infulecat
si m-a lasat fara ea
ce ma fac eu...draga mea :((

Adaugare a la sapantza:)))
i te-ai dus pe "jgheab" in jos
prin suc gastric acidos
de atata tripsinizare
te-ai absorbit prin jejunizare
si te-ai integrat catinel
in Mos Martin...dragul de el
Si-am ajuns sa-l pup in bot
Dor de Honey nu mai pot!

III.Proba de talent
Pune-ti in valoare farmecul si/sau un talent asa cum crezi de cuviinta. = vezi subiectul :))

Scuze de trollare :)))
Apa de ploaie. - de (anonim) la: 17/09/2003 12:22:33
(la: Cat cantareste un nor?)
Cerul este innorat. Transpiratia-ti curge pe fata si peste tot trupul. Ratacit si fara busola cu numai hainele de pe tine ,fara hrana si fara apa te uiti la cer si vezi norii astia de toate formele umflati si gata sa plesneasca si te rogi la D-zeu sa ploua.
Iti spui ca vei mai avea o sansa fara hrana dar numai apa sa ai...incepe sa ploua. Iti iei palaria de pe cap si o transformi in galeata culegatoare de stropi...Te uiti la cer si ploaia iti atinge buzele insingerate si umflate de sete iar intre timp cu minile pe palarie incerci sa nu-ti perzi echilibru si aduni fiecare strop pretios in ea.
Numai apa de ploaie de-as avea......
#298 (raspuns la: #288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Nimic in afara de", pe asta - de Dan Logan la: 24/09/2003 02:40:12
(la: Sfertodoctii cu pretentii si muzica clasica.)
"Nimic in afara de", pe asta de unde ai scos-o?

Exista muzica pop buna, exista muzica fusion/new age, exista muzica traditionala irlandeza si sud-americana, exista ska bun, chiar si punk interesant, etc, etc.

Muzica nu se limiteaza la manele, tehno ori drum-and-bass...
#391 (raspuns la: #387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da, romanii intalniti pe-afar - de Alice la: 20/10/2003 08:48:25
(la: Test de limba engleza.)
Da, romanii intalniti pe-afara vorbesc mai bine englezeste (si nu doar)decat majoritatea celorlalti.
O vreme s-a facut caz de faptul ca tinerii nostri sunt mai educati decat "ai lor" si, un timp, lucrul asta a fost evident, nu numai in cadrul olimpiadelor internatilonale.
Din pacate au ramas doar "varfurile" care s-au distantat amenintator de restul plutonului.
Un exemplu: amintiti-va de concurenta la medicina "pe timpul nostru". Acum, la Iasi (nu va zic brasoave!)de catva timp, notele ultimilor intrati depasesc cu greu un 3,5 care se rotunjeste anevoie cu media de la bac. La examene studentii de anul intai inca nu stiu care-i cel mai lung os din corp!
Din cauza economiei, veti zice, medicii sunt prost platiti. Poate, dar peste tot e cam la fel!
Au facut zeama lunga din invatamant (altrenativ!!!): cand marti, cand joi, cand intr-o luni...
Dar nu-i nimic, "fi-vom iar ce-am fost si mai mult decat atat!" ...:)

Daniel, repet, din pacate ai dreptate!
Cand e vorba de marea masa a adolescentilor de azi, ai dreptate!
#1713 (raspuns la: #1659) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
In afara de cartea de reziden - de Daniel Racovitan la: 21/01/2004 17:24:57
(la: Simulatorul de trenulet electric)
Deh, lipsa de informare: in afara de cartea de rezident exista si cartea de sejur temporara. Cei pe CdS platesc aceleasi impozite ca si francezii ori strainii pe CR, dar de primit RMI -- ciuciu.

Ultimul tren: m-am referit strict la meseria mea de informatician, chiar daca nu am precizat-o.
Evident, exista o multime de alte moduri in care poti emigra, de exemplu casatorindu-te cu un francez. Unii se casatoresc sincer, iar altii "sincer, da' sincer".


_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8329 (raspuns la: #8328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
My, probabil ca "afara" a lui - de Daniel Racovitan la: 27/01/2004 07:08:43
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
My, probabil ca "afara" al lui o fi prin Bangladesh :))))


..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)
#8502 (raspuns la: #8501) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nici n-am apucat sa-i dau afara... - de Jimmy_Cecilia la: 09/02/2004 11:14:05
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
nici ca i-am dat afara, am refuzat chiar sa-i intalnesc sau sa-i primesc..

mi s-a parut abuziva si nerusinata pretentia lor, de la inceput. faptul ca au mintit secretarei m-a determinat poate sa fiu mai brutala in refuzul meu..
imi erau perfect necunoscuti, straini si faptul ca sunt romanca nu indreptateste 22 milioane din România de necunoscuti sa aiba pretentia sa-i gazduiesc..

daca vreau sa gazduiesc sau sa dau de lucru, aduc pe nepotii prin alianta sau mai indepartati din familia mea din RO, sau copiii si nepotii fostilor colegi din RO..
nu straini care vin de nu stiu unde..cu nu stiu ce obiceiuri..
#9223 (raspuns la: #9219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...