comentarii

pluralul valvartej


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Da' la plural cum e, oameni b - de Duduia Lizuca la: 08/04/2004 13:10:05
(la: Nelamurire gramaticala)
Da' la plural cum e, oameni buni?

"Doua cole"? "doua coli" :), "doua bauturi cola", "doua bauturi de coca-cola"....?
#13525 (raspuns la: #13520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
plural: "doua Cola" ...... - de Daniel Racovitan la: 09/04/2004 09:04:29
(la: Nelamurire gramaticala)
plural: "doua Cola"

..................................................................................
chiar n-a auzit nimeni de [Incredible String Band]?
#13600 (raspuns la: #13525) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pluralul este "cururi". Si da - de Cassandra la: 26/12/2005 20:00:18
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
pluralul este "cururi". Si da pot produce socuri daca sint frumoase :)
#97090 (raspuns la: #97087) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
janta la plural - de M a o la: 05/02/2009 10:18:50
(la: Cu matura si farasul)
e jante.
Balast are si plural- balasturi.
#402213 (raspuns la: #402183) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vorbesti la plural - de Bucu la: 05/01/2010 16:50:52
(la: nostalgia sau un fel de fiecare cioara zice ca puiul ei este cel mai frumos)
înteleg ca esti în grup aici.
om0 om1 om2 om3 om4 om5 ...

tu degeaba te cosmetizezi ca tot la prefixul binecunoscut ramâi. de om' jmecher si parsiv, dus cu pluta printre confe ('recunosc ca 2 confe blablabla ...')

m-au facut sa analizez

analizezi pe dracu, tu.
întrebi doar 'oare de ce?' si torni gogosi (iar) la plural în speranta ca vine grupu' dupa tine.

deoarece

deoarece tembelisme exista din vremuri stravechi, iar tu cum esti un mosneag cu amintiri contradictorii nu mai stii daca acu' e noapte sau zi si te-ai gândit sa-ntrebi de ora locala în piatz.

e noua s-un sfert aem, taica, baga-te înapoi sub plapumi ca racesti la talpile-ti caudine ...

Si mai am niste plurale (pluraluri? :D) - de Baby Mititelu la: 19/04/2010 20:31:32
(la: Cine nu stie, sa intrebe! Cine stie, sa raspunda!)
Plapuma-plapume sau plapumi?
Pana-pene sau pane?
Stiu ca ma fac de cacao...Cacao are plural? Nu cred...
#536600 (raspuns la: #536599) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvintul dor - de (anonim) la: 16/09/2003 15:31:46
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
In limba engleza exista si termenul 'to miss" pentru a exprima dorul. "I miss you" este chiar mai des folosit si mai exact decit "I long for you". Am avut ocazia sa invat limba ebraica, unde exista un termen exact pentru "dor" - ga'agu'a sau la plural ga'agu'im.
In limba romana "dor" vine din latinescul "dolor" - durere. Si oare nu este adevarat ca te dor fizic "a pieptului coarde" atunci cind iti este dor de cineva?
raspuns catre Domnul Belazur - de ema word la: 26/03/2004 01:56:52
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Pentru ca ati pomenit ieri de Dan Dungaciu, acest tinar sociolog care a inceput sa aiba cota buna...In numarul 2 al revistei Cultura , numar aparut miercuri pe piata, exista o discutie pe tema SIMFONIA A ix A SI INDENTITATEA EUROPEANA, discutie la care participa Dan Dungaciu(sociolog), Cristina Arvatu(istoric), Calin Cotoi(sociolog),Corina Bistriceanu(etnolog), Darie Cristea(sociolog).
E un text de citit, sint acolo multe idei care au, desi nu sint foarte noi, forta tineretii celor ce le sustin(deveniti deja portavoce a specialistilor care conduc barca opiniilor la ora actuala).
Se remarca INGRIJORAREA FATA DE LIPSA DE ENERGIE A EUROPEI IN STATUAREA TERENULUI FERM AL UNIUNII EUROPENE. Si, in acest context, cum sa nu se bucure niste diversionisti de la Kremlin sau din lumea araba, care intotdeauna vor specula punctele slabe ale adversarului pentru a patrunde pe acolo in inima lui si a/i da lovitura de gratie ?

Dan Dungaciu dixit (voi cita, dar din dorinta de a obliga la lectura, care este una extraordinar de sugestiva, iar pe de alta parte inca nu exista link pentru revista Cultura, din cite stiu)>

" Acum mai bine de 200 de ani, in Philadelphia, in vara fierbinte a lui 1787, cincizeci de oameni discutau, se infruntau , se agitau si argumentau. Erau delegatii celor treisprezece state proaspat eliberate de sub dominatia britanica. Criza perpetua declansata dupa razboiul de independenta parea sa nu aiba decit o solutie: o federatie mai puternica, o putere centrala efectiva si eficace. cei prezenti acolo nu stiau deznodamintul dezbaterii lor tumultuoase, dar prestigiul unor washington sau Franklin, abilitatea unor Madison sau Hamilton au permis delegatilor, in septembrie 1787, sa puna pe masa un document pe care Conventia l/a recomandat spre adoptare. Documentul a devenit Constitutia Statelor Unite. A urmat o discutie acerba, profunda si subtila, din care au rezultat ceea ce astazi numim The FEDERALIST PAPERS. Un moment unicat nu doar in istoria lumii, dar si in istoria gindirii politice moderne.
Aceasta situatie, constata posac comentatorul Larry Siedentop, difera flagrant de ceea ce se petrece acum in Europa, cind se "discuta" asa/numita Constitutie Europeana. Aerulde artificialitate al acestei Consfatuiri esuate era de la inceput vadit si incontestabil, in ciuda dispozitivului mediatic "harazit sa/i insufle viata". Cum se face, continua britanicul, ca aceasta deliberare- teoretic cruciala!- nu stirneste imaginatia popoarelor europene in legatura cu viitorul si destinul lor? De ce aceasta lipsa cronica a angajarii intr/o dezbatere care priveste conditia Europoei la inceputul secolului XXI ?
Mai pe sleau: ce avea America in sec, al XVIII-lea si nu are Europa la inceputul sec. XXI ?"

Si mai departe, intrebari retorice foarte sugestive:
- Henry Kissinger: " Eu, cind vreau sa dau un telefon "Europei", la cine sun?
- In cazul unei aramate europene eficiente: "In ce limba se va da comanda"?
- "Cine si/ar da viata pentru Europa"?, asta dupa integrare.
(trei intrebari, trei dubitatii ce delimiteaza palierele pe care poate fi investigat fenomenul integrarii, sugereaza Dan Dungaciu).

Robert Schumann(unul dintre parintii fondatori ai Comunitatii Europene a carbunelui si Otelului), in POUR L'EUROPE(1963), SPUNEA: Inainte de a deveni o alianta militara sau economica, Europa trebuie sa fie o identitate culturala in cel mai complet sens al termenului". Dan Dungaciu, formuleaza replica : " Astazi, insa, povestea Europei este rostitta in termeni economici sau sociali, palierul cultural-identitar-spiritual fiind epuizat rapid intr/o formula repetata obsesiv de liderii europeni dar lipsita deocamdata, riguros vorbind, de orice continut: identitaea europeana.
Si asta nu se poate. Caci societatile nu se nasc de sus in jos, prin -pace liberalismului clasic! sau prin conventii de cabinet. Dimportiva. Constitutia Americii, ca sa revenim de unde am plecat, s/a dovedit viabila si efectiva tocmai pentru ca era expresia unei asumari anterioare. Acea parte necontractuala a contractului, care face posibil tocmai contractul ca atare, exista si era viabila. Acel "WE, THE PEOPLE..." stipulat in document-care "noi" ? Noi care deja simtim ca apartinem unui teritoriu si sintem parte a unui proiect (si) identitar-, acea precontractuala exista si era, prin Constitutie, exprimata in lege. De aici, forta Consitutiei americane- si a Americii in timp.
Deocamdata, acel "We, the People..." nu exista inca la nivel european. Doar NATIONAL. "Europa" e undeva foarte departe , pentru toti europenii...Ca proiect identitar, Europa ramine astazi., dincolo de pudorile unui politically corect prost asumat, nu doar un mit, ci MITUL PRIN EXCELENTA."


Iata cum putem trage si concluzia ca mai degraba ne vom sprijini in viitorul imediat de forta si decizia Americii, decit de imprecizia si sovaielile unei Europe care inca nu stie nici macar cine e. Iata de ce este periculos anti/americanismul: in lumea aceasta bulversata in care am fost aruncati ca niste orbi, daca ne vom piere bastonul alb, nu vom avea sansa sa trecem strada fara a fi striviti.


Cordial,

Ema Word
#12845 (raspuns la: #12798) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lamurire pt 13339 - de Andrei B la: 08/04/2004 06:32:40
(la: Vecinii de bloc - sa le ascultam manelele sau...?)
CUM SA FACI O MANEA DE SUCCES IN 10 PASI SIMPLI

PASUL 1
Nume de bastan (Elvis, Florin Fermecatoru', Englezu', etc).

PASUL 2
Incultura generala obligatorie.

PASUL 3
IQ mai mic decat numarul de la pantofi. Castigarea unui loc in categoria prosti, dar multi.

PASUL 4
Posesie (sau achizitionare pe parcurs) limuzina, castel, faraoanca si boraci (puradei).

PASUL 5
Rude-n puscarie.

PASUL 6
Imagine

I. Bijuterii - Lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de ½ din greutatea corporala

II. Freza - 2 parti gel, o parte par

III. Hainele - Cat mai stralucitoare si de prost gust
a. Camasa (alba sau neagra)
b. Pantaloni (preferabil negri)
c. Pantofi de lac
d. Vesta, manta sau capa

PASUL 7
Versuri

I. Vocabular obligatoriu: "bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare".
Interjectii: "oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha" etc

II. Sunt admise
a. greseli gramaticale
b. verbe - conjugare si acord
c. substantive - plural la alegere
d. greseli de tipul "la toti", "lu' copilu' meu" si din seria "casa" - "as vrea ca sa te regasesc"
e. versuri albe
f. rime cu acelasi cuvant
g. metafore duse la extrem ("floarea florilor", "sugativa-n portofel")
h. cuvinte straine ("bambina", "ragazza", etc)

PASUL 8
Subiecte:

I. iubirea
a. relatiile:
1. cu mai multe femei
2. reusite
3. nereusite (vezi parasire)
b. parasire
1. pentru altul / alta (merge si homo)
2. pentru bani
3. pentru ambele
4. moarte

II. familia
a. copiii
b. nevasta
c. fratele - bunastare, parasire sau lauda

III. banii
a. detinerea lor in cantitati mult exagerate
b. risipa fireasca
c. invidia celorlalti

IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)

PASUL 9
Melodia

I. instrumente consacrate
a. acordeon
b. orga proasta
c. instrument de suflat
d. tobe de sintetizator, cu generozitate

II. voce
a. optionala si/sau chinuita
b. ecou
c. accent obligatoriu
d. rap inclus

III. originalitate facultativa

PASUL 10
Videoclip

I. miscari necesare (pt. manelist)
a. stanga-dreapta (maxim doi pasi)
b. pocnire din degete
c. zambet cuceritor

II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul

III. decor prost (sau inexistent)

IV. lumini cat mai colorate

V. cateva masini decapotabile in care sa cante barosanu'
poate te-am lamurit:)))
sursa net.
#13499 (raspuns la: #13339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cola? - de Little Eagle la: 08/04/2004 15:42:36
(la: Nelamurire gramaticala)
Dupa parerea mea ,este:"O Cola,va rog" DAR mi se pare ca Nu este o intrebare normala pusa de Daniel si de ce?
Pentru ca in primul rind sint ..multe sortimente de Cola si cind cumperi de la magazin ori pe strada ori ceri ospatarului in restaurant sa te serveasca vei spune in mod precis:" O Coca Cola,va rog."?Sau:"O pepsi Cola,va rog."Sau orice alt nume de cola ce-ti place.Sint destule pe piata si nu poti cere cuiva o..cola.S-ar uita la tine aiurea.De unde ar sti el ce fel de cola sa-ti dea?
In acest sens poti spune la plural:"Doua Pepsi,va rog."de ex.
Personal nu mi s-a intimplat niciodata sa gresesc pt. ca vine de la sine sa ceri pe numele firmei care produce cola respectiva.
E ca si cum mergi la brutarie si ceri:"Dati-mi o piine."Evident sint atitea feluri si cu denumiri diferite,de la bun inceput stii ce fel de piine vrei sa cumperi.
Sper ca mi-am facut inteles p.m.d.v.

LOVE&PEACE,
Ozzy





religie - de (anonim) la: 08/04/2004 17:17:45
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Au venit la mine la usa diversi mesageri care au vrut sa ma convinga sa ader la cate-o secta sau alta si m-am surprins punandu-le intrebari care i-au pus in mare dificultate, chiar au plecat cam cu coada intre picioare.Am fost rea, poate, cu ei, dar eu vreau sa aflu de la cat mai multi oameni ce cred ei despre urmatoarele lucruri:

Nu este necesara scrierea unei noi carti care sa intruneasca tot ce s-a descoperit pana acum de catre omenire cu privire la univers si relatia noastra cu aceasta lume din jurul nostru si sa se alcatuiasca un nou mod de a-i uni pe oameni intr-o singura religie, aceea care sa le spuna tuturor ca trebuie sa fim uniti in a cuceri acest necunoscut din jurul nostru si nu sa ne certam care religie e mai buna si mai adevarata?

Nu e posibil oare ca ,in ordinea lucrurilor, asa cum, pornind de la minerale care nu inteleg superioritatea plantelor, urmeaza plantele care nu inteleg superioritatea animalelor, dupa care urmeaza animalele care nu inteleg complicatiile si proiectele oamenilor, e foarte normal si posibil sa existe entitati mult superioare noua pe care noi nici macar nu le putem percepe?Fie ca acele fiinte superioare noua au plecat pe alte planete, fie ca sunt facute dintr-o materie necunoscuta noua si de " nepipait"de catre noi, cu mijloacele pe care le avem, fie ca, de fapt suntem inglobati in acele hiperfiinte asa cum sunt celulele din organismul nostru?

Si aceste fiinte e posibil sa fie Dumnezeii nostri.
Sa lasam varianta " Dumnezeii ne inglobeaza" la o parte deocamdata, pentru ca ar fi prea complicat, desi pot construi un sistem conceptual bazat pe ideeea asta.(poate voi reveni si la asta)
Dar daca varianta reala este aceea cu Dumnezeii "nevazuti ", dar care ne vad pe noi si care poate fac experimente cu noi introducand un fel de software in noi de la nastere lasandu-l spre experimentare pe percursul vietii noastre ,atunci acei Dumnezei "nevazuti"(spun la plural pentru ca e greu sa crezi ca exista numai un Dumnezeu, parca e prea simplificat, eu cred ca trebuie sa fie un popor de Dumnezei) ne "vad" si sunt interesati de evolutia noastra, poate ca sunt tot atat de interesati de noi cum suntem noi interesati de anumite specii care ne-ar putea ajuta , prin clonare, sa luptam cu anumite boli.Si, deci, desi ne iubesc, ei experimenteaza pe noi anumite proiecte si programe care nu sunt reusite si le reiau, le recombina...Ar fi frumos daca scopul lor ar fi elaborarea unui superprototip uman sau hiperuman care sa intruneasca toate calitatile posibile si sa fie pregatit sa infrunte toate situatiile posibile, asa cum ai sta bine unui hiperprogram sofisticat si generos conceput...Poate de-asta e totul atat de ciudat...de-asta sunt atat de multe nedreptati care fac din credinta in Dumnezeul cel bun si atotputernic un mod foarte subred de a explica ceea ce se-ntampla... Pentru ca soarta noastra e in mana unor fiinte bineintentionate dar nu neaparat grijulii cu ce se-ntampla cu generatiile pregatitoare...ele fiind cu ochii atintiti spre prototipurile de care am vorbit...care , cine stie, cunt de fapt niste componente ale lor pe care si le imbunatatesc in pepiniera umana....

E enorm de mult de discutat, dar as fi fericita sa gasesc parteneri de discutie pe aceasta tema.Sper ca m-am facut inteleasa, din pacate am foarte putin timp la indemana acum, va trebui sa scriu pe hartie ceea ce gandesc, sa-i dau mai multa coerenta.M-am gandit la asta cand dau de mancare pasarilor din oras (vin multe pe un acoperis de sub fereastra mea) care depind de noi ca sa traiasca.In sensul ca daca noi aruncam ceva bine, azi arunca unul, maine altul...ele par sa fie in grija lui Dumnezeu, dar pentru ele noi suntem un fel de Dumnezei...Si,desi avem o mila imensa pentru ele, exista programe de salvare a speciilor, etc, mai si uitam ca exista uneori, cand suntem prinsi cu alte planuri si evenimente personale...Asa o fi si relatia noastra cu urmatoarele creaturi in ordinea evolutiei....

Cum sa facem noi sa transmitem un mesaj lui Dumnezeu? Daca ne-am uni toti oamenii de pe pamant sa ne rugam intr-un anumit moment?

Unde este el devreme ce noi suntem atat de divizati, de manipulati, iar unii isi fac de cap tragand numai foloasele lor proprii? Oare daca ar fi pace si armonie n-ar mai fi evolutie spirituala? De asa natura se intampla lucrurile incat am inceput sa cred ca suferinta este absolut necesara si exista oameni intelepti care dirijeaza sau incearca sa dirijeze lumea incat sa existe permanent cateva conflicte pentru a nu se stinge suferinta niciodata cu scopul expres de a da o sansa fericirii sa existe prin contrast!


Astept sa vad daca e cineva interesat de acest subiect filozofico religios.
Poate ca stiti mai multe decat mine si ma puteti ajuta, sau, poate dezvoltam impreuna o noua teorie.Discutiile au sanse mari sa fie constructive!
"Pai tocmai" ce, Cecilia? - de presiro la: 08/04/2004 23:15:11
(la: Nelamurire gramaticala)
Pai tocmai ce, Cecilia? Nu inteleg.

La plural, cred ca foarte corect este "doua sticle (pahare, doze, etc.) de (coca-) cola". Ca si cum ai zice doua pahare de vin.
Fiind denumirea comerciala (si uneori si comuna) a unei bauturi de provenienta straina, s-ar putea ca in timp sa devina firesc sa o declinam "romaneste" cum s-a intamplat cu sampania (sampanii) sau coniacul (coniace). S-ar putea sa nu se intampla asta ca in cazul lui Bordeaux sau Porto, sa zicem. Deocamdata mi se pare "fortata" folosirea pluralului "cole".

Presiro, care a uitat sa "se autentifice".
#13556 (raspuns la: #13520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fin'ca veni vorba... - de Paianjenul la: 14/05/2004 13:48:00
(la: Gramatica si butélia)
- Cum e corect:

1. conform afirmatiei facutE anterior
sau
2. conform afirmatiei facutA anterior?

Personal, STIU ca forma 1. este corecta din punct de vedere gramatical... dar nu inteleg DE CE... devreme ce substantivul "afirmatia" apare la SINGULAR, nu la PLURAL... O fi pentru ca TEHNICA gramaticala trebuie sa cedeze STILULUI de exprimare?...


- Cei care se opresc sa-mi citeasca comentariile pe acest site au remarcat probabil ca recurg - fara exceptie - la VECHEA forma "SINT" in loc de "actualizatul" "SUNT", si ma suspecteaza probabil de ignoranta. Nu e vorba de ignoranta, ci pur si simplu de un "capriciu" al meu... un fel de a SFIDA aceasta reforma (?) lingvistica, care nu ma convinge ca, fiind mai aproape de originea latina, forma "SUNT" exprima MAI BINE (decit forma "SINT") sensul verbului "a fi" la persoana I-iia singular/a III-a plural. CE rost a avut schimbarea?... CE rost are acest joc gen "uite popa, nu e popa" (SUNT - SINT - SUNT, PARAU - PIRIU - PARAU)?... CUI foloseste... si cit va dura pina cind alti experti in lingvistica ne vor sugera sa REVENIM la forma "SINT" (si "PIRIU")?...

Si iarasi:

pe CE chestie "decreteaza" lingvistii ca forma "SINT" nu ar mai putea fi LA FEL de acceptabila ALATURI de forma "SUNT", devreme ce nu au nici o obiectie atunci cind formele

datoreste - datoreaza
cofeina - cafeina
conservator - conservatist
etc.,

sint folosite facultativ de vorbitorii de limba romana, sensul lor raminind acelasi?...
Muresh - de AlexM la: 21/05/2004 23:37:37
(la: Gramatica si butélia)
Muresh
Care sa fie problema ?
1. Se spune , intr-adevar , "conform afirmatiei facutA anterior"
si nu "conform afirmatiei facutE anterior" ("facutE" se potriveste cu "conform afirmatiilor facutE anterior") . Nu stiu , dar n-am nici o problema "pe chestia asta" . Vorbesc natural , fara sa fiu nevoit sa ma outocontrolez gindindu-ma tot timpul la legile gramaticale .

corect este intradevar "conform afirmatiei facutã anterior (ce afirmatie? aia "facutã") Mai frumos este cu "anterior" care, ar trebui sa fie "afirmatie anterioarã" dar care printr-un necunoscut mecanism de hiper-correctie involuntara este folosit ca "afirmatiei anterioare":-)Desigur ca acest exemplu nu a pornit de la "afirmatia facuta anterior" unde anterior este folosit corect ci numai de la observatia despre cum se foloseste cuvantul "anterior" in anumite contexturi cand acest cuvant joaca rolul de adjectiv si trebuie acordat cu substantivul ce'l insoteste.
2. "Sunt" si "sint" :
In primele clase primare si , dealtfel , prin romaneasca vorbita acasa , fusesem instruit a spune si scrie "sunt" . Mai tarziu s-a schimbat macazul si ni s-a spus ca trebuiese trecut la "sint" . Motivul nu-l stiu . Sa fie nevoia de a fi asemanatori cu rusii , sau cu latinii ?

hai sa tinem politica departe de lingvistica. Forma româneasca este "sânt" cu "â" ; ca acest sunet este redat grafic prin "â", sau "î", asta nu este numai o chestiune minora de "gust" al celor ce decid. Aparent numai "a" si "e" devin "â" in limba româna si nu si "i". Din punctul meu de vedere, justificat ar fi deci scrierea cu "a" ->"sânt"

Adica , de ce n-am incerca sa fim noi insine si sa vedem ce se intampla .
Au mai fost si alte schimbari : de exemplu "intr'o" a devenit "intr-o" --s-a eliminat apostroful . Schimbarea a fost motivata de nevoia de simplificare a ortografiei , in special in folosul stradaniilor de a micsora numarul analfabetilor . Am salutat aceasta schimbare desi de atunci simt c-am pierdut din autenticitatea limbii .

o schimbare minora dar totusi apostroful joaca rolul sau si cratima rolul ei.

3. Ma folosesc de "se datoreste" si nu de expresia "se datoreaza" (prea e caraghios) , "cafeina" si nu "cofeina" , , s.a.m.d .
(Apropo , cum trebuieste spus :
"Doi oi moi " sau "doua oua moua" ?) .

Doua oua moi; Neutrul este caracterizat prin sg = terminatie masculina, pl= terminatie feminina. Asa invataram la shcoala. Pentru cazul in discutie, discrepanta vine de la cuvantul "ou" care are forma de plural in "ã" si de toate numeralale care sint compuse cu "2" care cer si ele acordarea lor la substantivul langa care sint. Deci:
-doua oua moi (moi pentru ca-i pluralul lui moale unde vedem ca transformarea li > i via li > l'i ( prezent inca in Aromâna ) > i
(doua, dozecisidoua,treizecisidoua -douajdoua, treijdoua etc:-)


4. Termeni in englezese au intrat in limba noastra . De exemplu chiar la "Cafenea" sintem indrumati sa "afiseaza ultimele mesaje din sit" (mare atentie , "sit" nu "shit") . Probabil ca e in regula . Procesul de globalizare impune . Chestia e ca limba noastra , fiind o limba fonetica , ajungem la contradictii . Sit e si "sit (down)" , etc .


"sit" nu este prezent nici in DEX 1998; neologisme care intra in limba in mare parte cu circulatie redusã in ciuda incercarilor (snobiste?) de a le impune. Un utilizator normal foloseste mai mereu " am vazut pe o pagina de web" in loc de "pe un sit de web".
De fapt este foarte interesant aceste gen neutru in lb. româna care cere o terminatie feminia aiurea. De ce spun "aiurea"? Pentru ca inca nu stiu de o explicatie acceptabila a pluralului românesc in "-uri".
Nu se explica prin Latina si nici prin slava si este un sufix care a jucat un rol de sufix "colectiv" in IndoEuropeana; acest sufix aparent vine din substrat unde avem si formele sale de feminin singular "-urã" si masculin singular "-ure"; pentru unele cuvinte intalnim o reducere a sufixului masculin "-ure" in "-ur" ( veizure/viezur, strugure/strugur, mugure/mugur) iar pentru unele cuvinte intalnim aceasi forma de -ure/urã numai pentru feminin ( buturã/buture).
Un sufix foarte, foarte interesant dat fiind ca multe cuvinte Latine fac plural in "-uri"; asta ar arata o "adaptare" a cuvintelor din Latina la "modul de a vorbi" al unei anumite populatii. Dar ma opresc aici pentru ca urmarirea unei astfel de idei ar ridica un mare semn de intrebare asupra sintagmei "cuvinte mostenite din Latina" si ar arata ca de fapt nu sint cuvinte mostenite ci "imprumutate". Iar sa sustii ca limba româna a imprumutat cuvinte din Latina si nu ca a mostenit, ar insemna sa negi ca limba româna ar fi o limba NeoLatina precum "surorile" ei. Or, asa cea, este pentru multa lume intelectuala au ba asemanator unei crime a la les majeste:-))

Alex


#15730 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paianjenul srise: - de AlexM la: 21/05/2004 23:43:05
(la: Gramatica si butélia)
1. conform afirmatiei facutE anterior
sau
2. conform afirmatiei facutA anterior?

Personal, STIU ca forma 1. este corecta din punct de vedere gramatical... dar nu inteleg DE CE... devreme ce substantivul "afirmatia" apare la SINGULAR, nu la PLURAL... O fi pentru ca TEHNICA gramaticala trebuie sa cedeze STILULUI de exprimare?...

Matale stii greshit: afirmatia facutã, rãsfãcutã, descusutã, vândutå si pentru ca afirmatia e "fatã" ca-i femininã, putem spune si afirmatiei "f...ã" si tot in "ã" se termina ca e singular.

afirmatiile facute, rasfacute, descusute, si f...e o sa aibe mereu un "e" pentru ca e plural.
Cam asa e acilea. Iar cu "sint" .. hehe, mai tre sa creasca frunza pe ghindar ca sa avem un cuvnat latinesc sa ne dea "sânt". La fel si "fost" care nu exista in Latina, dar exista in Osca si in Umbrica si in Româna desigur:-))

Alex
#15731 (raspuns la: #15405) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in privinta verbului - de (anonim) la: 10/06/2004 11:15:44
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Florin, a trebui este verb impersonal, nu se utilizeaza pluralul!
"trebuia sa fie luate" este varianta corecta.
Asta asa, de dragul rigurozitatii...
:P
#16153 (raspuns la: #16004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. Paianjenul - de AlexM la: 16/06/2004 22:46:15
(la: Gramatica si butélia)
> Tot NU m-ai lamurit amice Alex. CUM e CORECT deci:
>
>a. Conform afirmatiei facutA anterior?
>sau
>
>b. Conform afirmatiei facutE anterior?


Corect este "conform afirmatiei facutã". Bobolu zâce: "conform afirmatiei facute" involuntar probabil pentru ca "afirmatie" se termina in "e". Diferenta ar trebui sa apara evidenta cand comparam singularul cu pluralul:

-conform afirmatie(ei) facut(ã)
-conform afirmatie(ilor) facut(e)

Remodeland, de mine facuta afirmatie si nu "de mine facute afirmatie"
Io zic ca nu-i greu chit ca s-a incetatenit aceasta curiozitate de a folosi "e" in loc de "ã". O fi hyperurbanism?:-)
#16301 (raspuns la: #15912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
arta e undeva in adancuri ingropata!... - de enigmescu la: 19/06/2004 07:01:39
(la: Arta In Romania: Ce parere aveti?)
exista o vorba nascocita de "anonimul" roman si ramasa, asemeni multor altora, ca tezaur nepieritor in constiinta poporului nostru, o zicala ce n-ar mai trebui comentata: "poarta-te cum ti-e portul si vorbeste cum ti-e vorba"! dar sa comentez totusi. intotdeauna mi-am spus ca se refera la mine in particular si la fiecare persoana in parte ca un indemn la a ne pastra identitatea de limba, de cultura, de traditii. si nu am gresit, cred, cu nimic. insa am fost derutat de folosirea singularului in loc de plural si de aceea n-am putut surprinde un sens mult mai adanc si mai amplu pe care cu siguranta acel CINEVA de demult a incercat sa-l imprime frazei. daca vreti aceasta e pur si simplu o profetie a vremurilor moderne, un mod de a ne pune in garda fata de tarele societatii noastre. de fapt zicala ar trebui interpretata cam asa: 'fiti voi insiva!' de ce fac aceasta afirmatie? simplu: noi toti formam o comunitate ale carei obarsii nu le vom gasi nici in America, nici in Asia, nici in Africa, nici oriunde pe aiurea. noi apartinem acestor locuri si locurile acestea ne apartin noua. etnogeneza ne-o arata limpede. prin urmare, ca sa fiu mai explicit, nici un individ in particular sau vreun grupulet din acest popor nu-si poate aroga dreptul asupra culturii, artei si a traditiilor unui sir nemasurat de oameni ce s-au statornicit in glie pt. vesnicie. adica nimeni nu poate schimba, cel putin teoretic, si nu are voie sa schimbe, sa violenteze aceste stari de lucruri, aceste realitati existentiale ale fiintei romanesti. constat insa cu durere ca de mult nu se mai tine cont de asta. buuun, pana aici a fost un fel de introducere.
nu sunt artist dar prin natura mea apreciez orice tip de arta si dezapreciez orice kich. nu vreau sa ma refer acum decat la tendintele din muzica moderna la noi, pe de o parte fiindca ai amintit de ea, pe de alta parte fiindca sunt(sau mai degraba am fost) direct implicat intr-o oarecare ramura a acestei arte. dar ca sa pot incepe de undeva am sa-ti dau aici un fel de pilda sau fabula pe care am conceput-o personal si pe care am numit-o "scufita rosie".
muzicii romanesti i-au crescut urechile, nasul, coada, dintii, ghearele si i s-a ingrosat sau i s-a subtiat(dupa caz) timbrul vocal. aparent nu e nici o problema. s-a intamplat si la case mai mari(desi, sincer sa fiu, nu stiu care pot fi acelea!). dar ganditi-va ca vine scufita rosie la bunicuta ei, TRADITIA, si o gaseste complet schimbata. nu o mai recunoaste si cu naivitatea specifica generatiei PRO/CONTRA(e discutabil aici) incepe sa intrebe: de ce si-a schimbat infatisarea? iar raspunsul vine f. prompt si aproape socant: CA SA TE POT INGHITI MAI BINE!!!
va intreb, la randul meu, care ar fi reactia normala a tinerelor scufite rosii la auzul acestui raspuns dat de impostor? logic ar fi sa-i ofere pe loc un scaun de ceara pus peste o groapa plina de jaratic. insa ce observam e de-a dreptul uimitor: majoritatea se arunca orbeste, intr-un act sinucigas, in gura flamanda si nesatula a gaselnitelor de moment. ca si cum in burta lupului s-ar gasi niscaiva lumi extraterestre care sa-i scape de moarte si apoi de judecata lui Dumnezeu. arta e o dimensiune a spiritului uman si se adreseaza acestuia prin mijloacele ei specifice. dar daca se adreseaza carnalitatii nu mai e arta, e prost gust. [carnalitatea aici inteleasa in sensul ei cel mai larg, nu exclusiv in sensul de trupesc]
bine, putem spune, dar ce ne pasa noua? "fiecare cum isi asterne asa doarme". e adevarat, dar daca ne straduim un pic sa privim in perspectiva vedem un viitor f. sumbru pt. urmasii nostri, mai precis pt. copiii nostri; si ce e mai de pret decat copilul meu, al tau, al altuia?!
in ultima vreme s-au inmultit atacurile la morala si sunt din ce in ce mai evidente. au devenit chiar lipsite de scrupule. in emisiunile televizate au luat o amploare deosebita recitalurile unor grupuri vocal-instrumentale care de obicei zbiara sau miauna in loc sa cante cu adevarat. de la lalaieli si schimonoseli pana la lamentari legate de viata totul e posibil. ba, mai mult, au mesaje fara continut, daca pot spune asa, sau nu fac altceva decat sa indrume la destrabalare. cred ca versuri mai de proasta calitate si mai de prost gust n-a reusit sa inventeze, pana la noi, inca nimeni. chiar si un copil de gradinita ar putea sa compuna versuri mai placute si, de ce nu, mai destepte. unde mai pui ca unele formatii au titulaturi de-a dreptul stupide, nici macar hazlii. ca, sincer va spun, cand vad asa ceva mi se face rau. pe masura ce trece timpul imi vine sa cred ca tara asta are parte numai de cersetori, hoti, banditi, talhari, homosexuali si mai ales HANDICAPATI- aici cu intelesul de incapabili in a face ceva bun si frumos. dati-mi voie, ajuns aici, sa pun o intrebare ce nu-mi da pace: cum sa-si mai iubeasca cineva tara?!
am ramas socat cand am aflat ca in Australia s-a umplut lumea de manele(lumea venita de la noi, desigur). crezusem ca macar aici voi scapa de ele. ce am impotriva lor, voi fi intrebat. nu e nimic personal, e doar repulsia mea instinctiva la ceva ce nu-si gaseste locul in arta. asa cum am repulsie fata de picturi gen "coada de magar", sculpturi cu forma...diforma, piese de teatru numite(in traducere) "orasul urinei" samd. si tot la acelasi capitol s-ar mai afla "castele pt. nimeni"- ma refer la castelele rasarite dupa ploaia de plecari in strainatate a omului de rand.
renuntand la divagatii acum voi incheia printr-un indemn: alegeti-va voi muzica, nu lasati sa va aleaga ea pe voi! si nu uitati ca gusturile se cultiva in timp! si un ultim amendament: calea pe care multi aleg sa mearga e de obicei dinainte aleasa de altii!!!!!!!!!
just me
limba bretona - de desdemona la: 29/06/2004 18:00:49
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Si eu sunt casatorita cu un strain (francez) si el incearca sa invete romana dar treaba merge cam incet (nu are aplicatiune!). Inca nu avem copii, dar cand vom avea n-o sa-i crutam, o sa-i invatam tot ce stim si noi. De fapt cuplul nostru e cam ciudat. Amandoi am petrecut mai mult de 4 ani in Anglia, unde ne-am si intalnit si casatorit. Deci pentru noi engleza e limba cea mai naturala de comunicare. Daca totul continua la fel si cand vom avea un copil, probabil prima limba va fi engleza.
Dar apropo de limbi care folosesc sau nu folosesc mai târziu. Stiti ca exista cateva limbi regionale pe cale de disparitie in Europa, fiind vorbite acum de foarte putini. Limba bretona este una din ele. Sotul meu e originar din regiunea Bretagne dar nu stie nici 10 cuvinte din aceasta limba (politica de nationalizare a francezilor). Mi-am propus sa invatam aceasta limba, chiar daca nu va mai fi nimeni care o va vorbi in curand. De ce ? E o limba celtica. Se aseamana cu limba galilor si irlandeza. Reprezinta una din mostenirile cele mai vechi ale continentului (prin celti). Prin fiecare limba ce o cunosti ti se deschide un intreg univers de intelegere - daca nu a comunicarii facute de cineva in aceasta limba macar a 'viziunii aspura lumii' a grupului care o vrobeste. O limba contine bogatia unei culturi, si trebuie pastrata, asemenea unei specii in biologie.
Cat despre persoanele care s-au 'transplantat cu radacini cu tot' si refuza orice contact cu tzara de origine, cred ca au probleme ei insisi, fie de ura, fie de identitate, sau complexe de inferioritate. A refuza pluralitatea culturala (chiar in persoana ta) nu mi se pare o dovada de intelepciune.



___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
. - de ikoflexer la: 29/06/2004 19:43:36
(la: Ozzy vs LMC)
de cand se traduce "jew" prin "jidan"(termen insultator)?

N-am intentionat sa jignesc pe nimeni si nu stiam ca "jidan" e un termen insultator; daca e imi cer scuze. Cum s-ar traduce atunci? --- ca n-am un dictionar englez-roman la indemina.

Dupa cite stiu eu: hebrew = evreu
israeli = israelian
jew = ? (eu credeam jidan---corectati-ma)
jewish = de religie ?

Citez mai jos pentru cei ce au timp sa citeasca din Oxford English Dictionary:

oed jew | more
Jew (d3(j)u:), sb. Forms: Sing. 3 Gyu, 4 Giu, Gyw, Iu, Iuu, Iuw(e, Ieu, Ieuu,
Ieu3, 4-5 Iwe, 4 (6 Sc.) Iow, 4-7 Iewe, 5 Ieue, 5-6 Iue, (Ive), 4-7 Iew, 7-
Jew. Plur. 2 Giwis, 3 Giws, Gius, Gyu(e)s, 3-4 Gywes, Giwes, Geus, 4 Iuu(e)s,
Iuwis, Iow(e)s, Ioues, Iewis, -ys, -us, 4-5 Iuwes, 4-6 Iues, 4-7 Iewes, 5
Iuys, 6 Sc. Iowis, Iouis, 4-7 Iews, 7- Jews; beta. 4 Iuen. [ME. a. OFr. giu,
gyu, giue, earlier juieu, juiu, jueu:-L. iudaeum (nom. -us) Jew (cf. Fr. dieu,
ebreu:-L. deum. hebraeum); in later Fr. juif, fem. juive. L. iudaeus was a.
Gr. iota-omicron-upsilon-delta-alpha-iota--omicron-sigma-, f. Aramaic y'hudai,
corresp. to Heb. y'hudi Jew, f. y'hudah Judah, name of a Hebrew patriarch and
the tribe descended from him. (The OE. equivalent was Iudeas Jews, Early ME.
Iudeow, Iudew: see JUDEW.)]
1 a A person of Hebrew descent; one whose religion is Judaism; an Israelite.
Orig. a Hebrew of the kingdom of Judah, as opposed to those of the ten tribes
of Israel; later, any Israelite who adhered to the worship of Jehovah as
conducted at Jerusalem. Applied comparatively rarely to the ancient nation
before the exile (cf. HEBREW sb. 1), but the commonest name for contemporary
or modern representatives of this group, now spread throughout the world. The
word `Jew' is also applied to groups, e.g. the Falashas in Ethiopia, not
ethnically related to persons of the main European groups, the Ashkenazim and
the Sephardim.
C. 1275 Passion our Lord 351 in O.E. Misc. 47 Pilates hym onswerede, am ich
Gyv penne? A. 1300 Cursor M. 3944 (Cott.) O sinnu etes neuer Iuu [v.rr. ieuu,
iew]. A. 1300 Cursor M. 11072 (Cott.) It halus bath Iu and sarzine. C. 1310 in
Wright Lyric P. (Percy Soc.) 100 Ich holde me vilore then a Gyw [rimes bowe,
trowe, now]. C. 1340 Cursor M. 4532 (Trin.) Therynne a iewes childe we fonde.
C. 1340 Cursor M. 18579 (Trin.) And namely leue herof no iwe For al pus dud
pei wip ihesu. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VI. 385 Charles Grossus was
i-poysoned of a Iewe [v.r. Iuw]. A. 1400 Pistill of Susan 2 That was a Ieu3
ientil, and Ioachin he hiht. C. 1440 Promp. Parv. 266/2 Ive, judeus. 1530
PALSGR. 235/1 Jue a man of jurye, jvif. 1572 Satir. Poems Reform. xxxi. 173
Mair nor in Jurie dois the Jow. 1596 SHAKS. Merch. V. III. i. 61 What is the
reason? I am a Iewe; Hath not a Iew eyes? 1615 G. SANDYS Trav. 52 His mother a
Iew both by birth and religion. 1775 SHERIDAN Rivals II. i, She shall have a
skin like a mummy, and the beard of a Jew. 1820 BYRON Blues I. 77 You forget
Lady Lilac's as rich as a Jew.1940 AUDEN Another Time 116 He [sc. Sigmund
Freud] Was taken away from his old interest To go back to the earth in London,
An important Jew who died in exile. 1956 I. MURDOCH Flight from Enchanter ix.
126 `Of course, you realize that I could rescue you with my little finger,'
said Mrs Wingfield. `I'm as rich as a Jew!' 1970 R. D. ABRAHAMS Positively
Black iii. 76 The Englishman is arrogant and overbearing, the American is a
check-writing millionaire who doesn't mind the cost, the Jew tries to push
down the entry price into heaven. 1970 Times 28 Jan. 10/4 At the heart of the
matter lies the rabbinical definition of a Jew: a person born of a Jewish
mother, or a person who has converted to Judaism according to rabbinical law.
1974 J. R. BAKER Race xiv. 234 From the traditional religious point of view, a
Jew was a person born of a Jewish mother, but this formula suffers from the
defect that the defined word is included in adjectival form in the definition.
The same flaw occurs in part of the new definition enacted by the Israeli
Parliament in..1970, according to which a person is a Jew if he or she is the
offspring of a Jewish mother or has been converted to the Jewish faith by the
Orthodox Rabbinate or by the Rabbis of the Jewish Reform Movement or by the
Rabbis of the Jewish Conservative Movement.
plural. C. 1175 Lamb. Hom. 9 Alswa hefden pe giwis heore sinagoge. C. 1250
Old Kent. Serm. in O.E. Misc. 26 Hi..askede wer was se king of gyus pet was
i-bore. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc., 26 King of geus. A. 1300
Cursor M. 142 O pe Iuus [v.rr. iewes] and moyses. A. 1300 Cursor M. 19129
(Gott.) Thar badd pai iuen suld paim 3eme. A. 1340 HAMPOLE Psalter xxvii. 5
The iowes sloghe crist. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VIII. 53 That he schulde
doo pe Iewes [v.r. Iuwes] out of Engelond. 1482 CAXTON Trevisa's Higden
(Rolls) IV. 369 The Iuwes accused Pilatus to Tiberius. 1533 GAU Richt Vay 30
Ve prech Iesu Christ crucifeit, sclander to the Iowis and folie to the
gentils. 1548-9 (Mar.) Bk. Comm. Prayer (Coll. Good Friday), Haue mercy upon
all Iewes, Turkes, Infidels, and heretikes. 1611 BIBLE 2 Kings xvi. 6 At that
time Rezin king of Syria..draue the Iews from Elath. 1619 SANDERSON Twelve
Serm. (1632) 2 In Rome there lived in the Apostles times many Iewes. 1710 etc.
[see FALASHA]. 1776 GIBBON Decl. & F. xv, The same..abhorrence for idolatry
which had distinguished the Jews from the other nations of the ancient world.
1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Relentless persecution of Jews, century
after century, in nation after nation, left a legacy of bitter sayings: `Dos
ken nor a goy.' (`That, only a goy is capable of doing'). 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 The Jews got to keep us bloods stayin weak. 1974 J. R. BAKER Race
xiv. 232 In various parts of the world today there are communities that
practise the Jewish faith in one form or another, but are ethnically distinct
from the Jews of Europe and North America.
gen. plur. A. 1225 Ancr. R. 394 Uorto acwiten ut his leofmon of Giwene
honden. A. 1225 Juliana 62 Ant poledest pinen ant passiun purh giwes read on
rode. A. 1300 Cursor M. 4532 (Cott.) Thar in a Iuen child [Trin. iewes childe]
we fand. C. 1300 Cursor M. 19289 (Edin.) The iuwin folc felune. C. 1300Cursor
M. 21696 (Edin.) Mang pe Iuwis lede. C. 1350 Childh. Jesus 616 (Matz.) Giwene
children feole..Him siweden. C. 1449 PECOCK Repr. III. iii. 291 If Cristen
preestis weren Iewen preestis. 1653 GREAVES Seraglio 150 In the Kings
Seraglio, the Sultana's are permitted to employ divers Jewes-women about their
ordinary occasions.
b Jew's eye: proverbial expression for something valued highly.
1592 G. HARVEY Pierce's Super. 85 A souerain Rule, as deare as a Iewes eye.
1596 SHAKS. Merch. V. II. v. 43 There will come a Christian by, Will be worth
a Iewes eye. 1833 MARRYAT P. Simple ii, Although the journey..would cost twice
the value of a gold seal, yet, that in the end it might be worth a Jew's eye.
1844 WILLIS Lady Jane I. 212 From dome to floor, Hung pictures..Each `worth a
Jew's eye'.
c Black Jew (see quot. 1967); also = FALASHA.
1807 C. BUCHANAN Jrnl. 4 Feb. in Christian Res. in Asia (1811) 192 The
resident Jews are divided into two classes, called the Jerusalem or White
Jews; and the Ancient or Black Jews. The White Jews reside at this place [sc.
Cochin]. The Black Jews have also a Synagogue here; but the great body of
that tribe inhabit towns in the interior of the province. A. 1817 T. DWIGHT
Trav. New-Eng. (1823) III. 174 The black Jews in Hindostan. 1822 Imperial Mag.
IV. 358 A copy of the Hebrew Pentateuch..found in one of the Black Jews'
Synagogues, at Cochin. 1843 J. C. MAITLAND Lett. from Madras xviii. 178, I
told him about the first preachers, the Black Jews, the Syrian Christians, &c.
1892 G. M. RAE Syrian Church in India x. 150 These black Jews are converts to
the faith from among the people of the land. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
155 The black Jews..surrounded by all those millions of Hindoos. 1930 H.
NORDEN Africa's Last Empire 185 The black Jews among whom he works. 1964 [see
FALASHA]. 1967 D. T. KAUFFMAN Dict. Relig. Terms 77/1 Black Jews, in India,
term applied to brown-skinned Jews to distinguish them from a group known as
`White Jews'. Sometimes used also for Negro Jewish groups. 1974 J. R. BAKER
Race xiv. 232 The Falasha or `black Jews' of Ethiopia are members of the
Aethiopid subrace, a hybrid taxon.
d A ship's tailor. Hence also jewing vbl. sb. and ppl. a. Naut. slang.
1916 Chambers's Jrnl. May 278/2 They [sc. ships' tailors] were still known as
`jews'. 1916 Chambers's Jrnl., May 278/2 The term `jewing', as sewing is
still called. 1945 TACKLINE Holiday Sailor x. 102 There was the
`Jewing-bloke', who undertook tailoring repairs. 1945 TACKLINE Holiday Sailor,
x. 102 The `Jewing-bloke' had a rather ancient Singer sewing machine, bought
when ashore at Alexandria with..pay in his pocket. 1946 J. IRVING Royal
Navalese 100 A sailor-tailor is known as a `Jew'. 1962 GRANVILLE Dict.
Sailors' Slang 66/1 Jewing firm, ship's tailoring `firm' run by one or more
ratings who repair and make clothing.
2 a transf. and offensive. As a name of opprobrium: spec. applied to a
grasping or extortionate person (whether Jewish or not) who drives hard
bargains.
In medieval England, Jews, though engaged in many pursuits, were particularly
familiar as money-lenders, their activities being publicly regulated for them
by the Crown, whose proteges they were. In private, Christians also practised
money-lending, though forbidden to do so by Canon Law. Thus the name of Jew
came to be associated in the popular mind with usury and any extortionate
practices that might be supposed to accompany it, and gained an opprobrious
sense.
1606 Sir G. Goosecappe V. i. in Bullen O. Pl. III. 77 If the sunne of thy
beauty doe not white me like a shippards holland, I am a Iewe to my Creator.
1700 BP. PATRICK Comm. Deut. xxviii. 37 Better we cannot express the most
cut-throat dealing, than thus, You use me like a Jew. 1830 COLERIDGE Table-t.
16 May, Jacob is a regular Jew, and practises all sorts of tricks and wiles.
1844 D. KING Ruling Eldership II. i, It is undesirable..that he pass in the
commercial circle for what is there termed a Jew.1846 Swell's Night Guide
123/1 Jew, an overreaching fellow. C. 1861 E. DICKINSON Poems (1955) I. 160
'Twould be `a Bargain' for a Jew! Say-may I have it-Sir? 1906 J. M. SYNGE
Lett. to Molly (1971) 31 What have I done that you should write to me as if I
was a dunning Jew? 1920 T. S. ELIOT Ara Vos Prec 14 The jew is underneath the
lot. Money in furs. 1931 T. R. G. LYELL Slang 428 Why waste your time asking
him for a subscription? He's a perfect Jew where money's concerned. 1944
Britannica Bk. of Year 693 In March 1943 there were tirades from Bangkok radio
against the `Jews of Siam' (probably Chinese), who were accused of
profiteering. 1952 G. BONE Came to Oxf. xi. 34 There is a curious fallacy,
rather wide-spread, that a borrower of money is an innocent and hapless
person, while a lender is a shark, a harpy, a `Jew'. 1964 H. BROTZ Black Jews
of Harlem iii. 54 Occasionally the Black Jews forget they are Jews when
complaining about the fact that `the Jews' own all or most of Harlem!
b A pedlar.
In this use not depreciatory.
1803 G. COLMAN John Bull III. ii. 32 Here is two poets, and a poll-parrot,
the best image the Jew had over his head, over the mantle-piece. 1963 E.
MCBAIN Ten Plus One (1964) iv. 42 There was a guy who used to come around to
the door selling stuff, and my mother called him `The Jew'... For her, `Jew'
was synonymous with pedlar. 1970 J. H. GRAY Boy from Winnipeg 43 For us,
however, `Jew' was just another generic word that often included the peddlers
who were Greek or Italian. When we scrounged bottles it was to sell to `the
Jew', who was anybody that came along buying junk.
3 attrib. and Comb. a attrib. or as adj. That is a Jew, Jewish, as Jew boy,
butcher, girl, man, pedlar, physician, trooper (such expressions now mainly in
offensive use but not originally opprobrious); of or relating to Jews, as Jew
bill, hatred, toll. b objective, similative, etc., as Jew-drowning, -hater,
Jew-dear, adj.; Jew-like adj. and adv., -looking adj.
1765 BLACKSTONE Comm. I. x. (1793) 375 Very high debates about the time of
the famous Jew-bill; which enables all Jews to prefer bills of naturalization
in parliament, without receiving the sacrament.
1796 P. COLQUHOUN Treat. Police of Metropolis (ed. 3) vi. 125 Jew Boys..go
out every morning loaded with counterfeit Copper, which they exchange for bad
Silver, to be afterwards coloured anew, and again put into circulation. 1817
M. EDGEWORTH Harrington iii. 45 Mowbray easily engaged me to join him against
the Jew boy; and a zealous partizan against Jacob I became. 1873 TROLLOPE
Eustace Diamonds II. liii. 361 You used to be very wicked, and say he was once
a Jew-boy in the streets. 1929 D. H. LAWRENCE Let. 10 Oct. (1962) II. 1208, I
do hate John's Jewish nasal sort of style-so uglily moral... Spring doesn't
only come for the moral Jew-boys-for them perhaps least. 1948 J. BALDWIN in
Commentary Oct. 334/2 Jules Weissman, a Jewboy, had got the room for me. 1954
Jewboy [see IKEY sb. and a.]. 1959 N. MAILER Advts. for Myself (1961) 50
Jewboy, blond Jewboy Wexler perched by the cellar window, tackling Japs with
machine-gun bullets. 1968 Daily Mail 9 Feb. 3/3 Angry viewers rang the BBC
last night to complain about an `anti-Semitic' remark on the TV programme
Softly, Softly. In last night's episode..the detective tells the man: `You
always were a great one for putting things in your wife's name, Bob, just like
a Jewboy heading for bankruptcy.' 1972 Observer 7 May, Mrs Lane Fox dismisses
what she calls the country set, who call their children `the brats', talk
about `thrashing them into shape', support Enoch Powell and still refer to
`jew boys'. 1974 New Society 3 Jan. 11/2 A car's desirability also creates the
opposite reaction, in that envy is easily turned to resentment and aggression
towards, for instance, the `jewboy', the `poser', the `toffee nose' and the
`business classes' who sport expensive and powerful cars.
1849 W. S. MAYO Kaloolah (1887) p. viii, Oil, garlic, salt fish, and Jew
brandy.
1613 PURCHAS Pilgrimage (1614) 213 Thus you see the Iew-butcher had need be
no botcher, but halfe a Physitian in Anatomizing.
1755 J. SHEBBEARE Lydia (1769) I. 274 [He] must have had this jew-craft
among his reasons for endeavouring to naturalize the Jews.
1899 A. WHITE Modern Jew 122 There are many instances of the drollery of
*Jew-drowning in the annals of monkish historians.
1796 E. WYNNE Diary 11 Dec. (1937) II. ix. 139 Before having ever seen us she
declared that we were all excepting the youngest, like little crows and Jew
girls. 1930 E. POUND XXX Cantos x. 45 Wives, jew-girls, nuns. 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 Jewgirls are the best whores.
1899 Westm. Gaz. 18 Sept. 2/2 The nature of the wounds roused amongst the
*Jew-haters the old story of the blood sacrifice.
1898 Nat. Rev. Aug. 807 Outside Russia, Jew hatred is a matter with which
Governments have no direct concern.
1808 COBBETT Pol. Reg. XIII. 172 Through the means of a jew-like commerce
with the revolted slaves.
1905 JOYCE Let. 29 Oct. (1966) II. 127 For a Jewman it's better than having
to bathe. 1922 JOYCE Ulysses 336 I'll brain that bloody jewman for using the
holy name. 1938 W. B. YEATS John Kinsella's Lament in London Mercury Dec. 114
Though stiff to strike a bargain Like an old Jew man.
1771 SMOLLETT Humph. Cl. 20 Apr. Let ii, I was cheapening a pair of
spectacles with a Jew-pedlar.
1731 Gent. Mag. I. 403 Dr. Bass, a noted Jew Physician in St. Mary Axe.
A. 1680 BUTLER Rem. (1759) II. 84 And crucify his Saviour worse Than those
*Jew-Troopers, that threw out, When they were raffling for his coat.
c Special Combs.: Jew-bail, insufficient bail, `straw-bail'; 'Jew-baiting sb.
= Ger. Judenhetze, systematic harrying or persecution of Jews; so Jew-bait v.
nonce-wd., Jew-baiter, Jew-baiting a.; Jew-bush, a euphorbiaceous plant of the
genus Pedilanthus; Jew-cart (see quot.); Jew-lizard, a large Australian
lizard, Amphibolurus barbatus; Jew plum = OTAHEITE APPLE; Jew Tongo, a
language spoken among Bush Negroes in Surinam, possessing a structure largely
derived from West African languages and a vocabulary largely derived from
English.
1785 GROSE Dict. Vulg. T., Jew Bail. 1797 MARY ROBINSON Walsingham IV. 283
He..did the deep ones with Jew-bail, till they were up to the trick.
1892 Sat. Rev. 18 June 700/2 [He] is always going about Jew-baiting and to
*Jew-bait with pen or sword.
1883 Pall Mall G. 19 Nov. 3/1 [They] are now in full possession of the case
of the German jew-baiters against the Jews. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
85 She's honest... She won't fall back on the old Jew-baiter. 1945 W. S.
CHURCHILL Victory (1946) 145 Julius Streicher, most notorious of Jew-baiters,
was captured by the Americans. 1960 C. DAY LEWIS Buried Day vi. 116 The same
herd instinct that produces Teddy Boys, Jew-baiters and Ku-Klux-Klansmen. 1974
G. MITCHELL Javelin for Jonah xi. 133 Benjy was unlucky enough to fall foul at
school of a ring of young Jew-baiters.
1883 Evening Post (N.Y.) 21 Apr., The Jew-baiting in Germany; the bloody
persecutions in Russia. 1898 Nat. Review Aug. 807 In the Empire of the
Tsar..Jew-baiting is a matter of high State policy. 1922 JOYCE Ulysses 202
Shylock chimes with the jewbaiting that followed the hanging. 1939 Ann. Reg.
1938 203 The brutalities began on April 23, and it was clear that the scheme
of Jew-baiting had been worked out in readiness for the `Anschluss'. 1969 J.
MANDER Static Soc. iii. 99 The American, however ugly, is no Jew-baiting
Gauleiter.
1830 LINDLEY Nat. Syst. Bot. 105 The Jew Bush, or Milk plant.
1840 MARRYAT Poor Jack xviii, Then we have what we call Jew Carts, always
ready to take [stolen] goods inland, where they will not be looked after.
1847 LEICHHARDT Jrnl. iii. 89 A small Chlamydophorus (*Jew lizard of the
Hunter [River]) was also seen. A. 1884 J. SERVICE Thir Notandums (1890) 205
From beneath a log the green Jew-lizard, or the iguana peeps.
1913 W. HARRIS Notes Fruit & Veg. in Jamaica 18 The Jew Plum..was
introduced to Jamaica in 1782 and again in 1792. 1920 W. POPENOE Man. Tropical
& Subtropical Fruits iv. 156 Jew-plum is another name for the ambarelle, used
in Jamaica. 1971 Caribbean Q. XVII. II. 14 Different name, same
referent..golden apple/Jew plum/pomme-citerre.
1933 L. BLOOMFIELD Lang. xxvi. 474 Two creolized forms of English are spoken
in Suriname (Dutch Guiana). One of these.., more divergent from ordinary
types of English, is known as Jew-Tongo. 1968 W. J. SAMARIN in J. A. Fishman
Readings Sociol. of Lang. 666 Amerindian pidgins... Saramakan (Jew Tongo,
Ningre-Tongo).
d Genitival Combs.: Jews' apple, a name for the Egg-plant or its fruit; Jews'
frankincense, a plant of the genus Styrax, or the resin obtained from it
(storax or benzoin); Jews' houses, name given to the remains of ancient
tin-smelting furnaces in Cornwall; Jew's letter, a text inscribed in Hebrew
upon a phylactery, regarded as the outward symbol or badge of a Jew; Jews'
lime, a synonym of Jews' slime (see below); Jews' mallow, a name for Corchorus
olitorius (N.O. Tiliaceae), one of the plants from which the fibre called jute
is obtained, used as a pot-herb in Egypt, Syria, and other countries; Jews'
money, a popular name for ancient Roman coins found in some parts of England;
Jews' myrtle, a name for Butcher's Broom, and for a variety of the common
Myrtle; Jews' pitch, Jews' slime, names for asphalt or bitumen (cf. Gen. xi.
3); Jews' thorn = Christ's thorn (see CHRIST 5); Jews' tin, name for lumps of
tin found in ancient smelting-furnaces (Jews' houses) in Cornwall.
1884 MILLER Plant-n., Solanum esculentum, Jew's-Apple, Mad-Apple... S.
Melongena,..Egg-plant, Jew's-Apple.
1760 J. LEE Introd. Bot. App. 315 Jew's Frankincense, Styrax.
1851 Illustr. Catal. Gt. Exhib. 162 In the reign of King John, the mines
[were] principally in the hands of the Jews..remains of furnaces, called
*Jews' houses, have been discovered, and small blocks of tin, known as Jews'
tin, have..been found in the mining localities.
1589 R. HARVEY Pl. Perc. (1860) 32 Iewes letter scrible scrable ouer the
Copurtenaunce of a mans countenaunce. 1598 FLORIO Worlde of Wordes To Rdr. A
vj, A fouler blot then a Iewes letter..in the foreheads of Caelius and Curio.
1731-3 MILLER Gard. Dict. s.v. Corchorus, Jews Mallow, ..sown in great
Plenty about Aleppo as a Pot-herb, the Jews boiling the Leaves of this Plant
to eat with their Meat. 1887 MOLONEY Forestry W. Afr. 289 `Jews' Mallow' or
`Jute' (Corchorus olitorius, L.)-Annual. This is one of the species that
affords the well-known fibre of commerce called `Jute'.
1577 HARRISON England II. xxiv. (1877) I. 360 Some peeces or other are dailie
taken vp, which they call Borow pence, Dwarfs monie..*Iewes monie, and by
other foolish names not woorthie to be remembred.
1856 N. & Q. Ser. II. I. 432/2 In some parts of Kent it [Ruscus aculeatus] is
called `*Jews' Myrtle'; and it is the popular belief, that the crown of
thorns..was composed of its branches.
1756 P. BROWNE Jamaica 40 Asphaltum, Jew's pitch. 1816 TINGRY Varnisher's
Guide (ed. 2) 1 Asphaltum..issues in a liquid form from the bottom of the lake
Asphaltis in Judaea; and hence the name of Jew's pitch.
1607 TOPSELL Four-f. Beasts 188 Iewes lime drunk in water..prescribed for a
remedy of this euill. 1639 HORN & ROB. Gate Lang. Unl. x. Sect.104 Salt-peter,
brimstone, Jew's slime, patrol, bole-armoniak,..are called mineral juyces.
1597 GERARDE Herbal Index, Iewes thorne, that is Christs thorne. III. xxvi.
1153 This shrubbie thorne Paliurus was the thorne wherewith they crowned our
Sauiour Christ.
1851 Jews' tin [see Jews' house].

Jew, jew, v. colloq. [f. JEW sb. (sense 2).] trans. To cheat or overreach, in
the way attributed to Jewish traders or usurers. Also, to drive a hard
bargain, and intr., to haggle. Phr. to jew down, to beat down in price; also
transf. Hence 'Jewing vbl. sb.
These uses are now considered to be offensive.
1824 C. HARDING Diary 29 Apr. in Sketch (1929) 75 He is a country clergyman;
and, from his Jewing disposition, I should judge he had more taste in tithes
than pictures. 1825 Constitutional Adv. (Frankfort, Kentucky) 15 Dec. 3/1 We
hope, for the honour and character of the state, that neither the legislature
nor the people, will Jew the items of expence. 1833 L. DOW Dealings of God
(1849) 189 If they [sc. the Jews] will Jew people, they cannot flourish among
Yankees, who are said to `outjew' them in trading. A. 1845 BARHAM Ingol. Leg.,
Bro. Birchington lxv, Is it that way you'd Jew one? 1847 W. IRVING Let. 30
Apr. in Life & Lett. (1864) IV. 19 Some mode of screwing and jewing the world
out of more interest than one's money is entitled to. 1848 W. BAGLEY Let. 14
Mar. in N. E. Eliason Tarheel Talk (1956) 279, I Jewed old Galloway down to
1.50 for ploughs. 1851 H. MAYHEW London Labour I. 368/1 Some of the ladies in
the squares..sets to work Jewing away as hard as they can, pricing up their
own things, and downcrying yourn. 1854 D. G. ROSSETTI in Rossetti Ruskin,
Rossetti, etc. (1899) 15 But as to his doings And jawings and jewings, William
brought me the news. 1870 Congress. Globe 7 July 5340/1 This bill supposes
that Congress..is ready to commence jewing down the pay of its General. 1872
Chicago Tribune 14 Oct. 8/2 The prices [for lodging] asked vary-the lodger
being generally asked as much as it is thought he will give. If he jews, he
will get it for comparatively little. 1883 G. M HOPKINS Let. 6 Dec. (1938) 195
You will I know say..that Jew is a reproach because the Jews have corrupted
their race and nature, so that it is their vices and their free acts we
stigmatise when we call cheating `jewing'-and that you mean that Disraeli in
1871 overreached and jewed his constituents. 1891 Daily News 2 Nov. 7/3 He'd
take care he didn't `Jew' him again.1897 [see HIGHLAND a. 2 b]. 1908 Dialect
Notes III. 324 Jew, to beat down the price. `I tried to jew him, but he
wouldn't jew.' 1926 Market Growers Jrnl. 1 July 3, I make my retail prices
about half way between grocery store wholesale and retail prices, and do not
stand for any `jewing' down. 1937 Scribner's Mag. Apr. 25 Thought we might get
the divorce a little under fifty dollars. Maybe we might jew the young man
down. 1939 A. POWELL What's become of Waring v. 140 Then we can meet again and
jew each other down. 1946 W. G. HAMMOND Remembrance of Amherst 121 Both here and at the mountain top we were unmercifully jewed for all the refreshments.
1947 L. Z. HOBSON Gentleman's Agreement i. 9 Now she was describing the large
new house she and Dick wanted to buy. `Did you close the sale on the old
place?' Mrs. Green asked. `Not yet. That cheap Pat Curran keeps trying to
Jew us down.' 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Just as some Gentiles use
`Jew' as a contemptuous synonym for too-shrewd, sly bargaining (`He tried to
Jew the price down,' is about as unappetizing an idiom as I know), so some
Jews use goy in a pejorative sense. 1970 R. LOWELL Notebk. 69 This embankment,
jewed-No, yankeed-by the highways down to a grassy lip. 1971 R. THOMAS Backup
Men xxi. 184, I say how much and he says this much and I say it's not enough
so we jew around with each other until we make a price. 1972 Harper's Mag. May
83 Jew the fruitman down for his last Christmas tree. 1972 New Society 11 May
301/1, I got jewed down..over the cheap offer.

#16999 (raspuns la: #16994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...