comentarii

pluralul substantivului marmura


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
completare - de onutza la: 24/10/2006 20:22:40
(la: Nelamurire gramaticala)
scuze pentru greseala de tastare la ingamfat.
cu privire la pluralul substantive lor neutre, gen coniac, noul DOOM tocmai a stabilit formele de plural corecte pentru multe dintre ele: uri/e


---------------------------------------------------------------------
timpul nu le rezolva pe toate
#153138 (raspuns la: #153081) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DEX-ul - de Intruder la: 19/04/2010 21:00:41
(la: Cine nu stie, sa intrebe! Cine stie, sa raspunda!)
da mura-n gura, inclusiv pluralul substantivelor dar e greu sa dai click sau sa rasfoiesti mastodontul, neh?

masa-mese cand e vorba de chestia aia pe care mancam, sau de hrana (masa de pranz, mese de seara).
masa-mase cand e vorba de grup (grupuri de indivizi sau o cantitate neprecizata)

si tot asa...vezi dexonline.ro daca n-ai un mastodont.

#536607 (raspuns la: #536605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lamurire pt 13339 - de Andrei B la: 08/04/2004 06:32:40
(la: Vecinii de bloc - sa le ascultam manelele sau...?)
CUM SA FACI O MANEA DE SUCCES IN 10 PASI SIMPLI

PASUL 1
Nume de bastan (Elvis, Florin Fermecatoru', Englezu', etc).

PASUL 2
Incultura generala obligatorie.

PASUL 3
IQ mai mic decat numarul de la pantofi. Castigarea unui loc in categoria prosti, dar multi.

PASUL 4
Posesie (sau achizitionare pe parcurs) limuzina, castel, faraoanca si boraci (puradei).

PASUL 5
Rude-n puscarie.

PASUL 6
Imagine

I. Bijuterii - Lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de ½ din greutatea corporala

II. Freza - 2 parti gel, o parte par

III. Hainele - Cat mai stralucitoare si de prost gust
a. Camasa (alba sau neagra)
b. Pantaloni (preferabil negri)
c. Pantofi de lac
d. Vesta, manta sau capa

PASUL 7
Versuri

I. Vocabular obligatoriu: "bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare".
Interjectii: "oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha" etc

II. Sunt admise
a. greseli gramaticale
b. verbe - conjugare si acord
c. substantive - plural la alegere
d. greseli de tipul "la toti", "lu' copilu' meu" si din seria "casa" - "as vrea ca sa te regasesc"
e. versuri albe
f. rime cu acelasi cuvant
g. metafore duse la extrem ("floarea florilor", "sugativa-n portofel")
h. cuvinte straine ("bambina", "ragazza", etc)

PASUL 8
Subiecte:

I. iubirea
a. relatiile:
1. cu mai multe femei
2. reusite
3. nereusite (vezi parasire)
b. parasire
1. pentru altul / alta (merge si homo)
2. pentru bani
3. pentru ambele
4. moarte

II. familia
a. copiii
b. nevasta
c. fratele - bunastare, parasire sau lauda

III. banii
a. detinerea lor in cantitati mult exagerate
b. risipa fireasca
c. invidia celorlalti

IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)

PASUL 9
Melodia

I. instrumente consacrate
a. acordeon
b. orga proasta
c. instrument de suflat
d. tobe de sintetizator, cu generozitate

II. voce
a. optionala si/sau chinuita
b. ecou
c. accent obligatoriu
d. rap inclus

III. originalitate facultativa

PASUL 10
Videoclip

I. miscari necesare (pt. manelist)
a. stanga-dreapta (maxim doi pasi)
b. pocnire din degete
c. zambet cuceritor

II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul

III. decor prost (sau inexistent)

IV. lumini cat mai colorate

V. cateva masini decapotabile in care sa cante barosanu'
poate te-am lamurit:)))
sursa net.
#13499 (raspuns la: #13339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da' la plural cum e, oameni b - de Duduia Lizuca la: 08/04/2004 13:10:05
(la: Nelamurire gramaticala)
Da' la plural cum e, oameni buni?

"Doua cole"? "doua coli" :), "doua bauturi cola", "doua bauturi de coca-cola"....?
#13525 (raspuns la: #13520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
plural: "doua Cola" ...... - de Daniel Racovitan la: 09/04/2004 09:04:29
(la: Nelamurire gramaticala)
plural: "doua Cola"

..................................................................................
chiar n-a auzit nimeni de [Incredible String Band]?
#13600 (raspuns la: #13525) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fin'ca veni vorba... - de Paianjenul la: 14/05/2004 13:48:00
(la: Gramatica si butélia)
- Cum e corect:

1. conform afirmatiei facutE anterior
sau
2. conform afirmatiei facutA anterior?

Personal, STIU ca forma 1. este corecta din punct de vedere gramatical... dar nu inteleg DE CE... devreme ce substantivul "afirmatia" apare la SINGULAR, nu la PLURAL... O fi pentru ca TEHNICA gramaticala trebuie sa cedeze STILULUI de exprimare?...


- Cei care se opresc sa-mi citeasca comentariile pe acest site au remarcat probabil ca recurg - fara exceptie - la VECHEA forma "SINT" in loc de "actualizatul" "SUNT", si ma suspecteaza probabil de ignoranta. Nu e vorba de ignoranta, ci pur si simplu de un "capriciu" al meu... un fel de a SFIDA aceasta reforma (?) lingvistica, care nu ma convinge ca, fiind mai aproape de originea latina, forma "SUNT" exprima MAI BINE (decit forma "SINT") sensul verbului "a fi" la persoana I-iia singular/a III-a plural. CE rost a avut schimbarea?... CE rost are acest joc gen "uite popa, nu e popa" (SUNT - SINT - SUNT, PARAU - PIRIU - PARAU)?... CUI foloseste... si cit va dura pina cind alti experti in lingvistica ne vor sugera sa REVENIM la forma "SINT" (si "PIRIU")?...

Si iarasi:

pe CE chestie "decreteaza" lingvistii ca forma "SINT" nu ar mai putea fi LA FEL de acceptabila ALATURI de forma "SUNT", devreme ce nu au nici o obiectie atunci cind formele

datoreste - datoreaza
cofeina - cafeina
conservator - conservatist
etc.,

sint folosite facultativ de vorbitorii de limba romana, sensul lor raminind acelasi?...
Muresh - de AlexM la: 21/05/2004 23:37:37
(la: Gramatica si butélia)
Muresh
Care sa fie problema ?
1. Se spune , intr-adevar , "conform afirmatiei facutA anterior"
si nu "conform afirmatiei facutE anterior" ("facutE" se potriveste cu "conform afirmatiilor facutE anterior") . Nu stiu , dar n-am nici o problema "pe chestia asta" . Vorbesc natural , fara sa fiu nevoit sa ma outocontrolez gindindu-ma tot timpul la legile gramaticale .

corect este intradevar "conform afirmatiei facutã anterior (ce afirmatie? aia "facutã") Mai frumos este cu "anterior" care, ar trebui sa fie "afirmatie anterioarã" dar care printr-un necunoscut mecanism de hiper-correctie involuntara este folosit ca "afirmatiei anterioare":-)Desigur ca acest exemplu nu a pornit de la "afirmatia facuta anterior" unde anterior este folosit corect ci numai de la observatia despre cum se foloseste cuvantul "anterior" in anumite contexturi cand acest cuvant joaca rolul de adjectiv si trebuie acordat cu substantivul ce'l insoteste.
2. "Sunt" si "sint" :
In primele clase primare si , dealtfel , prin romaneasca vorbita acasa , fusesem instruit a spune si scrie "sunt" . Mai tarziu s-a schimbat macazul si ni s-a spus ca trebuiese trecut la "sint" . Motivul nu-l stiu . Sa fie nevoia de a fi asemanatori cu rusii , sau cu latinii ?

hai sa tinem politica departe de lingvistica. Forma româneasca este "sânt" cu "â" ; ca acest sunet este redat grafic prin "â", sau "î", asta nu este numai o chestiune minora de "gust" al celor ce decid. Aparent numai "a" si "e" devin "â" in limba româna si nu si "i". Din punctul meu de vedere, justificat ar fi deci scrierea cu "a" ->"sânt"

Adica , de ce n-am incerca sa fim noi insine si sa vedem ce se intampla .
Au mai fost si alte schimbari : de exemplu "intr'o" a devenit "intr-o" --s-a eliminat apostroful . Schimbarea a fost motivata de nevoia de simplificare a ortografiei , in special in folosul stradaniilor de a micsora numarul analfabetilor . Am salutat aceasta schimbare desi de atunci simt c-am pierdut din autenticitatea limbii .

o schimbare minora dar totusi apostroful joaca rolul sau si cratima rolul ei.

3. Ma folosesc de "se datoreste" si nu de expresia "se datoreaza" (prea e caraghios) , "cafeina" si nu "cofeina" , , s.a.m.d .
(Apropo , cum trebuieste spus :
"Doi oi moi " sau "doua oua moua" ?) .

Doua oua moi; Neutrul este caracterizat prin sg = terminatie masculina, pl= terminatie feminina. Asa invataram la shcoala. Pentru cazul in discutie, discrepanta vine de la cuvantul "ou" care are forma de plural in "ã" si de toate numeralale care sint compuse cu "2" care cer si ele acordarea lor la substantivul langa care sint. Deci:
-doua oua moi (moi pentru ca-i pluralul lui moale unde vedem ca transformarea li > i via li > l'i ( prezent inca in Aromâna ) > i
(doua, dozecisidoua,treizecisidoua -douajdoua, treijdoua etc:-)


4. Termeni in englezese au intrat in limba noastra . De exemplu chiar la "Cafenea" sintem indrumati sa "afiseaza ultimele mesaje din sit" (mare atentie , "sit" nu "shit") . Probabil ca e in regula . Procesul de globalizare impune . Chestia e ca limba noastra , fiind o limba fonetica , ajungem la contradictii . Sit e si "sit (down)" , etc .


"sit" nu este prezent nici in DEX 1998; neologisme care intra in limba in mare parte cu circulatie redusã in ciuda incercarilor (snobiste?) de a le impune. Un utilizator normal foloseste mai mereu " am vazut pe o pagina de web" in loc de "pe un sit de web".
De fapt este foarte interesant aceste gen neutru in lb. româna care cere o terminatie feminia aiurea. De ce spun "aiurea"? Pentru ca inca nu stiu de o explicatie acceptabila a pluralului românesc in "-uri".
Nu se explica prin Latina si nici prin slava si este un sufix care a jucat un rol de sufix "colectiv" in IndoEuropeana; acest sufix aparent vine din substrat unde avem si formele sale de feminin singular "-urã" si masculin singular "-ure"; pentru unele cuvinte intalnim o reducere a sufixului masculin "-ure" in "-ur" ( veizure/viezur, strugure/strugur, mugure/mugur) iar pentru unele cuvinte intalnim aceasi forma de -ure/urã numai pentru feminin ( buturã/buture).
Un sufix foarte, foarte interesant dat fiind ca multe cuvinte Latine fac plural in "-uri"; asta ar arata o "adaptare" a cuvintelor din Latina la "modul de a vorbi" al unei anumite populatii. Dar ma opresc aici pentru ca urmarirea unei astfel de idei ar ridica un mare semn de intrebare asupra sintagmei "cuvinte mostenite din Latina" si ar arata ca de fapt nu sint cuvinte mostenite ci "imprumutate". Iar sa sustii ca limba româna a imprumutat cuvinte din Latina si nu ca a mostenit, ar insemna sa negi ca limba româna ar fi o limba NeoLatina precum "surorile" ei. Or, asa cea, este pentru multa lume intelectuala au ba asemanator unei crime a la les majeste:-))

Alex


#15730 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paianjenul srise: - de AlexM la: 21/05/2004 23:43:05
(la: Gramatica si butélia)
1. conform afirmatiei facutE anterior
sau
2. conform afirmatiei facutA anterior?

Personal, STIU ca forma 1. este corecta din punct de vedere gramatical... dar nu inteleg DE CE... devreme ce substantivul "afirmatia" apare la SINGULAR, nu la PLURAL... O fi pentru ca TEHNICA gramaticala trebuie sa cedeze STILULUI de exprimare?...

Matale stii greshit: afirmatia facutã, rãsfãcutã, descusutã, vândutå si pentru ca afirmatia e "fatã" ca-i femininã, putem spune si afirmatiei "f...ã" si tot in "ã" se termina ca e singular.

afirmatiile facute, rasfacute, descusute, si f...e o sa aibe mereu un "e" pentru ca e plural.
Cam asa e acilea. Iar cu "sint" .. hehe, mai tre sa creasca frunza pe ghindar ca sa avem un cuvnat latinesc sa ne dea "sânt". La fel si "fost" care nu exista in Latina, dar exista in Osca si in Umbrica si in Româna desigur:-))

Alex
#15731 (raspuns la: #15405) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aia cu clima - de cirtitoru la: 13/04/2005 21:49:15
(la: Clima si natura este complect dereglata)
Dom'le, mesajul meu este pentru autor, dar nu am stiut cum sa intru pe forum. Ei, si o data ce m-am descucat cumva, as dori sa-i adresez (evit varianta sa-i pun) autorului intrebarii o, evident, intrebare: Cind a citit ultima data o carte de gramatica? Pentru ca, dupa normele Academiei Romane, expresia "Clima si natura este complect dereglata" este sanctionata la extrem. Asta, ca sa ma exprim frumos, ca altfel as spune ca statul a cheltuit degeaba ca sa-l tina in scoala pe autor. De ce? "Clima si natura" este substantiv compus, deci acordul se face la plural, iar "complect" este o prostie crasa. Corect este "complet". Deci, "Clima si natura sint complet dereglate". Asta-i formularea corecta. A, o sa spuneti ca ma erijez in Pruteanu, Graur sau alti ginditori. Nu, ci doar vrea sa atrag atentia ca degeaba debitam ineptii pe internet, daca dovedim si lacune mari in cunostinte. Sigur, pot parea desuet, insa asa sint eu: conservator si cirtitor, atunci cind detectez prostii. Asta este.
Sufletul nemuritor? si Ce este sufletul? - de Mesagerul la: 22/06/2005 00:40:12
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Moartea poate fi asemanata cu linia orizontului, care nu este un sfarsit, ci doar o limita a vederii noastre.
La sfarsitul turului prin manastire, ateistul ii spune cu compatimire calugarului: "Daca Dumnezeu nu exista, ti-ai irosit viata degeaba". Zambind, calugarul a raspuns: "Daca m-am inselat, am pierdut 50 sau 70 de ani de viata. Dar daca dumneavoastra va inselati, ati pierdut vesnicia".
Daca as manca un mar de fata cu tine si la ultima inghititura te-as intreba :
-ce gust a avut marul? Ce ai raspunde? Cu siguranta nu ai putea sa stii, ca nu ai mancat din el! Tot asa si cu Biblia , nu poti stii ce vrea sa ne spuna pana nu citim din ea. Nu va lasati amagiti de ce spun altii desprea ea! Este o sursa de informare despre: ce este sufletul? daca este muritor sau nu? Si multe alte subiecte la care poate nu ai un raspuns!
Doresc sa-mi spun si eu parerea din punct de vedere Biblic .
Pentru inceput cred ca e bine sa mergem la creatie.
La crearea omului, Dumnezeu face apel numai la Sine insusi si anume la plinatatea treimii Sale dumnezeiesti: ,,sa facem (noi-Tatal,Fiul si Duhul Sfant)…!’’ (Geneza 1:26 = pluralul de intensitate si de trinitate). Si continua :,,…dupa chipul Nostru si asemanarea Noastra’’. Deci si in om este o trinitate.
Esenta creatiei o gasim in Geneza capitolul 2 versetul 7(Gen.2:7) – unde Dumnezeu ii impartaseste omului din insasi fiinta Sa, i-a suflat in nari suflare (duh) de viata…’’
Despre trimitatea omului: duh, suflet si trup.
Duhul este partea componenta care nu poate fi perceputa cu simturile, este de natura suprapamanteasca(Gen.2:7; sin u este supus legilor materiei, spatiului si timpului. De aceea, el poate trai mai departe, separate de trup, ceea ce se si intampla prin moarte -Evrei 12:23).
Prin legatura dintre cele doua – trup si duh – omul devine in totalitatea sa un ,,suflet viu’’(Gen.2:7).
Daca ne-am imagina duhul ca un (+) si trupul ca un (–), atunci sufletul ar fi limba clopotului mentinuta in miscare de catre cei doi poli ai curentului electric. Prin aceasta se explica si deosebit de bogata viata sentimentala care caracterizeaza onul (,,jubiland pana in slava cerurilor – intristat pana la moarte…!’’/Goethe/).
Sufletul – rezumatul intregii vieti de simturi, sensibilitati si sentimente (Matei 22:37). Omul in totalitatea sa, ca faptura (Gen.2:7).
Trupul este partea componenta perceptibila cu cele 5 simturi ale omului trinitar. El este structurat din materie, din elementele pamantului si de aceea depinde de efectele respective de forta, de substante nutritive, lumina, caldura, etc. (Gen.2:7;1:29;3:19). El ,,se intoarce din nou in pamant’’(Gen.3:19).

Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum sa faci o manea de succes - de casyana la: 25/10/2005 20:36:09
(la: Ce se ascunde intr-o manea .)
PASUL 1
Nume de bastan (Elvis, Florin Fermecatoru', Englezu', etc.).

PASUL 2
Incultura generala obligatorie.

PASUL 3
IQ mai mic decit numarul de la pantofi. Cistigarea unui loc in categoria prosti, dar multi.

PASUL 4
Posesie (sau achizitionare pe parcurs) limuzina, castel, faraoanca si boraci (puradei).

PASUL 5
Rude-n puscarie.

PASUL 6
Imagine
I. Bijuterii - lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de jumatate din greutatea corporala.
II. Freza - 2 parti gel, o parte par.
III. Hainele - cit mai stralucitoare si de haios gust.
a. Camasa (alba sau neagra).
b. Pantaloni (preferabil negri).
c. Pantofi de lac.
d. Vesta, manta sau capa.

PASUL 7
I. Versuri
Vocabular obligatoriu: bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare.
Interjectii : oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha, etc.
II. Sint admise:
a. greseli gramaticale;
b. verbe - conjugare si acord;
c. substantive - plural la alegere;
d. greseli de tipul la toti, lu' copilu' meu si din seria casa - as vrea ca sa te regasesc;
e. versuri albe;
f. rime cu acelasi cuvint;
g. metafore duse la extrem (floarea florilor, sugativa-n portofel);
h. cuvinte straine (bambina, ragazza, etc.).

PASUL 8
Subiecte
I. iubirea
a. relatiile
1. cu mai multe femei
2. reusite
3. nereusite (vezi parasire)
b. parasire
1. pentru altul/alta (merge si homo)
2. pentru bani
3. pentru ambele
4. moarte
II. familia
a. copiii
b. nevasta
c. fratele
d. bunastare, parasire sau lauda
III. banii
a. detinerea lor in cantitati exagerate
b. risipa fireasca
c. invidia celorlalti
IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)

PASUL 9
Melodia
I. instrumente consacrate
a. acordeon
b. orga proasta
c. instrument de suflat
d. tobe de sintetizator cu generozitate
II. voce
a. optionala si/sau chinuita
b. ecou
c. accent obligatoriu
d. rap inclus
III. originalitate facultativa

PASUL 10
Videoclip
I. miscari necesare (pentru manelist)
a. stinga-dreapta (maxim doi pasi)
b. pocnire din degete
c. zimbet cuceritor
II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul
III. decor haios (sau inexistent)
IV. lumini cit mai colorate
V. citeva masini decapotabile in care sa cinte barosanu'.
'neatza Belle! am cazut in ca - de irma la: 28/10/2005 14:37:11
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
'neatza Belle! am cazut in cap :)). aseara am sarbatorit.
mai pe seara trimit pozele promise ;)

RSI, tu care crezi ca-i pluralul de la sexapil? (ai vazut ca e substantiv neutru)
Drogurile sunt substante cu p - de Dona G la: 08/11/2005 20:11:41
(la: Drogurile. Ati incercat?)
Drogurile sunt substante cu proprietati halogene .Unele dau dependenta altele nu.Oricum ai dao si ai sucio..........cand ai ajuns sa te incerce acest lucru e grav.Oricum drumul e in ceata si viata e cam goala.De obicei dai in acest obicei rau dintr-o extrema.Din saracie si lipsa de speranta sau din prea mult bine...cand nu ai ce face....





O intentie buna dusa la bun sfarsit e scopul meu in viata, pana atunci ,va pup pe toti.
#85851 (raspuns la: #85812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lenea este un substantiv, in - de Maria Palaria la: 16/11/2005 13:24:22
(la: joc)
Lenea este un substantiv, in cazul acestea artuclat cu articolul hotarat "a". De obicei insa, lenea e starea natiunii noastre. Serios vorbind insa, lenea este o atitudine amotrica.


Ce este ubicuitatea?
#87965 (raspuns la: #87950) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce este o substanta organica - de Honey in the Sunshine la: 18/11/2005 00:21:03
(la: joc)
ce este o substanta organica ?
raspuns: un sentiment care ti-a intrat sub piele

intrebare: ce este un glob de sticla ?
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
#88552 (raspuns la: #88502) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pluralul este "cururi". Si da - de Cassandra la: 26/12/2005 20:00:18
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
pluralul este "cururi". Si da pot produce socuri daca sint frumoase :)
#97090 (raspuns la: #97087) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Ca substanta suntem singuri, - de a_lex_is la: 04/02/2006 11:04:17
(la: Şterşi de timp)
"Ca substanta suntem singuri,prin unde suntem toti impreuna"
M-a impresionat in mod placut textul tau. M-am pierdut in bogatia de cuvinte, pentru a ma regasi mai apoi in multitudinea sentimentelor.
Superficialitatea si vorbaria ma caracterizeaza ce-i drept, dar in mine sunt cum nimeni nu ma va cunoaste vreodata. Iti multumesc pentru un minut de reflectare,pentru un minut in care am uitat de mine...
Dom' Semaca(Cassandra), nu trage..... - de Ciurea I.L. la: 26/03/2006 11:44:07
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Intr-adevar corect ar fi fost:" Evolutionismul e o teorie a evolutiei..." dar suna urat si nu am considerat, la acel moment, ca ar trebui sa modific fraza(era deja scrisa) pentru ca oricum pentru mine aparitia vietii din substante chimice "inanimate" reprezinta primul pas logic al evolutiei vietii pe Terra. Tin totusi sa imi recunosc greseala si sa afirm ca cele doua teorii stiintifice sunt distincte.
In schimb descoperirea(altundeva in univers, dar rationamentul ramane si pentru pamant) unei forme de viata ce are la baza alte structuri chimice (aminoacizi sau nu) nu ar demonstra decat ca exista si alte modalitati de aparitie a vietii.
As mai vrea sa-mi mai corectez inca o greseala, ce a fost preluata si de ceilalti interlocutori, pluralul de la virus(ca entitate biologica) este virusuri, nu virusi.(oups)
In acelasi timp...., recunosc ca imi este greu sa fiu ferm asupra clasificarii virusurilor si a prionilor (mai ales a prionilor, vezi comentariul #113316, de om la Sat, 25/03/2006 - 03:56) ca forme de viata, dar nu se poate spune ca nu sunt forme de viata doar pentru ca nu pot exista in absenta altor forme de viata. Exista foarte multe organisme parazitare, ba mai mult nici un membru al regnului animal nu poate exista fara alte forme de viata.

P.S.(pentru "om"): Merci de precizari, dar ai uitat cel mai faimos(si comic) exemplu de boala prionica: maladia Kuru :))


viata nu valoreaza nimic fara dreptul de a intelege si de a fi inteles, toate celelalte drepturi deriva din acesta ( referitoar la comunicare si libertate)
#113463 (raspuns la: #113392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru cine-a solicitat, ca nu mai tziu minte ezact! - de maan la: 31/03/2006 13:09:23
(la: Limba romana e un organism viu)
Cum s-a schimbat gramatica limbii române
de Dan BOICEA , Adriana C. Nedelea

"Noua gramatică lansată luna aceasta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.

Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări pe care le aduce noua gramatică a limbii române.

Scrierea cu literă mare/mică

Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).

Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).

Scrierea cuvintelor compuse

Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).

Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").

Schimbări la numele proprii străine

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).

Despărţirea în silabe

În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc.

O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".

Modificări morfologice

• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi.

• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.

• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.

• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.

• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...